Este salariul unui angajat la stat informație publică?
Cum se poate folosi cu cap Legea 544/2001, a informațiilor de interes public, ca să nu fie „bătută” de GDPR
Tot mai mulți cetățeni au învățat în ultimii ani să ceară informații de la autorități sau alte entități finanțate din bani publici, conform Legii 544/2001, a informațiilor de interes public. E cu siguranță o evoluție îmbucurătoare a societății, chiar dacă despre lege nu se poate spune același lucru. Mai exact legea a rămas în continuare cu unele lacune care o fac adesea inaplicabilă, atunci când o autoritate se încăpățânează să ascundă informațiile publice.
De ce nu se sparg pușculițele partidelor
De exemplu nu există în lege sancțiuni pecuniare pentru partidele care refuză să spună cum au cheltuit banii din alocațiile generoase de la buget. Majoritatea partidelor adoptă aceeași tactică: preferă să fie date în judecată de cetățenii care le cer aceste informații, sperând că în doi-trei ani, până când se pronunță justiția, informațiile nu mai sunt nici actuale, nici de interes.
În ciuda numeroaselor intenții de a o îmbunătăți, Legea 544/2001 continuă să fie un cuțit tocit, care taie doar câteodată, dacă mai e ajutat și de „pila” justiției. Însă nici justiția nu dă mereu aceleași răspunsuri, și nici nu există o garanție că dacă ai câștigat un proces în instanță, autoritatea respectivă se va conforma și-ți va furniza informațiile, doar pentru că așa a dispus un judecător.
Am mai observat, din întrebările pe care le primim pe adresa asociației, și că mulți cetățeni au impresia că tot ce ține de banul public este automat supus Legii 544, și se revoltă când li se răspunde că nu e așa.
Pe ocolite, spre veniturile funcționarilor
Un alt exemplu des întâlnit în practică este invocarea GDPR în refuzul autorităților de a furniza informații. De exemplu dacă solicitați informația: ce salariu are funcționarul x din instituția y?, vi se poate răspunde că această informație este confidențială, pentru că ea conține date personale. Chiar dacă este plătit de la buget, funcționarul x are și el dreptul să se bucure de protecția regulamentului privind protecția datelor personale. A spus asta și Curtea Constituțională, în decizia CCR nr. 615/2006, că salariul concret al unei anumite persoane, fie că este angajată la stat sau la privat, intră în conținutul datelor cu caracter personal, care trebuie protejate, deci nu intră sub incidența Legii 544/2001
O soluție pentru a afla totuși cam cu cât îi plătim din impozitele noastre pe funcționarii publici ar fi să cerem informații privind veniturile unei categorii de funcționari, să nu ne referim în cerere doar la o anumită persoană, identificată sau identificabilă. În acest fel informațiile ar avea caracter general, și chiar dacă instituția respectivă ar refuza difuzarea lor, există mai multe șanse de a câștiga în instanță o astfel de informație.
Contractele de achiziții și GDPR
O altă situație în care se refuză furnizarea de informații este atunci când se cer date despre contracte încheiate de autorități. Comunicarea contractelor poate ridica probleme, în fiecare caz concret, privind protejarea principiului concurenței loiale și, din nou, protecția datelor personale. De la caz la caz, există posibilitatea ca și aceste informații să fie obținute sau nu în instanță.
Comunicarea bugetelor ar trebui, teoretic, să ridice cele mai puține probleme, având în vedere prevederile art. 5 al. 1 lit. e din Legea 544/2001. Dar, după cum s-a văzut în practică, tot instanța este cea care poate stabili, în mod cert, în cadrul unui proces, care informații vor trebui comunicate și care nu.
Angajați un avocat, o să vă coste mai puțin!
Trebuie spus, de asemenea, că inițierea unui proces presupune și posibilitatea celeilalte părti de a-și angaja avocat, iar în cazul pierderii procesului, partea care l-a pierdut poate fi obligată să suporte onorariul avocatului celeilalte părți. Uneori, acest onorariu poate fi relativ ridicat. În unele instituții există practica angajării unor firme mari, care au onorarii pe măsură. Nu e corect, mai ales că, dacă pierde instituția, despăgubirile nu le plătește șeful instituției, ci tot bugetul, adică noi.
Oricum, o recomandare generală pe care o facem, fiecărui cetățean care ne contactează cu întrebări despre Legea 544/2001, este aceasta: dacă inițiați un proces, e bine să fiți asistați de un avocat.
Citește și:
