Raport asupra vizitei în Penitenciarul Timișoara
Pe data de 6 noiembrie 2013, doi reprezentanți ai APADOR-CH au vizitat Penitenciarul din Timișoara. Vizita anterioară a avut loc pe 17 mai 2007.
1. Aspecte generale, efective, personal
La data vizitei, numărul total al persoanelor private de libertate aflate in penitenciar era de 1175, toți bărbați, din care 6 tineri și 4 minori. Penitenciarul este împărțit în 10 secții cu următoarele regimuri de deținere: regim deschis (318), regim semideschis (756), arestați preventiv (80) și observare carantinare (21).
Din datele furnizate de conducerea penitenciarului rezultă că instituția dispune de aproximativ 2792 mp spațiu destinat exclusiv deținerii, în consecință fiecărui deținut îi revin 2,4 mp spațiu personal. APADOR-CH critică nivelul excesiv de mare al supraaglomerării din Penitenciarul Timișoara și solicită conducerii penitenciarului și ANP să găsească soluții urgente astfel încât fiecărui deținut să-i revină cei 4 mp spațiu personal recomandați de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT).
Întregul pavilion nr. 1, unde sunt ținute 136 de persoane în regim deschis și semideschis, are structura de rezistență afectată, așa cum reiese dintr-o expertiză tehnică. Din acest motiv s-a solicitat de către conducerea penitenciarului, dărâmarea pavilionului nr. 1 și reconstruirea sa, însă ANP a aprobat doar efectuarea de reparații capitale, fără a fi alocate sumele necesare.
Conform declarațiilor directorului penitenciarului, în 2014 va fi construit un nou sector de vizite; proiectul fiind aprobat. De asemenea, la data vizitei era în extindere un corp administrativ care va fi folosit parțial și pentru cursuri socio-educative destinate deținuților. În perioada 2011-2012 blocul alimentar a fost renovat.
Cu privire la resursele umane în penitenciarul Timișoara sunt prevăzute 384 de posturi, din care sunt ocupate doar 316, procentul de ocupare a posturilor fiind de 82.29%. Dintre aceste persoane 222 lucrează în sectorul operativ, 18 persoane lucrează în compartimentul socio-educativ, și doar 12 în sectorul medical (din aceștia 12 un medic este în concediu maternal astfel că în mod real lucrează 2 medici și 9 asistenți). Lipsa cea mai mare de personal se regăsește la sectorul medical unde indicele de ocupare al posturilor este de 66.66%
Printre problemele semnalate de directorul penitenciarului se numără lipsa de infrastructură și sincope în aprovizionarea cu medicamente.
2. Munca deținuților
La data vizitei, din totalul de 1175, 156 de persoane private de libertate lucrau remunerat la terți beneficiari, 237 lucrau în interesul locului de deținere și 7 lucrau în regim de voluntariat. În exteriorul penitenciarului lucrau 97 de persoane. În total erau folosite la muncă 400 de persoane private de libertate, însemnând 34% din totalul deținuților.
Penitenciarul colaborează cu persoane fizice și juridice. Pe contracte de prestări servicii sunt executate următoarele lucrări: salubrizare, igienizare, construcții, săpături, amenajări interioare, amenajări spații verzi, defrișări, împăduriri, debavurări mecanice, asamblări contacte întrerupătoare, cusut tălpi încălțăminte, lucrări de arhivare.
3. Activitatea socio-educativă
Personalul compartimentului este compus din 18 persoane, dintr-un total de 29 prevăzute în schema de personal, 11 locuri fiind vacante. Personalul este încadrat în domeniile educație și asistență psihosocială. În domeniul educație lucrează opt educatori, un șef serviciu, un agent pază (care este și monitor sportiv), doi agenți tehnici (repară televizoare, radio). Pe asistență psihosocială sunt încadrați: un director adjunct pe reintegrare socială, un șef serviciu psiholog, un psiholog, trei asistenți sociali. De asemenea, sunt contractate serviciile externe ale unui preot creștin-ortodox. Postul de preot este blocat în schema de personal datorită restricțiilor bugetare şi, din această cauză, a fost încheiat un contract de prestări servicii pentru normă întreagă cu Mitropolia Timișoara, contract pe care penitenciarul îl achită din venituri proprii. Asociația atrage atenția că acest serviciu religios ortodox oferit de penitenciar poate fi considerat discriminatoriu în raport de adepții altor culte religioase de exemplu catolici sau greco-catolici sau alte culte religioase recunoscute care nu beneficiază de aceleași servicii religioase ca si ortodocșii. În plus, APADOR-CH consideră că în penitenciarul Timișoara există nevoi mai stringente pentru care ar trebui cheltuiți banii, spre exemplu, ar fi necesară contractarea unui medic psihiatru.
La data vizitei niciunul din cei patru minori nu era încadrat în regimul general de școlarizare. Conform reprezentanților serviciului socio-educativ pentru aceștia se organizează programe de alfabetizare și cursuri de desen.
Penitenciarul este implicat într-un proiect din fonduri europene derulat în parteneriat cu penitenciarul din Botoșani și cel din Satu Mare prin care 800 de deținuți sunt calificați în următoarele domenii:
• Finisări construcții;
• Creșterea animalelor;
• Confecții termopan, mase plastice;
• Tâmplărie industrială.
După eliberare, o firmă privată de resurse umane urmează să-i încadreze pe piața muncii. Toți cursanții încheie un contract prin care își asumă frecvența la cursuri în proporție de cel puțin 80%. În primele 6 luni după eliberare nu au voie să refuze mai mult de 3 oferte de muncă în caz contrar urmează a li se imputa costurile cursului de calificare. Acest proiect este în curs de desfăşurare astfel că la data vizitei administrația penitenciarului nu dispunea de date privind rezultatele.
4. Asistența medicală
La cabinetul medical sunt angajați doi doctori generaliști dar numai unul lucrează efectiv pentru ca cel de-al doilea este în concediul de creștere a copilului, un stomatolog, nouă asistenți medicali din care un asistent farmacie, șapte asistenți generaliști și un asistent igienă.
Pe zi sunt consultate aproximativ 60 de persoane ceea ce înseamnă prea mult pentru un singur medic generalist. Printre cele mai întâlnite afecțiuni sunt cele cronice urmate de afecțiunile cardiovasculare și digestive (gastrită, hepatită- din care 50% sunt hepatite cronice). În plus 25% dintre deținuți sunt în evidență cu boli psihice iar din aceștia 5% primesc tratament psihiatric de specialitate. Personalul medical estimează că 30% dintre deținuți suferă de boli psihice. APADOR-CH cere ca toţi deţinuţii care par a avea astfel de probleme să fie examinaţi de medici specialişti care să decidă dacă este nevoie de tratament medicamentos, care ar fi cel mai potrivit pentru fiecare caz în parte, pe ce durată şi când să revină la consult.
Există un cabinet stomatologic, bine echipat în care deținuții pot primi servicii de medicină dentară urgente.
În 2013 nu au fost agresiuni sexuale raportate și a avut loc un singur deces, un infarct. În 2012 a fost raportată o agresiune sexuală și un deces (cancer terminal).
Prezervativele sunt distribuite la cabinetul medical și în camera intimă. APADOR-CH solicită ca prezervativele să fie puse în locuri accesibile tuturor deţinuţilor (coridoare, curţi de plimbare) fără supraveghere şi înregistrare. Este cea mai ieftină şi mai eficace metodă de prevenire a contaminării cu HIV şi a bolilor cu transmisiune sexuală.
În cazul consumatorilor de droguri nu se pot distribui metadonă și seringi. Conform cadrelor medicale nu au existat cazuri de sevraj.
În lunile martie-mai 2013 au existat sincope în aprovizionare cu medicamente. Acest lucru a fost semnalat și de deținuți care s-au plâns de lipsa de medicamente. Aceștia erau nemulţumiţi și de serviciile stomatologice.
5. Blocul alimentar
Conform declarațiilor directorului penitenciarului, blocul alimentar a fost renovat în 2011-2012.
La momentul vizitei tocmai se pregătea masa. La ora 11.30 se pregătea prânzul și cina precum și ceaiul pentru următoarea dimineață. Este de neînțeles de ce la ora 11.30 era gata masa de seara care se distribuia la ora 17 și mai ales ceaiul pentru a doua zi. Reprezentanții asociației consideră că pregătirea mesei cu atât de mult timp înainte de a fi servită nu se justifică mai ales datorită imposibilității de păstrarea a hranei in condiții optime pentru o perioada mare de timp.
Meniul de prânz consta în: ciorbă de cartofi, iahnie de fasole cu carne de porc, pentru cei la regim se pregătiseră ciorbă de cartofi și carne de vită cu salată de varză,. Meniul de seara consta în varză cu jumări, griș cu lapte. Deținuții care muncesc primesc 600 g de pâine pe zi, ceilalți, 500g. Reprezentanții APADOR-CH nu au putut determina cum se face porționarea la 500 de grame având în vedere că o pâinea avea 600 de grame. La momentul vizitei după ce pâinea fusese distribuită, în magazie mai existau aproximativ 100 de pâini. Bucătarul a motivat ca aceste pâini sunt pentru intrări neprevăzute și pentru pachete în caz de nevoie însă reprezentanții APADOR-CH consideră că exista un semn de întrebare asupra unui rulaj de deținuți atât de mare care să justifice acest număr de pâini rămas după distribuire.
Blocul alimentar era în general curat, dar podelele erau crăpate. Mâncarea și pâinea aveau un aspect decent. La blocul alimentar lucrează un singur angajat al penitenciarului, ajutat de 18 deținuți.
Persoanele private de libertate cu care au discutat reprezentanții APADOR-CH s-au plâns în mare parte de calitatea hranei, criticile referindu-se atât la lipsa de gust și de diversitate a meniului care este cu preponderenta compus din fasole și varza cât și de aportul caloric al hranei care este scăzut.
6. Contactul cu exteriorul
Persoanele private de libertate pot efectua convorbiri telefonice pe durata a 30 de minute/zilnic, interval în care pot apela șase numere de telefon. În penitenciar sunt instalate 26 de posturi telefonice CONTEL și 2 posturi telefonice Romtelecom. Acestea sunt instalate în curți de plimbare și pe holuri. Telefoanele văzute de reprezentanții APADOR-CH nu aveau prevăzute cabine care să asigură confidențialitatea convorbii. De asemenea, într-o sală erau instalate patru telefoane într-un spațiu mic ceea ce poate genera situații în care conversațiile pot fi deranjate de alte persoane, situație confirmată și de deținuți. APADOR-CH recomandă amenajarea cabinelor telefonice astfel încât acestea să asigure confidențialitate convorbirilor.
În penitenciar sunt amplasate trei info-chioșcuri în care deținuții își pot verifica termenele de judecată, creditul, afacerile judiciare, abaterile, recompensele, audierile pentru liberare condiționată.
Sunt amplasate două cutii poștale în interiorul penitenciarului, una este amplasată în curtea de plimbare F.3 care deservește persoanele private de libertate cazate în secțiile de deținere E.5, E.6, E.7, E.8. Cealaltă cutie poștală este amplasată pe peretele exterior al curții de plimbare F1, între spațiul de deplasare de la accesul corpului de clădire ale secțiilor de deținere E1, E2, E3 și E4, și accesul corpului de clădire ale secțiilor de deținere E8 și E9. Plicuri și timbre sunt distribuite de șefii de secții care le ridică pe bază de semnătură de la personalul sectorului vizită, și le distribuie persoanelor private de libertate.
Sectorul de acordare a vizitelor și primire a pachetelor este subdimensionat. Sectorul dispune de 8 locuri pentru acordarea vizitelor fără dispozitiv de separare și 7 locuri pentru acordarea vizitelor cu dispozitiv de separare. Administrația penitenciarului a formulat o cerere pentru aprobarea construirii unui nou amplasament al sectorului de acordare a vizitelor și pachetelor. Sectorul vizite este monitorizat video iar vizitatorii trec printr-o poartă detectoare de metale pentru a intra în acest sector. De asemenea, există un aparat de scanare cu raze X care la data vizitei nu funcționa și nu putea fi folosit pentru controlul vizitatorilor si bagajelor acestora.
7.Vizita în camerele de deținere din penitenciar
În vizita din penitenciar s-a observat că spațiile de plimbare sunt mici, fără părți acoperite care să asigure protecție în caz de ploaie sau soare puternic. APADOR-CH recomandă amenajarea spațiilor de plimbare astfel încât acestea să poată să asigure protecție în caz de ploaie sau soare puternic.
Curțile de plimbare și spațiile comune sunt monitorizate video. Există amenajate niște spații cu echipamente de forță pe care le pot utiliza persoanele private de libertate.
În interiorul penitenciarului există un magazin alimentar cu alimente bine aprovizionat, de unde deținuții pot face cumpărături la prețuri similare cu cele din exterior.
Majoritatea deținuților s-au plâns de calitatea spălătoriei, preferând să-și spele rufele singuri, în cameră. Penitenciarul are două mașini de spălat rufe din care doar una merge. În penitenciar deținuții nu au voie decât cu lenjerie de pat albă, o regulă care ridică nemulțumiri din partea acestora. De asemenea deținuții s-au plâns de accesul restricționat la apă caldă, doar o ora jumătate pe zi, și de faptul că saltelele erau vechi și improprii. Penitenciarul are o centrală termică proprie dar veche iar saltelele erau într-adevăr toate foarte vechi și uzate.
Din discuțiile cu deținuții reprezentanții APADOR-CH au constatat o stare generală de nervozitate în rândul populației carcerale. Deținuții s-au plâns de relația cu personalul penitenciarului și și-au manifestat o reținere de-a depune plângeri împotriva acestora, invocând o frică de represalii pe care le-ar putea suferi ca urmare a acestor plângeri. APADOR-CH recomandă cercetarea suspiciunilor de abuzuri din partea personalului penitenciarului, astfel de suspiciuni pot afecta în mod grav relația dintre personalul penitenciarului și populația carcerală.
Majoritatea camerelor erau insalubre, cu igrasie, supraaglomerate și cu un miros pestilențial. De exemplu în camera E 6.3 erau 32 de persoane în mai puțin de 50 de mp, în 33 de paturi și care aveau un singur duș.
În unele din camere, persoanele private de libertate au semnalat prezența ploșnițelor și a altor paraziți. Reprezentanții APADOR-CH au văzut urme ale mușcăturilor pe corpul unor deținuți.
De asemenea, unii deținuți s-au plâns de comportamentul abuziv al cadrelor din penitenciar. Un deținut a reclamat și un incident de agresiune fizică din partea forțelor de intervenție – incident confirmat și de colegii de cameră. Acesta nu a făcut plângere invocând frica de represalii.
Cei patru minori privați de libertate în Penitenciarul Timișoara erau în arest preventiv și erau cazați în camera E 9.18. Această cameră era într-o stare relativ bună, dar și aici saltelele erau vechi, murdare și într-o stare avansata de degradare. Minorii au indicat desenatul ca fiind singura activitate la care participă. Conform personalului penitenciarului aceștia beneficiază și de cursuri de alfabetizare. Minorii se pot plimba in curtea de aer în fiecare zi de la 14-16, dar conform declarațiilor lor ei refuză să iasă la plimbare, ceea ce pare cel puțin bizar dată fiind lipsa altor activități.
Reprezentanții APADOR-CH au discutat și cu S.R. – un fost consumator de droguri. Acesta s-a declarat ca fiind consumator de droguri la momentul începerii executării mandatului. În arestul poliției i s-a prescris diazepam, care îi provoca somnolență și de la care au început să-l doară încheieturile. Datorită acestor efecte secundare, după o săptămână a solicitat să îi fie înlocuit tratamentul medicamentos. Solicitarea i-a fost aprobată în urma unui consult psihiatric. Acesta susține că a beneficiat de sprijin considerabil din partea psihologului din cadrul Penitenciarului Timișoara.
Concluzii:
Ca urmare a acestei vizitei APADOR-CH face următoarele recomandări :
Conducerea penitenciarului și ANP să găsească soluții urgente prin care fiecărui deținut să-i revină cei 4 mp spațiu personal recomandați de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT);
Alocarea de resurse financiare pentru efectuarea de reparații capitale la pavilionul 1;
Realizarea unei dezinsecții generale pentru a rezolva problema ploșnițelor;
Alte constatări/recomandări sunt incluse în raport.
Cristinel Buzatu
Nicoleta Popescu
