Două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat miercuri, 29 iunie 2016, Penitenciarul Aiud din județul Alba. Ultima vizită data din 2006. Întrucât vizita a coincis cu Ziua lucrătorilor din penitenciare, mare parte din personal era liber și unele informații, care nu erau cunoscute de cei prezenți în penitenciar și cu care reprezentantele APADOR-CH au stat de vorbă, au fost furnizate ulterior, prin email.

1. 1.     Aspecte generale, efective, personal

Penitenciarul Aiud este unul dintre cele mai vechi din România (unele clădiri datează din 1856), are 3 hectare de construcții/clădiri dispuse pe 10 hectare de teren și deservește patru județe limitrofe. O astfel de întindere de teren și construcții se dovedește costisitoare pentru procesul de pază, dar și pentru întreținere și igienizare, după cum susține conducerea.

Efective: În total penitenciarul are 10 secții de deținere. Conform datelor furnizate ulterior de penitenciar, la data vizitei existau în cele 10 secții 871 de deținuți, încadrați pe regimuri de detenție astfel: deschis – 38, închis – 545, semi-deschis – 27, maximă siguranță – 156, arestați preventiv – 91, minori – 9, închis suspendat – 1, semi-deschis suspendat – 2, maximă siguranță suspendat – 2. Deținuții cu regim suspendat sunt cei pentru care a fost emis un nou mandat de arestare preventivă. Pe lângă deținuții bărbați (adulți, minori și tineri), în penitenciar se aflau și două femei în tranzit.

Personal: Conducerea penitenciarului consideră că este insuficient pentru suprafața întinsă și numeroasele clădiri ce trebuie acoperite cu pază. Personalul constă în 241 de cadre la siguranța deținerii (din 290 de posturi existente pe schemă), 11 angajați la sectorul medical (din 19 posturi în schemă) și 20 la socio-educativ (din 29 prevăzute). Incluzând și personalul administrativ, penitenciarul are 424 de funcții prevăzute pe stat, din care sunt ocupate numai 344.

1. Investiții

La data vizitei se aflau în stadiu de șantier mai multe clădiri din curtea penitenciarului, fie  construcții noi, fie în reabilitare. Un corp nou de clădire a fost ridicat special pentru sectorul administrativ și urmează să fie recepționat în curând, întrucât mare parte din birourile personalului sunt tolerate în clădirea vecină a Judecătoriei Aiud. Pe lângă corpul nou de clădire, tot pentru personal mai sunt disponibile două clădiri, de asemenea reabilitate, una găzduind popota și cealaltă niște magazii.

Practic tot sectorul cuprins între poarta externă a penitenciarului și Punctul de control 2 era în șantier la data vizitei, respectiv clădirile administrative și clădirea sectorului vizite.

Sectorul vizite era în reparații capitale, iar activitatea era mutată temporar într-o magazie a fostei IMP Aiud, acum desființată. În interior erau amenajate patru mese pentru vizita fără dispozitiv de separare și o ladă de dimensiuni foarte mari în jurul căreia erau dispuse în total 12 scaune, pentru vizitele cu dispozitiv de separare – lada era o improvizație de dispozitiv de separare, întrucât dimensiunile ei făceau imposibil contactul deținuților cu vizitatorii. În aceeași magazie era improvizat și sectorul pentru primirea pachetelor, un colț pentru vizitele familiilor cu copii și patru cabine prevăzute cu perdele pentru controlul deținuților la intrarea în penitenciar. Conducerea penitenciarului a dat asigurări că reparațiile la clădirea pentru vizite vor fi gata în această toamnă. Într-o altă clădire erau amenajate deja cabinele pentru vizita online – funcționale, dar care încă nu fuseseră folosite deoarece mai așteptau unele aprobări metodologice – camera pentru vizita intimă și cabinele pentru vizitele cu avocații.

Investițiile făcute în 2015 și 2016 se datorează bugetelor crescute simțitor. De exemplu conducerea penitenciarului susține că în 2015 a primit 570.000 de lei pentru reparații curente, o sumă îndestulătoare comparativ cu anii precedenți când abia primea câte 8.000 de lei, dar că acum marea problemă este că nu au cu cine să angajeze lucrări de anvergura celor permise de aceste sume.

Câteva îmbunătățiri făcute din bugetele primite în acești ani:

• 90% din parcul auto a fost schimbat;
• a fost reabilitată clădirea școlii (clasele I-VIII, IX-X și școală profesională);
• s-au montat centrale electrice pe fiecare secție/clădire mai depărtată de centrala termică a penitenciarului, astfel încât încălzirea și apa caldă sunt furnizate mai eficient în prezent;
• au fost dotate toate secțiile cu mașini de spălat și de uscat, astfel încât deținuții să-și dea hainele la spălat pe secție și numai lenjeriile să fie igienizate la spălătoria mare a penitenciarului.

Centrala termică a penitenciarului datează din 2007, are trei boilere și două arzătoare. Asigură cu apă caldă și căldură secțiile 1-8 și energie pentru bucătărie, dar în urma achiziționării centralelor electrice mai mici, centrala mare va rămâne să funcționeze doar pentru secțiile 1-6. Secțiile 9 și 10 au deja centrale electrice proprii.

Dușurile: De asemenea centrala va asigura în continuare apa caldă necesară sălii de dușuri a penitenciarului, care are 40 de dușuri și două săli de așteptare, este curată, placată cu gresie și faianță. Reprezentanții penitenciarului motivează amenajarea acestei săli mamut prin faptul că în mai multe camere care aveau dușuri individuale deținuții ar fi scos sifoanele din pardoseala băilor, ca să ascundă acolo diverse obiecte interzise. Acest fapt a dus la infiltrații de apă în pereții și plafoanele clădirilor de deținere și deteriorarea acestora, și astfel s-a decis ca dușurile să fie toate într-un loc. Reprezentantele APADOR-CH înțeleg această decizie, dar consideră că nu este o soluție firească obligarea deținuților să facă duș în grup.

Pentru 2017 este prevăzut să fie finalizate reabilitări pentru secțiile 7 și 8 (Zarca) și începerea studiilor de fezabilitate și a proiectării pentru reabilitarea secțiilor 5 și 6.

1. 3.     Munca deținuților

În medie 357 de deținuți din Penitenciarul Aiud muncesc zilnic, reprezentând 40,98% din efectivul total. Ei sunt implicați în deservire (preparare distribuire hrană, curățenie, reparații auto, instalații, construcții, frizerie) – 150; cusut pantofi și asamblare componente electronice în interiorul penitenciarului – 146; descărcare arheologică și fabrica de mobilă din penitenciar – 61 de deținuți. Conducerea spune că pe plan local ar fi oferte mai multe de muncă (la autostrada care se construiește în zonă au numeroase solicitări, de exemplu) pentru deținuți, dar sunt nevoiți să le refuze pentru că nu au suficient personal de pază. Conform conducerii, în luna mai a acestui an au fost refuzate cel puțin 200 de locuri de muncă din această cauză.

Reprezentanții penitenciarului susțin și că, datorită fondurilor mari primite în ultimii ani, pentru reabilitarea clădirilor penitenciarului, e nevoie de deținuți calificați în domeniu și aceștia sunt tot mai greu de găsit.

1. 4.     Sectorul medical (Secția E9)/Minorii/Femeile

Sectorul medical este amenajat în fosta secție destinată femeilor,  E9, care acum e folosită și pentru infirmerie, și pentru deținuții aflați în tranzit (minori, tineri și femei). Secția are un aspect îngrijit, luminos, are pe hol numeroase plante ornamentale, ferestre largi și tot pe hol sunt amplasate mașinile de spălat și de uscat, ambele nou achiziționate.

Sectorul medical e format dintr-un cabinet de stomatologie – la care, conform conducerii penitenciarului, vine un medic ori de câte ori este nevoie – un cabinet de medicină generală și mai multe camere de infirmerie.  Penitenciarul are în dotare o ambulanță pentru transport medical regulat către spitale sau alte penitenciare, dar în cazuri urgente se apelează la 112.

Din cei 3 medici generaliști angajați de penitenciar, unul asigură consultații pentru personal (la un cabinet situat în afara unității) și 2 medici se ocupă de deținuți. Cabinetul mai are și 9 asistenți medicali, care asigură permanența în penitenciar. La data vizitei nu se afla pe secție decât o asistentă care nu a putut furniza prea multe informații statistice despre sectorul medical.

În camerele de infirmerie se aflau deținuți în vârstă, cu diverse infirmități sau care aveau nevoie de tratament. De exemplu în camera E9.2 erau 3 deținuți, unul cu un handicap locomotor (nu avea un picior), al doilea era însoțitorul primului, iar al treilea avea nevoie de condiții speciale pentru hernia de disc de care suferea de un an, dar de care nu se putea opera întrucât în sistemul penitenciar nu există un neurochirurg. Acesta a spus că periodic, când are dureri, este cazat la infirmerie, deoarece aici are o saltea mai bună decât în camera de deținere și primește calmante. Ceilalți deținuți s-au plâns că nu primesc medicamente suficiente și că mâncarea este „dezastru”. În cameră era un frigider și un telefon dar nu exista sistem de alarmare. Apă caldă aveau în fiecare zi.

Conform asistentei prezente la data vizitei, la intrarea în penitenciar se fac teste de depistare a virusului HIV, la cerere, și pentru hepatită sau boli transmisibile sexual. Asistenta a mai spus că există deținuți cu hepatită în penitenciar și numeroși cu afecțiuni psihice, aflați în tratament.

Într-o altă cameră de infirmerie, de 13 mp, erau cazați 5 deținuți în tot atâtea paturi, doi dintre ei având probleme locomotorii. Ei s-au plâns că mâncarea este lipsită de variație – orez, cartofi, varză, fasole – și de imaginație – se fac de fiecare dată aceleași feluri, deși cartoful ar suporta, de exemplu, mai multe combinații. Aici deținuții primesc apă caldă doar de două ori pe săptămână.

Minorii: În camera E9.9 se aflau doi minori de 16 și 17 ani, în curs de a fi transferați la Penitenciarul Craiova. Camera cu 6 paturi era curată, avea gresie pe jos proaspăt spălată, saltele noi din burete, un grup sanitar curat, format din WC și chiuvetă, un telefon în perete care nu funcționa, având firul rupt. Minorii, aflați pentru prima dată într-un penitenciar, au spus că nu au familii.

Întrebați ce se întâmplă cu astfel de cazuri, reprezentanții penitenciarului au răspuns că „la depunerea în penitenciar  minorii și tinerii fără familie sau necăutați de familie beneficiază de consiliere socială în vederea restabilirii / medierii relațiilor de famile, consiliere socială pentru identificare de resurse și atunci cand situația o impune, contactarea aparținătorilor sau a instituțiilor de stat și a ONG-urilor.”

Deținuții din această secție, în ale căror camere nu există dușuri, au la dispoziție o sală cu două dușuri la comun cu alte camere.

Femeile. La data vizitei erau în tranzit două femei, cazate tot în Secția E9, una într-o cameră de fumători, cealaltă în camera de nefumători. Fiecare dintre cele două camere are câte 4 paturi și un aspect îngrijit, tavane înalte, văruite. Femeile au la dispoziție și o curte mică de plimbare, nepavată, în care sunt plantate câteva flori și sunt întinse sârme pentru rufe. Una dintre femeile cu care au vorbit reprezentantele APADOR-CH era arestată preventiv de 5 luni și la data vizitei se afla în Penitenciarul Aiud pentru că avea o prezentare la instanță la Deva. S-a declarat mulțumită de condițiile din Aiud, în special de faptul că poate utiliza mașina de spălat rufe.

1. 5.     Blocul alimentar/Magazinul

Blocul alimentar nu a beneficiat de investiții recente (ultima zugrăveală datează de acum 5 ani), avea gresia de pe jos spartă și urme de igrasie pe pereți, din cauza umezelii și a condensului. Conform conducerii penitenciarului vor fi achiziționate câteva marmite electrice pentru a le înlocui pe cele 7 marmite vechi din anii 80 care funcționează pe abur de la centrala penitenciarului.  Clădirea este amplasată într-un sector izolat de restul penitenciarului printr-un gard. La blocul alimentar lucrează 15 deținuți, câte 10 pe tură. Ei au la dispoziție un vestiar, un grup sanitar cu duș și apă caldă permanent.

La intrarea în blocul alimentar erau depozitați pe hol câțiva saci cu cartofi care păreau stricați (după miros), dar responsabilul bucătăriei a arătat și cartofii după curățare, care păreau comestibili. Toate legumele folosite la prepararea hranei provin din GAZ-ul penitenciarului, întins pe 36 de hectare în apropierea orașului.

În meniul zilei figura o ciorbă de legume (în special gulii) și la felul doi iahnie de fasole cu carne de porc. Carnea se introduce în mâncare (numai la diabet se dă separat), în loc să fie porționată ca să fie distribuită egal fiecărui deținut. Reprezentanții penitenciarului susțin că porcul nu poate fi tăiat în părți egale, de aceea au luat decizia de a introduce în meniu pulpe de pui în 6 din zece zile, pentru că acestea se pot porționa.

Pentru regim se pregătea ciorbă de orez și tocană de legume. Pâinea mare, rotundă, avea miros plăcut și aspect proaspăt. Tinerii primeau la micul dejun 100 de grame de biscuiți, gem, un ou, margarină, la regimul pentru diabetici era inclus și salam.

Magazia din blocul alimentar avea un aspect curat, bine organizat, pe rafturi erau saci cu făină, cutii cu margarină, biscuiți, ouă, ulei. Deoarece era o zi festivă, în ziua vizitei deținuților li s-au gătit și gogoși, după masa de prânz.

Magazinul penitenciarului

Este bine aprovizionat, iar prețurile sunt comparabile cu cele de la magazinele locale, cu excepția legumelor și fructelor care par mai scumpe decât în piețe: un sul de hârtie igienică – 80 de bani, un kg de roșii 6,5 lei, un kg de piersici – 6,5 lei, un kg de mere 4,5 lei, un kg de banane – 7 lei. Conform declarațiilor vânzătoarei, deținuții au dreptul să cumpere ligheane, fierbătoare,  sau găleți pe baza cererii aprobate de conducerea penitenciarului.

Ulterior, la vizita în camere, unii deținuți au reclamat faptul că magazinul ar fi scumpit apa după intrarea în vigoare a noului regulament de aplicare a legii privind executarea pedepselor, care nu le mai permite deținuților să primească și lichide în pachete. Apa s-ar fi scumpit de la 1,80 lei la 2,80 lei.

1. 6.     Serviciul socio-educativ/Școala

Sectorul psiho-social are 1 psiholog, 2 asistenți sociali și 1 șef serviciu, tot cu pregătire de psiholog. Sectorul educație are 7 educatori, 1 șef serviciu, 1 preot ortodox, 1 monitor sportiv, 1 agent tehnic și 2 agenți însoțitori cu rol de educatori. Cele două compartimente sunt coordonate de un director adjunct. În total sectorul are 20 de posturi ocupate, din 29 câte sunt pe schemă, 18 angajați sunt efectiv la lucru, doi erau în concediu maternal.

Conform datelor transmise de penitenciar după efectuarea vizitei, de la începutul anului 2016, 634 de deținuți au fost implicați în diverse programe socio-educative, astfel: 276 adaptare la condițiile din penitenciar, 128 eco-civică, 8 educație pentru sănătate, universul cunoașterii, 25, inițiere IT, 12 în diverse programe religioase.

72 de deținuți au beneficiat de asistență psihosocială în diverse programe specifice – de exemplu program de dezvoltare a abilităților pentru viața independentă. 98 de persoane au fost implicate în programe psihologice destinate foștilor consumatori de alcool, droguri, tutun, pentru comportament agresiv.

Fiecare secție a penitenciarului are câte un club unde au loc aceste activitățile socio-educative.

Școala

Școala funcționează într-o clădire reabilitată, cu clase curate și cu uși cu geamuri mari, prin care se poate face supravegherea vizual, fără ca agenții să stea în clasă cu deținuții. În clasele 1-8 s-au înscris 69 de deținuți (33 clasele I-IV și 36 clasele V-VIII) din care au promovat 35. În clasele IX-XI au fost înscriși 57 de deținuți, 9 la clasa a X-a profesională, specializare mecanic agricol. Nu a putut fi furnizată situația celor promovați întrucât anul școlar se încheia după data vizitei.

1. 7.     Judecătorul delegat

Biroul judecătorului delegat se află în zona administrativă, dar acesta spune că se deplasează deseori în sectorul de deținere ca să audieze deținuți sau face vizite în blocul alimentar. Judecătorul delegat este în penitenciar de 3 ani și în acest răstimp a primit diverse plângeri de la deținuți, în special despre spațiul de deținere. Judecătorul spune că admite astfel de cereri, deoarece constată că sunt întemeiate, însă nu poate face nimic, pentru că „acesta este sistemul penitenciar din România”. Deținuții văd etapa plângerii către judecătorul delegat ca pe un pas necesar în procesul prin care se adresează apoi instanțelor naționale sau europene.

Judecătorul delegat spune că există uneori și incidente violente între deținuți, din cauza regimului de maximă siguranță, și că e greu să ții în mână 500 de deținuți indisciplinați.

În 2015 un deținut a murit în somn, aceasta fiind singura moarte suspectă înregistrată în penitenciar în ultima perioadă. În urma anchetei nu s-a descoperit cauza morții.

1. 8.     Vizita pe secții

Cele 10 secții ale penitenciarului sunt structurate astfel: secțiile 1-4 au regim de maximă siguranță și închis; secțiile 5-6 au arestați preventiv, închis și tranzit, secțiile 7-8 au regim închis și deținuți care merg la muncă, secția 9 – infirmerie, minori, femei și secția 10 – regim deschis.

Secțiile 1-4 sunt amplasate într-o clădire de patru etaje, cu o arhitectură în formă de T, care are pe o extremitate a laturii lungi 12 curți de plimbare despărțite de ziduri și acoperite cu plasă (practic sunt niște camere fără acoperiș), iar în extremitatea cealaltă o curte mare de plimbare folosită ca teren de sport, pe care deținuții au dreptul să iasă să joace fotbal după un program care permite fiecărui deținut accesul acolo cam o dată pe lună.

Secțiile 1-4 au camerele identice, 46 secția 1, câte 47 secțiile 2 și 3 și 45 secția 4. Fiecare cameră are o suprafață de 7,88 mp (inclusiv grupul sanitar dotat cu WC, chiuvetă și duș) și câte 3 paturi instalate. Asta înseamnă că fiecărui deținut îi revin maximum 2,63 de mp de spațiu, în care este inclus și grupul sanitar.

Vizitele în camerele din secțiile 1-4 au fost făcute sub supravegherea grupei de intervenție (formată din doi agenți echipați cu combinezoane negre, tomfă, spray și căști de protecție cu numere inscripționate corespunzător). Reprezentanții penitenciarului erau vizibil îngrijorați, întrucât în urmă cu câteva luni avusese loc în penitenciar un incident în care o doamnă psiholog fusese agresată de un deținut în camera de consiliere. Grupa de intervenție are 35 de agenți, care lucrează câte 4-6 într-o tură.

Conform reprezentanților unității, nu se fac percheziții în camere decât rareori, din cauza lipsei de personal, și numai atunci când există semnale că în camere s-ar putea afla telefoane mobile.

În secția 1 erau la data vizitei 86 de deținuți în cele 46 de camere, 24 de deținuți încadrați la regim închis și 62 la maximă siguranță, din care 21 erau încadrați la grad sporit de risc. Reprezentantele APADOR-CH au vizitat camera E30.1 la cererea deținutului Puși, care a reclamat că în camera lui se produc adesea inundații de la duș. Într-adevăr, furtunul dușului avea capul de duș rupt, bazinul WC-ului era dezafectat, iar camera avea podeaua udă, apă care se prelingea și pe holul secției, dar reprezentanții penitenciarului au spus că deținutul se face vinovat de asta și că vor lua măsuri să remedieze instalația.

În camera E29.1, stătea singur un alt deținut care părea să sufere de afecțiuni psihice. Cadrele de pe secție au declarat că acesta ar fi prins o cioară pe geamul camerei și a mâncat-o.  Cât timp grupul de vizită a stat pe hol în dreptul camerei lui deținutul a urlat în continuu diverse reproșuri și amenințări la adresa personalului.

Camera E37.1 – are 3 paturi, 3 deținuți, saltele schimbate, o masă și un dulap. Deținuții au declarat că au apă caldă de două ori pe săptămână. Un deținut a afirmat că asistența medicală este deficitară deoarece un alt deținut, bolnav de epilepsie și aflat în criză a fost tratat abia după 5 ore.

Secția 2, situată la etajul 1, avea la data vizitei 131 de deținuți în 47 de camere, toate cu regim închis. Camera E 2.22 avea 3 paturi, ca toate celelalte, 3 deținuți, o masă, TV și saltelele vechi. Grupul sanitar era curat. Unul dintre deținuți fusese transferat din Spania și s-a plâns că aici nu are dreptul să-și îmbrățișeze copiii la vizită, din cauza regimului închis de detenție care nu-i permite vizite fără dispozitiv de separare. Deținutul are un mandat de 15 ani și se plânge că nu e scos la muncă, deși admite că a lucrat o perioadă la descărcări arheologice pentru autostradă.

Secția 4, camera 14 – izolatorul. Este o cameră dublă, luminoasă, cu două ferestre mari și un grilaj în mijloc care desparte cele două încăperi. Prima încăpere este de intrare și vizită, iar în cea în care stă deținutul izolat există două paturi suprapuse și un WC în pardoseală. Nu există duș. Camera este curată, deși WC-ul are o sticlă de plastic în el ca să oprească mirosurile sau șobolanii. Deținutul aflat la izolator, A. I. P., spune că este de 10 ani în penitenciar, mai are 6 luni de executat și a ajuns la izolare din cauza unei altercații cu un alt deținut. El avea și o nemulțumire în legătură cu banii pe care i-ar fi primit în cont de la familie, și din care penitenciarul i-ar fi oprit ilegal o sumă mare. Reprezentanții penitenciarului au verificat în prezența reprezentantelor APADOR-CH situația contului deținutului, cu acordul acestuia, și s-a constatat că banii îi sunt opriți în tranșe ori de câte ori există în cont, pentru o datorie stabilită de instanță – cheltuieli de judecată.

Secțiile 5 și 6, amplasate în aceeași clădire cu acoperișul schimbat și la care urmează să se facă și reabilitarea camerelor.

În Secția 5 sunt 106 deținuți aflați în arest preventiv, din care 18 tineri. Are 20 de camere cu câte 6, 8, 10 și 12 paturi. Camerele au dimensiuni diferite, între 17.83 mp cea mai mică și 33.35 mp cea mai mare. Totuși, în camerele cele mai mari sunt cele mai multe paturi, deci spațiul ce-i revine unui deținut este mai mic. De exemplu 2.16 mp/persoană în camera E5.23 care are 21 de mp și 10 paturi, comparativ cu camerele E5.9 și E5.10 care au câte 6 paturi în 21 de mp și oferă unui deținut câte 3.55 mp de spațiu. În secția 5 au fost schimbate toate saltelele și paturile cu unele din metal prevăzute cu sertare pentru depozitarea lucrurilor personale.

În capătul secției este amenajată o cameră cu 4 frigidere în care deținuții au voie să-și depoziteze alimentele și au acces la frigider pe baza unui program, o dată pe zi, câte o secție. Unii s-au plâns că 4 frigidere pentru 100 de deținuți ar fi insuficiente.

Camera E5.19 are 6 paturi, 20.34 mp și găzduiește 6 arestați tineri care s-au plâns reprezentantelor APADOR-CH că au fost mutați abuziv dintr-o altă cameră (E5.23) în care stătuseră până atunci și unde fuseseră acuzați că ar fi violat un alt tânăr pe data de 20 iunie. Camera actuală are paturi și saltele noi, dar nu are TV și nici nu e zugrăvită. Tinerii susțin că acuzațiile tânărului presupus violat ar fi false, ba chiar că sunt șantajați de acesta pentru diverse bunuri.

Reprezentantele APADOR-CH au cerut lămuriri de la responsabilii penitenciarului în legătură cu violul reclamat de tineri și au discutat în particular cu tânărul care a făcut acuzația. Acesta, sub anonimat, a declarat că de la primul viol raportat (care ar fi avut loc în 20 iunie) ar mai fi fost victima unui al doilea viol, mai recent, tot în camera în care stătea, și că tocmai îl reclamase și pe acesta agentului supraveghetor. Tânărul de 19 ani era de 3 luni în Penitenciarul Aiud, în stare de arest preventiv, și spunea că nu este căutat de familie. El dorea să fie mutat într-o cameră, singur cu unul dintre ceilalți deținuți tineri, cu care spunea că se înțelege mai bine, și părea că are o stare psihică labilă. La insistențele reprezentantelor APADOR-CH, conducerea penitenciarului a promis că tânărul va beneficia de mai multe ore de terapie psihologică.

În răspunsul primit în scris de la Penitenciar, după vizită, sunt enumerate măsurile care s-au luat în acest caz:

–         În urma consultului medical efectuat la infirmeria unității în data de 21.06.2016, ora 14.55, medicul șef a dispus și un consult psihiatric care s-a efectuat în aceeași zi fiind stabilit și tratament medicamentos, iar a doua zi a luat măsura sesizării Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud. Tânărul a fost prezentat în data de 23.06.2016 la Laboratorul de Medicină Legală din Alba-Iulia, urmând ca organele abilitate să desfășoare acțiunile legale pentru clarificarea răspunderii celor implicați.

–           S-au întocmit rapoarte de incident pentru cei cinci tineri acuzați de către XXX că l-au agresat sexual, procedurile de cercetare disciplinară aflându-se în derulare;

–     Tânărul XXX a beneficiat de consiliere psihologică destinată persoanelor cu risc de vulnerabilizare în data de 22.06.2016, fiind inclus într-un program de consiliere psihologică periodică.

Secția 6 are 27 de camere, cu suprafețe cuprinse între 9 mp și 33 de mp, cu câte 3 paturi, respectiv 8-9, 10 și 20 de paturi cea mai mare cameră. Spațiul de care dispune un deținut în secția 6 este cuprins între 1.44 mp în Camera E6.2 (28 de mp și 20 de paturi) și 3.45 mp în Camera E.6.11 (13.80 mp și 4 paturi). În secția 6 sunt deținuții aflați în tranzit, regim închis. Câțiva deținuți din regim semideschis se aflau aici temporar, în curs să fie transferați la Deva, pentru că Penitenciarul Aiud nu are regim semideschis.

Secțiile 7 și 8 – zise și Zarca – sunt amplasate în cea mai veche clădire a penitenciarului, care urmează să beneficieze de reabilitare din 2017. Zarca are la dispoziție câte o curte de plimbare pentru fiecare dintre cele două secții. Curțile sunt dispuse în lungimea clădirii, de-o parte și alta a intrării, și au amenajate câteva spații verzi.

Secția 7, la parter, are 13 camere a câte 7.88 mp fiecare, cu câte 4 paturi, o chiuvetă și un WC în cameră, fără pereți despărțitori. Acest tip de cameră îi oferă unui deținut un spațiu de 1.97 mp. În urma unor lucrări de modernizare în 2011 au fost unite câte 5 astfel de camere între ele, astfel: una dintre cele 5 camere, situată la mijlocul șirului, a fost transformată în hol de intrare, cu două grupuri sanitare (WC+ chiuvetă) și un telefon. Din acest hol se intră în restul camerelor, dispuse în stânga-dreapta, câte două, și se merge dintr-una într-alta, pe sistem vagon. În fiecare din aceste 4 camere sunt amplasate câte 3 paturi. Un astfel de modul are în total 38.50 mp, 12 paturi și oferă unui deținut un spațiu de 3.21 mp. Secția 7 are 3 astfel de module.

Același aranjament a fost făcut și la secția 8, la etajul clădirii, care mai are 13 camere a câte 8.40 mp fiecare, cu câte 3 paturi (2.80 de mp de persoană) și trei module create din cele 5 camere lipite, care au 12 paturi în 40.45 mp, deci oferă 3.35 mp/deținut. Deținuții din aceste secții lucrează la deservire și la cusut pantofi, în camere. Majoritatea camerelor vizitate de reprezentantele APADOR-CH erau curate, dar aveau un aspect sufocant, înghesuit cu prea mult mobilier (paturi, rafturi, perdeaua care desparte WC-ul de spațiul de locuit, etc). Chiar dacă nu rezolvă foarte mult aranjamentul de lipire a celor 5 camere, vizual oferă impresia de spațiu mai mare și de luminozitate.

Intenția conducerii închisorii este să continue să transforme toate camerele secțiilor 7 și 8 în module cuplate de câte 5 camere, întrucât întreaga clădire Zarca va intra în reparații capitale începând cu 2017, când sunt programate studiile de fezabilitate și proiectarea. Zarca ar trebui să fie complet reabilitată în 2020. În clădire mai există, totuși, o sală mare, nefolosită, deși avea câteva aparate de sport în ea, ceea ce dădea impresia că uneori este folosită ca spațiu sportiv. Reprezentanții penitenciarului au declarat că sala nu este folosită întrucât ar fi în pericol să cadă pe oameni.

Secția 10 regim deschis găzduiește 38 de deținuți în 46 de paturi amplasate în două camere. În camera 10.1, care are 54 de mp, sunt instalate 18 paturi și la data vizitei erau 15 deținuți în ea. Camera are un aspect aglomerat, de paturi suprapuse înghesuite, mese, dulapuri și o galerie de depozitare ca un etaj improvizat pe o latură. Camera are frigider și o curte mică în față, comună cu camera 10.2, curte în care deținuții au dreptul să stea toată ziua, ușile de la camere fiind deschise permanent. Deținuții se plâng că acea curte este prea mică, pentru toți deținuții care o folosesc la regimul deschis.

Unul dintre deținuți era într-o stare vizibilă de suferință din cauza unei măsele. Spune că a stat cu măseaua umflată timp de două săptămâni până când a fost prezentat la medicul stomatolog, iar când a ajuns i s-au dat antibiotice.

Nemulțumiri comune ale deținuților din toate secțiile:

• Calitatea proastă, vechimea și mizeria saltelelor din unele camere. Majoritatea camerelor aveau saltele schimbate – 570 de saltele au fost schimbate în tot penitenciarul – dar în restul camerelor saltelele sunt vechi. Conducerea susține că le va schimba pe toate până la finele anului;
• În unele camere deținuții s-au plâns că nu li se permite să spele și lenjeriile de pat la mașinile de spălat de pe secții, ei refuzând să le dea la spălătoria mare a unității pentru că acolo „se lăchesc” – adică se amestecă cu ale altor deținuți și nu sunt spălate bine. Deținuții susțin că la spălătoriile de pe fiecare secție – operate de câte un deținut responsabil cu asta – nu li se primesc decât hainele. Reprezentanții penitenciarului spun că nu aveau cunoștință de această regulă și că poate s-o fi înțeles greșit de către deținuții care operează mașinile de spălat. Totuși, aceiași reprezentanți susțin că mașinile de spălat de capacitate mare din spălătoria penitenciarului sunt mult mai potrivite pentru curățarea lenjeriilor de pat.
• Unii deținuți au reclamat faptul că au dreptul să meargă la magazin numai o dată pe săptămână, de exemplu lunea, când la magazin nu e suficientă marfă, și adesea nu reușesc să se aprovizioneze cu tot ce le trebuie din acea unică vizită săptămânală.
• Deținuții de la regim deschis s-au plâns că familiilor lor le este foarte greu să obțină o programare pentru vizită, atât prin telefon cât și prin email, că numai cine e suficient de insistent reușește. Un deținut a spus că soția lui a trebuit să sune de peste 50 de ori ca să reușească să prindă pe cineva la telefon, iar pe email se pare că nu le sunt primite mesajele. De asemenea, cei de la regim deschis care au dreptul la vizite fără dispozitiv de separare, spun că cele 4 mese de la sectorul vizite sunt insuficiente pentru ca fiecare deținut să beneficieze de dreptul la vizită lunar, într-una din cele patru zile prevăzute: marțea, joia, sâmbăta sau duminica. Numărul deținuților de la regim deschis este, se pare, prea mare pentru un număr atât de mic de mese și de zile.
• Că apa de la magazinul din incinta penitenciarului s-a scumpit după ce a intrat în vigoare noul regulament de aplicare a legii privind executarea pedepselor, care nu le mai permite deținuților să primească în pachete și lichide, De la 1,80 lei, apa a ajuns să coste 2,80 lei.
• Că nu au dreptul să iasă la fotbal în curtea mare a penitenciarului decât o dată pe lună.
• Că au dreptul să primească pachet în limita a 16 kg lunar, din care numai 6 kg pot fi legume și fructe. Un deținut a explicat că el preferă mai mult legumele și fructele, și că dacă familia ar vrea să-i aducă în acel pachet de 16 kg mai mult de 6 kg de legume și fructe, conducerea penitenciarului nu-i acceptă această derogare, deși per total s-ar încadra în totalul de 16 kg pachet admis.
• Deținuții de la regim deschis s-au mai plâns că nu au acces la sistemul de informare al închisorii, întrucât un astfel de infochioșc este amplasat pe o altă secție, cu regim închis, și nu au acces liber acolo decât cu însoțitor.
• Că deși e vară și temperaturile sunt mari, deținuții nu au dreptul decât la două dușuri săptămânal.

Maria Nicoleta Andreescu

Dollores Benezic