APADOR-CH
  • Home
  • Cine Suntem
    • Despre noi
    • Afilieri internaționale
    • Prieteni APADOR-CH
    • Parteneri
    • Politica de prelucrare a datelor personale a APADOR-CH
  • Activități
    • Monitorizarea condițiilor de detenție
    • CEDO
      • Informare
      • Procese câștigate la CEDO
      • Executarea hotărârilor CEDO
    • Jurisprudență internă
    • Advocacy legislativ
    • Bună Guvernare
  • Proiecte
    • Proiecte in derulare
    • Proiecte finalizate
  • COVID-19
  • Rapoarte
    • Condițiile din aresturi
    • Condițiile din penitenciare
    • Abuzuri ale forțelor de ordine
    • Rapoarte speciale
    • Rapoarte anuale
  • Drepturi Civile
    • Ce sunt drepturile omului
    • Resurse utile
  • Media
    • Comunicate
    • Blog
    • APADOR-CH
      în presă
    • Editoriale Adevărul
    • Video
  • Română
    • Română Română
    • English English
  • Cautare
  • Menu Menu

Arhiva pentru categoria: Penitenciare

Sunteți aici: Acasa1 / Monitorizare condițiilor de detenție2 / Penitenciare

Monitorizarea conditiilor de detentie in penitenciare

Raport despre vizita în Penitenciarul Craiova – 23 aprilie 2021

06/05/2021/în Penitenciare /de Rasista

La data de 23 aprilie 2021, două reprezentante APADOR-CH au făcut o vizită virtuală în Penitenciarul Craiova. Discuția cu conducerea penitenciarului și cu o serie de deținuți s-a derulat prin platforma Zoom și a durat trei ore, între 9.00 și 12.00.

Ultima vizită a APADOR-CH în Penitenciarul Craiova a avut loc în 2019, raportul poate fi citit aici.

Dat fiind specificul online al acestei vizite, APADOR-CH subliniază că informațiile din acest raport se bazează exclusiv pe declarațiile reprezentanților penitenciarului și ale deținuților care s-au oferit voluntar să discute cu asociația. Vizita a fost anunțată cu o zi înainte de data la care a avut loc.

  1. Număr de deținuți/ capacitate de cazare/ regimuri

La data vizitei, în Penitenciarul Craiova erau 790 de deținuți (bărbați și femei), la toate regimurile de executare a pedepsei, din zonele Gorj, Dolj, Mehedinți, Argeș și Vâlcea. Penitenciarul are 915 paturi instalate, dar o capacitate legală de deținere de numai 529 de locuri, deci avea un grad de ocupare de 149%. Cea mai mare aglomerație se înregistrează la regim închis, unde gradul de ocupare este de 150%.

Pandemia a dezechilibrat situația, după cum a explicat directorul unității. Sunt opt secții la sediu, în oraș, și una exterioară la Ișalnița, unde există încă din 2019 un proiect de extindere cu încă o secție pentru femei.

Unitatea din oraș are opt secții, cu toate regimurile: secție de arest preventiv – cu 139 de persoane, secție de regim închis – 357 de persoane, secție de regim deschis – 101 deținuți, secție de maximă siguranță – cu 78 de deținuți, secție de femei 56 la sediul din oraș – care are de asemenea toate regimurile – și încă 59 de femei la secția exterioară de la Ișalnița, cu regim deschis.

Conducerea unității a spus că cea mai mare cameră ar avea 26 locuri. Totuși în timpul discuțiilor cu deținuții, unul dintre ei a spus că stă într-o camera cu 30 de persoane.

  1. Personalul angajat/locuri disponibile

Numărul de posuri prevăzute în schema de personal este de 527, din care ocupate sunt 434. În 2021 penitenciarul a scos la concurs încă 221 de posturi, nu toate ocupate.

Pandemia a arătat că penitenciarul are nevoie și de un medic infecționist, pe lângă cel stomatolog și psihiatrul care lipsesc.

Sectorul medical se bazează pe 3 medici generaliști, 5 asistenți care lucrează în program de ture, 2 asistenți angajați cu contract, 1 asistent igienă, 1 tehnician dentar și 1 asistent stomatolog. Nu există medic stomatolog, dar unitatea colaborează cu Penitenciarul Spital Mioveni pentru serviciile unui medic stomatolog și ale unui psihiatru.

Psihiatrul existent la Penitenciarul Craiova în 2019 a fost între timp detașat și apoi mutat definitiv la Mioveni.

La concursul organizat recent a participat și un medic pneumolog, dar nu a trecut testul psihologic.

La sectorul Socio-educativ sunt 26 de ofițeri și 4 psihologi.

  1. Bugetul

În ultimul an au fost reabilitate complet 32 de camere din totalul de 119 din penitenciar.

Pentru asigurarea dreptului la vizită online au fost amenajate șase spații la unitatea din oraș și alte două la Ișalnița.

Blocul alimentar a fost dotat cu sistem de ventilare, zugrăvit și placat cu gresie, pentru eliminarea igrasiei.

S-au instalat frigidere în unele camere sau pe hol, în special la oficiul de veselă

Bugetul pentru 2021 „e oarecum în regulă”, după cum a apreciat directorul, care se bazează și pe rectificări.

O investiție care figura în plan și la vizita din 2019, cu termen de realizare 2022, era extinderea și transformarea secției exterioare de la Ișalnița în secție exclusiv pentru femei. Acea investiție este întârziată, însă rămâne un deziderat pentru 2023. Momentan se află la faza de proiectare. După mutarea tuturor femeilor la secția exterioară, penitenciarul din oraș va mai câștiga locuri pentru bărbați. Este singura posibilitate pentru unitatea din oraș care nu se poate extinde altfel, fiind situată în apropierea unui liceu.

  1. Sectorul socio-educativ

Toate camerele sunt doate cu televizoare, penitenciarul asigură accesul deținuților la informare prin presa scrisă locală. Asistența religioasă, sistată câteva luni pe perioada pandemiei, a fost reluată în acest an. De asemenea cursurile de școlarizare au fost și ele reluate în 2021.

Cursuri de calificare nu se făceau în penitenciar, la data vizitei.

  1. Munca deținuților

Numai 220 de deținuți lucrau, la data vizitei, în sectorul administrativ al penitenciarului.

Din octombrie 2020 deținuții nu au mai lucrat în afara penitenciarului și nici în atelierul de pantofi din interior. Există un spațiu liber în penitenciar, în care deținuții au lucrat la pantofi, pentru Rilug, firmă care și-a retras activitatea din penitenciare. Deocamdată conducerea nu poate să închirieze respectivul spațiu până la aprobarea noului cod administrativ.

Există o stare de nemulțumire în rândul deținuților, din cauza lipsei activității și a restrângerii celorlalte drepturi din cauza pandemiei. De exemplu dreptul la plimbare a fost redus de la 5 la 2 ore pe zi, pentru a nu se intersecta mai multe camere în spațiul de plimbare.

În anul 2020, din 718 deținuți, în medie doar 121 au muncit – 20 la prestări servicii în exterior și 101 în interior. La Rilug lucrau 60 de deținuți, avantajul acestui atelier fiind că permitea scoaterea la muncă și a celor de la maximă securitate.

  1. Sectorul medical

Cu o zi înainte de vizita APADOR-CH, la Penitenciarul Craiova începuse vaccinarea deținuților. 30 de persoane fuseseră imunizate cu serul Astra Zeneca și alți 250 de deținuți erau pe lista de așteptare.

În ultima săptămână fuseseră testate toate cadrele și toți deținuții. Testarea se face periodic, la două săptămâni dacă se depistează vreun focar sau la o lună în mod normal.

Testele sunt făcute în baza unui protocol încheiat de penitenciar cu o unitate din rețeaua privată și sunt decontate de DSP.

Prezentarea deținuților la cabinetul medical în ultimul an de pandemie s-a derulat similar ca și înainte, dar cu păstrarea separării pe camere a deținuților.

În total, de la începutul pandemiei au fost depistate 90 de cazuri de infectare cu Covid. Dacă erau depistați pozitiv bărbații erau transportați la Penitenciarul Spital Poarta Albă sau Jilava, iar femeile la Penitenciarul Spital Mioveni.

  1. Contactul cu exteriorul

Deținuții au telefoane în camere și în curtea de plimbare și pot suna oricând până la ora 21.00, în limita a 60 de minute zilnic.

Vizitele online – 4/lună – sunt acordate tuturor deținuților, indiferent de conduită, printr-o aprobare dată de ANP din 2020.

Vizite obișnuite – 8 pentru femei, 3 la maximă siguranță, 5 la regim închis – au fost reluate după 1 mai 2020. Vizitele intime s-au acordat retroactiv, abia din acest an, cu respectarea măsurilor de protecție – cu test PCR pentru vizitatori sau test antigen rapid și izolarea deținutul după vizită.

  1. Sancțiuni disciplinare

În 2020 au fost 325 de rapoarte de incident, 231 de sancțiuni, 74 pentru acte de violență, 13 pentru deținere de obiecte interzise și 41 pentru autoagresiune. Numărul rapoartelor a fost în scădere față de 2019, după cum a areciat directorul, deși starea deținuților a fost mai încordată.

Judecătorul delegat era în concediu și nu a putut fi contactat pentru a vedea câte din aceste sancțiuni au fost contestate de deținuți.

  1. Discuții cu deținuții

În cadrul vizitei virtuale, APADOR-CH a cerut să discute și cu câțiva deținuți. Conducerea a spus că s-au oferit zece deținuți, care au fost aduși pe rând în fața camerei și au discutat cu reprezentantele APADOR-CH.

Toți deținuții aveau mască și vizieră. Majoritatea au descris condițiile din penitenciar ca fiind acceptabile, dar erau nemulțumiți de faptul că toți primeau amânări de la instanțe, la solicitările de eliberare condiționată. De altfel subiectul amânărilor date de instanțe a fost unul semnalat atât de conducere, cât și de deținuți, ca fiind o regulă în ultima perioadă, iar efectele acestor amânări sporesc nervozitatea din rândul deținuților.

Deținut 1 – arestat preventiv, cazat pe secția 3 într-o cameră cu 30 de persoane și 30 de paturi. Au grupul sanitar în cameră, apă caldă doar o oră pe zi, ceea ce este categoric insuficient pentru toți ocupanții camerei. Deținutul  a spus că mâncarea „e OK, iar prețurile de la magazin acceptabile pentru penitenciar”.

Deținut 2 – arestat preventiv, cazat într-o cameră cu 27 de persoane. Au apă caldă marțea, joia și sâmbăta de două ori pe zi, iar în restul zilelor doar o dată pe zi. Camera are în jur de 15/8m dimensiuni și este relativ curată. Mâncarea „este caldă”. Deținutul lucrează la curățenie.

Deținut 3 – arestat preventiv, stă într-o cameră tot de 30 de persoane, dar sunt doar 29 de ocupanți. Au trei dușuri și tot atâtea toalete în cameră.

Deținutul nu s-a vaccinat, a spus că mai așteaptă să vadă ce reacții adverse au vaccinații.

Deținut 4 – de la regim închis, stă într-o cameră cu 10 persoane și 10 paturi, cu 2 toalete, 2 dușuri. Deținutul muncește în sectorul administrativ, spune că primește materiale de curățenie lunar pentru cameră și că e mulțumit de condițiile din penitenciar. Mâncarea „e ok”, prețurile la magazin sunt acceptabile.

A povestit că a avut nevoie la stomatolog și i s-a făcut o lucrare de care era mulțumit. Cu psihologul penitenciarului vorbise cu un an înainte, în rest spunea că nu a mai avut nevoie. Era înscris pe listă pentru vaccinare.

Vorbea zilnic cu familia și credea că dacă s-ar vaccina mai mulți dintre deținuți s-ar ridica din restricțiile suplimentare din penitenciar.

Deținutul a beneficiat și de o vizită intimă. A spus că sotia lui a făcut un test cu 72 de ore înainte de vizita intimă, iar el a stat în izolare 14 zile într-o cameră singur, după vizită.

Starea de spirit i s-a schimbat în pandemie, de când nu mai primește vizite fără separator cu familia.

Deținut 5 – de la regim închis, cazat cu 14 deținuți în cameră, a spus că e curat, că au apă caldă de două ori pe zi. A povestit că a avut Covid de două ori, ultima dată chiar în luna aprilie anul acesta. De ambele dăți a fost transferat la Jilava unde a fost ținut sub supraveghere. În aceeași cameră cu el au mai fost alte cinci cazuri.

Se programase și pe lista pentru vaccinare, spunând că nu contează cu ce va fi vaccinat.

Deținut 6 – de la regim închis, Secția 4, a spus că stă într-o cameră cu 8 paturi și 7 persoane, de 5/5m. Consideră că e „o cameră normală”. Au apă caldă o dată pe zi, 2 toalete și 2 dușuri, mâncarea e bună și prețurile de la magazin, ok.

Nu ar vrea să se vaccineze deocamdată, deoarece nici familia nu se vaccinează, nu sunt siguri de vaccin, doar doi colegi din camera lui s-au vaccinat.

Deținut 7 – de la maximă siguranță, stă într-o cameră cu 2 paturi, 2 persoane, apă caldă de două ori pe zi. Camera e aerisită. Muncește la curățenie pe hol. Deținutul a povestit că a fost închis în 2018 și că prin comparație cu Penitenciarul Drobeta Turnu Severin, unde a fost înainte, cel din Craiova oferă condiții mai bune.

Spune că mâncarea e bună față de alte penitenciare, iar la magazin se duce rar, pentru că nu are bani. Dacă se vaccinează toată lumea se va vaccina și el, dar deocamdată mai așteaptă.

E mulțumit cu vizitele online pentru că toată familia îi e plecată în străinătate.

Deținut 8 – de la maximă siguranță, Secția 7, stă într-o cameră cu 2 paturi și încă un deținut. Spune că ar fi bine dacă camera ar fi mai mare, dar că a fost renovată în decembrie 2019 și deci e curată. A povestit că au avut și căldură iarna, dar că a auzit că alți deținuți se plâng că suflă vântul pe la geamuri „de parcă ai fi pe motoretă”.

Saltelele din camere au fost schimbate în 2020 cu unele noi, din burete.

Despre mâncarea de la penitenciar a spus că „nici acasă nu mâncam în fiecare zi carne. E acceptabilă, sunt zile când mai e ciorba fără nimic prin ea, dar la regim nu e zi fără carne”. El mai completează cu alimente de la magazin, dar consideră că prețurile sunt foarte mari, mai ales de când s-a schimbat patronul magazinului, în 2020.

În fiecare duminică, vorbește online cu familia și a peferat să renunțe la vizitele reale pentru că părinții săi sunt în vârstă și nu a vrut să-i pună în situații de risc.

Spune că s-a înscris la vaccin și că ultima dată când a fost la medic a fost în urmă cu două săptămâni, pentru o răceală. I s-a prescis Paracetamol.

Deținut 9 – de la regim semideschis, secția de femei. Stă într-o cameră de aproximativ 20 de mp, cu 10 paturi/10 persoane, dar un singur duș și o toaletă. A povestit că anul trecut a fost renovată camera în care stă și nu mai sunt probleme cu igrasia.

Deținuta era nemulțumită că a primit două amânări de la instanță, ultima de 8 luni. Lucrează la curățenie, din decembrie 2019. A spus că mâncarea primită de la penitenciar e acceptabilă, dacă se mai completează cu câte ceva de la magazin. Însă la magazin prețurile sunt foarte mari.

La medic sunt duse de regulă lunea, iar atunci când a fost nevoie au fost duse și în oraș, la medici specialiști.

A povestit că pe perioada pandemiei nu au mai mers deloc la biserică, iar cursurile au fost reluate abia acum, în fosta sală de mese.

Deținut 10 – de la regim semideschis, secția de femei, stă într-o „cameră de munci”, cu 13 persoane, 13 paturi – „cam înghesuite” – au 2 dușuri și o toaletă. Camera are două geamuri în partea de sus, care se deschid, dar care nu asigură suficientă lumină. Camera a fost renovată în 2020.

Mâncarea e bună, îndestulătoare, iar la magazin, în funcție de ce cumperi, unele mărfuri sunt mai scumpe. Produsele de igienă le primește de la penitenciar, lunar, și sunt relativ suficiente.

Familia o vizitează cu separator și lunar se testează. S-a vaccinat pentru că nu a avut de ales, are o boală cronică și a vrut să se protejeze.

Deținuta a apreciat că asistența medicală este satisfăcătoare în penitenciar.

 

Concluzii și recomandări

  • Din discuțiile avute în cadrul acestei vizite atipice reprezentantele asociației nu au putut desprinde concret eventualele neajunsuri din camere, care se pot observa doar la o vizită la fața locului.
  • Au fost evidențiate, însă, câteva neajunsuri sistemice: supraaglomerarea, lipsa personalului medical de specialitate, lipsa locurilor de muncă. Toate preexistente, dar cu siguranță agravate de limitările impuse de pandemie.
  • Asociația recomandă o atenție sporită la situația tensionată existentă în rândul deținuților, generată pe fondul pandemic de toate restricțiile suplimentare impuse și de restrângerea unor drepturi cum ar fi menținerea ușilor deschise, vizitele fără separator, ieșirea la muncă în comunicate. Această situație tensionată se poate traduce într-o creștere a numărului și așa destul de mare de afecțiuni psihice.
  • De asemenea este lăudabil că ANP a decis ca vizitele online să fie acordate tuturor deținuților în această perioadă dificilă, ca un drept și nu ca un bonus.
  • Asociația recomandă ANP să facă eforturi susținute pentru aducerea în sistem a medicilor psihiatri și pentru îmbunătățirea tratamentului persoanelor cu boli psihice, segment mult mai vulenrabil decât ceilalți deținuți, mai cu seamă în perioada pandemică.
https://apador.org/wp-content/uploads/2013/09/inchisori-aglomerate-europa.jpg 487 800 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2021-05-06 08:39:262021-05-06 08:39:26Raport despre vizita în Penitenciarul Craiova – 23 aprilie 2021

Raport despre vizita în Penitenciarul Timișoara – 21 aprilie 2021

05/05/2021/în Penitenciare /de Rasista

La data de 21 aprilie 2021, două reprezentante ale APADOR-CH au făcut o vizită virtuală în Penitenciarul Timișoara. Discuția cu conducerea penitenciarului și cu o serie de deținuți s-a derulat prin platforma Zoom și a durat patru ore, între 9.00 și 13.00.

Ultima vizită a APADOR-CH în Penitenciarul Timișoara a avut loc în 2013, raportul poate fi citit aici.

Dat fiind specificul online al acestei vizite, APADOR-CH subliniază că informațiile din acest raport se bazează exclusiv pe declarațiile reprezentanților penitenciarului și ale deținuților care s-au oferit voluntar să discute cu asociația. Vizita a fost anunțată cu o zi înainte de data la care a avut loc.

  1. Număr de deținuți, capacitate de cazare, regimuri de executare a pedepsei

Conform declarației conducerii în timpul vizitei, la 21 aprilie 2021 Penitenciarul Timișoara avea în custodie 853 de deținuți, la o capacitate de cazare de 651 de locuri, calculată la 4mp/deținut. Rezultă un grad de ocupare de 130%.

Situația exactă, raportată la regimurile de executare, transmisă ulterior pe email, era următoarea:

Arestați preventiv – paturi instalate – 58, efectiv deținuți – 49;

Arestați preventiv tineri – paturi instalate – 8, efectiv deținuți – 7;

Regim de maximă siguranță – paturi instalate – 2, efectiv deținuți – 1;

Regim închis – paturi instalate – 12, efectiv deținuți – 8;

Regim semideschis – paturi instalate – 417, efectiv deținuți – 381;

Regim deschis – paturi instalate – 400, efectiv deținuți – 356;

Regim deschis tineri – paturi instalate – 2, efectiv deținuți – 1;

Din situația transmisă prin email reiese că numărul de paturi instalate – 899 – depășește capacitatea legală de deținere de 651 de locuri, iar cifra însumată a deținuților aflați în penitenciar la data de 21 aprilie era de 803 persoane.

După cum spune conducerea, la gradul de supraaglomerare contribuie împărțirea deținuților pe regimuri și diverse categorii (fumători, nefumători, protejați, agresori) iar de un an s-au mai adăugat și limitările generate de situația pandemică.

De exemplu, după vizita intimă deținutul este izolat singur într-o cameră pentru câteva zile, chiar dacă partenera este obligată și ea să aducă un test Covid. De asemenea, deținuții care vin din alte penitenciare sau cei care revin după tratamentul anti-covid primit la Jilava trebuie izolați 7-10 zile înainte de reintroducerea în camera obișnuită.

Penitenciarul are încă trei secții exterioare la Buziaș și acolo cazează deținuți cu anumite riscuri. Conducerea a sugerat că pentru ocuparea la capacitate maximă a penitenciarelor ar fi util, poate, pe perioada pandemiei, să se diminueze numărul de regimuri, deoarece această separare, pune probleme pentru toate penitenciarele.

  1. Personalul angajat/locuri disponibile

În schema Penitenciarului Timișoara sunt prevăzute 449 de posturi, din care ocupate sunt numai 347.

La data vizitei existau câteva concursuri în derulare pentru ocuparea unor posturi cu personal operativ, medical și educativ.

La sectorul medical există un singur medic și 20 de asistenți. În schemă sunt prevăzuți alți 5 medici, dar posturile nu sunt ocupate.

La sectorul educativ există 9 posturi prevăzute și doar 6 încadrate: 2 agenți educatori, 1 șef serviciu educație, 2 monitori sportivi, 2 agenți tehnici (încadrat doar 1) și un preot cu contract de prestări servicii de la Mitropolia Banatului.

La sectorul psiho-social – 6 psihologi încadrați, 5 asistenți sociali, 1 șef serviciu asistență psihosocilă și un director adjunct care este tot psiholog.

  1. Bugetul – suficient, dar nesigur

În planurile de investiții ale penitenciarului sunt prevăzute patru lucrări mari:

  • Modernizarea postului de control acces nr 1, atât pentru angajați cât și pentru deținuții de la regim deschis, care lucrează în afara penitenciarului fără supraveghere;
  • Construirea unui nou pavilion pentru secțiile 5-6, cu 150 de locuri pentru regimurile deschis și semideschis, la standarde europene de 4 m/persoană, fiecare secție cu curte, spații pentru mese etc. Acest pavilion era în plan și în 2013, după cum se menționează în raportul de la acea dată. În prezent același pavilion are Studiul de Fezabilitate aprobat, urmând să se înceapă proiectarea;
  • Construirea unei ferme de vaci la Buziaș, unde penitenciarul are secția exterioară. La fermă ar urma să se crească 100 de vaci. Faza de proiectare și execuție ar trebui să se facă anul ăsta, dacă vor fi bani;
  • Tot la Buziaș se construiește o secție cu 300 locuri pentru regim deschis și semideschis – plan datând din vremea memorandumului semnat în 2017 de ministrul justiției de la acea vreme. Stadiul investiției – Studiu de fezabilitate.

În plus față de aceste planuri, au fost realizate noi puțuri de apă pentru alimentarea penitenciarului și au fost renovate câteva camere.

Conducerea penitenciarului a subliniat că investițiile preconizate depind de alocările bugetare, care au fost generoase în ultimii ani, însă înainte de pandemie exista și o certitudine a veniturilor, întrucât unitatea avea venituri proprii mari, de 2-3 milioane de euro – din munca prestată de deținuți.

Începând din martie 2020, munca deținuților în spațiile exterioare penitenciarului a fost sistată și aceste venituri constante au dispărut.

  1. Munca deținuților – afectată de pandemie și de schimbări legislative

La data vizitei numai 240 de deținuți lucrau în diverse munci de deservire și administrare în interiorul penitenciarului. Munca în exterior a fost sistată la începutul pandemiei.

Un atelier de cusut pantofi, amenajat în incinta penitenciarului, a fost închis în 2020 prin plecarea firmei care contracta munca deținuților, și astfel au fost pierdute și mai multe locuri de muncă.

Conducerea penitenciarului a atras atenția că modificările legislative din ultimii ani au produs efecte colaterale nedorite. De exemplu prin anularea recursului compensatoriu au fost anulate și zilele câștig din muncă și asta e o greșeală care se răsfrânge asupra deținuților care ajung în fața comisiilor de eliberare condiționată și care primesc amânări din partea instanțelor.

De altfel subiectul amânărilor date de instanțe a fost unul semnalat atât de conducere, cât și de deținuți, ca fiind o regulă în ultima perioadă, iar efectele acestor amânări sporesc nervozitatea din rândul deținuților.

Starea de spirit a deținuților s-a deteriorat în timpul pandemiei și din cauza faptului că ușile au fost închise permanent și la regimurile deschis și semideschis, unde în mod normal deținuții au voie să iasă oricând pe holuri și între camere.

  1. Gestionarea pandemiei și vaccinarea deținuților

Primele cazuri de Covid în Penitenciarul Timișoara au apărut în septembrie 2020. În urma colaborării cu DSP Timiș au fost testați 700 de deținuți din 800 și au fost descoperite astfel 156 de cazuri de infectări. Deținuții depistați pozitiv au fost transportați la Spitalul Penitenciar Jilava, unde au stat pe perioada tratamentului (14-21 de zile), apoi s-au întors la Timișoara. Nu au fost cazuri grave.

În Penitenciarul Timișoara atât deținuții cât și angajații sunt testați periodic, la două săptămâni, și se fac anchete epidemiologice la apariția unui caz nou. Testele – PCR și rapide – sunt decontate de DSP.

La data vizitei fuseseră vaccinați aproximativ 600 de deținuți din penitenciar și în jur de 500 dintre ei făcuseră și rapelul. Vaccinurile folosite au fost Astra Zeneca și Pfizer, iar vaccinarea a fost voluntară, prin înscriere pe listă. Deținuții au fost informați despre vaccinuri prin pliante și spoturi audio-vizuale. Conducerea estima că după Paște vor avea un procent suficient de mare din efectiv vaccinat cu ambele doze astfel încât unitatea să-și reia activitățile normale de muncă și ieșire în comunitate.

  1. Sectorul medical

Sectorul medical funcționează cu un singur medic, 20 de asistenți și cinci posturi de medic neocupate: două de medicină generală, unul de stomatolog, unul de epidemiolog și unul de psihiatru.

Penitenciarul a încheiat un contract de prestări servicii cu un medic epidemiolog în 2020, plătit din veniturile unității. Medicul lucrează la DSP și vine la penitenciar 1-2 ore pe zi.

În același mod s-a încheiat un contract de prestări cu un medic psihiatru și unul stomatolog. Conducerea dorește să angajeze medici permanenți pe locurile respective, însă nu există doritori, deoarece avantajele oferite de sistem s-au diminuat în ultimii ani, salariile s-au echivalat cu sistemul public și posturile nu mai sunt atractive.

Medicul șef, care a participat la discuția online cu APADOR-CH, lucrează din 2007 la penitenciar și ocupă postul de conducere de 4 ani. Medicul a spus că au fost numeroase provocările întâmpinate în perioada pandemiei precum și munca suplimentară depusă pentru testarea permanentă a deținuților și urmărirea epidemiologică.

Medicul a declarat că numărul de consultații pentru alte afecțiuni a scăzut în anul pandemiei, deși adresabilitatea nu a fost mai mică la cabinetul medical. Din cauza pandemiei, accesul la cabinet a fost organizat astfel încât camerele să nu se intersecteze între ele.

Un accent se pune pe asistența psihiatrică, mulți deținuți fiind luați în evidență cu afecțiuni psihice. Numărul consultațiilor psihiatrice în 2020 a fost de 442, iar în 2021 până la data vizitei au fost făcute 247.

Media este de 80 de deținuți pe lună care primesc tratament psihotrop supravegheat.

Conducerea consideră că asistența psihiatrică e necesară în penitenciar tocmai pentru că e deficitară în comunitate. Din acest punct de vedere în penitenciar e necesară o asistență continuă, trebuie ca psihiatrul să-i vadă pe deținuți o lungă perioadă de timp, în evoluție.

Din punct de vedere al aprovizionării cu medicamente, dezinfectante și echipamente de protecție anti-covid penitenciarul a fost bine dotat. Întâmplător, la începutul pandemiei în gestiunea unității erau chiar 17.000 de măști.

Deținuții primesc dezinfectant pentru camere și măști atunci când ies din camere.

În 2020 la cabinetul medical au fost înegistrate 216 leziuni corporale, traumatisme accidentale, 63 heteroagresiuni și 16 autoagresiuni. Nu au existat cazuri de suicid. Totuși conducerea sugerează că ar fi binevenită o supraveghere video permanentă în cameră a celor cu risc de suicid, aceasta fiind singura cale de a preveni astfel de acte.

  1. Contactul cu exteriorul

Sistemul de videoconferințe și-a dovedit din plin utilitatea în ultimul an în sistemul penitenciar. Conform conducerii, peste 95% din audierile cu instanțele s-au derulat online, scutind astfel cheltuieli cu combustibilul și paza pentru deplasarea deținuților la instanțe.

Dreptul de a vorbi la telefon – deținuții au telefoane în camere și pot vorbi oricând, până la ora stingerii, în limita a 60 de minute zilnic. În ultimul an au fost introduse și convorbiri online cu familia – drept prevăzut în Legea 254/2013 doar ca o recompensă, dar acordat tuturor în perioada pandemiei, cu aprobarea ANP.

În primele trei luni de pandemie, pe perioada stării de urgență, vizitele la penitenciar au fost sistate, apoi au fost reluate numai cu dispozitiv de separare, ceea ce pentru deținuții de la regim deschis și semideschis a însemnat o îngrădire a dreptului de vizită fără separator.

Sectorul de vizită este modernizat de un an. Din 2021 au fost reluate și vizitele intime, cu obligativitatea prezentării unui test Covid și cu izolarea deținutului după vizită.

Conducerea a ridicat și problema prezentării deținuților la înmormântarea unei rude, spunând că acesta este un „drept” respectat de administrație „de frica CEDO”, dar care presupune câteodată eforturi mari din partea penitenciarului: deplasarea deținutului cu escortă, uneori și în capătul opus al țării. Directorul e de părere că legea de executare a pedepselor ar trebui să fie mai clară în privința acordării obligatorii sau nu a acestui „drept”.  

  1. Sancțiuni disciplinare

Au fost mai multe în ultimul an, din cauza nervozității crescute. Lipsa activităților fizice, a posibilității de a munci, ușile închise la toate regimurile au generat mai multă nervozitate. De asemenea, lipsa banilor (câștigați din muncă) a generat nemulțumiri și altercații între deținuți.

În fiecare zi în ultimul an au fost întocmite 1-3 rapoarte de sancțiuni, comparativ cu perioada de dinainte de pandemie când treceau și două săptămâni fără rapoarte de incidente.

Judecătorul delegat nu a putut fi prezent la discuția cu APADOR-CH, pentru a afla câte din aceste rapoarte au fost contestate de deținuți.

  1. Discuții cu deținuții

În cadrul vizitei virtuale, APADOR-CH a cerut să discute și cu câțiva deținuți, care au dorit acest lucru. Conducerea a spus că s-au oferit șase deținuți, care au fost aduși la clubul penitenciarului, unde au discutat pe rând cu reprezentantele APADOR-CH.

Deținut 1 – aflat la regim deschis din ianuarie 2020, a fost extrădat din Belgia și stătea într-o cameră cu 6 deținuți. A susținut că în cameră e curat, băile sunt aproape noi, că au apă caldă în fiecare zi, câte o oră-două dimineața și seara.

Deținutul mergea la muncă la blocul alimentar, iar după amiaza, la școală, în clasa a 5-a. A fost vaccinat cu Pfizer la cerere și beneficiază de convorbiri online cu soția, în fiecare săptămână.

Principala sa nemulțumire nu ține de condițiile de detenție, pe care le-a apreciat ca fiind mulțumitoare, ci amânările mari date de instanță la eliberările condiționate.

Deținut 2 – aflat la regim deschis, tot într-o cameră de 6 persoane cu șase paturi. A spus că a stat și mai rău, respectiv la Arad și Rahova, că aici lucrează la curățenie, că mâncarea e mult peste celelalte penitenciare, iar prețurile la magazin, acceptabile. A fost vaccinat cu vaccinul Astra Zeneca, printre primii deținuți, la cerere, pentru că a înțeles că și angajații penitenciarului s-au vaccinat cu același tip de vaccin și a avut încredere.

Deținutul a semnalat aceeași problemă cu amânările date de instanțe.

Deținut 3 – regim deschis, tot cu 6 deținuți în cameră, lucrează la biblioteca penitenciarului. Deținutul a lăudat condițiile din cameră, mâncarea și prețurile de la magazinul unității. Nu fusese vaccinat încă, se mai gândea dacă o face sau nu. A spus că a avut vizite și online și offline, cu familia, a primit pachete, și că în penitenciar sunt respectate condițiile de igienă pentru că „nu e nimeni nebun să nu poarte mască dacă vede ce e la televizor”.

Deținut 4 –  aflat la regim deschis, într-o cameră de 4 paturi, curată, renovată recent, cu apă caldă în fiecare zi. Deținutul lucra la deservire și era la școală în clasa a 10-a, iar înainte de pandemie lucrase în afara penitenciarului pentru o firmă de curățenie.

El a spus că apreciază mai ales vizitele online pentru că are familia departe și nu l-ar putea vizita. A fost vaccinat cu Astra Zeneca.

Deținut 5 – spunea că a nimerit o cameră „bunicică, aerisită” cu 12 deținuți și cam 24 de mp, mâncarea se repetă, dar e bună, la toaletă și duș e „aglomerat ca în tabără”, și că în general nu are nici de reproșat, nici de lăudat penitenciarul, că oferă condiții normale.

A spus că înțelege de ce s-au redus și orele de plimbare (la două ore pe zi), deși el și-a pierdut activitatea de monitor sportiv pe care o făcea înainte de pandemie, prin închiderea sălii de sport, și că apreciază că educatorii se străduiesc să le ofere cursuri interesante, din care chiar și el a aflat ceva nou.

A fost vaccinat, împreună cu jumătate dintre colegii de cameră, cu Astra Zeneca.

Deținut 6 – aflat la regim semideschis, într-o cameră cu 6 persoane, lucra la studioul de radio-tv cu circuit închis al penitenciarului, și la ziarul unității.

Era din octombrie 2020 încarcerat, vaccinat cu Pfizer, aștepta cu nerăbdare să se încheie pandemia ca să se poată întoarce la locul de muncă pe care-l avea înainte de condamnare, și unde are permisiunea să lucreze în continuare, dacă se ridică restricțiile generate de pandemie.

A spus că de când e în penitenciar a beneficiat de 5 vizite cu dispozitiv de separare și 4 vizite online/în fiecare lună și că le-a folosit pe toate, deoarece niciodată nu am fost plecat de acasă mai mult de o săptămână și familia lui avea nevoie de sprijin.

Concluzii și recomandări

  • Din discuțiile avute în cadrul acestei vizite atipice reprezentantele asociației nu au putut desprinde concret eventualele neajunsuri din camere, care se pot observa doar la o vizită la fața locului.
  • Au fost evidențiate, însă, câteva neajunsuri sistemice: supraaglomerarea, lipsa personalului medical de specialitate, lipsa locurilor de muncă. Toate preexistente, dar agravate de limitările impuse de pandemie.
  • Intențiile și planurile conducerii sunt apreciabile, iar rezultatele obținute în urma testării masive și periodice și a vaccinării voluntare par să fie o rețetă de succes.
  • De asemenea este lăudabil că ANP a decis ca vizitele online să fie acordate tuturor deținuților în această perioadă dificilă, ca un drept și nu ca un bonus.
  • Asociația recomandă o atenție sporită la situația tensionată existentă în rândul deținuților, generată pe fondul pandemic de toate restricțiile suplimentare impuse și de restrângerea unor drepturi cum ar fi menținerea ușilor deschise, vizitele fără separator, ieșirea la muncă în comunitate. Această situație tensionată se poate traduce într-o creștere a numărului și așa destul de mare de afecțiuni psihice.
  • Asociația recomandă ANP să facă eforturi susținute pentru aducerea în sistem a medicilor psihiatri și pentru îmbunătățirea tratamentului persoanelor cu boli psihice, segment mult mai vulenrabil decât ceilalți deținuți, mai cu seamă în perioada pandemică.
  • În privința supravegherii video a deținuților cu tendințe suicidare, Asociația amintește că Legea 254/2013 prevede, la articolul 23, această posibilitate, așadar administrația ar putea implementa astfel de sisteme de monitorizare strict pentru cazurile grave și doar pe perioade limitate la 24 de ore, conform legii.
  • În privința acordării învoirii pentru participarea la înmormântare, Asociația subliniază că acest drept este o componentă naturală a dreptului la respectarea vieții private și de familie, prevăzut de art. 8 din CEDO și de art. 26 din Constituție. Chiar și în lipsa unei prevederi exprese în legea de executare a pedepselor, Administrația trebuie să se comporte uman în astfel de situații.

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/02/pre-trial.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2021-05-05 10:47:472021-05-05 10:47:47Raport despre vizita în Penitenciarul Timișoara – 21 aprilie 2021

Mesajul APADOR-CH către ANP în cazul Satu Mare

19/03/2020/în Buna guvernare, Comunicate, Covid 19, Penitenciare /de Rasista

APADOR-CH a transmis azi, 19 martie 2020, o scrisoare deschisă Administrației Naționale a Penitenciarelor, în legătură cu gestionarea situației speciale din penitenciare, în contextul pandemiei și a incidentului de la Satu Mare.

Mai jos textul scrisorii:

Către Administrația Națională a Penitenciarelor,

Domnului comisar șef Tiberiu Firinel Ungureanu, director ANP,

Domnule director,

APADOR-CH urmărește cu îngrijorare derularea situației de la Penitenciarul Satu Mare, unde în urma unui incendiu provocat în spațiul de deținere au murit trei deținuți, iar alți doi se află în stare gravă la spital.

În contextul pandemiei de Covid 19, instituției dumneavoastră îi revine sarcina dificilă de a proteja sănătatea deținuților, atât prin prevenirea infectării cu Coronavirus, dar și prin gestionarea unei nervozități peste limitele cotidiene.

Vă cerem, domnule director, să vă asigurați că angajații ANP acordă în această perioadă o atenție sporită tuturor aspectelor semnalate de deținuți și că derulează mai mult decât de obicei activități informative cu aceștia, pentru a le explica mai bine perioada pe care suntem nevoiți cu toții să o traversăm.

Pentru că anxietatea îi copleșește deopotrivă pe cei închiși în penitenciar, cât și pe rudele lor de afară, vă sugerăm să le oferiți ambelor categorii posibilitatea de a ține legătura cât de mult se poate, prin mijloace online și telefonice, astfel încât starea de izolare sporită la care se văd supuși acum deținuții să nu escaladeze în incidente precum cel de la Satu Mare, ce se pot solda cu pierderi de vieți.

În virtutea colaborării noastre vechi vă rugăm să ne informați atât pe noi, cât și opinia publică, despre măsurile întreprinse atât la Satu Mare, cât și în restul unităților ANP, pentru o gestionare optimă a perioadei următoare.

Cu considerație,

Georgiana Gheorghe,

Director executiv APADOR-CH

Răspunsul Administrației Naționale a Penitenciarelor 

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/02/pre-trial.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2020-03-19 17:17:542020-03-23 18:53:36Mesajul APADOR-CH către ANP în cazul Satu Mare

Cazul Lepa, mort în penitenciarul Timișoara

25/07/2019/în Abuzuri ale forțelor de ordine, Penitenciare, Transparenta /de Rasista

APADOR-CH a făcut câteva solicitări de informații publice în cazul deținutului Marcel Lepa, evadat, capturat și apoi decedat la data de 10 iunie 2019, în Penitenciarul Timişoara. Întrucât în spațiul public a fost difuzată informația că deținutul s-ar fi sinucis la câteva zile după ce fusese reîncarcerat, APADOR-CH a cerut de la Penitenciarul Timișoara, de la Administrația Penitenciarelor și de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, informații despre ancheta efectuată de autorități în acest caz.

Solicitările APADOR-CH: către Parchet și către ANP și penitenciar

Răspunsurile primite:

  • Parchetul Timiș ne-a transmis că a deschis un dosar de cercetare a infracțiunii de ucidere din culpă – citește răspunsul complet al Parchetului
  • Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a răspuns că  decesul deținutului ar fi survenit în dimineața de 10 iunie, prin spânzurare cu un cearceaf, în condițiile în care până la acea dată administrația luase toate măsurile pentru a verifica și preveni eventualele riscuri de autoagresiune. În final ANP menționează că a inițiat demersuri de modificări legislative pentru a spori și permanentiza gradul de monitorizare video a deținuților încadrați în categoria agresivi –  citește răspunsul complet al ANP.

APADOR-CH susține demersul ANP privind monitorizarea video permanentă a deținuților cu grad de risc și va monitoriza cazul Lepa până la soluționare.

https://apador.org/wp-content/uploads/2019/07/Lepa-sinucidere-timisoara.jpg 720 1280 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2019-07-25 10:07:052020-08-06 18:50:18Cazul Lepa, mort în penitenciarul Timișoara

Raport asupra vizitei în Penitenciarul cu regim închis Miercurea Ciuc

08/07/2019/în Penitenciare /de Rasista

La data de 1 aprilie 2019, două reprezentante APADOR-CH au vizitat penitenciarul cu regim închis Miercurea Ciuc. Este prima dată când organizația a vizitat acest penitenciar.

Efective, spații de cazare, aspect general

Penitenciarul Miercurea Ciuc este unul dintre cele mai curate și îngrijite penitenciare din țară, dar și unul în care problema supraaglomerării este departe de a fi rezolvată.

La data vizitei acesta găzduia 278 de deținuți (toți bărbați adulți), capacitatea maximă de locuri fiind 206. Penitenciarul deține și 37 de locuri la Gospădăria agro-zootehnică (GAZ) dar numai 6 persoane care desfășurau activități erau cazate acolo. Directorul a apreciat că gradul de ocupare al penitenciarului este de 132% raportat la spațiul de 4mp/deținut. Totuși, în ultimii ani, populația carcerală a scăzut (de exemplu, la finalul anului 2018, numărul deținuților era de 304).

Penitenciarul are 35 de camere și 3 secții. Suprafețele camerelor din penitenciar diferă, cea mai mică are o suprafață de 8.10 mp (secția 2) și cea mai mare 38.61 mp (secția 3). Potrivit documentelor oficiale, suprafața totală a camerelor de deținere (cu băi incluse) este de 728.65 mp. Raportat la standardul de 4mp, fiecărui deținut îi revenea la momentul vizitei o suprafață de 2.62 mp.

Conform declarațiilor directorului, singura soluție pentru a rezolva problema supraaglomerării ar fi să fie redus numărul de deținuți (mai multe ieșiri decât intrări), lucru care nu nu este de așteptat în curând. Acesta a mai precizat că din cauza condițiilor de detenție, toți deținuții beneficiază de recursul compensatoriu. Potrivit datelor din raportul anual al penitenciarului pe 2018, 19 deținuți au fost puși în libertate urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 169/2017, prin recalcularea durateu pedepsei de rămase de executat.

Penitenciarul Miercurea Ciuc nu se poate extinde și nu poate construi spații noi de deținere. În urma controlului efectuat de Direcția de Inspecție Penitenciară în noiembrie 2018, s-a ajuns la concluzia că, unitatea fiind situată în zona de protecție a unor monumente istorice, pentru executarea lucrărilor de reparații curente ar trebui să aibă autorizație de construcție. În aceste condiții, a fost depusă o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc, pentru efectuarea lucrării de reparare a învelitorii din țiglă aferentă pavilionului 1 fără autorizație de construcție.

În ceea ce privește personalul, din numărul de 233 de posturi numai 173 erau ocupate. Cu titlu de exemplu, rămân neocupate posturile de: director adjunct, 2 psihologi, 4 asistenți sociali, 4 ofițeri educativi, 1 medic șef generalist. Din 2017, postul de medic șef s-a scos la concurs dar nu s-a prezentat nimeni. Reprezentanții penitenciarului apreciază că ar fi nevoie și de un medic psihiatru, având în vedere numărul mare de deținuți cu probleme de sănătate mintală. . Postul de preot catolic este vacant din 2012 însă un reprezentant al Bisericii Catolice vine periodic să vorbească cu deținuții.  Secția a 3-a are și o capelă în care își desfășoară activitatea un preot ortodox, angajat al ANP. Unii dintre deținuții cu care au vorbit reprezentantele APADOR-CH susțin că în capelă nu se desfășoară niciun fel de activități.

Reparații curente, investiții

Potrivit datelor furnizate de reprezentanții penitenciarului, în anul 2018 și 2019 au fost realizate doar reparații curente. De exemplu, au fost efectuate zugrăveli, reparații instalații, reparații uși și ferestre la un număr de 25 camere de deținere (22 la sediul unității și 3 camere la GAZ, sala de așteptare vizitatori, post control 1 și 3, posturile de bază, bucătărie cadre și deținuți, depozitele de alimente. De asemenea, au fost înlocuite parțial panourilor de GAZ  și acoperișul. Tot în 2018 a fost achiziționată și o ambulanță pentru transportul deținuților.

Directorul penitenciarului și-a exprimat regretul că nu a putut fi realizat proiectul referitor la stația de epurare a GAZ pentru care au fost alocați 100 mii lei din buget în anul 2018. Acest lucru s-a datorat imposibilității colaborării cu firma SC IGUT SRL Brașov, proiectantul inițial al obiectivului de investiții în anul 2003.

Munca deținuților

În 2018 penitenciarul a continuat contractul cu S.C. Rilug având ca obiect coaserea de încălțăminte. Potrivit datelor prezentate în raportul anual, 53 de deținuți au muncit în acest cadru. La data de 31 martie 2019 firma a intrat în lichidare și colaborarea a încetat. De altfel, în ultimii ani, se constată lipsa solicitărilor din partea operatorilor economici din cauza potențialului industrial și agricol foarte redus al municipiului Miercurea Ciuc, lipsa personalului care ar putea asigura paza punctelor de lucru și nu în ultimul rând lipsa deținuților la regim deschis.

Blocul alimentar

Blocul alimentar al penitenciarului este foarte bine întreținut și se remarcă prin curățenie exemplară. Marmitele datează de acum 7 ani și sunt în stare foarte bună. Șase deținuți ajută la bucătărie și își fac analize de două ori pe an. În ziua vizitei, meniul pentru masa de prânz era: tocană de cartofi, ciorbă de zarzavat și ciorbă de fasole și varză călită și paste cu brânză (pentru cei cu regim). Potrivit datelor furnizate asociației,  o parte din hrana persoanelor private de libertate în anul 2018 a fost asigurată din produsele obținute în cadrul gospodăriei agrozootehnice a penitenciarului (care are 40 de vite): carne de vită, lapte și telemea, au acoperit întregul necesar din aceste produse. De asemenea, 30% din necesarul de cartofi, dovlecei și verdețuri a fost obținut din producție proprie.

În timpul vizitei, deținuții au afirmat că li se asigură dreptul de a efectua cumpărături de la magazinul din incinta penitenciarului, dar că prețurile sunt mari (adaos de 30% față de prețurile din afară).

Asistența medicală

Cel mai îngrijorător aspect constatat de reprezentantele asociației în timpul vizitei a fost lipsa încadrării postului de medic medicină generală în penitenciar. Asistentul medical din Secția 1 a afirmat că acest post este vacant din anul 2014 de când medicul a demisionat. Practic, asistența medicală în penitenciar este asigurată de 7 asistenți medicali sub îndrumarea medicului de medicină generală al Penitenciarului Satu-Mare (care dă consultații pentru bolile cronice și vine când este nevoie în penitenciar). Asistenții medicali își desfășoară activitatea în regim de 12/24, 12/48 și, potrivit conducerii, depun eforturi pentru a menține calitatea actului medical.

Până la ora 11 când reprezentantele asociației au stat de vorbă cu asistentul medical, acesta oferise 38 de consultații (media fiind de 40-50 de consultații/zi). Cele mai dese afecțiuni ale deținuților sunt cele cardiace și cele psihice (30% din populația carcerală suferă de astfel de afecțiuni). Nu existau în evidență persoane cu HIV sau consumatoare declarate de droguri. În 2018 au fost depistate 3 cazuri de hepatită virală A. Asistența de urgență este asigurată de Spitalul Județean din Miercurea Ciuc cu care se colaborează bine iar internările în spitalele penitenciar se realizează în Spitalul Penitenciar Dej. În ultimii 5 ani nu au avut loc decese.

Asistentul medical s-a plâns că răspunderea este foarte mare în lipsa unui medic în cadrul penitenciarului. Acesta a mai menționat că în curând mulți colegi vor ieși la pensie și vor rămâne doar 3 asistenți medicali „dacă rămânem 3, voi pleca și eu; singurul avantaj este pensionarea anticipată, dacă se scoate și asta vom pleca toți din sistem”. Directorul penitenciarului a recunoscut că asigurarea asistenței medicale este o problemă și că nu știe ce se va întâmpla în următoarele 6 luni.

APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului Miercurea Ciuc să ia toate măsurile, de urgență, pentru a rezolva problema lipsei unui medic generalist permanent în penitenciar. De asemenea, având în vedere faptul că unii dintre asistenții medicali urmează să se peisioneze, reprezentanții penitenciarului trebuie să se gândească încă de pe acum la soluții pentru înlocuirea lor pentru a nu ajunge într-o situație de impas.

Educație și asistență psihologică

La momentul vizitei reprezentantelor APADOR-CH tocmai se terminase cursul primar de limba română la care participaseră 6 deținuți. Penitenciarul are două săli de cursuri (una pentru română și alta pentru maghiară). În anul 2018 au continuat demersurile de identificare a persoanelor private de libertate cu nevoi de școlarizare, în anul școlar 2017-2018 erau înscriși în ciclul primar 28 de deținuți, ciclul gimnazial 15 (total 43); în anul școlar 2018-2019 erau înscriși în ciclul primar 23 de deținuți, ciclul gimnazial 30 (total 53).

Biblioteca penitenciarului a fost dotată cu 500 de cărți în urma sponsorizării din partea editurii Dexton, București.

Judecătorul delegat

Judecătorul delegat nu se afla în penitenciar la data vizitei. Potrivit datelor furnizate ulterior de conducerea penitenciarului, în anul 2018 au existat 96 de plângeri referitoare la încălcarea drepturilor persoanelor condamnate. Nu a existat nicio situație în care judecătorul de supraveghere a privării de libertate sau instanța de judecată să fi constat încălcarea, de către administrația penitenciarului, a unui drept prevăzut de lege. Într-o singură situație instanța a dispus reanalizarea, de către penitenciar, a cererii petentului având ca obiect introducerea unui număr de telefon în lista predefinită.

Vizita pe secții

Secția 3

Secția 3 găzduiește 114 persoane private de libertate în 12 camere. Trei dintre aceste camere sunt amenajate pentru deținuții care muncesc. La parterul secției se află  11 dușuri dintre care doar 9 erau funcționale la data vizitei. Deținuții se pot spăla de 2 ori pe săptămână, timp de maxim 10 minute. Reprezentantele asociației au observat că băile aveau igrasie și sistemul de ventilație nu era funcțional. Potrivit spuselor conducerii, se afla în lucru un studiu de fezabilitate pentru introducerea de dușuri în cameră. Până la acel moment, APADOR-CH recomandă repararea dușurilor nefuncționale și a sistemului de ventilație și rezolvarea problemei igrasiei. Cea mai bună soluție sunt totuși dușurile în cameră, mai ales în condițiile în care unii deținuți s-au plâns că trebuie să coboare la parter să facă duș, lucru care poate cauza unele probleme de sănătate (mai ales de natură stomatologică) atunci când este iarnă și frig.

Camera E 3.12

Camera E 3.12 are o suprafață de 28,20 mp și capacitatea legală este de 7 persoane. La momentul vizitei în cameră se aflau 16 deținuți și 18 paturi. Altfel, în momentul de față fiecărui deținut îi revine 1.56 mp, mult sub standardul de 4mp.

Deținuții din această cameră s-au plâns în legătură cu  următoarele aspecte: a) faptul că nu există scări la paturile suprapuse și de multe ori este dificil să urce b)  mâncarea pe care au apreciat-o  proastă pentru că are prea multă făină c) curțile de plimbare foarte mici și timpul limitat de stat afară (2,3 ore) d) săpunul foarte prost „de câine” e) faptul că penitenciarul nu le pune la dispoziție timbre și plicuri f) faptul că și-ar dori să muncească „nu nepărat cu plata”.

Reprezentantele asociației au putut observa cele 6 curți de plimbare ale penitenciarului, toate dotate cu grup sanitar, telefon și masă.

Pentru a evita accidentele, APADOR-CH recomandă penitenciarului Miercurea Ciuc să ia măsuri pentru instalarea de scări pentru paturile suprapuse din camere. De asemena, Penitenciarul trebuie să respecte dreptul deținuțior la corespondență prin punerea la dispoziția acestora de timbre și plicuri. Informarea acestora, în spații accesibile (camere, sălile de vizită) despre drepturile pe care le au în timpul executării pedepsei ar fi de asemenea necesară.

În secția 3 este amenajată și o frizerie care avea un aspect destul de neîngrijit la data vizitei. Baia acesteia avea probleme cu scurgerea. Potrivit raportului anual al Penitenciarului Miercurea Ciuc, în 2018 a fost discutată și posibilitatea organizării unui curs de formare profesională pentru un frizer. Acesta nu s-a mai realizat, din cauza dificultăților întâmpinate: imposibilitatea identificării unui lector pentru susținerea cursului de calificare propus, lipsa spațiilor disponibile, interes scăzut din partea deținuților. Tot în 2018 au fost organizate semestrial întâlniri între angajatori și deținuți, 3 dintre aceștia acceptând să participe pe bază de CV. Asociația recomandă Penitenciarului Miercurea Ciuc să intensifice eforturile în vederea organizării unor cursuri de formare profesională care să le dea deținuților o șansă reală de a se integra în societate după eliberare.

Secția 2

Camera E 2.1 a fost descrisă de cei 2 deținuți care locuiau acolo drept „un sicriu”. Suprafața acestei camere este de 10.43 mp și capacitatea legală este de 2 persoane. Deținuții s-au plâns că nu li se respectă dreptul la informare pentru că între orele 7 și 8 sunt chemați la apel tocmai atunci când la televizor sunt știrile cele mai importante. Aceștia au mai menționat că penitenciarul nu le dă detergent.

Camera E 2.3 are o suprafață de 26,40 mp și o capacitate legală de 6 persoane. La momentul vizitei, în cameră erau găzduiți 18 deținuți în 18 paturi (3 suprapuse).  În momentul de față fiecărui deținut din această cameră îi revine app. 1.46 mp, mult sub standardul de 4mp. Grupul sanitar și dușul sunt amenajate în cameră. Persoanele private de libertate din această cameră nu au exprimat nemulțumiri în legătură cu condițiile de detenție, poate și pentru că discuțiile au avut loc de față cu reprezentanți ai penitenciarului. Fiind vorba de un penitenciar cu regim închis, discuțiile nu au putut avea loc cu ușile închise, fără mascați prezenți.

Camera E 2.2 este foarte mică cu o suprafață de 13,93 mp și o capacitate legală de 3 persoane. Găzduia 4 persoane la momentul vizitei și avea amenajate 6 paturi.  În momentul de față fecărui deținut din această cameră îi revine app. 3.4 mp, sub standarul de 4 mp.

Potrivit afirmațiilor reprezentanților penitenciarului, izolatorul de pedepse din secție (singurul izolator din penitenciar) a fost folosit o singură dată în 2018. Acesta este dotat cu toaletă și chiuvetă și este folosit în general ca și cameră de așteptare (pentru 1-2h). Camera de izolare este și ea folosită foarte puțin, are o saltea veche de 2 ani, ventilație.

Camera de vizită intimă din Secția 2 era curată și echipată corespunzător: frigider, televizor, duș și WC. Penitenciarul are în această secție și un atelier unde deținuții pot repara haine (dotat cu mașină de cusut) sau desfășura activități legate de fierărie și vopsitorie.

Secția 1

La momentul vizitei, camera E 1.14 găzduia 2 persoane în regim de maximă siguranță. Suprafața camerei este de 8.10 mp și capacitatea legală este de 2 persoane.

Suprafața camerei E 1.20 este de 26,80 mp și capacitatea legală este de 6 persoane. La momentul vizitei aceasta găzduia 7 persoane.

Secția 1 găzduia și 8 deținuți cu regim semideschis care urmau să fie trasferați. Ușile camerelor acestora erau închise, reprezentanții penitenciarului precizând că din cauza fluctuației foarte mari nu pot asigura o cameră pentru cei de la semideschis. Asociația recomandă să fie luate toate măsurile necesare pentru a asigura deținuților cu regim semideschis, indiferent cât timp petrec în Penitenciarul Miercurea Ciuc, condițiile specifice regimului lor de detenție.

Toate camerele vizitate sunt dotate cu televizoare. Sala de video-conferințe este funcțională dar nu a fost folosită pentru că nu au existat solicitări din partea instanței. Din când în când se mai folosește pentru video conferințe cu ANP-ul.     

 

Concluzii și recomandări

APADOR-CH apreciază că Penitenciarul Miercurea Ciuc este unul dintre cele mai curate și îngrijite penitenciare din țară. Cu toate astea, persistă 2 mari probleme: supraaglomerarea și lipsa (din 2014) a unui medic care să asigure permanent asistența medicală.

APADOR-CH recomandă:

  • Luarea tuturor măsurilor pentru rezolvarea problemei supraaglomerării, inclusiv prin elaborarea unei strategii pe termen mediu și lung având în vedere că spațiul și natura penitenciarului nu permitextinderea sau construirea de noi spații. În acest sens este vitală și cooperarea cu conducerea ANP.

 

  • Luarea tuturor măsurilor, de urgență, pentru a rezolva problema lipsei unui medic generalist permanent în penitenciar. De asemenea, având în vedere faptul că unii dintre asistenții medicali urmează să se pensioneze, reprezentanții penitenciarului trebuie să se gândească încă de pe acum la soluții pentru înlocuirea lor pentru a nu ajunge într-o situație de impas.

 

 

Georgiana Gheorghe

Nicoleta Popescu

Citiți răspunsul ANP la acest raport
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/02/pre-trial.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2019-07-08 10:38:082019-08-07 17:04:51Raport asupra vizitei în Penitenciarul cu regim închis Miercurea Ciuc

Raport privind vizita în Penitenciarul Craiova

01/07/2019/în Penitenciare /de Rasista

La data de 10 iunie 2019 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Craiova. Cea mai recentă vizită APADOR-CH a avut loc în anul 2014 (raportul vizitei poate fi consultat aici), care a fost o vizită de revenire la cea din 2012 (raportul vizitei din 2012 poate fi consultat aici).

Aspecte generale, efective, spații de deținere

La vizitele precedente APADOR-CH, problema cea mai gravă a Penitenciarului Craiova o constituia supraaglomerarea. În prezent, aceasta a fost soluționată. La data vizitei, penitenciarul găzduia 675 de deținuți încadrați în toate regimurile de executare a pedepsei. Din acest număr 108 erau femei – 60 dintre acestea fiind cazate în secția exterioară de la Ișalnița. Penitenciarul avea astfel un grad de ocupare de 82%. Aceasta se datorează pe de-o parte modificării termenului de schimbare a regimului de detenție și pe de altă parte recursului compensatoriu. Astfel, s-a realizat aproape o înjumătățire a numărului deținuților față de anul 2017, când erau 1120 de deținuți.

Cu toate acestea, conducerea susține că ar fi necesară o reorganizare a tuturor pavilioanelor, pentru că raportat la suprafaţa de 4 mp, cât ar trebui să revină unui deținut, această cerință nu este încă îndeplinită. Reorganizarea spațiului este dificil de realizat pentru că nu se poate face decât pe verticală (lângă penitenciar aflându-se o școală). Capacitatea de cazare la 4 mp ar fi de 462 deținuți (fără secția exterioară), iar în prezent unitatea găzduiește 615 deținuți (fără secția exterioară). În acest sens, a fost transmisă în luna aprilie 2019 către Administrația Națională a Penitenciarelor nota conceptuală și tema de proiectare privind realizarea unui nou pavilion de deținere la secția exterioară Ișalnița, fiind propusă realizarea a 80 locuri de cazare prin Mecanismului Financiar Norvegian, în 3 ani, investiție în valoare de un milion de Euro. Se urmărește mutarea întregii secții de femei de la Penitenciarul din Craiova la Ișalnița pentru a oferi condiții mai bune deținutelor și pentru a mări spațiul la penitenciar.

Deținuții sunt cazați în 8 secții interioare (dintre care una de femei) și o secție exterioară pentru femei, la Ișalnița. Este singurul penitenciar care are secție de femei în regiunea Sud-Vest (Dolj, Olt, Mehedinți, Gorj, Argeș și Vâlcea), pentru toate regimurile. Penitenciarul are în detenție de asemenea deținuți în tranzit pentru prezentarea la organele judiciare din județele Olt și Dolj. La momentul vizitei, secția de arest preventiv din cadrul penitenciarului găzduia 26 de persoane.

Conducerea a menționat că, față de vizita din 2014, s-a suplimentat secția de la Ișalnița cu 24 de locuri (2016) și au fost efectuate reparații curente anuale.

În ceea ce privește personalul, gradul de ocupare al posturilor este de aproximativ 80%. Conducerea afirmă că acest deficit se resimte, mai ales la departamentul escortă. Sunt vacante 21 de posturi de ofițer (din 93 cât sunt prevăzute în schemă) și 87 de locuri vacante pentru agenți (din 432 prevăzute). Conducerea a declarat că aşteaptă resurse financiare și deblocarea posturilor (care sunt blocate din motive legislative).

Conducerea penitenciarului admite că dispune de trupe de intervenție, așa numiții mascați, dar susține că sunt folosite numai ca forță de descurajare și numai pentru situațiile în care deținuții sunt transportați în exterior. Reprezentantele APADOR-CH au observat prezența mascaților în interiorul penitenciarului, la momentul vizitei, aceștia însă nu purtau mască sau cască, dar aveau numărul de identificare pe vestă.

Penitenciarul are camere cu dimensiuni variabile, de exemplu camere în care sunt deținute maximum două persoane (la regimul de maximă siguranță) și camere de câte 12 de locuri sau chiar 30 de locuri în secția de arest preventiv.

Conform documentelor puse la dispoziție de conducerea penitenciarului, penitenciarul beneficiază de 20 de curți de plimbare, împărțite pe fiecare secție, având dimensiuni de la 30 mp la 182 mp, inclusiv o curte pentru fotbal. Secția de la Ișalnița are 4 curţi de plimbare de 100 mp, 1152 mp, 52 mp și 53 mp.

Asistenţa medicală

Personalul medical este format din 3 medici generaliști, 11 asistenți medicali și un medic psihiatru. Medicii lucrează în ture, în intervalul orar 7.30-19.00, luni-vineri. Un asistent medical este în permanență în penitenciar. Față de anul 2014, nu mai există medic pneumolog, radiolog, stomatolog și nici tehnician dentar. La nevoie, vine doctorul stomatolog de la Penitenciarul de Minori și Tineri din Craiova. Penitenciarul beneficiază de un cabinet stomatologic dotat, având inclusiv cabinet de tehnică dentară (tehnicianul însă decedase de curând).

Infirmeria dispune și de trei izolatoare TBC însă acestea nu se mai folosesc pentru că nu au mai fost cazuri de TBC, iar dacă există acestea merg la un Penitenciar Spital (Mioveni, Jilava, Rahova). La momentul vizitei acestea erau folosite ca spații de depozitare.

Afecțiunile medicale cele mai frecvente sunt cele cardiace, psihiatrice și în general boli cronice. Nu existau în evidență femei cu probleme ginecologice, dar consultațiile de acest tip se desfășoară la unul dintre Penitenciarele Spital.

Doctorul cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH a declarat că nu există persoane cu HIV, dar nici nu se fac teste în acest sens. Or, în absenţa testelor, nimeni nu poate afirma cu certitudine că nu există astfel de cazuri. Doctorul a declarat de asemenea că nu există persoane cu boli cu transmitere sexuală. Medicul a afirmat că penitenciarul este aprovizionat cu prezervative, însă acestea se dau doar la cerere. Asociația recomandă punerea prezervativelor în locuri accesibile deținuților, pentru că aceștia nu au curajul să vină să ceară la cabinetul medical. De asemenea, se impune aprovizionarea cu teste rapide pentru HIV, iar deținuții să fie testați la intrare în penitenciar și periodic, dacă sunt de acord.

În ceea ce privește consumatorii de droguri, penitenciarul asigură doar consult psihiatric pentru aceștia. În ultimul an a fost o singură persoană în tratament cu metadonă, asigurat de Penitenciarul Rahova, întrucât Penitenciarul Craiova nu se aprovizionează cu metadonă. La momentul vizitei erau în evidență trei persoane cu dializă care sunt transportate la Spitalul din oraș pentru tratament.

În fiecare zi sunt aproximativ 30 de consultații medicale. Deținuții au posibilitatea, la cerere, să meargă și la alte spitale pentru consultații.

Aprovizionarea cu medicamente se face o dată pe an de la Spitalul Mioveni, însă medicul a declarat că s-a mai întâmplat să existe întârzieri sau să nu se aducă toate medicamentele comandate. În farmacia penitenciarului erau la momentul vizitei doi farmaciști care au declarat că aprovizionarea este satisfăcătoare.

În ultimele șase luni au existat 78 de consemnări de incidente cu agresiune, dintre care 50 au fost cu leziuni. Doctorii completează pentru fiecare reclamație de agresiune un formular standard și schițe anatomice pentru leziuni, se face sesizare la Parchet și se merge la Medicină Legală pentru expertiză.

APADOR-CH apreciază faptul că penitenciarul a reușit să ocupe postul vacant de psihiatru în anul 2019. Din 2016 până anul curent nu a existat un astfel de medic, penitenciarul fiind nevoit să transporte deținuții la Penitenciarele Spital, o chestiune îngrijorătoare având în vedere frecvența bolilor psihice și a tulburărilor de comportament în rândul deținuților.

Conform declarațiilor doctorului, sunt 100 de deținuți aflați sub tratament (aproximativ 14% dintre deținuți). Cele mai frecvente afecțiuni sunt tulburările de personalitate de tip antisocial, în proporție de 70%, tulburările de somn, tulburările de adaptare. Se încearcă stoparea traficului de medicamente și a cazurilor de ingestie voluntară, de aceea medicamentele se dau doar în prezența psihiatrului. Acesta merge dimineața și oferă medicamentele, totodată vorbește cu deținuții și află astfel de noi cazuri care necesită atenție. În fiecare zi, fiecare secție, are program de consultaţii psihiatrice la care au acces cei care fac cerere prealabilă și cei pe care îi cheamă psihiatrul (prin autosesizare).

Hrana și blocul alimentar

Asemănător vizitei precedente, punctul forte al meniului este pâinea caldă produsă în unitate. Meniul din ziua vizitei, potrivit meniului scris înmânat de către conducere reprezentantelor APADOR-CH, era: micul dejun – ceai, pâine, biscuiți, brânză, ou fiert; prânzul – ciorbă rădăuțeană cu carne de vită și fasole bătută; cina – tocăniță de cartofi cu jumări, cu suplimentele aferente la normele de hrană destinate bolnavilor.

APADOR-CH apreciază faptul că există personal special pentru blocul alimentar (personal tehnic și un supraveghetor). Conform declarațiilor conducerii, acesta a ajutat foarte mult la reorganizarea spațiului și a activității. 20 deținuți lucrează la blocul alimentar și alți 10 la brutăria penitenciarului.

Blocul alimentar este dotat cu 10 marmite, sistem de ventilație, spațiu depozitare alimente, ladă frigorifică pentru carne, vestiar pentru deținuți, cameră pentru tranșat carnea. Per total, bucătăria era curată, însă sistemul de ventilație nu făcea față activității, astfel că era foarte cald, mult abur și apă care curgea pe pereți, ceea ce face ca activitatea deţinuţilor să fie mult îngreunată și să nu se desfăşoare în condiții optime pentru sănătatea acestora. Inclusiv conducerea a menționat că nu este foarte mulțumită de acest sistem de ventilație.

Magazinul alimentar din incinta penitenciarului era bine aprovizionat la data vizitei. Prețurile erau afișate. Cu titlu de exempluꓽ apa plată – 2.80 lei/l, șampon – de la 12 la 20 lei, cafea – de la 3.20 lei pachetul etc. Potrivit datelor furnizate de conducere, este înfiinţată o Comisie de monitorizare a activităţii punctului comercial, care are sarcina de a analiza periodic activitatea, inclusiv sub aspectul prețurilor practicate. În trecut, comisia ar fi notificat societatea comercială în cauză şi, în urma notificării, au fost aplicate reduceri de preţuri la unele produse.

Departamentul socio-educativ

Departamentul socio-educativ este format din serviciul psihosocial și serviciul educativ/reintegrare.

Serviciul psihosocial este format din 4 psihologi și 3 asistenți sociali, însă se simte necesitatea suplimentării numărului de asistenți cu cel puțin doi, au declarat angajații. Psihologii desfășoară în fiecare luni și marți evaluare periodică și finală a deținuților, programe terapeutice stabilite pe baza nevoilor acestora. Au fost implementate 12 astfel de programe (program pentru diminuarea impulsivității, program destinat agresorilor sexuali, program destinat persoanelor cu afecțiuni psihice etc.), la care au participat în medie câte 12 deținuți. În medie, zilnic, un psiholog face două consilieri individuale. La momentul vizitei APADOR-CH se anunțase sosirea unei persoane cu tentative de suicid. Aceasta urma să fie evaluată de psihologul prezent pe tură și să dispună măsurile necesare. Ulterior este informat şi psihiatrul, în cazul în care se impune tratament, șeful de secție și deținuții de sprijin de pe secție care ajută personalul în monitorizarea acestor cazuri și nu numai.

Asistenții sociali desfășoară programele sociale pe baza ghidurilor ANP în domenii precum relațiile parentale, liberarea condiționată, educație civică. Numărul persoanelor private de libertate incluse în aceste programe este de 225. Asistenții sociali au prezentat reprezentantelor APADOR-CH respectivele ghiduri care datează din 2010, motiv pentru care asociația consideră că o reîmprospătare și o adaptare la realitatea actuală a cursurilor ar fi utile pentru a atrage mai mulți deținuți.

O problemă semnalată de serviciul psihosocial a fost aceea că 8% dintre deținuți sunt analfabeți funcţional, ceea ce îngreunează și mai mult lucrul cu ei. Potrivit angajaților, ar fi necesar ca școala în penitenciar să fie obligatorie, ceea ce ar favoriza şi reintegrarea lor în societate ulterior eliberării.

Serviciul Educație este format din 16 educatori, fiecărui educator îi revin aproximativ 80 de deținuți. Aceștia au confirmat procentul de 8% analfabeţi și au declarat că există un program pentru combaterea analfabetismului și încercă de asemenea să desfășoare diverse activități de scurtă durată pentru aceștia (matematică simplă, gândire logică, confecționare felicitări) pentru a evita izolarea acestora de restul deținuților care au acces la o paletă mai largă de activități. În medie sunt cam șapte participanți la programele educative, pentru că majoritatea preferă să muncească. Per total, pe un semestru un deținut participă la trei-patru activități educative și urmează un program de reintegrare.

Profesorii care vin să predea sunt din cadrul Liceului Tudor Arghezi din Craiova și nu sunt subordonați penitenciarului. Aceștia țin cursuri de nivel primar și gimnazial în timpul săptămânii și de liceu (clasele a IX-a și a X-a) sâmbăta și duminica.

Potrivit datelor furnizate de conducere, la încheierea anului școlar 2017-2018 situația participării persoanelor private de libertate la cursuri școlare a fost următoarea:

  • La cursuri școlare învățământ primar au fost înscrise 62 de persoane, din care 22 femei și au absolvit 23 de persoane, din care 12 femei;
  • La cursuri gimnaziale au fost înscrise 39 de persoane și au absolvit 18 persoane;
  • La cursuri școlare liceale, clasele IX-X au fost înscrise 44 de persoane și au absolvit 16.

În anul școlar 2018-2019 situația înscrierii deținuților la cursuri școlare a fost următoarea:

  • La cursuri școlare învățământ primar au fost înscrise 43 de persoane, din care 19 femei;
  • La cursuri gimnaziale au fost înscrise 24 de persoane;
  • La cursuri școlare liceale, clasele IX-X au fost înscrise 28 de persoane.

Preotul ortodox al închisorii este angajat al penitenciarului și beneficiază de o capelă în corpul de clădire unde se află sălile de clasă. Au acces în penitenciar și membrii altor culte religioase sau asociații religioase, la cerere. Asociația Polițiștilor Creștini din România vine deseori și organizează întâlniri cu deținuții, a declarat conducerea.

Penitenciarul colaborează cu trupe de teatru din Craiova și a participat inclusiv la festivalul de teatru al deținuților. În urmă cu două săptămâni avusese loc o piesă de teatru de improvizație în sala de festivități a penitenciarului special amenajată pentru astfel de activități educative.

Sala de sport este în interiorul penitenciarului și are șapte aparate și o masă de ping-pong. Aceasta era curată, aparatele în stare foarte bună de funcționare. Deținuții sunt scoși aici câte opt, în funcție de regim.

Penitenciarul deține și o bibliotecă foarte bogată. Spre deosebire de vizita din 2012, penitenciarul are în prezent un fond de carte de 5000 de cărți, inclusiv 1000 de manuale școlare de la ANP. În medie sunt 40 de solicitări de carte lunar. Responsabilul bibliotecii a menționat că există și cinci exemplare ale Codului Penal dar erau la sectorul de carantină la momentul vizitei.

Munca

Potrivit datelor furnizate de conducere, de la începutul anului până în prezent au fost încheiate șapte contracte cu beneficiari externi pentru prestări servicii şi un contract de voluntariat (forţa de muncă specială – persoane fizice şi persoane juridice).

A fost folosit la activităţi lucrative un efectiv mediu de 199 de persoane private de libertate din care:

  1. Efectivul mediu folosit la muncă cu plată – 90;
  • Efectivul mediu folosit la prestări servicii în exteriorul locului de deţinere – 87;
  • Efectivul mediu folosit la prestări servicii şi producţie bugetară în interiorul locului de deţinere – 3;
  1. Efectivul mediu folosit în interesul locului de deţinere – 106;
  2. Efectiv mediu folosit în regim de voluntariat-3.

Realizările obţinute din munca prestată de persoanele condamnate, până la 10.06.2019 au fost de 909.825,00 lei, potrivit datelor furnizate de conducere.

Spre deosebire de vizita din 2012, secția de tâmplărie din cadrul penitenciarului nu mai funcționează din cauza lipsei de fonduri, instrumentele și dotările acesteia fiind lăsate să se deterioreze.

Conducerea afirmă că există solicitare mai mare de forță de muncă decât poate penitenciarul să asigure, pentru că deţinuţii nu îndeplinesc criteriile de selectare la muncă, prevăzute în Decizia nr. 500165/2017 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind organizarea muncii persoanelor private de libertate („calificarea, deprinderile și aptitudinile acestora, vârstă, starea de sănătate, măsurile de siguranță, precum și programele destinate sprijinirii formării profesionale a acestora‟). 

Vizite și corespondenţă

Corpul pentru sectorul vizite a fost realizat în 2010 cu fonduri proprii și reprezintă un motiv de mândrie pentru conducerea penitenciarului Cuprinde un hol de așteptare unde sunt expuse pe pereți, pe planșe de dimensiuni A3, regulamentul, drepturi și obligații, obiecte permise/interzise. Tot spațiul este dotat cu sistem de monitorizare video, supraveghetorul având un birou separat de unde urmărește înregistrările video. Totodată, biroul acestuia are o fereastră largă din sticlă fumurie care permite supravegherea persoanelor care se află în camera cu separator, asigurând astfel confidențialitate acestora.

Din hol se face accesul către camera de vizită cu separator dotată cu nouă cabine, cameră de vizită fără separator cu șase mese, o cameră pentru mamă și copil sau pentru asistenți maternali făcută cu sprijinul bisericii, camerele de vizită intimă. Durata vizitelor este de 2h. Sinteza activităţii sectorului vizite a reliefat o medie generală zilnică de peste 50 vizite acordate.

Există două camere pentru vizita intimă: prima este dotată cu telefon, frigider, televizor și este curată, cea de-a doua nu are televizor și nici iluminare suficientă. Conducerea a menționat că sunt oferite produse igienice la vizita intimă, totuși acestea nu erau în cameră la momentul vizitei APADOR-CH.

Tot în acest corp se găsesc două cabine pentru videoconferință cu familia, dotate cu o cameră și căști. De asemenea, există posibilitatea videoconferințelor cu instanța însă s-au folosit foarte rar pentru că instanțele nu sunt foarte receptive la această opțiune, a declarat conducerea. Sistemul a fost folosit cu poliția finlandeză o dată și mai des cu ANP.

Camera de primire a pachetelor este prevăzută cu vizetă şi pachetele se deschid în prezenţa deţinuţilor și a vizitatorilor acestora. Este permis ca un pachet să conțină cel mult 10 kg alimente, 6 kg fructe și legume, 20 l apă/suc. Nu sunt permise alimentele gătite ce necesită încălzire.

Corespondența primită de deținuți este notată într-un registru – numele expeditorului și al destinatarului. Potrivit documentelor furnizate de conducere, în perioada 01.01.2019 – 10.06.2019 s-au distribuit 6155 expedieri poştale.

Judecătorul delegat

Judecătorul delegat are biroul în clădirile administrative ale penitenciarului şi este ajutat de un grefier. Judecătorul susține că problemele reclamate de deținuți sunt legate în cea mai mare parte de recursul compensatoriu, de faptul că unii deținuți vor bani în loc de deducerea zilelor din sentința pe care o mai au de executat și în legătură cu condițiile de detenție. Dacă în 2017 erau aproape 60 de cazuri de refuz de hrană pe an, în prezent, de la preluarea noii conduceri de către actualul director, acestea sunt în jur de cinci pe an, însă judecătorul consideră că acestea sunt doar epatări. Per total, sunt 630 de plângeri pe an. Deținuții de obicei fac cerere pentru a vorbi cu judecătorul sau îi scriu scrisori. 

În ceea ce privește starea disciplinară a deținuților, de la începutul anului până în prezent a fost înregistrat un număr de 30 de evenimente negative, de mică gravitate. Sancțiuni disciplinare aplicate de la începutul anului sunt în număr de 243, iar recompense – 615. Per total, reprezentanții penitenciarului afirmă că atmosfera s-a detensionat de când a scăzut numărul deținuților. Ultima sinucidere a avut loc în anul 2017, iar automutilările și incidentele dintre deținuți au scăzut considerabil. 

Secția de femei

Secția de femei este formată din secția interioară (secția 1) din cadrul penitenciarului, unde sunt 48 de femei, și secția exterioară de la Ișalnița – 60 de femei. Secția 1 se află într-un corp de clădire care are toate ferestrele spre o curte interioară, ca să se evite orice legătură cu secțiile pentru bărbați. În secția de femei din penitenciar sunt toate regimurile de pedepse. Asociația constată că persistă problema de la vizita din 2012 și anume că toate camerele femeilor se află în aceeași secție, ceea ce face ca procedurile privind regimurile să nu poată fi respectate. Deși femeile din regimul deschis și cele din regimul semideschis beneficiază în general de dreptul de a avea ușile camerelor deschise pe durata zilei, ele sunt închise de fiecare dată când e nevoie să fie transportate celelalte deținute din camere în diverse scopuri. Paza acestora este asigurată de 22 de agenți femei.

Cele 48 de femei sunt cazate în șapte camere. Dimensiunile camerelor variază de la 7.03 mp la 28 mp. Camerele vizitate de reprezentantele APADOR-CHꓽ Camera 1 – regim semi-deschis, 12 paturi, 10 deținute în 26.52 mp (7.14 mp – grupul sanitar), Camera 6 – regim închis, 10 paturi, 7 femei deținute în 28 mp (7.44 mp – grupul sanitar). Grupurile sanitare sunt formate din unul sau două WC-uri cu bazin, în funcție de dimensiunea camerei, duș separat de acestea și chiuvetă. Fiecare cameră are și un spațiu pentru depozitarea alimentelor, cu dimensiuni de la 0.45 mp la 3.84 mp. Camerele sunt dotate cu televizoare tip plasmă, telefon și mobilier pentru servit masa.

În camerele vizitate, reprezentantele APADOR-CH au apreciat că se simte supraaglomerarea. Chiar dacă în cameră nu era numărul maxim de persoane care se pot caza și a fost scos al treilea rând de paturi, paturile rămase ocupă în continuare foarte mult spațiu. Potrivit datelor furnizate de conducerea penitenciarului, Secția de femei are 54 de paturi instalate deși ar fi premise potrivit capacității doar 31. Lumina naturală nu era suficientă, deținutele fiind nevoite să stea mereu cu becul aprins.

În general, deținutele au afirmat că sunt mulțumite de condiții și de personal. Au apă caldă de trei ori pe zi, primesc produse de igienă personală suficiente în fiecare lună, mâncarea este satisfăcătoare. De asemenea, au menţionat că beneficiază de cursuri și activități când doresc, una dintre deţinute făcuse recent un curs de psihologie, iar altă persoană terminase un curs despre ecologie. Asistență medicală este asigurată, o persoană cu dializă din una din camere a confirmat că este dusă la tratament constant.

Femeile au la dispoziție două curți de plimbare de 39 mp și 64.5 mp. Secția are și o spălătorie dotată cu o mașină automată unde deţinutele pot da hainele la spălat. Pe hol se află și un avizier cu informații (program vizite, drepturi și obligații etc.).

Spaţii de deţinere bărbați

Deținuții bărbați sunt împărțiți astfel pe regimuri: 120 arestați preventiv, 26 în observare-carantină, 72 regim de maximă siguranță, 325 regim închis, 14 regim semideschis, 17 regim deschis. Camerele în care sunt cazați au 65 mp cele cu 30 de paturi, în medie 30 mp cele cu 12 paturi, în medie 7 mp camerele de deținere de maximă siguranță unde sunt instalate câte două paturi.

Cu titlu de exemplu, printre cele mai aglomerate secții sunt secția a treia (90%), care cuprinde observare-carantinare, arestați preventiv și condamnați regim închis, unde există o suprafață utilă totală a camerelor de 339 mp la 138 de deținuți (deși numărul paturilor admise ar fi doar de 80), secția a cincea (93%) și a cincea bis (100%) – regim închis, suprafață utilă totală a camerelor 379 mp la 135 de deținuți. Prin urmare acestora le revine o suprafață de mai puţin de 2.5 mp/deținut.

Reprezentantele APADOR-CH au vizitat secțiile: arest preventiv și observare-carantinare (OC), închis și maximă siguranță. Toate camerele sunt dotate cu televizor și telefon, spațiu de depozitare alimente, mobilier pentru servit masa, grup sanitar format din chiuvetă, unul, două sau trei dușuri și separat unul sau două WC-uri, în funcție de dimensiunile camerei.

Secția de arest preventiv și observare-carantină

La secția de arest preventiv reprezentantele APADOR-CH au vizitat camera 18 unde erau 25 de deținuți și 30 de paturi (65 mp suprafață utilă). Supraaglomerarea era evidentă, nu intra suficientă lumină naturală, aerul era închis. Arestații preventiv au spus că mâncarea este acceptabilă, primesc carne zilnic, au apă caldă, au acces la sala de sport o dată pe săptămână, au primit îngrijiri medicale și medicamente când au avut nevoie. Produsele de la magazine sunt satisfăcătoare, iar prețurile sunt rezonabile. Principala nemulțumire a tuturor era lipsa frigiderului. Conducerea a menționat faptul că deocamdată nu se pot instala frigidere din cauza configurației spațiului, dar se vor gândi la opțiuni pe viitor.

În camera 20 – carantină (22.95 mp) deținuții s-au declarant mulțumiți de condiții. Camera nu avea suficientă lumină naturală și aerisire.

Secția dispune de trei curți de plimbare (57 mp, 104 mp, 166 mp). Deținuții care erau în curtea de plimbare la momentul vizitei au menționat de asemenea că sunt condiții bune, au parte de multiple activități și cursuri.

Secția are și o sală pentru servirea mesei. Aceasta este prevăzută cu 11 mese. Masa este servită de bucătar prin intermediul unui separator. Pe perete este afișat un protocol de spălare și igienizare a mâinilor înainte de servirea mesei. Tot aici se găsește o tablă de scris pentru activități educative.

Penitenciarul Craiova are implementat sistemul infochioșc, însă cel testat de reprezentantele APADOR-CH de pe această secție nu funcționa la momentul vizitei.

Regimul închis

Bărbații repartizați în regim închis ocupă secțiile 4 și 5 amplasate într-o clădire tip „potcoavă închisă”. Secția a patra este ocupată în proporție de 47%, având la momentul vizitei 47 de deținuți la o suprafață utilă totală a camerelor de 303 mp. În schimb, secția a cincea, astfel cum am menționat anterior, este una dintre cele mai aglomerate.

Din acest regim reprezentantele APADOR-CH au vizitat camera 5.37 (12 paturi, 11 persoane, suprafață 31 mp) și camera 5. 43 (8 paturi, 8 persoane, suprafața 22.87 mp). Deținuții prezenți în camere s-au declarat mulțumiți de condiții, cu excepția lipsei frigiderului. De asemenea, au menționat că și-ar dori să poată primi o calificare cât timp stau în penitenciar.

Camerele de pe aceste secții erau în general curate, aerisite și luminate corespunzător. APADOR-CH apreciază faptul că în aceste camere există câte o mapă cu informații juridice (drepturi, obligații, regulament de ordine interioară) pe care deținuții le pot consulta și sugerează distribuirea acestor mape în toate camerele, dacă nu există până în acest moment. Deținuții au confirmat că le sunt de folos.

Regimul maximă siguranță

Deținuții de la maximă siguranță ocupă o clădire semicirculară și sunt repartizați pe secțiile 6 și 7, dintre care secția 7 era nepopulată la momentul vizitei. Secția 6 are trei sectoare și în total 56 de camere cu suprafață medie de 6 mp (și 2 mp grupul sanitar), în care se află câte două paturi și două persoane.

Reprezentantele APADOR-CH au vizitat secția 6B și 6C – maximă siguranță. Deținuții din camere nu au avut nemulțumiriꓽ au primit îngrijiri medicale la nevoie, ies la plimbare zilnic, nu au probleme cu personalul penitenciarului, mâncarea este bună.

 

Concluzii și recomandări

În urma vizitei la Penitenciarul Craiova APADOR-CH constată îmbunătățirea situației în ceea ce privește supraaglomerarea. Organizația apreciază îmbunătățirile vizibile efectuate de conducere de la momentul vizitei din 2014 și faptul că se urmărește crearea unui spațiu prietenos din punct de vedere vizual, prin vopsirea clădirilor în alb și albastru, prezenţa florilor pe secții, păstrarea curățeniei.

APADOR-CH reiterează recomandările menționate în cadrul raportuluiꓽ

  • amplasarea de frigidere în camere,
  • amplasarea prezervativelor în locuri accesibile deținuților și aprovizionarea cu teste rapide HIV,
  • remedierea sistemului de ventilație de la blocul alimentar.

Nu în ultimul rând, asociația apreciază faptul că Penitenciarul Craiova beneficiază de un psihiatru, având în vedere că serviciile medicale psihiatrice reprezintă o problemă sistemică a penitenciarelor în prezent. Cu toate acestea, APADOR-CH recomandă să mai existe cel puțin un medic psihiatru, raportat la volumul de muncă. Reamintim statului român că trebuie să găsească soluții pentru implementarea hotărârii CEDO în cauza Țicu c. României în care Curtea a constatat că lipsa accesului la tratament și servicii medicale pentru deținuții cu boli psihice reprezintă o încălcare a articolului 3 din Convenție (dreptul de a nu fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane și degradante).

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.

Livia Popa                                          Georgiana Gheorghe

Citiți răspunsul ANP la acest raport
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/02/pre-trial.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2019-07-01 10:46:442019-08-13 10:21:38Raport privind vizita în Penitenciarul Craiova

Cum rezolvă România supraaglomerarea din penitenciare, la doi ani după condamnarea la CEDO

26/06/2019/în Aresturi, Comunicate, Executarea hotararilor CEDO, Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare, Speciale /de Rasista

Analiza implementării măsurilor privind infrastructura penitenciară și de arest, la care Guvernul s-a angajat în ianuarie 2018, ca urmare a condamnării în cauza REZMIVEȘ şi alţii c. ROMÂNIA

 

București, 26 iunie 2019

 

În aprilie 2017, România a fost condamnată la CEDO în cauza REZMIVEȘ şi alţii c. ROMÂNIA, o hotărâre pilot care are ca obiect supraaglomerarea penitenciarelor şi celelalte condiţii necorespunzătoare de detenţie. Ca urmare a acestei hotărâri, în ianuarie 2018, Guvernul României a comunicat Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (care se ocupă de executarea hotărârilor CEDO) un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor privind supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie.

Planul de măsuri este un angajament al României că în următorii șapte ani (2018-2024) va moderniza 1351 de locuri de cazare în penitenciare și va construi 8095 de locuri noi. În același plan, Guvernul s-a angajat să amenajeze 1596 de locuri noi în aresturi și să modernizeze 187 din cele existente.

În 2019, al doilea an din cei șapte, ne aflăm în fața unor cifre care arată că Guvernul a făcut: 70 de locuri noi de detenție, a modernizat 282 de locuri existente și a făcut 0 demersuri pentru construirea celor două penitenciare noi promise. Asta înseamnă mai puțin de jumătate din ce a promis (pentru această etapă) în privința penitenciarelor. A reușit să modernizeze și o parte din aresturi, respectiv 147 de locuri.

În același timp, gradul de ocupare a penitenciarelor se menține constant la 111% în 2019, deși prin Legea „recursului compensatoriu” au fost eliberați 14.402 deținuți în perioada 2017-2019.

Gradul de ocupare în aresturi este de numai 55%.

Concluzii

Așadar, construirea de noi locuri de detenţie sau modernizarea locurilor existente, în cazul penitenciarelor, este în întârziere faţă de calendarul stabilit prin planul de acţiune din cauza CEDO Rezmiveş şi alţii c. România.

Opinia APADOR-CH este că pentru rezolvarea problemei privind numărul şi calitatea corespunzătoare a locurilor de detenţie, soluţia rezonabilă şi care, probabil, va stârni cele mai puţine dispute în opinia publică, rămâne şi în prezent construirea accelerată de noi locuri de detenţie şi modernizarea accelerată a celor existente. În conjuncţie cu asigurarea, pe durata detenţiei, a unor programe reale şi eficiente de îndreptare şi reintegrare în societate, precum şi cu crearea de mecanisme de cooperare instituțională care să stimuleze reintegrarea foștilor deținuți în societate după eliberare, prin facilități la angajare și protecție socială, pentru a preîntâmpina recidiva.

 

Condițiile de deținere din aresturi

Reprezentanții APADOR-CH au vizitat zece unități de deținere (aresturi și penitenciare), în perioada februarie-iunie 2019, respectiv: Penitenciarele și Centrele de Reținere și Arestare Preventivă din Giurgiu, Miercurea Ciuc, Galați, Craiova, București și Târgu Jiu.

Folosirea unor metode alternative de arest precum și investițiile făcute în ultimii ani în reabilitarea centrelor de reținere și arestare preventivă au făcut ca în prezent să nu mai existe supraaglomerare în aresturi, gradul de ocupare fiind mult sub capacitatea centrelor, în toate unitățile vizitate.

Deși s-au realizat ample investiții în multe unități, rămân în continuare de rezolvat diferite aspecte ce țin de igiena spațiilor, de amplasarea unui număr prea mare de paturi în camere, raportat la suprafața acestora sau alte aspecte cum ar fi:

  • Există în continuare camere fără grup sanitar în care arestații folosesc pe timpul nopții clasica găleată pentru a-și face nevoile, iar pe timpul zilei sunt nevoiți să apeleze la bunăvoința ofițerilor pentru a fi scoși la toaletă sau duș;
  • În unele aresturi amenajate la demisol sau subsol există în continuare problema iluminării și a aerisirii insuficiente a camerelor. Chiar dacă au fost montate aparate de aer condiționat, în unele locuri acestea nu funcționează sau oricum ele nu țin loc de lumină naturală și aer proaspăt;
  • În majoritatea aresturilor nu există asistență medicală dedicată arestaților, ci același personal medical al Inspectoratelor județene de poliție, care acordă asistență medicală cadrelor, consultă și arestații. Iar această asistență nu este asigurată în permanență;
  • Peste tot lipsește asistența psihiatrică sau psihologică, deși un procent important din populația carcerală are probleme de sănătate mintală;
  • În majoritatea aresturilor, dreptul la cumpărături al arestaților este rezolvat prin trimiterea „la piață” a cadrelor de poliție, ceea ce le știrbește acestora din prestanța funcției, fiind practic transformați în curieri pentru arestați;

 

Condițiile de deținere din penitenciare

În sistemul penitenciar, în ciuda eliberărilor importante din ultimii doi ani, gradul de aglomerare continuă să depășească capacitatea de deținere. Investițiile în modernizarea spațiilor existente sau în amenajarea altora noi sunt deocamdată lipsite de anvergura necesară pentru a se putea observa o îmbunătățire considerabilă.

Pentru îmbunătățirea traiului deținuților, în 2019 a fost dublată alocația de hrană de la 3,5 lei/zi/deținut la 7 lei/zi/deținut și s-a majorat substanțial valoarea materialelor igineico-sanitare primite lunar de fiecare deținut.

Conform calculelor administrative, cheltuielile lunare cu un deținut sunt de 505 lei, la care se adaugă cuantumul reprezentând salariile personalului.

Cu puține excepții, cum ar fi noul și modernul corp de clădire de la Penitenciarul Giurgiu, dat în folosință chiar la începutul anului 2019, în celelalte penitenciare vizitate au fost observate încercări de reabilitare a spațiilor existente, mici cosmetizări ale camerelor, scoaterea celui de-al treilea rând de paturi suprapuse pentru a conferi astfel un aer mai puțin înghesuit camerelor existente.

În general persistă următoarele:

  • Igiena deficitară în multe din camerele de deținere sau din blocurile alimentare;
  • Grupuri sanitare dezafectate sau insuficiente pentru numărul deținuților dintr-o cameră și un program de apă caldă prea scurt pentru a ajunge toți să se spele;
  • Cadre medicale puține sau deloc (cu excepția Penitenciarului Galați, toate celelalte vizitate aveau deficit de medici sau nu aveau deloc – cazul Miercurea Ciuc);
  • Ca și în cazul aresturilor, lipsa cronică a personalului medical psihiatric;
  • Lipsa unor programe de testare, la intrarea în sistemul penitenciar, pentru boli cu transmitere sexuală și în general lipsa metodelor de prevenire a răspândirii acestor boli, de exemplu prezervative;
  • Lipsa unor programe eficiente de calificare a deținuților, pentru facilitarea reintegrării lor după eliberare;
  • Personal insuficient pentru realizarea unor activități socio-educative de care majoritatea deținuților spun că au nevoie;
  • Insuficiente locuri de muncă pentru deținuți, cu sau fără plată. În condițiile în care piața muncii din România duce lipsă de personal, iar penitenciarele dețin oameni care vor să muncească, ar fi de dorit ca Ministerul Justiției să găsească soluții împreună cu Ministerul Muncii pentru a pune în legătură cele două segmente;
Citește pe larg analiza APADOR-CH și concluziile din vizitele de monitorizare

 

*

Aceste date, precum și analiza completă pe care o puteți citi aici, au la bază informații solicitate de APADOR-CH, în baza Legii 544/2001, de la Administrația Națională a Penitenciarelor și de la Inspectoratul General al Poliției Române, precum și observații făcute de reprezentanții asociaței în vizitele efectuate în zece penitenciare și aresturi din România.

Vizitele de monitorizare realizate în cadrul acestui proiect au fost posibile datorită sprijinului financiar acordat de Ambasada Olandei la București.

În privința educației, penitenciarul nu poate să facă mai mult decât face școala din om!

Prezentarea rezultatelor acestui proiect a avut loc miercuri, 26 iunie 2019, în prezența reprezentanților autorităților și a presei. Iată și câteva din intervențiile celor prezenți:

Cătălin Blejan, consilier al ministrului justiției – observațiile APADOR-CH sunt corecte, doamna ministru e direct interesată de susținerea tuturor măsurilor necesare pentru îndeplinirea planului de măsuri la care s-a angajat statul român. Vom avea și întâlniri cu ANP pentru a vedea ce poate fi accelerat din măsurile întârziate. Între timp, din luna martie s-a mai avansat cu etapele birocratice pentru cele două penitenciare noi, respectiv s-a semnat contractul pentru studiul de fezabilitate la unul dintre ele, cel de la Unguriu. În legătură cu preluarea clădirii de la Bumbești-Jiu, de la jandarmerie, vom relua discuțiile, însă trebuie avut în vedere că preluarea unor spații care nu au fost gândite pentru detenție, și transformarea lor în penitenciare, chiar dacă poate părea mai ieftină azi, pe termen lung se poate dovedi păgubos, întrucât ar necesita tot timpul îmbunătățiri. Mult mai eficient este să construim din start spații speciale pentru detenție, la standarde moderne.

Magda Ștefănescu, adjunct al Avocatului Poporului – confirmăm aspectele semnalate de APADOR-CH, în rapoartele noastre de monitorizare se pot găsi aspecte similare sau în completare. În plus față de concluzia APADOR-CH, privind construcția de spații noi, considerăm că este necesară și o politică penală de reducere a pedepselor sau de găsire a unor alternative de pedeapsă cu închisoarea (muncă în folosul comunității etc). Astfel de instrumente alternative, s-a văzut, au dat rezultate la descongestionarea aresturilor.

Mihai Popescu, GRADO – susțin ideea cu politica penală. Costurile pe care le presupune actuala politică penală a statului sunt mari, plus că modul în care se mișcă lucrurile ne arată că nu vom fi gata cu locurile noi la care ne-am angajat până în 2024,  deci trebuie găsite și alte soluții. România are în acest moment una dintre cele mai mari medii ale pedepselor din Europa. O reducere cu șase luni a duratei pedepselor și scoaterea unor pedepse din categoria celor privative de libertate ar fi de natură să scadă mai rapid numărul de deținuți. Desigur, i-ar duce în sarcina probațiunii, unde sunt alte costuri. În paralel trebui regândită o strategie de reintegrare a deținuților după liberare. Ei nu se înghesuie să se angajeze după ce sunt eliberați, pe salariu minim, pentru că mai ales în marile orașe asta nu le permite să supraviețuiască. Și atunci recidivează. Ar trebui să îi calificăm în meserii din care să se poată susțină când ies, iar în timpul executării pedepsei să existe o formă de presiune asupra lor pentru a presta munci. Nu sunt de acord cu munca forțată, dar e nevoie să fie convinși de utilitatea prestației unei munci în timpul detenției.

Nadia Cantemir, avocat Baroul București – vorbim mai mult despre construirea de spații noi și de modul în care statul trebuie să se achite de angajamentele pe care și le-a luat față de CEDO, însă cred că ar trebui să vorbim despre resocializarea acestor oameni, pentru că acesta este scopul pedepsei. Calificarea lor într-o meserie care să le permită să se reintegreze social când ies…

Laurenția Ștefan, Administrația Națională a Penitenciarelor – avem această strategie de reintegrare votată în 2015 și care implică deopotrivă Ministerele educației, muncii, internelor și justiției. A demarat greu și încă se derulează, iar în 2017-2018 lucrurile au început să se miște. Va fi prelungită această strategie, însă trebuie să vă spun că am constatat că interesul societății civile (instituționalizate) în această chestiune nu este cel pe care l-am dori. Practic nu are cine să-i preia pe acești oameni după ce ies din penitenciar, nu este o preocupare din partea societății civile să-i primească.

Magda Ștefănescu, AVP – într-adevăr, cine îi supraveghează pe acești oameni după ce se eliberază e o problemă, cine îi ajută să-și găsească locuri de muncă… există agențiile de ocupare a forței de muncă…

Mihail Popescu, GRADO – există și direcțiile generale de asistență socială, în sarcina cărora ar trebui să intre, însă se întâmplă că dacă ei se stabilesc după eliberare în București sau Constanța sau orice alt oraș, dar nu au domiciliul, reședința acolo, direcția de protecție socială nu îi poate ajuta, nu e în sarcina lor. Iar numai ca să se înscrie la cantina socială le trebuie 20 de hârtii. Pe care trebuie să-i ajute cineva să le capete dacă nu-i duce mintea.

Adrian Neagoe, sindicatul lucrătorilor de penitenciar – viteza melcului cu care se petrec lucrurile în sistem vine și din legislație. De exemplu instituțiile și-au făcut un plan de investiții, în care au alocat niște sume cu forța de muncă. Or Guvernul tocmai a schimbat aceste costuri prin modificarea legislației privind salarizarea în construcții, și astfel toate planurile instituțiilor publice au fost aruncate în aer. În privința educației, penitenciarul nu poate să facă mai mult decât face școala din om. Apoi, spațiile noi apar, ați văzut și la Giurgiu corpul nou, dar personalul rămâne același, trebuie să se investească și în personal.

Serviciul de Probațiune București – După 2014 s-a mutat presiunea din sistemul penitenciar în sistemul de probațiune. Avem 100.000 de persoane în evidență, dublu sau triplu față de câți gestionam înainte de 2014, cu aproape același număr de personal. Numărul de angajați din probațiune și sediile necesare costă și asta bani… orice soluție alegi, costă!

 

Ministerul Justiției răspunde în octombrie la acest raport transmis în iunie Actualizarea planului de acțiune 2020 – răspunsurile MJ la interpelarea APADOR-CH
https://apador.org/wp-content/uploads/2013/07/pen.jpg 350 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2019-06-26 09:00:312020-06-11 09:26:51Cum rezolvă România supraaglomerarea din penitenciare, la doi ani după condamnarea la CEDO

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Târgu-Jiu

24/06/2019/în Penitenciare /de Rasista

La data de 17 iunie 2019, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Târgu Jiu, situat în orașul cu același nume. Ultima vizită a unor reprezentanți APADOR-CH în acest penitenciar a fost în 2016.

 

Aspecte generale

Penitenciarul Târgu Jiu avea la momentul vizitei 302 deținuți repartizați astfel: 54 la regim deschis (39 la secția exterioară GAZ, 14 în Penitenciar, 1 la infirmerie), 244 deținuți la regim semi-deschis, 1 deținut în tranzit și 3 la carantină. Penitenciarul nu are secție de arest preventiv, doar pentru deținuți în tranzit, și nici pentru minori sau femei.

Penitenciarul are instalate 393 paturi, însă capacitatea normală a acestuia la 4 mp este de 218 de persoane, prin urmare Penitenciarul Târgu-Jiu se confruntă cu supraaglomerarea. Cu toate acestea, situația este mai bună față de anul 2016. Principalele motive al scăderii numărului de deţinuţi  fiind recursul compensatoriu (pe acest temei în urmă cu o săptămână au fost eliberați 60 de deținuți într-o singură zi), faptul că Penitenciarul de la Mioveni a fost reorganizat în regim deschis și semi-deschis, ceea ce a permis preluarea unor deținuți de la Târgu-Jiu, dar și datorită scăderii pedepselor prin modificarea codurilor penale. Conducerea a apreciat că în 2021 vor atinge numărul de 200 de deținuți și astfel vor fi respectaţi  4 mp/deținut.

Gospodăria Agro Zootehnică a unității este situată la 3 km depărtare de oraș, are 18,5 hectare de teren, 3 lacuri și 3 camere pentru deținuții care cresc vite și cultivă legume pentru consumul propriu al penitenciarului.

În materie de investiții, penitenciarul nu a finalizat construcția administrativă care era în derulare şi la vizita din 2016, din cauza unor modificări legislative care au determinat încetarea contractului.  Lucrarea este efectuată în proporţie de 75% şi se va relua anul viitor. Alte investiții care au fost făcute din 2016: a fost achiziționată o mașină de spălat, au fost efectuate reparații curente, s-au schimbat toate saltelele (în 2016 erau doar o parte schimbate), s-a scos un rând de paturi, în 2017 s-au achiziționat paturi noi și s-au schimbat marmitele de la bucătărie. Conducerea a menționat că nu au fost create spații de deținere noi din 2016. De asemenea, sistemul video care necesita investiţii şi în 2016 și care are ca scop şi desființarea foișoarelor de supraveghere nu a fost finalizat din motive financiare. Banii necesari pentru sistemul de supraveghere au fost alocaţi în trimestrul IV al anului 2018 iar licitaţia nu a putut fi finalizată cu succes până la sfârşitul anului din lipsa de personal de specialitate care să realizeze caietul de sarcini. În bugetul pe anul 2019 această investiţie nu se mai regăseşte, suma alocată anterior fiind tăiată.

Există intenţia ca în viitor să fie desființată o magazie de la secția exterioară pentru crearea de 40 de locuri de deținere (pentru acest proiect s-au alocat bani pentru studiu de fezabilitate).

Munca

Reprezentanţii penitenciarului  au afirmat că nu sunt mulți deţinuţi care lucrează, faţă de anii anteriori, pe de-o parte pentru că a scăzut numărul deținuților și pe de altă parte din cauza retragerii firmei Rilug, care asigura o mare parte din contracte (cusut manual de pantofi in camerele de deţinere) aproximativ 70% din veniturile realizate. În prezent, 40 de deținuți muncesc la exterior (construcții, tăiat lemne, Avicola etc.) și 70 la interior. Directorul a afirmat că au fost onorate toate solicitările de muncă venite de la agenţii economici.

Blocul alimentar

Blocul alimentar are mai multe încăperi, folosite pentru curățat legume, depozitare alimente, grupuri sanitare și vestiar pentru personalul de deservire și sala unde se gătește propriu-zis. Grupul sanitar era renovat și curat. În sala unde se gătește se găsesc 4 marmite în stare bună de funcționare, 3 hote, aragaz și cuptor. Podeaua blocului alimentar era udă și pe alocuri lipicioasă, tavanul era scorojit și cu igrasie, iar în preajma recipientelor cu mâncare, reprezentantele APADOR-CH au găsit doi gândaci pe pereţi.

Nicio hotă nu funcţiona la data vizitei. Conducerea a afirmat că urmărește ca în 2019  să schimbe sistemul de ventilație care nu face față în prezent. Este necesar în regim de urgenţă, funcţionarea sistemului de ventilaţie.

În ziua vizitei, în meniul de prânz era:  ciorbă de legume,  pilaf de orez cu carne și mâncare de cartofi pentru diabetici, iar seara urmau să servească mâncare de dovlecei și griș cu lapte. Câteva bucățele de carne erau împachetate în hârtie, servite separat de mâncare. Cu toate acestea, reprezentantele APADOR-CH au observat cantitatea foarte mică de carne și foarte puține porții raportat la numărul deținuților.

Deținuții urmau să primească și un măr la prânz. Toate legumele folosite pentru pregătirea hranei deţinuţilor provin din producţia proprie obţinută ca urmare a exploatării terenului agricol de la GAZ. Aprovizionarea cu pâine se face de la un agent comercial cu care penitenciarul are contract. În ziua vizitei pâinea era proaspătă.

Magazia cu alimente și frigiderele cu carne porționată pentru masă erau bine organizate. 11 deținuți lucrează la blocul alimentar. Nu există sală de mese pentru că arhitectura penitenciarului nu permite, a declarat conducerea.

Sectorul vizite

Este format dintr- o cameră pentru desfacerea pachetelor, o cameră de vizită fără separator, o cameră de vizită intimă  și o cameră pentru videoconferințe cu instanța, care funcţionează conform conducerii, însă era închisă la momentul vizitei și nu a putut fi vizitată.

Camera de vizită are 5 cabine cu separator, însă, la fel ca la vizita precedentă, două dintre acestea erau ocupate cu dosare şi registre care trebuiau arhivate. O cabină este destinată întâlnirilor cu avocatul, iar alta avea dotările necesare pentru vizitele online. Personalul penitenciarului a declarat că echipamentul este funcțional însă anul acesta nu au avut nicio solicitare de la deținuți pe motiv că majoritatea sunt din zonă, iar familia preferă să vină la vizită. Cu toate acestea, din discuțiile cu deținuții a reieșit faptul că aceștia nu cunosc de existența aparaturii necesare realizării comunicării online.

În sala de vizite la masă erau amplasate trei mese lungi cu câte 6 scaune de-o parte și alta. Într-un colț al camerei era amenajată și o zonă pentru deținuții care sunt vizitați de copii, dotată cu o canapea și jucării uzate, un televizor vechi însă functional și o perdea care să asigure o zonă de intimitate atunci când este efectuată percheziţia corporală. Asociația consideră că acest spațiu nu reprezintă un mediu adecvat pentru vizita cu minorii atâta timp cât aceeaşi canapea era şi locul de percheziţie şi nu era separată de restul spaţiului. Se pot face mici investiții care să creeze o atmosferă mai agreabilă (jucării noi, cărți de colorat, o canapea nouă, separarea spaţiului).

Camera intimă era dotată corespunzător, cu televizor, așternuturi curate, grup sanitar curat. În medie sunt 30 de vizite intime pe lună.

Camera pentru video conferințele cu instanța nu este utilizată foarte des, instanțele nu sunt receptive la această opțiune, declară conducerea.

Curțile de plimbare

Penitenciarul are patru curți de plimbare, de aproximativ 35 mp, dintre care una este doar pentru cei în tranzit, două pentru deținuți, iar ce-a de a patra este sală de sport. Acestea sunt niște cuști cu gratii, acoperite cu grilaj în totalitate și parțial cu plexiglas. Dimensiunile acestora sunt mici având în vedere că penitenciarul are camere cu 20-30 de persoane care folosesc în acelaşi timp o curte de plimbare.  Din păcate nu există un alt spaţiu disponibil care să poată fi amenajat ca şi curte de plimbare. Sala de sport este dotată cu 5 aparate sportive, parțial ruginite și uzate.

Asistența medicală

Asistența medicală este asigurată de un medic-șef (specializat în medicină de familie), 9 asistenți medicali care lucrează în ture, 3 psihologi, un stomatolog. Este vacant un post de medic, însă este blocat din motive legislative. Doctorul este prezent de luni până vineri, în intervalul 8-15. Asistenții medicali lucrează în ture (12-24, 12-48). Noaptea este prezent un asistent medical. Penitenciarul beneficiază de ambulanță proprie.

În medie sunt 30 de consultații medicale pe zi. Aprovizionarea cu medicamente se face de la Colibași și nu au fost probleme până în prezent. Medicamentele se pot cumpăra și din exterior, în urma prescripției medicale scrise de doctor. Există o colaborare bună şi cu unitățile medicale din oraș în caz de nevoie. Cabinetul medical nu este dotat cu defibrilator, aparat care nu se află pe lista dotărilor obligatorii ale cabinetelor medicale din penitenciare cu toate acestea asociația consideră necesar acest aparat,  în caz de urgențe medicale- stop cardiac.

Un an a fost cea mai lungă perioadă petrecută de un deținut în infirmeria închisorii, deoarece suferea de mai multe afecțiuni cronice. Anul trecut, în penitenciar a murit un deținut, din motive medicale și un altul s-a sinucis. Anul acesta o persoană aflată în tranzit s-a sinucis.

Penitenciarul nu se aprovizionează cu prezervative. Asociația consideră că aceasta ar fi o investiție minimă pentru sănătatea deținuților.

Din discuțiile purtate cu asistentul medical prezent pe tură, cele mai frecvente afecțiuni sunt tulburările de personalitate, 38 dintre deținuți fiind pe tratament psihotrop, și cele cardiovasculare (47 de deținuți).

Cabinetul medical colaborează cu un laborator de analize din oraș care le asigură acest serviciu.

Cabinetul stomatologic este dotat corespunzător. Programul cabinetului este afișat pe ușă pentru informarea deținuților. În fiecare zi este program pentru fiecare secție.

Sectorul socio-educativ

La momentul vizitei, având în vedere că era zi liberă în mod oficial, nu erau prezenți reprezentanți ai serviciului socio-educativ.

Conducerea a menționat că penitenciarul nu are un preot angajat, deoarece ultimul  s-a pensionat. În prezent serviciul religios e asigurat în regim de colaborare de un preot ortodox care vine în fiecare duminică și la sărbătorile legale. Deși era sărbătoare în ziua vizitei, nu s-a desfășurat nicio activitate religioasă sau socio-educativă cu deținuții.

Judecătorul delegat

Din același motiv (zi liberă), judecătorul delegat nu a fost găsit.

În legătură cu acesta, conducerea a declarat că judecătorul a preluat postul la 5 iunie 2019. Judecătorul delegat deservește și Centrului de arest și detenție. În 2019 nu au existat încheieri, date de judecător, de constatare a nerespectării drepturilor de către penitenciar. Au existat în schimb solicitări pentru transfer la penitenciare care asigură cei 4 mp/ deținut și au fost respinse din cauza lipsei unor astfel de penitenciare.

Vizita pe secții

Reprezentantele APADOR-CH au vizitat mai multe camere, astfel: Camera E1.1 (cea mai mare) – 36 de persoane (40 de paturi), Camera E1.14 – 18 persoane (22 de paturi), Camera E3.4 – 8 persoane (12 paturi), Camera E2.10 – 18 persoane (24 de paturi).

Spațiile de detenție sunt dotate, în funcție de dimensiunile camerei, cu unul sau două televizoare, unul sau două ventilatoare, două dușuri, două WC-uri turcești, două chiuvete și frigider. În general, în camerele cu multe persoane, geamurile au fost scoase pentru a favoriza aerisirea, cu toate acestea, nici această soluție și nici ventilatoarele nu făceau aerul mai respirabil, având în vedere temperatura foarte ridicată de afară.

Telefoanele sunt montate pe holurile secțiilor.

În general reclamațiile deținuților au fost similare în toate secțiile, indiferent de regimul de executare a pedepsei, și au vizat următoarele aspecte:

  • Prezența ploșnițelor la anumite intervale de timp (aceștia au admis că penitenciarul asigură totuși dezinsecție promptă în astfel de cazuri)
  • Carnea servită este mai degrabă slăninăꓼ
  • La stomatolog se fac doar intervenții de urgență, nu există posibilitatea unor lucrări protetice;
  • Este mai scump tariful pentru convorbirile telefonice decât la alte penitenciare (0,53 bani/min)
  • Programul de vorbit la telefon se încheie la ora 18.30, ceea ce face imposibil pentru unii deținuți ale căror familii muncesc toată ziua și ajung acasă după această oră, să ia legătura cu rudele;
  • Programul de furnizare a apei calde este insuficient pentru camerele în care sunt mulți deținuți și puține dușuri, iar acest aspect iscă discuții între ei și întreține un climat de nervozitate; Un program intre 30 de minute şi o oră este insuficient pentru 20-30 de persoane care trebuie să facă dus, mai ales în sezonul călduros şi mai ales pentru cei care merg la muncă.
  • Deși au regim semideschis de detenție, nu pot ieși în curțile de plimbare mai mult de 4 ore pe zi în loc de 8 cât ar trebui, cu atât mai mult dacă și lucrează, caz în care ies doar o data la două zile în curtea de plimbare;
  • Unii dintre deținuți au afirmat că fac puţine activităţi.

Concluzii și recomandări

APADOR-CH apreciază că nivelul de supraaglomerare rămâne unul ridicat, un deținut având la dispoziție maximum 2 mp de spațiu, ceea ce contravine flagrant normei de 4 mp recomandată de CPT. Asociația recomandă conducerii penitenciarului dar și ANP să găsească urgent soluții pentru descongestionarea unor camere în care aerul este irespirabil.

De menționat este faptul că în apropiere, la Bumbești-Jiu, se află o unitate a jandarmeriei, complet dotată și utilată, care ar îndeplini condițiilor necesare unui penitenciar cu o investiţie minimă. Această locaţie nu mai este folosită, fiind lăsată să se degradeze. Conducerea Penitenciarului Târgu-Jiu a menționat că a făcut propuneri la ANP pentru preluarea acestui spațiu încă din anul 2016  însă nu s-au găsit soluții la nivelul celor două ministere: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Justiţiei.

APADOR-CH reiterează următoarele recomandări:

  • Investiții la blocul alimentar (renovare, achiziţia unui sistem de ventilație)
  • Reorganizarea spațiului de vizită cu minori
  • Continuarea demersurilor pentru preluarea locaţiei de la Bumbești-Jiu pentru a fi transformată în penitenciar, având în vedere necesitatea unor noi spaţii de deţinere la standarde internaţionale.

Livia Popa

Nicoleta Popescu

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/02/pre-trial.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2019-06-24 10:35:132019-07-29 10:17:44Raport asupra vizitei în Penitenciarul Târgu-Jiu

Raport asupra vizitei în Penitenciarul de maximă siguranță Galați

14/06/2019/în Penitenciare /de Rasista

La data de 20 mai 2019, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul de maximă siguranță Galați. Cea mai recentă vizită a unor reprezentante APADOR-CH aici avusese loc în 2012, conform raportului de pe site-ul organizației.

Date generale

Penitenciarul Galați este situat în oraș și ocupă un complex de clădiri vechi, la care s-au făcut unele îmbunătățiri în ultimii ani, dar nu suficiente pentru a asigura condiții propice de deținere. Conducerea admite că în continuare există o supraaglomerare a penitenciarului și un grad de ocupare de 138%, deși numărul deținuților a scăzut simțitor în ultimii ani, prin aplicarea legislației privind recursul compensatoriu.

Lipsa de personal (numai 70% din schemă ocupată) și combaterea traficului de droguri și telefoane din interiorul penitenciarului au fost cele două mari provocări din ultimii ani, enunțate de conducere. La asta se adaugă incertitudinea existenței fondurilor bugetare pentru proiectele viitoare și chiar pentru salarii – conform directorului în bugetul pe 2019 ar exista bani pentru salarii numai până în octombrie. Disciplina și aplicarea riguroasă a regulilor sunt cele două principii enunțate frecvent de director, care spune că numai astfel a reușit să stopeze anumite practici ilegale din penitenciar.

Față de vizita din 2012, Penitenciarul nu mai are secția exterioară, deținuții de la regim deschis fiind cazați într-una din secțiile din oraș, deși unii dintre ei s-au plâns că astfel nu li se respectă condițiile de regim. De asemenea nu există niciun deținut care să muncească în afara penitenciarului, singurele munci prestate de deținuți sunt cele administrative din interiorul unității, la care sunt folosiți prin rotație în jur de 100 de deținuți, conform conducerii. Motivul ar fi lipsa personalului de pază și faptul că pentru însoțirea la muncă a unui deținut ar trebui dislocat personal de pază, ceea ce ar scumpi nejustificat prestația acelui deținut. Conducerea susține că „rulează” în medie 100 de deținuți din cei 400, doar la muncile administrative.

Efective, spații de cazare, aspect general

De la un efectiv de 1031 de deținuți, câți găzduia în 2014, Penitenciarul Galați a ajuns la 478 de deținuți la data vizitei, cazați într-o singură clădire, în 77 de camere a căror capacitate legală însumată (la 4 mp/deținut) este de numai 344 de locuri. 80% din efective reprezintă deținuți încadrați la maximă siguranță și închis, motiv pentru care conducerea consideră că penitenciarul trebuie să fie definit de acest regim de deținere, regimurile deschis și semideschis fiind considerate mai degrabă excepții.

Penitenciarul are prevăzute 378 de posturi în schemă, dar sunt ocupate numai 281, în creștere față de anii precedenți, dar nu suficient, directorul plângându-se de faptul că unitatea funcționează fără contabil de câțiva ani. Din aceștia, 196 sunt la siguranța deținerii, 17 la psiho-socio-educativ și 14 la sectorul medical.

Camerele din cele 8 secții de deținere sunt identice și au câte 17,70 mp fiecare, plus câte un grup sanitar de 5,98 mp. Fiecare cameră are în general câte 8 paturi, suprapuse câte două, cel de-al treilea rând de paturi fiind scos în 2018 (după cum spunea conducerea) sau în februarie 2019 (conform declarațiilor deținuților). Foarte puține camere au fost renovate complet, în sensul zugrăvirii și refacerii grupurilor sanitare, iar în aceste camere sunt cazați deținuții extrădați din penitenciarele din străinătate.

Toate saltelele au fost, însă, schimbate în 2015 și au fost reparate unele ferestre. În 2016 au fost mutate toate telefoanele de pe holuri în camere. Datorită conectării penitenciarului la rețeaua de apă a orașului se asigură apă curentă permanent, iar apă caldă de trei ori pe săptămână.

La intrarea în penitenciar a fost amenajat în 2018, în două containere, sectorul de primire a deținuților, unde are loc controlul bagajelor și cel corporal, precum și primirea cazarmamentului. Spațiul este curat și cel puțin până la construirea unor clădiri speciale, reprezintă o soluție civilizată de organizare.

În fața clădirii de deținere a fost amenajat în 2018 un teren de fotbal cu gazon sintetic.Acesta se adaugă terenului de fotbal existent în spatele curților de plimbare, care nu este decât o curte mai mare cu nisip, neamenajată ca teren de fotbal, dar folosită ca atare.

Clădirea cu spațiile de deținere este formată din două corpuri lipite, cu două scări de acces, una dintre ele fiind în renovare la data vizitei. Secțiile sunt dispuse astfel pe cele trei etaje ale clădirii:

Parter – Secția E1 (maximă siguranță) și Secția E8 (maximă siguranță și risc sporit);

Etajul 1 – Secția E2 (carantină și cabinetul medical) și Secția E7 (regim deschis);

Etajul 2 – Secția E3 (arest preventiv) și Secția E6 (arest preventiv și regim închis);

Etajul 3 – Secția E4 (regim închis și semideschis) și Secția E5 (regim închis).

Penitenciarul avea la data vizitei și 7 femei cazate în două camere, regim semi-deschis, aflate în tranzit de la alte penitenciare. Femeile făcuseră curat în camere, era proaspăt spălat pe jos în momentul vizitei, și au spus că beneficiază de condiții bune, dar erau nerăbdătoare să se întoarcă în penitenciarele de unde au venit, pentru că la Galați se simțeau izolate.

Blocul alimentar

În ziua vizitei, în meniul penitenciarului, scris cu creta pe o tablă de la intrarea în bucătărie, era ciorbă de fasole și piure cu carne de porc, cu varianta ciorbă de legume pentru regim. Dimineața în meniu fusese brânză, marmeladă și ceai. Deținuții primesc un ou la zece zile sau de cinci ori în zece zile la regim. Lapte și iaurt există de asemenea în meniu, fie dimineața, fie la cină – pentru diabetici. Pentru cină erau programate paste cu brânză sau varză cu slănină, în funcție de norma de hrană. Deținuții care lucrau la deservire primeau și niște slănină ca supliment alimentar.

În blocul alimentar era un abur dens de la cele opt marmite aflate în funcție și, ca urmare, mult condens pe pereți, igrasie și umezeală. Podeaua fusese spălată proaspăt și era udă. Responsabilul cu bucătăria a spus că motorul hotei nu face față la cantitatea de abur și de aceea este mereu condens.

Mâncarea avea aspect și miros plăcut, bucățile de carne fierte fuseseră porționate și conțineau predominant carne macră. În bucătărie lucrează 13 deținuți, 5 dimineața și 8 în restul zilei.

Conducerea susține că a investit în ultimul an în lucrări de întreținere a bucătăriei, zugrăvit, placat cu gresie și faianță, a cumpărat două marmite noi, totuși aburul constant de la prepararea hranei face ca aceste investiții să nu fie prea vizibile.

Asistență medicală

Penitenciarul Galați are trei medici generaliști, un medic stomatolog și zece asistenți medicali. În schemă există și un post de medic psihiatru, dar la ultimele două concursuri organizate pentru ocuparea lui nu s-a prezentat nimeni. Cabinetul medical se află la etajul 1, în secția de carantină. Reprezentantele APADOR-CH au discutat cu medicul generalist prezent, cu asistenta și medicul stomatolog. Aceștia susțin că zilnic la cabinetul medical se acordă în medie 60 de consultații de medicină generală și zece consultații stomatologice. Programările se fac pe camere, dar se acordă și consultații de urgență.

Conform personalului medical, afecțiunile predominante în rândul deținuților sunt cele psihice, într-un procent mult mai mare decât cei aflați în evidență și tratament – care sunt numai 20% din totalul deținuților. Urmează afecțiunile gastrice, hepatice și cardiace. Penitenciarul are în jur de 10-12 cazuri de hepatite, una-două cazuri de agresiuni pe lună între deținuți și foarte rare automutilări.

În 2018 în penitenciar au fost două decese: un infarct și un arestat preventiv care s-a sinucis. Asociația reiterează recomandarea pentru administrație de a intensifica serviciile psihologice oferite deținuților, cu precădere în perioadele de după pronunțarea condamnărilor.

Personalul medical a declarat că nu există nicio problemă de aprovizionare cu medicamente sau alte materiale, că deținuții au la dispoziție chiar și prezervative, cumpărate din fondurile unității, pe care le pot solicita personalului medical – și chiar o fac – și că în general situația asistenței medicale în penitenciar este bună.

Asociația apreciază faptul că personalul medical se preocupă, și prin distribuția de prezervative, să limiteze răspândirea de boli cu transmitere sexuală.

Cazurile grave care nu pot primi îngrijiri în incinta penitenciarului sunt transferate la spitalele din oraș (cel militar sau cel județean) sau la Penitenciarul-Spital Rahova.

Vizita pe secții

Aspectul secțiilor este uniform, nefiind o diferență vizibilă între regimuri, cu excepția celor de la Maximă siguranță și Risc, unde deschiderea ușilor pentru reprezentantele APADOR-CH s-a făcut în prezența grupei de intervenție cu mascați. Aceștia aveau echipament complet, cu numere de identificare pe piept și cască și cu cameră video pentru înregistrarea intervențiilor.

La data vizitei se făceau reparații la unele camere. Și aceste reparații fac parte din programul de întreținere pe 2019, în cadrul căruia conducerea spune că va zugrăvi toate cele 77 de camere, va monta rezervoare la toate WC-urile și va schimba tâmplăria cu una de tip termopan.

Fiecare secție are amenajată o cameră numită „club”, cu mobilier nou, bănci de o persoană, unde se țin diverse activități socio-educative. Pe fiecare hol există și un infochioșc la care deținuții își pot verifica creditul de pe cartelă și pot consulta legislația și situația juridică.

Într-una dintre camerele din secția 2 a fost amenajată și o frizerie, unde un deținut, calificat în cadrul unui curs desfășurat în 2018 în penitenciar, tunde deținuții din secția 2. În timpul discuțiilor cu deținuți din alte secții, unii s-au plâns că nu au acces la un frizer, deși există frizerie în penitenciar și că sunt nevoiți să se tundă în baie, improvizat.

Conducerea a motivat că nu permite circulația deținuților din alte secții în secția 2 (carantină), la frizerie, pe motiv că asta poate crea disensiuni între deținuți sau poate facilita traficul de obiecte interzise. În plus, frizeria este amplasată într-un spațiu circulat, în apropiere de cabinetul medical și camerele de carantină.

Toate camerele au telefoane care funcționează atât ca legătură cu exteriorul cât și ca modalitate de alertare a gardienilor.

Camera E7.6 – regim deschis – opt persoane/opt paturi. Deținuții aveau la dispoziție un grup sanitar format dintr-un WC turcesc, un duș și o chiuvetă, toate cu un aspect relativ curat. Au spus că au apă caldă de două ori pe zi, dar că uneori nu le este suficient să se spele toți, mai ales că ei fac munci administrative.

În rest au declarat că mâncarea are gust bun și carne în fiecare zi – unii dintre ei lucrând chiar la blocul alimentar – și că telefonul funcționează suficient, de la 8 dimineața, după apel, până seara la 21.00

O altă cameră din secția E7 – regim deschis – opt deținuți/opt paturi. Spațiul rămas între paturi este destul de mic încât să se umple în momentul în care fiecare deținut stă în picioare în dreptul patului. Oamenii au reclamat că nu ies suficient de mult la aer, că sunt scoși în curțile de plimbare numai între 14.00 și 18.00 și că apa caldă este insuficientă ca să se spele toți din cameră. Întrebați dacă au reclamat aceste neajunsuri la judecătorul delegat, deținuții au spus că nu, pentru că au impresia că nu se rezolvă nimic și mai mult, ar putea avea neplăceri dacă o fac.

Camera E8.4 – maximă siguranță – șase persoane/șase paturi. Deținuții de aici nu au avut plângeri cu privire la condițiile de penitenciar.

Camera E8.3 – Risc pentru siguranța penitenciarului – șase paturi/cinci deținuți, au declarat de asemenea că în penitenciarul Galați condițiile sunt mai bune decât în altele și chiar că prețurile la magazin sunt mai mici față de alte penitenciare.

O cameră de pe secția E1 – maximă siguranță – șase paturi/patru persoane. Grupul sanitar era degradat, iar deținuții au avut mai multe plângeri:

  • Că durează o săptămână până când sunt duși la medic;
  • Că prețul unui minut de convorbire telefonică e mai mare decât în alte penitenciare – 60 de bani;
  • Că nu sunt lăsați să-și usuce hainele în cameră – conducerea a motivat că există uscătorie acolo unde sunt mașinile de spălat și deținuții primesc hainele gata uscate, iar a și le întinde ei în camere la uscat ar fi neigienic și ar produce igrasie;
  • Că nu sunt scoși în curtea de plimbare decât de la 8 la 10 și că nu există toalete în curți;
  • Că, deși penitenciarul are o curte de plimbare dotată cu instalații de forță, deținuții nu au acces la ele, iar la fotbal sunt scoși doar o dată pe lună și nu pe terenul cel nou, ci într-o curte de plimbare mai mare, cu nisip pe jos.
  • Un deținut a reclamat faptul că deși nu a mai avut niciun raport de incident în ultimele șase luni, totuși nu i-a fost schimbat regimul de deținere, el considerând că e ținut în continuare la grad de risc sau maximă siguranță, pentru ca lucrătorii din penitenciar să primească sporuri salariale.

Conducerea a motivat că deținuții nu au acces la curtea cu instalații de sport pentru că se pot răni/agresa, iar accesul la terenul nou de sport este considerat o recompensă pentru cei de la regimurile mai puțin severe, la care cei de la maximă siguranță și risc pot eventual să țintească în timp, printr-un comportament adecvat.

Camera E1.7 – maximă siguranță – Unul dintre deținuții din cameră părea că se simte rău, spunea că îl doare o măsea, ceruse să fie dus la stomatolog dar încă nu fusese dus. Avea și o rană urâtă la călcâi, făcută de deținuții din Penitenciarul Giurgiu, de unde venise, și pentru care spunea că primise ajutor medical la Galați. Deținutul încerca să obțină un transfer definitiv de la Giurgiu la Galați, pe motiv că e agresat de colegii de celulă din Giurgiu și că la Galați e mai aproape de casă – el fiind din Tulcea. Dar se plângea că nu i se aprobă această cerere.

Camera E1.2 – maximă siguranță – cinci persoane/șase paturi, deținuții au reclamat că prețurile de la magazinul penitenciarului li se par mari și că mâncarea furnizată e de calitate proastă. Au spus că în general sunt scoși la diferite cursuri de cultură generală, în fiecare lună, dar că și-ar dori mai degrabă să primească o calificare în timpul petrecut la penitenciar.

În timpul vizitei, într-unul din cluburile unei secții avea loc examenul scris pentru un curs de prim ajutor la care, conform profesorului examinator, participaseră mai mulți deținuți, dar la examen rămăseseră doar doi.

Pe aceeași secție se află și camera de izolare, aflată în renovare la momentul vizitei. Conform conducerii, camera nu mai fusese folosită de multă vreme.

În camera E1.6 – maximă siguranță – cu șase paturi, din care unul singur avea saltea, era cazat temporar un tânăr aflat în tranzit la Galați. Camera era într-o stare avansată de degradare, la fel și grupul sanitar, tânărul nu avea nimic în cameră în afară de salteaua goală de pe pat și părea că se află într-o stare psihică tensionată. Întrebat de cât timp stă așa a spus că de câteva zile și că urma să plece în alte câteva zile.

Conducerea penitenciarului a motivat că tânărul fusese agresiv, spărsese televizorul și fusese cazat singur deoarece nu se înțelegea cu alți deținuți. Pe biroul ofițerului de serviciu erau două ziare locale, cu care ar fi urmat să i se asigure tânărului singur în cameră dreptul la informare.

Asociația consideră că în astfel de cazuri deținuții, mai ales din grupurile vulnerabile, trebuie să primească atenție sporită și să se încerce pe cât posibil cazarea în camere cu alți deținuți.

În secția E3 – arest preventiv, erau mai mulți tineri, unul dintre ei cazat de asemenea singur într-o cameră E3.8. Această cameră avea televizor, iar tânărul cazat în ea spunea că stă în aceeași cameră ori de câte ori vine în tranzit la Galați, în ultimele patru luni. El spunea că e scos la plimbare zilnic de la ora 12 și o dată pe săptămână la fotbal, tot singur. Tânărul părea într-o stare psihică stabilă.

O cameră de pe secția E3 – arest preventiv – opt paturi/opt persoane. Arestații spun că au activități socio-educative, cursuri de două-trei ori pe lună, acces la bibliotecă, dar s-au plâns că apa de la robinet miroase urât uneori, că WC-ul turcesc din grupul sanitar nu are bazin și sunt nevoiți să toarne apa în WC cu recipiente improvizate, și că apa caldă, câte o oră jumate pe zi, este insuficientă ca să apuce să se spele toți ocupanții camerei. Unii au spus că le e teamă să reclame condițiile de teama repercusiunilor. Cei opt au spus că ar aprecia dacă penitenciarul ar amplasa măcar pe hol un frigider în care să-și păstreze alimentele perisabile, întrucât în camere locul de depozitare e mic și impropriu pentru depozitarea legumelor, fructelor, mai ales pe timp de vară. Ei au acces la magazin numai o dată pe săptămână, și astfel sunt nevoiți să cumpere mai multe alimente, pentru toată săptămâna, și deci au nevoie de spațiu propice de depozitare.

Conducerea penitenciarului a motivat că nu există un temei legal pentru amplasarea de frigidere pentru deținuți și că atâta vreme cât le oferă zilnic mese calde, deținuții nu au motive să depoziteze alimente în camere. Directorul admite că a existat această practică, dar că prin frigiderul de pe hol se făcea trafic cu droguri între camere, iar agenții se transformaseră în chelneri pentru deținuți.

Camera E6.7 – regim închis – șase persoane/opt paturi. Grupul sanitar degradat, igrasie în cameră. Deținuții s-au plâns că au ploșnițe, unul dintre ei a arătat câteva ciupituri pe picioare. Un altul s-a plâns că deși este diabetic, nu primește tratament, dar un coleg de cameră l-a contrazis, spunând că probabil nu are nevoie de tratament, de aceea nu primește. Un alt deținut a spus că la magazinul penitenciarului uneori marfa este expirată, că a avut o intoxicație de la niște ouă cumpărate de la magazin.

Întrebată de acest aspect, vânzătoarea de la magazin a replicat că marfa este în termen, dar se poate altera în condițiile improprii în care este ținută în camere.

Deținuții au mai adăugat că participă la diverse cursuri frecvent, dacă se înscriu, însă erau nemulțumiți că pe terenul cel nou de fotbal, cu iarbă sintetică, nu pot juca fotbal decât deținuții din echipa penitenciarului.

O cameră din secția E6 – regim închis – opt paturi/șapte persoane. Camera și mai ales grupul sanitar erau într-o stare avansată de degradare, pline de igrasie. Deținuții s-au plâns și ei de ploșnițe, de mâncarea proastă și care e nevariată, de igrasia din cameră și din grupul sanitar, de lipsa bazinului la WC și de faptul că dincolo de geamurile camerei sunt montate panouri care împiedică aerul să intre – de aceea aveau și geamurile scoase. Tot ei au punctat că penitenciarul nu are o sală de sport, iar în curtea de plimbare în care sunt instalațiile de forță nu au avut acces decât în cadrul unui curs, pe care orice deținut nu-l poate face decât o singură dată pe perioada detenției. Deținuții mai erau nemulțumiți de lipsa unui frizer, de prețurile mari de la magazin, de faptul că nu pot munci în afara penitenciarului, de inutilitatea cursurilor educative – au argumentat că un deținut care merge la clasele de liceu este de fapt analfabet.

Conducerea penitenciarului a declarat că află pentru prima dată de existența ploșnițelor în unele camere vizitate de reprezentantele APADOR-CH, spunând că o dezinsecție fusese făcută cu puțină vreme înainte, dar că este posibil ca ploșnițele să fi venit în bagajele vreunui deținut din alt penitenciar. Cât privește cea de a doua plasă de la geam, conducerea susține că aceasta a fost montată ca să stopeze traficul de obiecte interzise între camere.

În secțiile E5 și E4 – regim închis, sunt deținuții folosiți la muncile administrative din penitenciar: bucătărie, spații verzi, atelierul de tâmplărie.

Camera E5.4 – regim închis/munci administrative – 8 paturi/8 persoane – Deținuții spun că au avut ploșnițe până acum câteva luni, dar s-a dat cu soluție și nu mai au. S-au plâns că din cauza muncii nu au timp și de alte activități, dar au spus că sunt scoși periodic la terenul de fotbal cu gazon. Și ei spuneau că la magazin se găsesc alimente expirate.

Camera E4.6 – regim închis – șase paturi/cinci persoane – arăta bine, renovată, grupul sanitar reabilitat, deținuții erau extrădați din UK și trebuia să li se ofere condiții decente de detenție, promise de statul român la repatrierea lor.

Asociația consideră că administrația face o discriminare între deținuți, oferindu-le condiții mai bune celor extrădați, doar pe acest criteriu.

Camera E4.2 – regim închis – opt paturi/șase persoane – deținuții au apreciat că beneficiază de condiții „ca la pârnaie în România, nu se compară cu cele din Germania sau Italia”. Și deținuții de aici s-au plâns de faptul că nu au acces la curtea de plimbare cu instalațiile de forță, că nu sunt scoși la terenul cel nou de fotbal și că mâncarea nu are gust.

Curțile de plimbare sunt practic niște cuști lipite între ele, dispuse la capătul clădirii cu secțiile de deținere. Nu au nicio dotare, deținuții care ies la curtea de plimbare nu au altă activitate de făcut decât mersul dintr-un colț în altul al cuștii. Terenul de fotbal cu nisip se află în spatele curților de plimbare și urmează să fie micșorat prin construcția unei biserici.

Sectorul vizite, magazinul și capela

Sectorul vizite are șase cabine de vizită cu separator și patru mese pentru vizita fără separator. Din pachetul pe care deținuții au voie să-l primească de la familie au fost excluse lichidele din cauza faptului că în ultimii ani au fost descoperite inserții nepermise în sticlele de suc sau apă – de exemplu alcool.

Capela penitenciarului, o construcție mică dar foarte bine amenajată prin grija preotului ortodox angajat al penitenciarului, va fi mutată într-o construcție mai mare ce urmează să se facă în curtea penitenciarului, pe locul ocupat acum de curțile de plimbare. Acestea vor fi redimensionate și mărite – susține conducerea penitenciarului – prin micșorarea terenului de fotbal cu nisip. Biserica ce se va construi, spune preotul penitenciarului, va fi finanțată din banii arhiepiscopiei. Motivul pentru care e nevoie de o biserică mai mare ar fi acela că preotul nu poate să țină toate rânduielile religioase în capela care este prea mică.

Magazinul penitenciarului era bine aprovizionat și spațios. Prețurile alimentelor de bază erau afișate la vedere, o apă la 2 l costa între 1,8 și 3 lei, o sticlă cu suc de 2 l – între 4 și 6 lei, un pachet de cafea Jacobs de 250 de gr – 12,55 lei. O saltă verde costa 4 lei, o legătură de ceapă verde – 2 lei, portocalele – 5 lei kg, merele – 3 lei kg. Deținuții nu au voie să comande pizza sau alte mâncăruri gătite, deși această practică fusese permisă anterior în penitenciar. Conducerea a interzis-o pe motiv că astfel se făcea trafic de droguri.

Unii dintre deținuți au semnalat reprezentantelor APADOR-CH faptul că igiena din camera intimă lasă de dorit. Aceasta este dotată cu pat, televizor și frigider, are un grup sanitar cu duș, și într-adevăr nu frapează prin igienă. Mai ales salteaua și lenjeria patului erau într-o stare precară.

Conducerea a motivat că oricum fiecare deținut își aduce propria lenjerie în camera intimă și că nu le poate pretinde, din păcate, deținuților să facă și curat în cameră după ce li se termină vizita.

Școala și sectorul socio-educativ

În Penitenciarul Galați funcționează o școală (într-o clădire separată de corpul de deținere) cu clase 1-8 (reunite în șase clase) și două clase de liceu – a 9-a și a 11-a. La data vizitei, cursurile din ciclul secundar avuseseră loc dimineața, iar reprezentantele APADOR-CH au putut vedea doar o oră de desen tehnic la clasa a 9-a, cu o clasă plină de deținuți care se calificau astfel în tâmplărie. Profesorii vin din oraș și sunt plătiți de Inspectoratul școlar. Clasele în care se țin cursuri sunt dotate cu același mobilier nou ca și cluburile din secții. Numărul deținuților care participă la cursuri de școlarizare este în medie de 70 pe an.

Școala are și un grup sanitar care arată mai bine decât cele din camere, și o curte betonată în care era amplasată o masă de ping-pong.

Un deținut din clasa de desen s-a plâns că nu face și practică în atelierul de tâmplărie, ci învață doar teorie. Conducerea a explicat că practica se face numai în prezența unui instructor calificat, pentru că atelierul are obiecte ascuțite ce necesită supraveghere, și numai în ultimele două săptămâni din programă.

Sectorul socio-educativ pare că funcționează cel mai bine în Penitenciarul Galați. Responsabilii au reușit să organizeze activitatea celor trei asistenți sociali, trei psihologi, trei educatori și doi monitori sportivi existenți (deși schema e mai mare și aici) astfel încât să le ofere tuturor deținuților posibilitatea de a face măcar o activitate educativă pe lună. Iar în timpul discuțiilor cu deținuții, majoritatea au recunoscut că de astfel de activități nu duc lipsă, doar de cursuri de calificare ar simți nevoia mai mult.

Programul de sport, de care s-au plâns cei mai mulți dintre deținuți, pe regimuri, este următorul:

  • Tinerii și cei de la regimul deschis – de două ori/săptămână
  • Regim închis – o dată/săptămână
  • Maximă siguranță și risc – de două ori/lună și numai pe terenul de fotbal din spatele cuștilor de plimbare, unde există pază cu foișor.

Responsabilii sectorului socio-educativ susțin că faptul că nu le oferă acces tuturor pe terenul nou de fotbal reprezintă o motivație pentru cei de la regimurile de maximă siguranță și risc, să se comporte bine și să dobândească mai repede o schimbare de regim.

Penitenciarul are un proiect de construire a unei săli de sport, pentru care așteaptă aprobări de la ANP.

În ultimii ani a fost făcută, din sponsorizări, frizeria, și a fost calificat în meserie un deținut din secția 2. Tot în cadrul unui proiect sponsorizat a fost amenajat un atelier de croitorie, dar care nu funcționează decât pentru uzul penitenciarului, la fel ca și cel de tâmplărie.

Serviciul mai are în componență și un studio TV cu circuit închis și o bibliotecă dotată cu un fond de carte generos, primit din donații (în jur de 2000 de volume). Un deținut, care e responsabilul cu biblioteca, adună articole scrise de deținuți, le introduce în computer și editează astfel o revistă a penitenciarului la fiecare trei luni.

Judecătorul delegat

Judecătorul delegat a declarat că din cele 150 de plângeri primite de la deținuți în ultimul an, cele mai multe sunt contestații privind regimul de executare a pedepsei. În privința plângerilor despre condițiile de cazare, cele mai multe sunt „preformulate”, după cum consideră judecătorul, deținuții invocând deja un drept de opțiune: unii cer bani drept compensare pentru condițiile proaste de detenție, alții cer să  să fie mutați la condiții corespunzătoare în locul zilelor câștig. În opinia judecătorului delegat, numai în jur de 5% din Penitenciarul Galați are condiții corespunzătoare de detenție, în privința spațiului de 4mp/deținut.

Alte solicitări pe care deținuții le fac la judecătorul delegat vizează „oprimarea și opresiunile administrației”. Judecătorul spune că deținuții se înscriu în audiențe în special înainte de comisiile de liberare condiționată și acuză administrația de rea credință. În general se plâng că au cerut diverse lucruri administrației penitenciarului și nu au primit.

În fiecare joi, la audiențele judecătorului delegat sunt înscriși patru-cinci deținuți. Judecătorul apreciază că le dă dreptate în cam 5% din cazuri și că nu a avut în general cazuri de decizii infirmate de instanță.

Unele plângeri au vizat și intervenții ale mascaților în camerele de deținere și agresiuni ale acestora. Judecătorul spune că în parte a admis acele reclamații întrucât deținuții au fost oarecum provocați să reacționeze, dar că nu trebuie pierdut din vedere nici specificul locului.

Planuri de investiții

Penitenciarul are în plan să construiască două noi corpuri de clădire: unul în continuarea celui existent, lipit de acesta prin niște curți de plimbare modernizate, și al doilea corp la intrare, în locul actualelor containere, pentru primirea deținuților. Capacitatea de cazare a noului corp de deținere ar fi de 150 de locuri. Momentan proiectele se află înainte de faza de studii de fezabilitate. Conform angajamentelor ANP aceste corpuri ar trebui să fie gata în 2022.

În planul de investiții pe termen scurt precum și în buget sunt cuprinse doar renovarea camerelor, reparația gardului penitenciarului, care are porțiuni fragile, reparația acoperișului centralei termice și câteva reparații la clădirea școlii.

Concluzii și recomandări

Asociația apreciază că față de 2012, unele lucruri din Penitenciarul Galați s-au schimbat în bine, însă condițiile de detenție în general și supraaglomerarea camerelor rămân în continuare de rezolvat.

De asemenea, este de apreciat că sectorul socio-educativ reușește să implice un număr mare de deținuți în activități educative. Ar fi de dorit o accentuare pe latura de cursuri de calificare, pentru a le oferi deținuților un atu la ieșirea din penitenciar, pe piața muncii.

O atenție sporită ar trebui dată asistenței psihologice, mai ales în condițiile în care mulți deținuți suferă de afecțiuni psihice.

Este de înțeles și de apreciat de asemenea preocuparea conducerii de a stopa traficul de droguri și de telefoane, despre care spune că se petrecea la scară mare în anii dinainte de 2017. Însă unele măsuri luate în acest sens par a fi de natură să pedepsească in corpore deținuții și să le îngreuneze și mai mult detenția, pe lângă condițiile și așa improprii. Aceste efecte par să se reflecte și într-o ușoară creștere a numărului de agresiuni și autoagresiuni petrecute în rândul deținuților, conform datelor din raportul de activitate pe 2018 – 68 de cazuri în 2018 față de 48 în 2017, în condițiile scăderii numărului de deținuți (de notat că aceste cifre din raportul oficial par să contrazică informațiile predominant pozitive oferite  de cadrele medicale ale penitenciarului, în discuția cu reprezentantele asociației). Conform aceluiași raport, a crescut spectaculos numărul actelor de violență la adresa cadrelor, de la 1 în 2017 la 14 în 2018, ceea ce poate denota o stare latentă de nervozitate în rândul deținuților.

Asociația recomandă administrației penitenciarului:

  • Să acorde o importanță mai mare igienei din camere, pentru prevenirea apariției ploșnițelor;
  • Să revină asupra deciziei de interzicere a frigiderelor pe holurile secțiilor, pentru uzul deținuților – chiar dacă penitenciarul le oferă mese calde acestora, deținuții au nevoie de un aport de fructe și legume proaspete, pe care penitenciarului nu le oferă, iar păstrarea lor în frigider mai ales pe timp de vară este esențială;
  • Să mărească perioada de distribuire a apei calde, de la o oră jumătate-două la trei ore, măcar în camerele cu opt persoane, astfel încât să apuce fiecare să se spele;
  • Să încerce să găsească soluții pentru ocuparea deținuților prin munci remunerate, măcar pentru cei aflați la regim deschis, care nu ar necesita o pază atât de strictă;
  • Să regândească accesul deținuților la activitățile sportive, în sensul sporirii acestor activități.

 

Alte recomandări se găsesc în cuprinsul raportului.

Livia Popa

Dollores Benezic

Răspunsul ANP la acest raport
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/06/penitenciar-galati0.jpg 389 600 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2019-06-14 13:40:582019-08-26 19:26:08Raport asupra vizitei în Penitenciarul de maximă siguranță Galați

Raport privind vizita APADOR-CH efectuată la Penitenciarul Giurgiu

27/03/2019/în Penitenciare /de Rasista

La data de 5 februarie 2019, două reprezentante ale APADOR-CH au făcut o vizită la Penitenciarul Giurgiu. Ultima vizită a fost în 2009, conform raportului de pe site-ul asociației. Vizita a început la ora 10.40 și s-a încheiat după ora 17.00.

Date generale

Penitenciarul Giurgiu este considerat cel mai mare din țară, cu o capacitate de peste 1500 de locuri. Construcția lui a început în 1994 și a fost ianugurat în 2000, deși unele părți din proiect nu erau finalizate la acea dată. În prezent Penitenciarul Giurgiu are 14 secții în care sunt deținuți bărbați în toate regimurile de deținere: deschis, semi-deschis, închis și maximă siguranță. De asemenea are o secție pentru arest preventiv. Deși în principal deservește aria Giurgiu, Teleorman, Ilfov și București, penitenciarul avea la data vizitei și deținuți din zone mai îndepărtate ale țării, transferați pentru că aici există un grad de ocupare mai mic faţă de media penitenciarelor din ţară, de când capacitatea penitenciarului s-a mărit.

Cea mai recentă secție dată în folosință cu două săptămâni înainte de vizită este secția 14, proiectată să respecte standardele europene în materie. Secția, construită pe structurile a două clădiri vechi, a fost in întregime reproiectată şi deserveşte regimul deschis cu o capacitate de aproximativ 120 de locuri.

Efective și personal

Conform datelor furnizate de conducere, penitenciarul are următoarea organizare pe cele 14 secții:

1 secție carantină, arest preventiv (E1)

5 secții Regim Închis (E2-E6)

5 secții cu Regim Maximă Siguranță (E7-E12)

1 secție persoane vulnerabile medical social (E9)

1 secție infirmerie (E13)

1 secție Regim Deschis (E14)

Capacitatea penitenciarului, calculată de administrație la o normă de 4mp/deținut este de 1513 locuri, în camere de 2 paturi, 4 paturi, 8 paturi și 10 paturi.

Totuși, conform conducerii, la acest moment numai 50% din penitenciar asigură condiții conforme de deținere. Chiar dacă nu mai este supraaglomerat, multe camere din penitenciar încă nu îndeplinesc standardele legale în vigoare, din punct de vedere igienic.

Numărul de paturi instalate este 1538. Numărul deținuților existenți în unitate la data vizitei era de 1277, cazați astfel: 425 Regim Maximă Siguranță, 606 Regim Închis, 13 Regim Semi-Deschis, 123 Regim Deschis, 38 Arest Preventiv, 1 femeie, 1 minor, 59 de tineri, 11 în carantină. Gradul de ocupare la data vizitei era de 80,24%.

Tot 80% este și gradul ce ocupare a schemei de personal a penitenciarului. Din totalul posturilor prevăzute în schema pe 2019 – de 527 de locuri, numai 426 sunt ocupate, cu un deficit resimțit acut la zona operativă, socio-educativă și medicală.  

Starea economică a penitenciarului

Bugetul rectificat de care a beneficiat penitenciarul în 2018 a fost de 45,7 milioane de lei, din care 37,9 milioane de lei au fost cheltuieli de personal și 6,7 milioane cheltuieli cu bunuri și servicii. 1,9 milioane de lei din buget au fost venituri proprii, obținute din munca deținuților, o sumă cu 28% mai mare decât în anul precedent.

Conform conducerii, unitatea are o capacitate scăzută de cheltuire a fondurilor destinate reabilitării spațiilor de deținere, întrucât nu găsește mână de lucru calificată nici în interiorul penitenciarului, printre deținuți, nici în exterior. Numai 23% din programul de reparații anual a fost realizat în regie proprie în 2018.

În 2018 au fost reamenjate 23 de camere din secția E1 – tâmplărie nouă, instalații electrice, sanitare. În total 306 camere din penitenciar au avut distrugeri și au necesitat diverse lucrări de întreținere.

Tot în 2018 a fost dublat cuantumul alocației de hrană de la 3,5 la 7 lei/zi/deținut și s-a majorat substanțial valoarea materialor igienico-sanitare. Deținuții primesc lunar de la administrație: aparat de ras, hârtie igienică, pastă de dinți, pastă de ras, pieptene, săpun, șampon, unghieră, detergent etc. Conform declarațiilor unor deținuți, aceste materiale sunt suficiente.

Conform calculelor administrative, cheltuielile lunare cu un deținut sunt de 505 lei, la care se adaugă cuantumul reprezentând salariile personalului.

Investiții 2019

Conducerea penitenciarului a planificat pentru 2019 două investiții importante:

  • Reconfigurarea curților de plimbare și
  • Refacerea blocul alimentar.

Blocul alimentar

Starea blocului alimentar pare a fi cea mai problematică din tot penitenciarul. Încăperea are tâmplărie veche, cu geamuri sparte pe alocuri, pardoseală murdară și avariată, un sistem de ventilație defectuos, ceea ce explică formarea igrasiei existentă pe tavan si pereţii încăperilor. La momentul vizitei era un miros greu suportabil, desi o echipă de deținuți făcea curățenie în diversele încăperi ale blocului alimentar, după finalizarea mesei de prânz. 18 deținuți lucrează în blocul alimentar în 2 ture. Vestiarele și grupurile sanitare folosite de deținuți erau într-o stare precară de igienă. Diversele ustensile pentru curăţat zarzavat sau cartofi erau ruginite şi ieşite demult din perioada normală de utilizare.

Conducerea penitenciarului admite că blocul alimentar nu a fost refăcut de la recepționarea penitenciarului, din 2000. A fost doar văruit periodic și s-au înnoit marmitele, care acum sunt într-o stare bună. În 2018 conducerea a făcut o notă de fundamentare și a obținut aprobara pentru o investiție de refacere a blocului alimentar din temelii. În 2019 este programată proiectarea investiției și în 2020, realizarea ei.

În ziua vizitei meniul a fost format din:

la mic dejun – ceai, pâine, marmeladă, margarină, brânză și ou (la norma pentru diabet);

la prânz – ciorbă de pasăre, varză cu cârnat (oferit deținuților în stare crudă, afumat) sau cu carne de pasăre (pentru musulmani);

la cină – tocăniță de cartofi, orez cu lapte sau paste cu sos pentru diversele norme de hrană.

Conducerea unității apreciează că deși alocația de hrană a fost dublată, ea continuă si fie mică pentru trei mese pe zi. Din discuțiile avute cu deținuții, pe secții, mâncarea a fost un aspect criticat unanim de aceștia.

Penitenciarul Giurgiu nu are Gospodărie Agro-Zootehnică (GAZ), ci numai o parcelă de pământ adiacentă curții penitenciarului, pe care o lucrează (parțial) cu câțiva deținuți, pentru a suplimenta legumele necesare la prepararea hranei. Se mai primesc mărfuri în sistem de transfer fără plată de la alte penitenciare – de exemplu brânză de la Pelendava. Conducerea apreciază că GAZ-urile penitenciarelor nu mai sunt rentabile. Costul legumelor sau produselor obținute prin munca deținuților sunt necompetitive cu piața, întrucât deținuții trebuie să fie plătiți cu salariul minim pe economie, la care se adaugă și salariile ofițerilor de pază. În plus, susține conducerea, puţini deținuți sunt dornici să muncească în agricultură.

Sectorul vizite

Există 8 cabine de vizită cu separator, 4 cabine pentru maximă siguranță și mai multe locuri la mese. La data vizitei erau folosite locurile de la mese. O vizită durează maxim 3 ore, timp în care se face recepția pachetelor de la familie și pentru interacțiunea propriu-zisă cu familia rămân 1-2 ore.

Penitenciarul are și o cameră „tata și copilul” care nu părea prea folosită, după mirosul/aerul închis din ea. Reprezentanții penitenciarului au spus că nu e prea solicitată.

În sectorul vizite era amenajată și o cabină pentru interacțiuni online cu familia și o camera pentru audieri video cu instanţele de judecată, care nu este folosită la capacitatea sa maximă, ci doar ocazional, solicitările fiind rare. Conform aprecierilor reprezentantului penitenciarului, a scăzut totuși numărul prezentărilor la instanță, de trei până la cinci ori. Prin introducerea audierilor video penitenciarele pot economisi carburant și costuri cu personalul de pază.

Camera pentru vizite intime este situată în apropiere de sectorul medical și, conform reprezentanților penitenciarului, este folosită de 3-4 ori pe zi. La data vizitei era liberă. E dotată corespunzător – cu pat, televizor, frigider, baie cu boiler – dar cu o lenjerie nu foarte curată pe pat.

Magazinul

Magazinul din incinta penitenciarului era foarte bine aprovizionat, deținuții având posibilitatea să-și cumpere diverse alimente sau produse de igienă. Cele mai vândute produse sunt, conform vânzătoarei, dulciurile, țigările și apa.

Prețurile la produsele comercializate nu sunt afișate la raft, ci sub formă de liste lipite undeva în partea de sus a vitrinei, într-un loc cu o vizibilitate redusă. Deținuții nu au acces în magazin, ci doar la un ghișeu unde pot cere mărfurile pe care le doresc.

Câteva prețuri informative au fost furnizate la cerere echipei APADOR-CH de către una dintre vânzătoare. Acestea au fost: mere – 6 lei, iaurt Zuzu mic – 3.80 lei, Cafea Jakobs – 14.80 lei, apă Dorna 2 L – 3.90 lei sau altă marcă – 2.60 lei. Ardei kapia – 14 lei/kg, Ness Amgigo mare – 17 lei.

Un aspect colateral – la momentul vizitării magazinului, în incinta acestuia erau mai multe persoane angajate care fumau, la o masă. De altfel în penitenciar fumatul a fost remarcat în mai multe locuri de-a lungul vizitei, de la poartă până în interior, pe unele holuri de pe secțiile de deținere.

Asistență medicală

Penitenciarul are numai 2 medici generaliști încadrați, dintr-o schemă de personal de 7 posturi, și un rezident care a ocupat postul în penitenciar, dar în prezent face rezidențiatul la București. Stomatologul, care era al treilea medic încadrat, a suferit un accident auto în timp ce venea spre penitenciar, de la București, și este în concediu medical prelungit. Unul dintre cei doi medici generaliști este șeful secției medicale.

Penitenciarul mai are 13 asistenți care lucrează în ture: 1 igienist, 1 asistent stomatologie și restul generaliști.

În noiembrie 2018 a fost câștigat și concursul pentru ocuparea unui post de psihiatru, însă până la data vizitei, deşi există o nevoie acuta de această specialitate, numirea de la Ministerul Justiției se lăsa aşteptată. Va fi primul psihiatru pe care l-a avut vreodată penitenciarul Giurgiu, deşi cele mai multe afecţiuni în rândul deţinuţilor sunt cele psihice.

Cabinetul medical are dotări modeste, medicul și asistentele menționând că nu beneficiază de condiții propice de lucru, implicit deținuții nu beneficiază de condiții normale de consult.

Medicul susține că oferă 40-60 de consultații/zi, fie în cabinet, fie pe secții. Cele mai multe afecțiuni sunt cele psihice (peste 600 de deținuți, din care 318 în tratament cu rețetă), urmate de cardio-respiratorii, boli cronice și diabet (12 cu insulină, 37 cu tratament specific).

10 deținuți primesc metadonă ca tratament antidrog, 29 au HIV și în jur de 300 au hepatită. Penitenciarul nu face screening  pentru bolile transmisibile, se bazează pe declarațiile deținuților. 60 de deținuți fac tratament cu interferon. Apar periodic cazuri de scabie. Penitenciarul nu le mai oferă deținuților prezervative de mai mulți ani (cel puțin din 2012 după cum își amintește una dintre asistente), deși conducerea admite că există cazuri de agresiuni sexuale în camerele de deţinere.

O dată pe săptămână, deținuții care au nevoie de un consult de specialitate sunt duși la psihiatrie sau la alte specialități (se organizează transporturi de câte 3-10 deținuți) la spitalul municipal din oraș. Cum la spitalele din Giurgiu nu prea există specialiști, deținuții sunt duși la spitalele din București: Floreasca, Bagdasar sau spitalul penitenciar Rahova.

Medicul spune că nu au fost probleme cu asigurarea tratamentului, dar procedura de achiziție pe SEAP mai întârzie cu câteva săptămâni medicamentele necompensate. De aceea preferabil e să le aducă familia deținutului, la nevoie, personalul medical permite această variantă. În 2018, medicamentele pentru deținuți au costat penitenciarul 254.000 de lei.

În penitenciar au mai venit ocazional și medici privați care au consultat deținuții, la cererea și pe cheltuiala acestora.

În 2018 un deținut s-a sinucis și alți patru au murit din cauze naturale.

Sectorul reintegrare, socio-educativ și munca deținuților

Penitenciarul are numai 2 psihologi angajați (față de 7 câți sunt pe schemă), 2 asistenți sociali (din 3 pe schemă) și 8 educatori (față de 10 pe schemă), din care 2 sunt în concediu maternal sau detașare, iar unul ocupă poziții de conducere. Penitenciarul mai colaborează cu voluntari pe diverse proiecte, dar personalul este insuficient pentru nevoile unui număr atât de mare de deținuți.

Din proiectele derulate în 2018 se observă că un număr foarte mic de deținuți (maxim câteva zeci/proiect) a fost implicat în diverse proiecte educative sau în vizite în comunitate.

Conform reprezentanților penitenciarului, există proiecte de școlarizare a deținuților, derulate împreună cu AJOFM, pentru formare de: frizeri, ajutor de bucătari, lucrători în cultura plantelor. Totuși, foarte puțini deținuți se califică pentru a fi scoși la astfel de cursuri, întrucât nu au studii de minim 8 clase primare.

Penitenciarul are clase de alfabetizare I-IV, cu un număr de 40 de deținuți școlarizați în 2019. S-a încercat formarea unor clase V-VIII, dar nu a fost aprobată de către Inspectoratul Școlar Giurgiu.

Locurile de muncă disponibile nu sunt multe, iar cele care sunt nu par foarte dorite de deținuți. Conducerea penitenciarului apreciază că din 100 de deținuți abia ies 20 la muncă. Penitenciarul are un contract cu RILUG din Lugoj, pentru cusut pantofi – deținuții lucrează în camere – mai există locuri de muncă la sere, la igienizarea unor spații, la atelierul de mobilă, la săpături și la confecționat panouri fotovoltaice.

1.950.000 de lei a obținut penitenciarul în 2018 din munca deținuților, bani cheltuiți pentru reparații și pentru achiziționarea unei autosanitare pentru transportul deținuților la consultații în afara penitenciarului.

Vizita pe secții

Aspectul secțiilor de deținere nu diferă esențial de la una la alta, ele sunt amenajate similar în cele 5 corpuri de clădire legate între ele și dispuse în semicerc, având în centru sectorul socio-educativ și pe cel de vizite.

Secțiile au un sistem de monitorizare video însă foarte vechi și incomplet realizat, fără un dispecerat și fără sisteme de închidere electronică. În continuare ușile sunt deschise/închise cu cheia de către angajații penitenciarului, ceea ce face și mai acută lipsa de personal – există 1 gardian la 15 camere de deținere. Conducerea speră ca în 2019 să primească aprobarea pentru o investiție în reproiectarea sistemului de monitorizare video.

După aplicarea legii recursului compensatoriu, camerele cu 6 paturi suprapuse au fost transformate în camere cu 4 paturi suprapuse și astfel au devenit conforme cu norma de spațiu de 4 mp/deținut. Înainte de recursul compensatoriu, penitenciarul avea cam 1400 de deținuți și după a rămas cu 1100, dar între timp au fost transferați aici deținuți din alte peniteciare din ţară, considerate supraaglomerate.

Telefoanele au fost mutate, în majoritatea secțiilor, de pe holuri în camerele de deținere, ceea ce le oferă deținuților posibilitatea să le folosească fără să ceară acordul gardienilor, în orice moment până la ora 18.00 a fiecărei zile, în limita a 30 de minute pe zi. Această măsura s-a dovedit benefică atât pentru deţinuţi cât şi pentru personalul penitenciarului.

În curtea penitenciarului sunt amenajate cinci curți de plimbare, parțial acoperite, iar pentru secțiile de maximă siguranță sunt amenajate cuști de plimbare pe acoperișul uneia dintre clădiri.

În secția E11 există și o cameră de protecție, amenajată cu pereți capitonați și grup sanitar cu obiecte anti-vandalizare. Reprezentanții penitenciarului au spus că nu e folosită foarte des însă este utilă atunci când există deţinuţi cu risc de autoagresiune.

Toate secțiile vechi au amenajată câte o „cameră pentru veselă”, unde este ținută vesela pentru servirea mesei și, de anul trecut, există și vitrine frigorifice unde deținuții își pot păstra alimentele cumpărate sau primite de la familie.

Secția E11.10 maximă siguranță

Camera 10, aproximativ 20 de mp, era într-o stare bună, curată, amenajată, cu hol, baie și încăperea cu 4 paturi (câte două suprapuse), dulapuri și televizor. Camera găzduia numai trei deținuți, un cetățean norvegian și alți doi români. Românii erau la curtea de plimbare la momentul vizitei.

Cetățeanul norvegian s-a plâns că nu a primit cele 6 zile compensare pentru condiții improprii de detenție, că mâncarea este foarte proastă, că a reclamat numeroase aspecte privind condițiile de detenție la judecătorul delegat, însă nu a primit motivările acestuia traduse în engleză. De asemenea el și-a cerut transferul la o închisoare din Norvegia dar nu i-a fost acceptat întrucât nu a achitat încă prejudiciul din dosarul său penal.

Secția E8.27 maximă siguranță

Deținuții de pe secția 8 sunt cei care lucrează la pantofi. În camera 27 (din 28), de aproximativ 20 de mp, cu un aspect îngrijit, curat, 4 paturi, ocupate numai două, era la momentul vizitei un singur deținut. Nu era la plimbare deoarece era răcit. Spunea că a fost dus la medic după patru zile și că se simte relativ bine.

S-a plâns de mâncare, care „e nasoală”. În rest a apreciat că personalul se comportă bine cu deținuții, că programul de apă caldă, zilnic de la 11 la 12 este suficient și că bunurile pe care le primesc deținuții pentru igiena personală sunt îndestulătoare.

Secția E9 – maximă siguranță

Camera 47 (din 58) are aproximativ 9 mp, nu are baie, ci doar un wc și o chiuvetă în cameră, nedespărțite prin nimic de cele două paturi. Conducerea penitenciarului susține că au existat inițial niște paravane, dar au fost distruse de deținuți.

În camera vizitată stăteau doi deținuți, un cetățean turc și un român. Geamul era deschis și în cameră era destul de frig. Cei doi spuneau că țin geamul deschis pentru că nu suportă mirosul din wc. În aceeași cameră dorm, mănâncă și își fac nevoile fiziologice.

Cetățeanul român s-a plâns că magazinul din incintă are prețuri foarte mari, marfa e stricată, și de 4 luni de când e acolo nu l-a scos nimeni la vreo activitate. Spune că e ținut abuziv cu cătușe la mâini indiferent unde e dus, inclusiv la duș, fără să i se spună de ce. A contestat măsura la judecătorul delegat, dar fără succes.

Cetățeanul turc s-a plâns că i s-a spart o măsea de câteva săptămâni și nu poate să mănânce, și nu e dus la medicul dentist de 15 zile.

Camera 13, tot de 9 mp, cu un singur deținut – E.R.– ce părea a se afla într-o stare psihică delicată. Spunea că stă de un an la Penitenciarul Giurgiu, deși e din Bacău, că nu-l vizitează familia pentru că e prea departe, și că nu și-a văzut copiii de 4 ani.

Întrucât camerele de pe secția 9 nu au dușuri, deținuții sunt duși de două ori pe săptămână într-o cameră de duș comună, situată în capătul secției.

În cuștile de plimbare de pe acoperișul clădirii erau câțiva deținuți zgribuliți – era destul de frig afară. Unii dintre ei s-au plâns de calitatea proastă a hranei și de faptul că nu au televizoare în camere. Un alt deținut a spus că a fost scos la un curs, în 2018, dar nu-și mai amintea despre ce a fost și ce a învățat în el.

Vizita în secția E9 s-a desfășurat cu prezența, pe hol, a agenților din trupa de intervenții, echipați corespunzător.

Secția E14 regim deschis

Cea mai nouă secție a penitenciarului, utilizată pentru regim deschis, e formată din două corpuri, unul cu 2 etaj, unul cu 1 etaj, și camere dotate la standarde moderne. La data vizitei numai Corpul B, cu 2 etaje, era locuit. Corpurile au câte o sală de mese la parter, iar camerele sunt dotate cu 2, 6, 8 sau 10 paturi în funcție de dimensiune. Camerele au de la 10 mp  la 40,47 de mp. Secția are în total 118 locuri, dar 200 de paturi instalate și 123 de deținuți.

În camere, paturile sunt cu cadru metalic și două sertare pentru lucruri personale, saltele groase de tip Relaxa, dulapuri de depozitare pentru fiecare deținut și băi cu duș, chiuvete și wc-uri tip anti-vandal. Pereții sunt placați cu panouri lavabile și aspectul general este unul plăcut, curat, chiar dacă unele camere mai mari au un aspect aglomerat din cauza prea multor paturi.

În camera 5 din corpul B (37,35 mp+7,38 mp baia) erau cazați 9 deținuți într-un număr de 10 paturi. Camera mai avea o masă, un TV ecran plat și câteva dulapuri de depozitare. Deținuții erau nemulțumiți toți de mai multe aspecte, printre care:

  • că atunci când vine apa caldă, nu mai curge apa rece – conducerea a spus că e o defecțiune ce va fi remediată curând de constructor, pentru că sunt în perioada de garanție;
  • că apa caldă curge doar o oră pe zi, și nu au timp suficient să se spele toți 9;
  • că telefonul din cameră nu poate fi folosit după ora 18.00, iar familiile lor sunt la lucru până la acea ora – conducerea a promis că va remedia situația în colaborare cu firma de telefonie care asigură serviciul;
  • că nu au frizer;
  • că așteaptă 2 ore ca să li se servească masa pentru că sunt numai 2 persoane la deservire pe secția lor de peste 100 de oameni;
  • că programul TV se oprește între 19 și 20 la ora apelului de seară.
  • că ușile sunt deschise numai de la 7.30 la 22.00;
  • Că nu înțeleg de ce au frigider în cameră, câtă vreme nu au ce să pună în el;
  • că geamul nu se deschide și camera nu se poate aerisi;
  • că sunt prea departe de casă – unii erau transferați de la Constanța;
  • că nu li se mai dau zile câștig pentru că aici au condiții bune de detenție.

Judecătorul delegat

Doamna judecător delegat apreciază că gestionează cel mai mare număr de dosare din țară – aproximativ 200/lună. Spune că în general au scăzut plângerile pentru condiții de detenție, acum cererile vizează recursul compensatoriu și contestaţii privind calculul numărului de zile câștig obținute. Deținuții solicită acum compensarea zilelor și din pedepsele anterioare executate în condiții improprii.

Plângerile împotriva administrației vizează: serviciile medicale întârziate, programul de apă caldă, nerespectarea spațiului de 4 mp/persoană sau neacordarea dreptului la vizita intimă.

Concluzii și recomandări

APADOR-CH apreciază eforturile făcute de conducerea penitenciarului și de ANP pentru a îmbunătăți condițiile de detenție din Penitenciarul Giurgiu și consideră că aspectul general al penitenciarului reflectă aceste eforturi.

Rămân nerezolvate unele aspecte ce țin de igiena spațiilor de deținere, în camerele nerenovate și în blocul alimentar care necesită reparații capitale urgente.

Punctual, ar trebui remediate câteva dintre aspectele semnalate de deținuți:

  • programul de apă caldă în camerele cu mai mult de 3 persoane ar trebui prelungit mai mult de o oră, astfel încât să aibă timp toți ocupanții camerei să facă duș
  • programul de folosire a telefoanelor din camere să fie prelungit până la ora 20.00

Asociația reamintește conducerii penitenciarului că Legea 15/2016, care interzice fumatul în spațiile închise, se aplică și în interiorul penitenciarului, și pentru cadrele acestuia.

Asociația recomandă ANP să facă eforturi pentru a atrage personal calificat în sistem, astfel încât să reducă deficitul de medici, de psihologi, asistenți sociali și educatori, personal esențial în tratarea afecțiunilor (mai ales psihice) care se manifestă exacerbat în detenție.

De asemenea ANP și Ministerul justiției ar trebui să gândească un sistem eficient de folosire a forţei de muncă a deținuților, și de cointeresare a lor, astfel încât pe perioada detenției aceștia să învețe o meserie și în același timp să contribuie prin munca lor la propria întreținere.

Complementar, atât conducerea penitenciarului cât și ANP ar trebui să intensifice eforturile de colaborare cu Inspectoratul școlar pentru organizarea de clase V-VIII în penitenciar, astfel încât nivelul de școlarizare să nu mai fie o piedică în obținerea unei calificări și, mai târziu, în găsirea unui loc de muncă.

 

Dollores Benezic

Nicoleta Popescu

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/02/pre-trial.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2019-03-27 11:44:592019-07-01 11:37:27Raport privind vizita APADOR-CH efectuată la Penitenciarul Giurgiu
Pagina 1 din 12123›»

Ultimele postări pe blog



Abonare Newsletter:

APADOR-CH suspendă temporar lucrul cu publicul din cauza pandemiei de Coronavirus Covid 19. Toți colegii noștri lucrează în prezent de acasă. Pentru informații ne puteți scrie în continuare pe adresa office@apador.org sau suna la numărul 0733078720

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Program cu publicul:
Suspendat pe perioada pandemiei

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.

E posibil ca pe site-ul APADOR-CH să găsiți mici inadvertențe sau erori. Vă rugăm să ni le semnalati aici și le vom rezolva în cel mai scurt timp.
© Drepturi de autor - APADOR-CH - Enfold Theme by Kriesi
Scroll to top