Monitorizarea conditiilor de detentie in penitenciare

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Rahova

20/02/2023/în Penitenciare /de Rasista

În data de 13.01.2023, trei reprezentanți ai APADOR-CH au făcut o vizită de monitorizare la Penitenciarul București – Rahova. Precedenta vizită de monitorizare a avut loc în anul 2013.

Aspecte generale/ Fenomenul de supraaglomerare

Potrivit documentelor puse la dispoziție de conducerea Penitenciarului Rahova, la momentul vizitei erau custodiați 1.327 de deținuți, în timp ce capacitatea maximă de cazare conform standardelor legale este de 1.093 de deținuți, rezultând un grad de supraaglomerare de 121,4%.

Din discuția pe care echipa APADOR-CH a purtat-o cu conducerea penitenciarului a reieșit faptul că există un spațiu din incinta penitenciarului unde urmează să fie create alte 170 de noi locuri de detenție.

Camerele de detenție au suprafețe diferite: 19,3 mp, 19,5 mp, 24,5 mp, în cadrul Secției 8 fiind două camere mari cu o capacitate de cazare de peste 50 de deținuți. Cele mai multe camere au o suprafață de 19,5 mp cu șase sau opt paturi. Fiecare cameră are o baie de aproximativ 5 mp prevăzută cu ușă.

Secțiile cu regim închis și arest preventiv depășesc cu mult capacitatea de cazare. Cel mai mare grad de supraaglomerare fiind pe secția de arest preventiv (155%).

Penitenciarul are în structură nouă secții de deținere dispuse în trei corpuri:

Corpul central care cuprinde secțiile de la 1 la 7

Secție	Profil	Capacitate de cazare	Efectiv	Grad de aglomerare
E1	Regim închis pentru vulnerabili, arestați preventiv vulnerabili din punct de vedere medico-social	82	67	81,7%
E2	Carantină pentru nou depuși, arestați preventiv	161	209	128,81%
E3	Regim închis	160	228	142,5%
E4	Arestați preventiv, tranzit, camere pentru persoane cu dizabilități	154	153	99,35%
E5	Regim închis	158	232	146,83%
E6	Arestați preventiv, arestați preventiv vulnerabili	158	245	155,06%
E7	Regim închis, infirmerie, comunitate terapeutică	67	71	105,97%

Există rampe de acces pentru a facilita accesul din curtea interioară a penitenciarului către parterul fiecărei secții, însă acestea nu sunt prevăzute cu bare de susținere și nu respectă standardele prevăzute de lege.
Corpul lateral este destinat Secției 8, unde au fost create două noi camere mari de detenție. Acestea urmează să fie recompartimentate. În locul atelierului de tâmplărie, nefuncțional în acest moment, urmează să fie create cele 170 de locuri noi de cazare.

Secție	Profil	Capacitate de cazare	Efectiv	Grad de aglomerare
E8	Regim deschis	102	85	83,33%

corpul exterior din Bragadiru, județul Ilfov, este punct GAZ, respectiv Secția 9

Secție	Profil	Capacitate de cazare	Efectiv	Grad de aglomerare
GAZ Bragadiru	Regim deschis	51	37	72,54%

Personalul angajat

Potrivit documentelor puse la dispoziție de către directorul Penitenciarului București – Rahova, organigrama instituției cuprinde 643 de funcții. În același document este menționat faptul că schema de personal nu respectă Decizia directorului ANP nr. 348/2016, în sensul că este mult subdimensionată.

În toate secțiile din cadrul penitenciarului există un deficit de personal:

– sunt ocupate 480 din cele 643 de funcții prevăzute în schema de personal (grad de ocupare de 74,65%);

– sectorul Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar are prevăzute 426 de posturi din care sunt ocupate 336 (grad de ocupare 78,87%);

– sectorul medical are prevăzute 30 de posturi dintre care sunt ocupate 19 (grad de ocupare de 63,33%).

Blocul alimentar

Corpul de clădire în care se află blocul alimentar este dotat cu mai multe camere unde se prepară mesele pentru deținuți. În camera destinată preparării mâncării se poate observa igrasie cauzată de aburul constant și înălțimea camerei.

În ziua vizitei, meniul era următorul: pentru „norma 17” (ciorbă de legume și varză cu cârnați), „norma 18” (ciorbă de legume și orez cu pui), „diabet” (orez cu pui, suplimente – sandwich, unt, brânză și salam), „meniu pentru musulmani” (ciorbă de legume, carne de pui. Reprezentanții penitenciarului susțin că meniul este respectat, iar pentru prepararea mâncării este alocat un bucătar de religie musulmană).

Totuși, deținuții se plâng că mâncarea care ajunge la ei este lipsită de consistență, că le sunt furnizate fructe foarte rar și că, în fapt, toată lumea primește aceeași mâncare indiferent de regimul alimentar.

APADOR-CH recomandă conducerii unității:

– să urmărească circuitul alimentar pentru a vedea dacă există vreun aspect care justifică plângerile formulate de deținuți cu privire la calitatea și cantitatea alimentelor;

– să asigure igiena corespunzătoare în sectorul destinat pregătirii mesei: eliminarea igrasiei în camera unde se prepară mâncarea, igienizarea vestiarului destinat deținuților, igienizarea și dotarea băii conform standardelor (inclusiv săpun) pentru ca deținuții care manipulează mâncarea să se poată spăla și să nu existe riscul de contaminare a mâncării;

– să asigure o depozitare corespunzătoare a alimentelor refrigerate și congelate;

– să diversifice meniul zilnic și să-l suplimenteze cu fructe

Asistența medicală

Componența sectorului medical

Din documentele înaintate de conducerea penitenciarului reiese că schema de personal pentru sectorul medical cuprinde 30 de posturi și că personalul medical este insuficient pentru nevoile persoanelor aflate în detenție. Conform schemei de personal există un deficit de 10 cadre medicale. Sunt vacante: un post de medic-șef de cabinet, două posturi de medic generalist, șapte posturi de asistent medical. Administrația penitenciarului face eforturi pentru a disemina informații despre posturile vacante scoase la concurs, însă nu se primesc candidaturi. Procesul de ocupare a unei funcții este îngreunat de multitudinea de teste psihologice necesare mediului în care urmează să-și desfășoare activitatea cadrele medicale. Ocuparea unei poziții poate dura până la 6 luni conform spuselor Medicului Șef și Directorului Penitenciarului.

Funcția de medic-șef era ocupată de medicul psihiatru care, pe lângă atribuțiile celor două funcții, are și parte din atribuțiile funcției de Medic-șef cadre (funcția de Medic șef cadre a fost desființată iar atribuții administrative aferente acestei funcții au fost împărțite între Medicul șef și alți medici). Activitățile administrative aferente celor trei poziții (cea de Medic-șef, de Medic-șef de cadre și de Medic psihiatru) reduce semnificativ din timpul alocat consultațiilor de psihiatrie.

La apelul de dimineață deținuții se înscriu pe listele de vizită la cabinetele medicale. Pe parcursul vizitei s-a putut observa gradul de aglomerare a serviciile de medicină generală. În dreptul cabinetului medical, atât în tura de dimineață, cât și în cea de după-amiază, erau peste șapte deținuți care așteptau să fie consultați.

Deținuții cu care am discutat susțin că nu le este restricționat accesul la serviciile medicale, că le este administrat tratament medicamentos, însă unii reclamă faptul că medicamentele pe care le primesc au o concentrație mică de substanță activă față de nevoile medicale pe care le au.

Într-una dintre camere, un deținut se afla într-o stare fizică precară. Glezna piciorului drept era umflată și bandajată cu o fașă care nu fusese schimbată demult. Acesta se deplasa cu greutate într-un baston improvizat dintr-o coadă de mop. Cu toate că pentru persoanele cu dizabilități există o persoană desemnată drept însoțitor, deținutul respectiv a menționat că nu are o asemenea persoană care să-l însoțească și să îl asiste în afara camerei de detenție.

Consemnări medicale

În documentele primite de la administrația penitenciarului, la rubrica privind situația evenimentelor, în anul 2022 au avut loc:

100 de heteroagresiuni;
148 de autoagresiuni;
trei agresiuni sexuale: în cazul acestor incidente se colaborează cu Secția 19 de poliție pentru constatarea faptelor.

La nivelul anului 2022 au fost identificate un număr de 790 de persoane cu afecțiuni cronice. În momentul vizitei, 180 de persoane deținute primeau tratament psihotrop, iar peste 43 dintre deținuți erau înscriși în tratamentul substitutiv cu metadonă.

Din discuția purtată de echipa APADOR – CH cu medicul psihiatru a reieșit faptul că personalul de specialitate diagnostichează cu greu posibilele probleme de natură psihiatrică ale deținuților. Cele mai frecvente cazuri indicate sunt cele de tulburări de personalitate, dar pentru o diagnosticare corectă este necesară o perioadă îndelungată de observație, altfel nu se poate pune un diagnostic clar, iar monitorizarea pacienților nu este una eficientă, aceasta fiind întreruptă atunci când deținuții sunt transferați către alte unități penitenciare.

În data de 06.01.2023 a avut loc decesul unui deținut în propria celulă. În momentul vizitei nu erau stabilite cauzele decesului. APADOR-CH cere conducerii Penitenciarului București – Rahova să ia toate măsurile necesare și să se asigure că anchetarea cazului să fie desfășurată cu celeritate și cu respectarea legii.

Discuția purtată cu Medicul-șef

În timpul vizitei de monitorizare, echipa APADOR-CH a discutat cu Medicul șef (funcție ocupată în prezent de către medicul psihiatru). Conform acesteia, înainte de a prelua funcția de medic-șef și activitățile birocratice aferente acestui post putea vedea în medie 10-13 pacienți pe zi. În acest moment a scăzut semnificativ timpul alocat consultațiilor psihiatrice de specialitate.

La intrarea în penitenciar se face un consult medical și o radiografie pulmonară pentru TBC, însă nu se fac testări de screening pentru HIV și hepatite. Aceste testări se fac în funcție de istoricul fiecărui deținut.

Din discuția purtată cu medicul șef a reieșit faptul că mulți dintre deținuții consumatori de droguri ajung la penitenciar fără medicamente, fără o schemă de tratament și fără să fi fost anterior depunerii într-un program de tratament astfel încât să poată continua tratamentul cu doza recomandată.

Asistența socială și psihologică

La nivelul anului 2022 au fost identificate 31 de persoane private de libertate cu un potențial risc de suicid.

Conform schemei de personal, asistența psihologică ar trebui asigurată de nouă practicieni. În momentul vizitei erau ocupate șase poziții, dintre care doi psihologi au fost desemnați să ocupe alte funcții, ceea ce face ca în fapt doar patru din cei șase ofițeri psihologi să deruleze activități de asistență psihologică.

Persoanele deținute au acces ori de câte ori doresc la consiliere psihologică și sunt incluse în programe derulate în cadrul penitenciarului. Nu au fost identificate dificultăți în accesarea acestora.

Deținuții sunt incluși în programe și activități organizate în cadrul penitenciarului. Într-una dintre camerele vizitate s-a observat un document cu diferite teme (dileme morale) pe care deținuții le citesc și pe care le rezolvă în timpul liber. Însă un aspect descurajator observat este nivelul scăzut de literație în rândul populației carcerale. Doar o parte dintre deținuți știu să scrie sau să citească, iar cei care știu sunt rugați de colegii de cameră să îi ajute la redactarea scrisorilor sau a cererilor scrise sau pentru citirea corespondenței.

Fiecare secție este dotată cu o sală de forță unde deținuții au acces la un program de antrenament stabilit de un antrenor calificat.

Persoanele vulnerabile

Conform documentelor înaintate de administrația penitenciarului, în momentul vizitei erau 51 de persoane vulnerabile private de libertate.

Deținuții cu HIV resimt o formă de discriminare prin separarea pe secții și pe camere diferite față de cei din populația carcerală generală. De asemenea, aceștia reclamă faptul că le este îngreunat accesul la sălile de sport.

Vizitarea secțiilor și a camerelor de detenție

Locul de control al deținuților nou-depuși este format din trei camere, o cameră pentru controlul corporal, o cameră dotată cu dușuri și un birou. Țevile de apă sunt ruginite și niciuna dintre duze nu are atașată o pară de duș, apa curge printr-o țeavă coborâtă din tavan.

Majoritatea camerelor de detenție sunt relativ nou zugrăvite. Curățenia din camere este întreținută de deținuți cu articole de curățenie distribuite de administrația penitenciarului, însă deținuții se plâng că produsele care le sunt distribuite sunt slabe calitativ. Două dintre cele 12 camerele vizitate au prezentat urme severe de degradare și de îngrijire precară: pereți murdari, articole de mobilier deteriorate sau lipsă.

APADOR-CH solicită conducerii Penitenciarului înlocuirea saltelelor degradate și a celor care nu respectă dimensiunea cadrului de pat conform dispozițiilor din art. 3, alin (2) din Anexa (2) din Normele minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor private de libertate, aprobate prin Ordinul de Ministrului Justiției nr. 2772/ 2017.

Au fost vizitate camerele următoare: E1.22, E1.13, E1.10, E1.16, E2.23, E2.46, E3.24, E3.34, E3.45, E4. 42, E5.33, E7. 29.

Cei mai mulți dintre deținuți s-au plâns de existența gândacilor și a ploșnițelor, unul dintre deținuți dormind pe masă cu o pungă de plastic pe cap ca să nu mai fie mușcat de insecte.

Deținuții ne-au relatat că nu sunt probleme legate de furnizarea apei calde și că timpul alocat pentru distribuirea acesteia este suficient de mare pentru a permite tuturor deținuților din camere să folosească dușul. Țevile de apă sunt uzate și ruginite. Iar dușurile nu sunt dotate cu pară de duș, deținuții fiind nevoiți să folosească improvizații, precum PET-uri tăiate, pentru a se spăla. În toate băile se poate observa igrasia. Unele dintre grupurile sanitare au scurgeri și apa scursă băltește în mijlocul băii. În aceste cazuri deținuții improvizează pavele pe care să calce pentru a nu se uda.

În camere nu sunt condiții adecvate pentru servirea mesei. Nu sunt scaune, astfel că deținuții mănâncă în pat sau așezați pe pat deasupra unei mese de dimensiuni mici.

Alte situații punctuale au fost identificate în trei camere vizitate:

E1.16 – caloriferul era nefuncțional, în baie existau scurgeri de apă din tavan care au inundat podeaua – deținuții au improvizat pavele pe care sa poată călca și să nu se ude;

E2.46 – tencuiala de pe tavanul băii era căzută;

E4.42 – camera prezintă urme de degradare severe, mobilierul este deteriorat

Sectorul de vizite

În sectorul de vizite sunt patru compartimente: zona de vizite la masă, zona de vizite cu geam separator pentru întâlnirile cu avocați, zonă de vizite cu geam și zonă de videoconferință. Din dotarea sectorului pentru vizite au fost scoase șase calculatoare care erau folosite în perioada pandemiei pentru videoconferințe, în prezent fiind doar patru funcționale.

Comunitatea terapeutică

Secția 7, unde se află comunitatea terapeutică, este una dintre cele mai curate și bine organizate. În momentul vizitei erau custodiate 15 persoane private de libertate.

Deținuții din acest sector se autogospodăresc și au la dispoziție o spălătorie și bucătărie proprie.

Camera de zi era recent zugrăvită. Aici, deținuții primesc toate articolele de care au nevoie pentru a realiza obiecte de artizanat.

Judecătorul delegat

În cadrul vizitei, echipa APADOR-CH a purtat discuții cu cei doi judecători delegați care deservesc Penitenciarul București – Rahova, Penitenciarul Spital București – Rahova și arestul din cadrul Secției 10 de Poliție din București.

Judecătorii delegați au un program de audiență de două ori pe săptămână. Aceștia susțin că în ultimul timp au un număr tot mai mare de plângeri de soluționat. La nivelul anului 2022 au fost de soluționat aproximativ 2.000 de plângeri, 10-15% dintre plângerile formulate fiind cu privire la respectarea drepturilor, mai ales cu privire la spațiile de detenție (plângeri pe care judecătorii delegați le admit în mare parte). În 2022 au fost admise 53 de solicitări de respectare a suprafeței minime de 4 mp. Penitenciarul nu contestă decizia, însă deținuții pot și vor fi transferați către alte unități penitenciare pentru a li se respecta drepturile. Acesta este un aspect descurajant pentru cei care doresc remedierea problemei fără a fi supuși unui transfer între penitenciare.

Concluzii și recomandări

În momentul vizitei, din cei 1.327 de deținuți, 180 luau tratament psihotrop. Rezultă că peste 13% din populația carcerală a penitenciarului Rahova se află sub tratament medicamentos pentru afecțiuni de natură psihiatrică. Procentul mare de persoane cu afecțiuni psihice care urmează tratament medicamentos psihotrop face necesar ca personalul angajat pentru siguranța deținerii să aibă pregătire în tehnica de lucru cu persoane cu dizabilități și afecțiuni psihice. Foarte important, singurul medic psihiatric din penitenciar ar trebui să se dedice exclusiv activității de asistență a deținuților cu probleme psihice. APADOR-CH recomandă aducerea la zi a schemei de personal care să corespundă Standardelor de personal conform deciziei directorului ANP nr. 348/2016, suplimentarea numărului de cadre medicale care oferă servicii de asistență medicală, ocuparea funcției de medic șef astfel încât medicul psihiatru să își poată dedica întreaga activitate pentru asistența deținuților și suplimentarea numărului de psihologi astfel încât să corespundă standardelor privind serviciile de asistență socială și psihologică, mai ales având în vedere numărul mare de deținuți cu risc suicidal.
Pentru a reduce analfabetismul din rândul deținuților, APADOR-CH recomandă includerea acestora într-un program de alfabetizare. De asemenea, diversificarea accesului la educație prin dotarea bibliotecilor cu calculatoare, fără acces la internet, pe care să fie stocate materiale educaționale audio-video (enciclopedii, cărți audio, documentare).
Identificarea unui sistem prin care deținuții transferați să aibă o igienizare corespunzătoare a hainelor și a obiectelor personale, pentru prevenirea infestării locurilor de deținere cu insecte.
În timpul vizitei, reprezentanții APADOR-CH au constatat că foarte mulți deținuți se tem să vorbească deschis despre problemele lor, de frica represaliilor.
Continuarea demersurilor necesare pentru rezolvarea problemei supraaglomerării.
Informarea APADOR-CH cu privire la evoluția și soluționarea anchetei în cazul decesului deținutului survenit în data de 06.01.2023.

Alte observații și recomandări sunt în cuprinsul raportului.

Ionuț Alexandrescu

Irina Zamfirescu

Georgiana Gheorghe

Răspunsul Penitenciarului Rahova

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Iași

14/12/2022/în Penitenciare /de Rasista

La data de 30 august 2022, o echipă APADOR-CH a vizitat Penitenciarul Iași. Precedenta vizită de monitorizare avusese loc în 2014.

1. Aspecte generale

Penitenciarul Iași este singurul din zona Moldovei care are regim închis și maximă siguranță. Teoretic dispune de aceleași trei corpuri de clădire pe care le avea și la data ultimei vizite, conform tabelului:

Clădire/Regim	CORP A Închis	CORP B Maximă siguranță Arest preventiv	CORP D Deschis Semideschis
Anul construcției	1983	1997	2011
Suprafață utilă totală	3069 m2	3279 m2	1812 m2
Suprafața totală a camerelor	1184 m2	976 m2	456 m2
Numărul camerelor	37	61	24
Suprafața medie a unei camere	32 m2	16 m2	19 m2

Gradul de ocupare, la momentul vizitei, conform informațiilor oferite de directorului penitenciarului, era de 180%, calculat la capacitatea legală de cazare, de 4 mp/deținut. Pentru a crește capacitatea penitenciarului, există un plan de construire a unui nou corp de clădire, însă acest lucru este zădărnicit de Consiliul Local Iași, care refuză autorizarea și cere mutarea penitenciarului la periferia orașului.

Capacitatea de cazare reală a rămas însă o necunoscută de-a lungul vizitei. Mai exact, la 16.11.2021, pe site-ul ANP erau raportate la Penitenciarul Iași 406 locuri, iar jumătate de an mai târziu, la data vizitei APADOR-CH, erau 733 locuri afișate pe același site, un salt spectaculos în condițiile în care nu se construise vreun corp nou în acest interval. Explicațiile oferite de conducere și de angajații penitenciarului nu au fost concludente. S-au vehiculat diverși termeni neclari, despre capacitatea indisponibilă a penitenciarului, care poate fi capacitată sau adaptată.

Aparent corpul A de clădire, cel mai vechi și deteriorat, care fusese închis la un moment dat din cauza condițiilor improprii, ar fi fost deschis în timpul pandemiei, pentru a fi folosit ca zonă de izolare pentru bolnavi, dar a rămas ulterior deschis și astfel au sporit în mod miraculos locurile în penitenciar. Totuși, la data vizitei, în Pavilionul A erau cazați doar 48 de deținuți, deci în niciun caz acesta nu justifica apariția celor peste 300 de locuri în plus în schema de cazare a penitenciarului.

Echipa APADOR-CH nu a rămas, în urma acestei vizite, cu un tablou clar despre capacitatea reală de deținere a penitenciarului, la norma de 4 mp/deținut, dar a putut observa clar gradul de supraaglomerare și condițiile improprii de deținere din unitate.

2. Efective

În ziua vizitei în penitenciar erau așadar 727 de deținuți. Distribuția acestora, în funcție de regimul de detenție era următoarea:

Categorie	Nr. deținuți (30.08.2022)
Regim deschis	158
Regim semideschis	10
Regim închis	247
Regim de maximă siguranță	107
Arestați preventiv	179
Neincluși (aflați în perioada observare – carantinare)	26

3.Personal

La momentul vizitei, Penitenciarul Iași avea 424 de posturi ocupate (schema de personal fiind de 499 de persoane, adică un grad de ocupare a posturilor de 84,96%), o situație mai bună comparativ cu ultima vizită. Cel mai mare deficit e înregistrat la nivelul funcțiilor de conducere, doar un post din cele 4 de directori/directori adjuncți fiind ocupat. Locțiitorul directorului penitenciarului (aflat la birou la momentul vizitei) a subliniat că aceasta este o problemă care persistă de ceva timp. O situație critică din punct de vedere al personalului este și la departamentul medical: din cele zece posturi disponibile pentru medici, doar patru sunt ocupate. În penitenciar există un singur medic de familie, un medic stomatolog, un medic pentru medicina muncii și un psihiatru.

De la ultima vizită, conducerea penitenciarului Iași spune că a montat camere de filmat în spațiile comune – în total 135 de camere video, inclusiv în zona de vizită.

4.Blocul alimentar

Camera în care se gătea era relativ curată, cu vanele de aerisire și tavanul curate. Ferestrele sunt mici, deci este foarte mult abur și lumină puțină. Pe jos era foarte multă apă. Țevile din bucătărie erau fără rugină, vopsite în alb. În ziua vizitei, meniul era:

norma 17 (normal) ciorbă țărănească + cartofi natur (care, de fapt, a fost distribuit în camere ca o zeamă cu niște cartofi fierți întregi, așa cum s-a observat mai târziu pe secții)
norma 18 (regim alimentar): tocană de legume + aceeași ciorbă
diabet – fasole păstăi și aceeași ciorbă.
pentru regimul musulman nu se oferă niciodată carne de vită.

Singurele fructe distribuite uneori sunt merele (deținuții ne-au spus că primesc rar un fruct).

O problemă menționată de mai mulți deținuți cu drept de muncă este că primesc în plus, pentru pauza de masă, doar o bucățică de slănină (aproximativ 6×6 cm) și 5-6 biscuiți. Aceștia spun că este insuficient, mai ales pentru cei care muncesc în afara penitenciarului, pe șantiere.

Sală de mese există doar în pavilionul D, restul deținuților mâncând în camere, deși nu peste tot există mese încăpătoare.

Zonele de depozitare a alimentelor, în blocul alimentar erau curate. Șase frigidere mari, curate, în care se țineau separat mezeluri (cu termen de expirare pentru jumătatea lunii septembrie), ouă, legume etc. Exista și o cameră frigorifică pentru legume și brânză, și ea curată, și de asemenea o alta unde erau mai multe carcase integrale de porc.

Directorul locțiitor a spus că intenționează să perfecționeze sistemul de distribuire a hranei, în sensul în care aceasta să fie distribuită porționată și înfoliată (la vizita anterioară la acest penitenciar au existat sesizări ale deținuților cu privire la distribuirea hranei).

Organizația recomandă și instalarea unor frigidere suplimentare pentru deținuți, în condițiile în care acum există un singur frigider pe secție.

5.Asistența medicală

Penitenciarul are o acută lipsă de medici, la momentul vizitei era ocupat un singur post din cele cinci existente în organigramă pentru medic generalist/de familie. Conform medicului cu care echipa APADOR-CH a discutat, posturile sunt scoase la concurs, însă, din cauza salariului mic nu există candidați. Acesta spune că de 15 ani de când lucrează acolo, niciodată nu au existat mai mult de doi medici angajați. În momentul vizitei, exista un medic de familie, un medic psihiatru și un stomatolog. Un alt post de medic psihiatru era scos la concurs. În momentul vizitei, din cele 15 posturi de asistenți, 11 erau ocupate (iar 2 dintre persoane erau în concediu postnatal).

260 de deținuți erau diagnosticați cu afecțiuni cronice (cele mai multe patologii sunt cardiovasculare, digestive, endocrine, psihice). 100 dintre deținuți erau în evidență că primesc medicație psihotropă. Conform estimărilor medicului, cel puțin tot atâția deținuți ar trebui să primească medicație, însă aceștia refuză pentru că își pierd astfel dreptul de a munci. Pentru că Iașiul este printre puținele penitenciare care au medic psihiatru, aici sunt aduși deținuții din zona Moldovei care au nevoie de astfel de îngrijiri.

În ultimii șapte ani au avut mai multe campanii de testare pentru hepatita C, în parteneriat cu diferite companii farmaceutice, sau pentru TBC, în parteneriat cu Institutul Marius Nasta. Nu au avut niciodată campanii de testare pentru hepatita B.

La intrarea în penitenciar nu se mai fac screening-uri pentru HIV/hepatite pentru că legea nu mai prevede asta. Deținuții care vin în penitenciar cu diagnostice puse sunt trimiși la Penitenciarul-spital Târgu Ocna, pentru controale. Analize medicale se fac doar la cerere sau dacă deținutul urmează să fie internat, la două clinici din oraș, în baza unor parteneriate.

În ultimii ani penitenciarul a avut doi deținuți cu cancer în stadii terminale, pentru ambii s-a reușit eliberarea înainte de deces. De doi ani și jumătate nu au avut decese în penitenciar. Medicul a mai menționat că au existat situații în care deținuții au nevoie de ambulanțe în regim de urgență, însă sistemul de urgență trimite foarte greu ambulanțe acolo. Medicul a povestit un episod în care o persoană suspectă de AVC a trebuie să aștepte o oră pentru o ambulanță (care a venit fără medic, deci a fost necesară o a două ambulanță).

Pentru persoanele cu adicții de droguri se acordă ca medicație strict vitamine (complex de B-uri). În caz de decompensare, un deținut fie este internat la izolare pentru 24 de ore, fie este trimis la Institutul de Psihiatrie Socola.

În fiecare secție există un cabinet medical și un program de consultații. Deținuții se pot înscrie pentru consult la apelul de dimineață, pe o listă ținută de personalul de pază. Medicul a spus că, alături de numărul mare de pacienți pe care trebuie să-i vadă, există și o încărcare foarte mare birocratică. În perioada 01.01.2022-31.08.2022 au fost acordate 18.214 consultații de medicină generală (la cerere, în urgență, la transfer sosiți/plecați, nou-depuși, eliberați) cu o medie de 75 de consultații/zi calendaristică.

În momentul vizitei, trei persoane erau în scaun rulant. Conform medicului, pentru acestea au fost făcute și formalitățile pentru a avea o persoană însoțitoare din rândul angajaților. 23 de deținuți erau diagnosticați cu boli infecțioase cronice și o singură persoană cu HIV.

Medicul a apreciat campania de vaccinare anti Covid19 ca fiind un succes. Procentul maxim de persoane vaccinate a fost de 90%.

Penitenciarul are o serie de parteneriate cu clinici medicale și, la cerere, vin medici specialiști pentru diferite consultații (într-unul dintre cabinetele medicale exista un program pentru specialități precum dermatologie, neurologie, ORL, medicină internă).

Totuși, majoritatea deținuților cu care a discutat echipa APADOR-CH au menționat accesul greoi la medic ca fiind principala problemă în penitenciar. Acest lucru este nefiresc, în condițiile în care există inclusiv parteneriate cu medici din afara penitenciarului pentru diferite specializări.

Medicul stomatolog a spus că de la începutul anului și până la momentul vizitei, au fost efectuate 1.523 de consultații stomatologice (o medie de 9 consultații pe zi). Conducerea penitenciarului a menționat că în viitorul apropiat va schimba scaunul de la cabinetul stomatologic (deși la momentul vizitei cabinetul stomatologic arăta bine). Pe fiecare dintre secții există un program pentru consultații, iar urgențele sunt văzute oricând, fără programare.

Una dintre problemele întâmpinate este atunci când sunt necesare lucrări care impun existența unui tehnician. Aceștia există doar în sistem privat și nu sunt de față atunci când medicul ia amprenta dentară. Pentru fiecare ajustare a lucrării stomatologice e nevoie de serviciile tehnicianului. O posibilă soluție de simplificare a procedurilor, propusă de medic, este ca Ministerul Justiției să facă clinici specializate doar pe lucrări protetice pentru deținuți, pentru a evita apelarea la serviciile tehnicienilor privați.

O altă problemă o constituie aprovizionarea cu medicamente. Conform stomatologului, au fost situații în care nu a existat anestezic, medicul fiind nevoit să apeleze la alți medici din afara penitenciarului pentru a face rost. O posibilă piedică în calea angajării medicilor stomatologi în penitenciare este legislația, care nu permite acestor medici să dea examenul de rezidențiat pentru specializare. Mai mult, există interdicții cu privire la munca în afara penitenciarului, iar salariul pe care îl primesc în penitenciar este mult sub nivelul veniturilor medii ale medicilor stomatologi din afara sistemului.

Deținuții intervievați au apreciat munca medicului stomatolog, accesul facil la consultații și, în general, spun că sunt mulțumiți de serviciile medicale ale acestui medic.

La data vizitei erau în evidență trei persoane cu risc suicidar (în instituție există un program de prevenire a suicidului). 135 de deținuți (adică 18,5% din totalul deținuților) erau persoane nevizitate. De la începutul anului și până la momentul vizitei, 15 deținuți au fost în izolare ca măsură disciplinară.

6.Munca

În cadrul penitenciarului existau, la momentul vizitei, două ateliere de lucru – un atelier pentru vitralii (cu 30 de angajați, 26 erau la muncă în ziua vizitei) și un atelier de asamblat umerașe (cu 15 angajați, 13 prezenți în ziua vizitei). În zona de vitralii spațiul este generos, bine aerisit (se ținea inclusiv ușa deschisă), bine iluminat. Angajaților li se permitea chiar să lucreze cu radiouri și căști (lucrau la vitralii pentru catedrala din Bacău). În zona de lucru pentru asamblare umerașe era foarte cald, neaerisit, iar spațiul mult mai îngrămădit (multe cutii cu piesele ce urmau să fie asamblate și puțin spațiu).

Conform conducerii penitenciarului, deținuții primesc un salariu de 750 lei/lună, iar restul veniturilor se duc în bugetul penitenciarului, pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție.

Se pregătea un program de instruire și angajare a deținuților de la secția de maximă siguranță – montarea sistemelor de prindere pentru scaune auto pentru copil. Conform directorului, chiar în ziua aceea 13 deținuți erau instruiți în această activitate.

Pentru persoanele care muncesc în afara penitenciarului, o problemă mare este imposibilitatea de a se programa la medic sau la judecătorul delegat, fără a lua o zi liberă. Acești au mai menționat și hrana insuficientă pentru pachet, și mereu aceeași.

Lipsa apei calde este de asemenea o problemă foarte mare pentru că, spun ei, vin transpirați de la muncă și sunt nevoiți să se spele cu apă rece. Conform conducerii penitenciarului, programul de apă caldă legal este de două zile pe săptămână.

APADOR-CH cere conducerii penitenciarului identificarea unor soluții practice pentru rezolvarea problemelor semnalate de deținuții care muncesc:

imposibilitatea de a merge la medic sau judecător fără a-și lua o zi liberă,
hrana insuficientă pentru pauza de prânz a acelora care muncesc pe șantier,
hrana rece pentru aceia care vin la ora 15.00 de pe șantier,
dușurile doar de două ori pe săptămână.

7. Vizita pe secții

Unele dintre clădiri au la ferestre grilaje de fier cu perforație foarte mică (tablă GRIRO), lucru care face dificilă ventilarea spațiilor și accesul luminii naturale. Conform directorului penitenciarului, acestea împiedică schimbul de obiecte între deținuții din camerele adiacente. Ca exemplu erau date noile substanțe psihoactive („etnobotanicele”) impregnate în hârtie care sunt dificil de depistat, astfel că tabla de la ferestre ar fi una dintre căile de împiedicare a traficului.

Alte observații ale echipei APADOR-CH din vizita pe secții:

E7.7

Secția Infirmerie – 5 paturi, cearșafurile arătau rău, la fel și saltelele. Unul dintre deținuți (cu semne evidente de automutilare) spunea că are mai multe tentative de suicid și că nu fusese văzut de medicul psihiatru.

Bagajele deținuților erau ținute sub pat, neexistând rafturi/dulapuri pentru acestea. Persoanele de aici au mai menționat că mâncarea este foarte proastă, fără variație.

Pavilionul A

Aceasta este una dintre cele mai mari probleme pe care echipa a identificat-o în cadrul vizitei. Condițiile de detenție aici erau inacceptabile și, deci, acest pavilion ar trebui închis până la refacere.

E4.2 (zona de carantină)

În cameră erau trei paturi și trei persoane. Mirosea persistent a rânced. Pe paturi erau cearșafuri murdare. Una dintre saltele avea o parte din burete rupt. Deși aveau telefon în cameră, acesta nu era funcțional.

E 4.7

În celulă erau zece paturi, șase deținuți cazați. Aveau mari probleme cu șobolanii care intră în celule prin wc-urile turcești. Pentru a opri șobolanii, pe timpul nopții se pun bidoane cu apă și se blochează toaletele. Există o zonă cu rafturi unde se țin alimentele. Pentru bagaje nu există spațiu de depozitare, și se țin sub pat. În acea zonă peretele avea igrasie. Conform deținuților, saltelele nu au mai fost schimbate din 2016. Singurele materiale de curățenie pe care le primesc de la penitenciar sunt pastile de clor pentru toalete, restul produselor fiind achiziționate de ei.

Pe timpul iernii a fost foarte frig în celulă, fiind nevoiți să doarmă cu hanorace. La duș este scoasă întreaga cameră, iar gurile de scurgere se înfundă și stau în apă până la glezne cât timp fac duș.

Au menționat că sunt primiți foarte greu la medic, dar că la stomatolog accesul este facil, iar „dentistul își face treaba”. Deținuții au arătat și mâncarea pe care o primiseră în ziua respectivă (mâncarea arăta rău, cartofii fiind într-o zeamă gălbuie).

E 4.4.

O cameră cu 8 paturi, destinată persoanelor extrădate din Austria, UK și tot aici era și o persoană de naționalitate lituaniană, care vorbea destul de bine română.

Deținuții au reclamat modul în care sunt nevoiți să facă duș și calitatea hranei pe care o primesc. Nici aici nu existau dulapuri pentru lucrurile personale. Și aici veneau sobolanii din canalizare și ploșnițele din cauza cărora se doarme cu lumina aprinsă.

Erau și persoane care munceau și spuneau că ar avea nevoie de duș zilnic, dar nu se pot spăla decât trei zile pe săptămână, dintre care una în care nu muncesc (zi de weekend). Nu pot ajunge nici la medic, din cauza programului de muncă. Vin de la muncă la 14.30 și, de multe ori, masa e deja servită și rece. Există un singur frigider pentru tot holul. De multe ori nu e loc de depozitat toate alimentele pe care și le cumpără fiecare.

În sala de sport accesul se face în funcție de regim. Singurii care au acces zilnic, dacă doresc, sunt persoanele tinere (18-21 de ani). Sala este întunecată, îi trebuie lumină artificială. Are o masă de tenis, două stații cu haltere, greutăți. Există instructor plus un deținut de sprijin. Sala aparține de Serviciul educație. 300 de deținuți au acces la sală. De curând li se permite accesul la sală și persoanelor de la maximă siguranță. Pe iarbă au acces doar deținuții de la regim deschis.

În corpul A există dușul comun: o sală fără separatoare cu un sistem de irigare pe tavan, în care fac duș toți deținuții din acest corp, fără niciun fel de intimitate. Țevile sunt ruginite, dușumeaua e veche, de ciment, scurgeri sunt foarte vechi și ruginite, igrasia e persistentă.

Corpul B (maximă siguranță)

E 7.17

Aici erau opt paturi, cu opt deținuți. Camera părea văruită relativ recent. Nici aici nu erau dulapuri, bagajele fiind depozitate sub pat. Deținuții spun că în camere există gândaci și ploșnițe.

Au reclamat că nu sunt scoși la medic, deși se înscriu. Pentru toată camera există o masă foarte mică, la care nu puteau mânca mai mult de două persoane. Și aici deținuții au spus că hrana este foarte proastă. La baie era foarte multă apă pe podea. Pe jos era un lighean cu haine la înmuiat.

E8.14

O cameră cu opt paturi, toate ocupate. O persoană gătea (tăia legume). A spus că își îmbunătățesc astfel mâncarea, adăugând legume și carne cumpărată de ei, să o facă mai comestibilă. Lucrurile și le țin sub pat și spun că au ploșnițe și gândaci.

Aceeași nemulțumire și aici cu dușul doar de două ori pe săptămână – miercurea și sâmbăta. Vara sunt foarte transpirați după munca de pe șantier, deci fac duș cu apă rece. Pentru a merge la medic nu au de ales decât să își ia o zi liberă. La stomatolog sunt scoși ori de câte ori solicită. Au reclamat și că în camera lor nu există o mapă cu informații despre drepturile lor. De altfel, în timpul vizitei nu am văzut puncte de informare în penitenciar, cu privire la drepturile pe care le au deținuții. Un deținut ne-a spus că această mapă ar fi doar în camera de carantinare).

Regim deschis

E10.5.

O cameră cu opt paturi, toate ocupate. Și aici deținuții au reclamat existența ploșnițelor. Lucrurile personale sunt ținute sub paturi pentru că nu există dulapuri. La medic spun că ajung doar în regim de urgență, în timp ce la stomatologie accesul este rapid și stomatologul e bun. Nu primesc materiale pentru curățenie, ci doar pastile de clor de pus în toalete. Și aici mâncarea a fost catalogată ca fiind rea. Un deținut venit de la o celulă vecină a spus că gătesc la găleată de plastic – iau de la magazin găleata cu mop, păstrează găleata curată și își gătesc în ea cu un termoplonjon.

Deținuții au spus că fructe li se dau foarte rar, hrana primită pentru șantier este insuficientă, având în vedere că ajung înapoi la ora 15.00.

Și aici există un singur frigider pentru toată secția și nu au loc să-și depoziteze toți mâncarea.

8. Sectorul Vizite

Angajații de la departamentul de vizite au biroul într-un container. Zona de percheziție amănunțită este amenajată sub forma unor cabine de vot, cu perdele negre zdrențuite, care nu asigură intimitatea.

Pentru vizitele fără dispozitiv este amenajată o cameră cu o singură masă mare la care pot fi acomodate mai multe persoane. Spațiul este deschis și, în cazul în care există mai mult de un deținut la vizită, nu există spațiu pentru conversatii private (nu există paravane sau delimitări). Există aici și o măsuță cu desene pictate pe ea, pentru copii. Camera este aglomerată cu dulapuri și scaune și este relativ întunecată.

Pentru vizitele cu dispozitiv, există un spațiu amenajat pentru cinci vizite în paralel.

Camera pentru vizită intimă era amenajată tot într-un container. Era foarte cald, exista un aer condiționat, dar angajatul care a încercat să îi dea drumul nu a reușit. Exista o toaletă, separată de restul camerei cu o perdea. O cabină de duș (fără săpun) în alt colț al containerului. Cearceaful de pe pat era rupt.

Prezervativele nu sunt la dispoziția cuplurilor, acestea fiind date personal de o angajată, doamnelor, câte „două, trei fiecăreia”.

9. Judecătorul delegat

Conform judecătorului delegat, cele mai multe plângeri vizează încălcarea drepturilor prevăzute de Art. 48 din Legea 254/2013 (minim 4 m/deținut, mobilier, dezinsecție etc). În perioada 2020 – 2022 au fost depuse 160 de plângeri cu privire la aceste aspecte. În aceeași perioadă au fost depuse 146 de plângeri cu privire la asistența medicală. O frecvență ridicată au și plângerile cu privire la dreptul la hrană sau cu privire la dreptul la vizite.

În perioada 2020 – 2022 au fost pronunțate 794 de încheieri având ca obiect „plângeri la drepturi”. Dintre acestea, 711 au fost respinse ca nefondate, inadmisibile, tardive sau rămase fără obiect (adică 89,54%).

Judecătorui delegat spunea că are program zilnic la penitenciar, însă într-o singură zi pe săptămână are audiențe. În zilele de audiență are minim zece deținuți, niciodată mai mult de 20, pe care îi audiază. Acesta a mai spus că majoritatea plângerilor vizează sectorul de regim închis și de maximă siguranță (nu sunt respectate prevederile cu privire la condițiile de detenție – cum ar fi prezența unei mese de beton în cameră sau a altor piese de mobilier).

Una dintre problemele mari este supraaglomerarea de la regimul închis, din cauza faptului că Penitenciarul Iași este singurul care are astfel de regim în zonă (Vaslui, Botoșani nu au astfel de secții).

Judecătorul susține că sunt foarte greu de analizat plângerile care vizează regimul alimentar și vizitele la medic. Din cauza lipsei de rigoare și din cauza lipsei unui sistem clar de notare a aspectelor ce țin de hrană și de vizitele la medic, acesta nu poate verifica conținutul plângerilor. Spre exemplu, dacă este reclamat că au lipsit alimente din meniu, în penitenciar nu este notat într-un registru oficial care sunt alimentele care lipsesc din meniul zilnic. Solicitarea de a merge la medic se face la apelul de dimineață, dar nu există un registru oficial unde sunt notate persoanele care solicită să vadă medicul, ci se face pe bilețele ce nu pot fi controlate ulterior.

O problemă care persistă și e cunoscută și de judecător este accesul problematic al deținuților care muncesc, la medic sau la judecătorul delegat. Ei trebuie să-și ia o zi liberă deoarece programul de consultații coincide cu programul de muncă.

Pe perioada pandemiei, au existat sesizări cu privire la lipsa de intimitate a deținuților, din cauza cabinelor de vizită online care erau lipsite de intimitate. Cu toate acestea, judecătorul spune că ar fi oportună menținerea sistemului de vizite online pentru deținuții ale căror familii sunt departe și care nu pot ajunge în vizite la penitenciar.

Concluzii și recomandări

În vederea eliminării oricăror suspiciuni legate de veridicitatea informațiilor oficiale, APADOR-CH solicită ANP clarificarea capacității REALE a penitenciarului Iași – includerea camerelor din Pavilionul A în categoria capacitate indisponibilă ce poate fi capacitată nu reprezintă soluții de mărire a capacității penitenciarului. Organizația constată că există în continuare fluctuații inexplicabile a cifrelor raportate oficial pe site-ul ANP. Imediat după vizita APADOR-CH, din august 2022, cifrele oficiale au fost corectate și indicau, în luna septembrie, 503 locuri de detenție raportate la standardul de 4mp. Cifrele raportate pentru luna octombrie indică din nou o capacitate semnificativ crescută, de 733 locuri de detenție raportate la standardul de 4mp.
Pavilionul A trebuie închis până la reabilitare, condițiile de detenție de aici, inumane și degradante, nu mai pot permite menținerea pavilionului în funcțiune, fiind contrare legislației internaționale cu privire la protecția drepturilor omului asumate de România.
APADOR-CH consideră că beneficiile acordate deținuților, pe durata stării de urgență și de alertă, cu privire la acordarea dreptului la convorbiri online, ar trebui păstrate. În acest sens, ar fi necesară modificarea legii executării pedepselor, în sensul modificării art. 66 din lege, care prevede că nu toți deținuții, ci doar anumite categorii de deținuți pot beneficia de dreptul la convorbiri online. Acest drept ar putea fi extins asupra tuturor categoriilor de deținuți, indiferent de situația lor disciplinară și de periodicitatea legăturii lor cu familia, astfel cum s-a procedat pe durata stării de urgență și a stării de alertă.

Alte concluzii și recomandări se regăsesc în cuprinsul raportului.

Georgiana Gheorghe

Irina Zamfirescu

Dragoș Roșca

Răspunsul ANP la raportul APADOR-CH Planul de măsuri pentru remedierea aspectelor semnalate în raport

Și răspunsul final, prin care conducerea ANP informează că a rezolvat toate problemele semnalate la penitenciarul Iași

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Mărgineni – 2022

01/11/2022/în Penitenciare /de Rasista

La data de 28 iulie 2022, trei reprezentanți ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul Mărgineni. Vizita anterioară a avut loc la 28 august 2013.

Efective, spații de cazare, număr de deținuți

Potrivit datelor oficiale, puse la dispoziția reprezentanților APADOR-CH, penitenciarul Mărgineni este format din trei pavilioane care cuprind şapte secţii de deţinere, şapte curţi de plimbare, un teren de sport, un magazin, bloc alimentar, depozit de alimente, spălătorie, ateliere de producţie, sectorul de vizite, cabinete medicale și club. Conform documentelor, la data vizitei erau cazați 673 de deținuți de sex masculin și existau 781 de paturi instalate. Capacitatea legală de cazare a penitenciarului (4mp/deținut) este însă de 479 de locuri, deci gradul de ocupare era de 142%. Suprafaţa medie a camerelor de deţinere este de 27,63mp, numărul mediu pe cameră era de 11 deţinuţi.

Penitenciarul este structurat astfel:

Pavilionul 1, o clădire un etaj la care s-au făcut reparații capitale în 2003 și cuprinde secțiile:

E1 – Secție de maximă siguranță;
E2 – Secție cu regim închis;
E3 – Arest preventiv, carantinare, tranzit, cameră de protecție;
E4 – Secție de maximă siguranță;

Pavilionul 2, o clădire cu un etaj, la care s-au făcut reparații capitale în 2016 și cuprinde secțiile E5 și E6, ambele cu regim închis.

Pavilionul 3, o clădire cu parter la care conducerea spune că s-a renunțat la reparații întrucât ar fi prea costisitoare și s-a decis demolarea și construirea unui corp nou de clădire, din Fonduri norvegiene – termen de execuție 2024. Deocamdată clădirea găzduiește secția: E7, cu regim deschis și școală.

La data vizitei erau 138 de deținuți la maximă siguranță, 359 la regim închis, 28 în regim deschis și 11 semideschis. De asemenea, erau 130 de deținuți arestați preventiv și 7 neincluși în vreun regim.

Faţă de vizita anterioară, din 2013, când penitenciarul găzduia peste 920 de deținuți, s-a constatat o reducere a numărului de persoane deţinute cu 27%. Cu toate acestea, problema supraaglomerarii rămâne una nerezolvată.

Personal

La sfârșitul lunii august 2022 numărul de posturi prevăzute în schema de personal era 417, dintre care ocupate – 313. Procentul de încadrare era de 75%. În ultimii cinci ani s-au pensionat aproximativ 200 de angajați și au fost angajați 100. Față de 2013, când personalul număra 346 de angajați, procentul de încadrare a scăzut de la 84% la 75% (pentru sectorul educație, gradul de ocupare este de 58,82%, asistență socială 70% și medical 76,19%).

În penitenciar există un cabinet stomatologic cu medic și asistentă (medicul era în concediu la data vizitei). Nu există psihiatru angajat, iar la ultimul concurs organizat de penitenciar nu s-a prezentat nimeni, conform spuselor directorului penitenciarului. Față de anul 2013 când exista doar un singur psiholog, acum sunt ocupate 3 dintre cele 5 posturi.

Reparații curente, investiții

De la ultima vizită APADOR-CH, conducerea penitenciarului susține că a rezolvat problema furnizării de apă rece, totuși deținuții cu care reprezentanții APADOR-CH au vorbit în timpul vizitei s-au plâns că problemele persistă și că există întreruperi în aprovizionarea cu apă rece. Conform datelor furnizate de conducere, penitenciarul se alimentează în continuare cu apă dintr-un puț de mare adâncime și completează necesarul de apă din rețeaua publică a comunei I.L. Caragiale. Situația era prezentată similar la vizita din 2013. Conducerea susține că penitenciarul are apă rece curentă, și apă caldă după un program, pe secții, zilnic, mai puțin duminica. Duminica nu este în penitenciar persoana de la departamentul tehnic și de aceea nu poate fi furnizată apa caldă. În timpul săptămânii apa caldă curge timp de 1.30-2 ore pe zi (cu excepția secției 4 unde apa caldă este doar 3 zile pe săptămână).

Conform documentelor primite de la penitenciar, „trimestrial sau ori de câte ori este cazul se efectuează dezinsecția și deratizarea spațiilor”. Cu toate acestea, majoritatea camerelor vizitate de echipa APADOR-CH erau infestate cu ploșnițe (lucru evident pe saltele, cearșafuri și pereți; în plus, existența ploșnițelor a fost cea mai întâlnită critică a deținuților cu privire la condițiile de detenție). Conducerea penitenciarului susține că au fost înlocuite saltelele, însă în mai multe dintre camerele vizitate starea saltelelor era în mod evident una proastă. Problema ploșnițelor persistă de ani de zile în penitenciar. Conform conducerii, motivul îl constituie transferurile dese între penitenciare. Pereții celulelor și cearșafurile erau, în multe dintre celule vizitate, pătate de sânge din cauza ploșnițelor. Deținuții din camerele infestate aveau multe urme de mușcături pe corp.

Asociația recomandă intensificarea eforturilor administrative de dezinsecție, zugrăvirea pereților, schimbarea saltelelor deteriorate, menținerea unei igiene mai bune, cu apă curentă caldă și rece, rufe și lenjerii spălate și uscate la spălător, nu în camere, așa cum se întâmplă încă, în ciuda existenței unui spălător.

Deși există fonduri pentru văruit pereții, conducerea penitenciarului susține că acest lucru nu poate fi realizat întrucât relocarea deținuților este foarte complicată. Multe dintre camerele vizitate aveau igrasie.

Există un proiect finanțat din fonduri Norvegiene („Secure”), prin care va fi construită o clădire nouă cu etaj și mansardă, în locul Pavilionului 3. Noua aripă nu va rezolva din păcate problema supraaglomerării, cu doar 52 de locuri, dar va fi totuși un plus când va fi gata.

Blocul Alimentar

Blocul alimentar are opt cazane instalate în anul 2021. La data vizitei erau deja pregătite cinci feluri de mâncare (comun, musulman, diabetic, distrofic, HIV) care urmau să fie servite în camere. În Pavilionul 2, după reparațiile capitale, a fost amenajată și o sală de mese, însă conducerea susținea că nu era folosită momentan pentru a se evita transmiterea COVID.

În blocul alimentar lucrau 18 deținuți în două schimburi (selecționați, cu analize făcute, inclusiv foști bucătari).

În pofida cazanelor noi, ca și la vizita precedentă, aspectul general al blocului alimentar a rămas de vechi – beton spart pe jos, țevi ruginite, geamuri murdare, miros rânced.

Majoritatea deținuților intervievați au reclamat o calitate a mâncării proastă, fiind printre principalele teme de discuție (legumele nefierte, repetarea pe perioade lungi de timp a aceluiași fel de mâncare).

Asistența medicală

Penitenciarul beneficiază de serviciile unui singur medic și, din 2022, de ale unui stomatolog (calitatea serviciilor stomatologului a fost printre cele mai des invocate probleme de către deținuți). Există un medic de familie, doi asistenți, o asistentă de farmacie. Se fac ture 12/24, acesta fiind principalul motiv pentru care nu pot fi atrași asistenți la angajare. Personalul realizează în medie 8.300 de consulturi/an (50-60 pe zi). Conform angajaților, optim ar fi două persoane în tura de 12 ore.

Screeningul (analize medicale generale) se face pentru persoanele nou-venite și pentru cei cu afecțiuni din arest. Penitenciarul nu are laborator, astfel încât analizele se fac extern, cu programare, ceea ce duce la întârzieri. Același lucru este valabil pentru consultațiile de specialitate (spre exemplu, pentru un consult la neuropsihiatrie era loc abia în octombrie).

Personalul medical spune că anul trecut, în penitenciar au existat patru decese din cauze medicale, nu au avut cazuri de persoane decedate din cauza violențelor și niciun viol.

În penitenciar erau 160 de persoane sub tratament psihiatric. Acestea nu sunt izolate, ci plasate în camere cu alți deținuți care le pot acorda ajutor la nevoie.

Deținuții s-au plâns că primesc doar analgezice când au dureri de dinți și nu sunt duși la cabinetul stomatologic. În general au apreciat serviciile medicale ca fiind slabe și greu accesibile. Personalul a motivat accesul greoi al deținuților la serviciile medicale prin numărul mic de angajați, dar și prin solicitările nejustificate ale deținuților de a accesa serviciile medicale.

Prezervativele erau disponibile, la cerere, numai înainte de vizita conjugală, dar nu și pentru ceilalți deținuți din penitenciar (motivul invocat de conducere este că deținuții le-ar folosi pentru a ascunde obiecte interzise).

HIV

Persoanele cu HIV erau cazate în camere separate de restul deținuților, denumite „camere pentru deținuți clasificați vulnerabili din punct de vedere medical”. Toate persoanele din penitenciar cunosc statutul acestora (pe ușile celor doua celule a fost scris la un moment dat chiar „HIV”, explicația angajaților pentru această inscripție pe ușă fiind că ajuta la acordarea meniului zilnic conform regimului alimentar). În penitenciar erau la momentul vizitei 31 de deținuți cu HIV, cazați în două camere, ambele supraaglomerate.

Cea mai mare problemă semnalată de oamenii de aici este stigmatizarea – „ne strigă sidoșii”. De asemenea, deținuții au reclamat faptul că li se spune că sunt cazați într-o secție HIV, dar nu există infecționist sau servicii medicale dedicate – „ne-au îngrămădit în două celule și ne dau pastilele. De ce ne-au adus de la București aici? Nu mai ajung familiile la noi, suntem departe. Nu putem să-i vedem”. Unul dintre deținuți, depistat în 2020 cu HIV, nu beneficia de tratament antiretroviral la data vizitei.

Sănătate mintală

În penitenciar existau și aproximativ 70 de consumatori de droguri declarați care luau tratamentul stabilit de psihiatru (3 deținuți sunt pe tratament substitutiv cu metadonă). Conform discuțiilor cu conducerea penitenciarului, scrisorile sunt deschise în prezența deținuților, pentru a controla traficul de droguri (aceștia au spus că au avut situații în care scrisorile erau impregnate, situație care a fost raportată ulterior la DIICOT).

Din efectivul total, 160 de deținuți sunt în tratament cu medicamente psihotrope (dintre care 80% sunt tineri). Serviciile psihiatrice se rezumă la câte două ore de telemedicină cu psihiatrul de la Jilava (la Mărgineni nu există psihiatru, ci doar o singură asistentă). Penitenciarul avea trei psihologi (din cinci posturi) – doar pentru deținuți, nu și pentru personal – cu program de patru ore pe zi, ședințele fiind de 50 de minute pentru o ședința obișnuită și două ore pentru cazurile cu risc de suicid. Unii deținuți ar vrea să renunțe la tratament pentru a putea ieși la muncă.

Problemele psihice ale deținuților sunt în general anxietatea, depresia (pandemia a accentuat aceste probleme prin lipsa contactului cu familia), afecțiunile psihiatrice și alte vulnerabilități. Una dintre vulnerabilități este lipsa vizitatorilor – conform conducerii, penitenciarul are 140 de deținuți necăutați.

Pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală, strategia conducerii penitenciarului a fost de a-i pune în celule cu deținuți în care pot avea încredere. Ceilalți deținuți trebuie să aibă grijă de ei (inclusiv în cazul în care e nevoie de duș).

Unii dintre deținuți au menționat că în cazurile de crize epileptice se intră cu mascații în celule. APADOR-CH recomandă ca accesul în camere și preluarea pacienților să nu se mai facă cu mascații.

Dreptul la muncă

La data vizitei aveau dreptul la muncă 208 deţinuţi (30% din total), în activități de întreținere, agricole (la ferma penitenciarului) și la diverși agenți economici. Dreptul la muncă (conform informațiilor colectate de la angajați) nu le este acordat și persoanelor cu HIV (în afară de voluntariat, cu acordul medicului), iar celor cu tratament psihiatric nu li se acordă deloc acest drept (și nici nu li se dau niciun fel de sarcini oricât de simple).

Dreptul la vizită

Sectorul Vizite avea patru mese fără dispozitiv, cu supraveghere de la distanță (pentru vizite de 120 de minute) și nouă mese cu dispozitiv (geam și telefon). La momentul vizitei APADOR-CH erau folosite două mese cu dispozitiv și una fără. Pentru accesul online există trei computere folosite pentru 2-3 vizite pe zi.

Camera conjugală era curată, cu duș funcțional, dar prezervativele nu erau disponibile în cameră, ci doar la cerere.

Potrivit datelor oficiale, 141 de deținuți erau nevizitați (21% din total). Una dintre plângerile deținuților a fost aceea că sunt cazați prea departe de domiciliu, astfel încât sunt îngreunate vizitele familiei.

Educație și asistență socială

Departamentul educațional se ocupă de alfabetizare (10% dintre deținuți sunt analfabeți), clasele I-IV și programul „A doua șansă”. Participarea era scăzută în cadrul programelor, deținuții preferând să muncească (pentru puncte și bani). De obicei la început de an se înscriu aproximativ 35 de persoane, dar până la final rămân mai puțin de zece (și din cauza transferurilor).

Cursurile de calificare în agricultură au o rată foarte slabă de participare, dat fiind că au acces la ele doar persoanele care mai au maximum nouă luni până la eliberare și care au absolvit minimum opt clase, iar o grupă trebuie să aibă minimum 14 persoane. Pe perioada pandemiei au fost mai puține transferuri, astfel că rata de calificare a fost mai mare.

Pandemie

Perioada pandemiei a fost dificilă, izolarea pacienților fiind greu de gestionat. Cazurile de COVID au fost generate de contactul cu exteriorul, dar nu a existat nicio formă gravă a bolii. Vizitele online au fost foarte bine primite de deținuți în timpul epidemiei, având în vedere că pe perioada stării de urgență vizitele fizice au fost complet sistate.

Conform medicului, la data vizitei încă se purta mască (lucru infirmat de observațiile echipei APADOR-CH, nu am văzut niciun angajat care să poarte mască) și se păstrau regulile de distanțare. Pe perioada pandemiei activitățile de socializare au fost gândite pe camere, astfel încât să fie redus contactul între deținuți din celule diferite (tot de atunci a fost sistată masa la comun, deținuții primind mâncarea în camere), ca și vizitele la infirmerie.

Vârful ratei de vaccinare a atins 87% (procentul variază din cauza transferurilor). Deținuții au fost motivați să se vaccineze cu bani (100 de lei/deținut – din fonduri guvernamentale), credite și prin facilitarea vizitelor (mai ales la camera conjugală și cele față în față).

Vizita pe secții

Camera de protecție, capitonată (E1.7), era folosită de aproximativ trei ori pe an pentru cazurile de risc de suicid. La momentul vizitei, în cameră era un miros puternic de chimicale, iar lumina naturală era insuficientă (exista doar un geam foarte mic, fiind nevoie de bec).

În camera E1.8 erau zece deținuți în zece paturi. Baia are două WC-uri turcești astupate cu PET-uri. Deținuții s-au plâns că nu au acces la cabinetul stomatologic (cel puțin unul era cu măselele evident inflamate) și de existența ploșnițelor (chiar dacă s-a făcut dezinsecție de aproximativ patru ori de la începutul anului).

Camera E2.17 era cea mai aglomerată, cu 30 de deținuți pe 30 de paturi supraetajate pe trei rânduri (pe partea stângă, într-un intrând sunt două rânduri de paturi lipite între ele – practic deținuții de aici dorm unul lângă altul), camera fiind ocupată în proporție de 273% față de capacitatea legală. În cameră era foarte cald. Pe unul dintre paturile de sus era cazat un deținut cu probleme psihiatrice – colegii de cameră aveau grijă de acesta (face și pe el și trebuia spălat). Deținuții s-au plâns de timpul foarte scurt pentru duș (două ore pe zi pentru 30 de persoane). Camera era grav infestată cu ploșnițe și, din această cauză, deținuții spun că nu pot dormi (unul dintre deținuți a arătat un borcănel în care colecta insectele). Saltelele erau foarte vechi. Deținuții au mai spus că de patru săptămâni, la prânz, se oprește apa rece (lucru confirmat și de director). Nu existau spații de depozitare a bagajelor, fiind puse în paturi. Jumătate dintre deținuții de aici erau nevizitați. De asemenea se plângeau de carnea din mâncare, că miroase a stricat. Cei care își permit, mănâncă de obicei ce își cumpără de la magazin.

În camerele E2.18 și E2.19 erau cazați cei 31 de pacienți cu HIV, statutul acestora fiind cunoscut de către tot personalul și de toți deținuții. În camera E2.18 erau cazați 18 deținuți în 19 paturi, deși legal ar trebui să fie numai 9 paturi (supraaglomerare 189%). Baia are un WC turcesc și un duș. Deținuții își cumpără singuri saci de gunoi și mopuri (situație întâlnită în toate camerele vizitate). Un deținut susținea că era operat și nu reușea să fie dus la chirurgie, deși avea uitat un bandaj înăuntru.

O altă critică a deținuților a fost aceea că nu sunt duși la dentist în afara penitenciarului, pe motiv că nu există mașini. Tratamentul de seară se dă în prezența mascaților, în cameră. Toată lumea le cunoaște statutul bolnavilor cu HIV și se ferește de ei. Ar vrea o „pușcărie pentru sidoși” (sic!). În camera E2.19 erau 14 deținuți pe 16 paturi, deși capacitatea legală era tot de 9 paturi (supraaglomerare 155%). Aceștia se plângeau de existența ploșnițelor, de accesul greoi la dentist și că diabeticilor li se dă margarină la micul dejun. Un deținut depistat cu HIV în 2020 nu are încă tratament. Deținuții spun că uneori există întreruperi de 1-2 zile de tratament.

Camera de carantină (E3.25) avea 14 deținuți cazați în 27 de paturi, la o capacitate legală de 11 paturi (supraaglomerare 127%). Aceștia au reclamat timpul scurt pentru fiecare persoană la duș și inexistența practic a tratamentului stomatologic (stomatologul nu îi tratează și e în penitenciar doar o zi pe săptămână – joia).

Camera E3.28: arestați preventiv. Potrivit informațiilor oficiale furnizate la data vizitei, aici erau 15 persoane pe 15 paturi, dar numărul permis de paturi este de 6, ceea ce înseamnă o suprafață de 24 mp și o supraaglomerare de 250%. Camera avea de asemenea 12 rafturi pentru efecte personale, insuficiente pentru numărul deținuților din cameră. Nu existau ploșnițe în cameră. De o lună, nimeni din celulă nu fusese scos la cabinet: „Ca să mergi la cabinet trebuie să dai cu scaunul în ușă” – spunea un deținut.

Camera E3.31 avea 14 deținuți în 14 paturi pe 2 niveluri (la o capacitate legală de 7 paturi). Baia avea pereți cu mucegai, presiunea era mică la apa caldă. Deținuții se plângeau de existența ploșnițelor. La geamuri exista un grilaj foarte des, ceea ce face dificilă circulația aerului. Un deținut a reclamat că nu a putut să meargă la înmormântarea tatălui și a vorbit doar online cu mama sa (Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 142.2. spune că în situaţia naşterii copilului deţinutului ori a decesului unui membru de familie, directorul penitenciarului poate aproba ca deţinuţii, în baza unei solicitări scrise, să beneficieze de o vizită).

Camera E3.35, dedicată tinerilor, era curată, îngrijită de deținuți, aici fiind 12 persoane (între 18 și 21 de ani) pe 15 paturi, la o capacitate legală de 7 paturi (supraaglomerare 171%).

Camera E4.42 (maximă siguranță) este foarte mică, cu doar 2 paturi, un geam foarte mic, fără suficientă lumină naturală, cu foarte multă igrasie. Aici era un singur deținut izolat la cerere, fost pacient cu TBC, actualmente cu HIV. Acesta a acuzat accesul greoi la medic și a menționat că accesul este posibil doar prin automutilare, că analizele pentru HIV nu i-au fost făcute de două luni.

Sala de mese, aflată în secția E5 (amenajată după reabilitarea din 2016), era curată, pictată de curând de unul dintre deținuți. Sala de mese nu era folosită, deținuții luând masa în camere, din cauza pandemiei.

Camera E5.56 (regim închis) avea 6 deținuți. A fost singura cameră vizitată în care era respectată capacitatea legală de deținere. Era curat și răcoare.

Secția de regim deschis (E7) este compusă dintr-o clădire cu un nivel, în careu, cu curte interioară, unde erau cazați 30 de deținuți în 5 camere. Spre deosebire de celelalte corpuri de detenție, aici era curat și aerisit. Baia comună pentru cele 5 camere are trei dușuri, două chiuvete și două WC-uri turcești.

Alte plângeri colectate de la deținuți: neeliberarea testului HIV, lipsa dreptului la muncă din cauza tratamentului psihiatric, un deținut necăutat, fără bani, s-a plâns că nu poate să-și cumpere ochelari de vedere pentru care are rețeta, un altul solicita transferul la Arad pentru a putea munci, un deținut făcea greva foamei pentru că fusese eliminat de la munca la bucătărie, din cauza unui comportament agresiv, un altul avea nevoie de o operație la picior etc.

Concluzii și recomandări

Impresia inițială, la pătrunderea în penitenciar, a fost de spațiu relativ îngrijit în ceea ce privește curtea și exteriorul clădirilor. Pavilioanele administrativ, medical și social arată îngrijit și la interior. În cazul camerelor de detenție echipa a sesizat o serie de probleme majore: supraaglomerare, căldură și lipsa aerului, WC-uri turcești, prezența aproape universală a ploșnițelor (au fost vizitate și camere curate și aerisite), saltele într-o stare foarte proastă, plângeri față de calitatea mâncării.

Foarte mulți deținuți s-au plâns de accesul la serviciile medicale și de calitatea acestora (situație care persistă neschimbată de la vizita anterioară). Există multe plângeri ale deținuților direct către Colegiul Medicilor (angajații susțin că motivul este că nu le dau exact medicamentele cu denumirea solicitată). APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului și ANP să facă demersuri susținute pentru atragerea de personal medical în sistem, prin stimulente financiare și nu numai. Dat fiind că sănătatea mintală e un domeniu critic al sistemului penitenciar, ar trebui de asemenea făcute eforturi pentru angajarea unui psihiatru și mărirea numărului de ore cu psihologii.

De asemenea, organizația recomandă conducerii ANP să verifice dacă procesele-verbale întocmite de comisia de selecţionare a deţinuţilor la muncă cuprind sau nu o motivare adecvată a propunerii de selecționare la muncă, pentru fiecare deţinut respins şi dacă unele dintre aceste motivări constau în faptul că deţinutul suferă de HIV sau, după caz, că primeşte tratament pentru o afecţiune psihică.

Contrar normelor în vigoare, șase dintre camerele vizitate aveau paturile dispuse pe trei niveluri, iar din numărul mare de paturi în plus, existente la nivelul penitenciarului, se poate deduce că situația există și în alte camere. APADOR-CH recomandă scoaterea din camerele și așa supraaglomerate a paturilor în surplus, în special a celor dispuse pe nivelul 3, pentru obținerea, pe cât posibil, a unui spațiu suplimentar.

Vizitele online sunt apreciate (la vizita față în față pot veni maximum două persoane) pentru că deținuții pot vedea „ce mai e prin gospodărie; au văzut chiar și câinele”. Reprezentanții penitenciarului au cerut ANP menținerea acestui sistem și după pandemie. Încă mai este permis video call-ul pentru situații sociale (unde familiile nu pot veni fizic – stau în străinătate, au copii în plasament). De asemenea ar fi utilă menținerea audierilor în instanță online. Așadar, ar fi necesar de menținut sistemul de vizite online, pentru deținuții care doresc acest lucru. APADOR-CH solicită ANP să permită vizitele online în continuare, pentru toți deținuții, ca alternativă la vizitele fizice.

Organizația consideră că beneficiile acordate deținuților, pe durata stării de urgență și de alertă, cu privire la acordarea dreptului la convorbiri online ar trebui păstrate. În acest sens, ar fi necesară modificarea legii executării pedepselor, în sensul modificării art. 66 din lege, care prevede că nu toți deținuții, ci doar anumite categorii de deținuți pot beneficia de dreptul la convorbiri online. Acest drept ar putea fi extins asupra tuturor categoriilor de deținuți, indiferent de situația lor disciplinară și de periodicitatea legăturii lor cu familia, astfel cum s-a procedat pe durata stării de urgență și a stării de alertă.

APADOR-CH consideră că ANP ar trebui să ia în calcul măcar varianta modificării Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, nu și a legii, dar, în acest caz, dacă textul legal (art. 66) rămâne neschimbat, ar trebui ca la art. 134 din regulament să se prevadă categorii mult mai largi de deținuți care pot beneficia de convorbiri online și, de asemenea, condiții mai puțin restrictive pentru acordarea acestui drept, condiții care să nu se refere la starea disciplinară și la periodicitatea legăturii cu familia.

Deținuții s-au plâns și de lipsa cursurilor de calificare și accesul greoi la muncă. APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului organizarea de cursuri de calificare în colaborare cu AJOFM și intensificarea eforturilor de găsire pe plan local a locurilor de muncă pentru deținuți.

Pacienții cu HIV nu au asigurat secretul diagnosticului și sunt marginalizați. Mulți sunt din București și vor să fie cazați mai aproape de casă. Pe cât posibil, APADOR-CH recomandă transferarea deținuților în penitenciare apropiate de domiciliu, așa cum prevede legea executării pedepselor, pentru facilitarea vizitelor familiei, precum și păstrarea confidențialității diagnosticului și tratamentului. Afecțiunile deținuților trebuie anonimizate (iar problemele existente de discriminare ar fi rezolvate eventual prin mutarea deținuților). Acest lucru trebuie însoțit de informarea deținuților și a personalului cu privire la bolile transmisibile și cu privire la faptul că un pacient HIV sub tratament nu mai este contagios (pentru propria protecție și pentru a elimina stigmatizarea). Pacienții cu HIV trebuie tratați la fel cu ceilalți deținuți și trebuie să le fie garantat accesul la servicii medicale, plimbare și activități.

Deținuții nevizitați au hainele și diverse lucruri din donații și din mila colegilor de celulă. Având în vedere că la momentul vizitei APADOR-CH erau 141 de persoane nevizitate, acoperirea nevoilor strict din donații poate fi o problemă. Recomandăm conducerii penitenciarului să acorde o atenție deosebită și să distribuie cu precădere deținuților necăutați materiale de igienă și strictă necesitate.

Prezervativele ar trebui puse la dispoziția deținuților la liber, fără condiționări de orice fel, de preferat în automate/cutii amplasate pe holuri în zone nemonitorizate.

Alte concluzii și recomandări se regăsesc în cuprinsul raportului.

Georgiana Gheorghe

Irina Zamfirescu

Dragoș Roșca

Răspunsul ANP la recomandările APADOR-CH Planul de măsuri întocmit de Penitenciarul Mărgineni, ca urmare a observațiilor și recomandărilor APADOR-CH Realizarea planului de măsuri – după șase luni

Raport despre vizita în Penitenciarul Craiova – 23 aprilie 2021

06/05/2021/în Penitenciare /de Rasista

La data de 23 aprilie 2021, două reprezentante APADOR-CH au făcut o vizită virtuală în Penitenciarul Craiova. Discuția cu conducerea penitenciarului și cu o serie de deținuți s-a derulat prin platforma Zoom și a durat trei ore, între 9.00 și 12.00.

Ultima vizită a APADOR-CH în Penitenciarul Craiova a avut loc în 2019, raportul poate fi citit aici.

Dat fiind specificul online al acestei vizite, APADOR-CH subliniază că informațiile din acest raport se bazează exclusiv pe declarațiile reprezentanților penitenciarului și ale deținuților care s-au oferit voluntar să discute cu asociația. Vizita a fost anunțată cu o zi înainte de data la care a avut loc.

Număr de deținuți/ capacitate de cazare/ regimuri

La data vizitei, în Penitenciarul Craiova erau 790 de deținuți (bărbați și femei), la toate regimurile de executare a pedepsei, din zonele Gorj, Dolj, Mehedinți, Argeș și Vâlcea. Penitenciarul are 915 paturi instalate, dar o capacitate legală de deținere de numai 529 de locuri, deci avea un grad de ocupare de 149%. Cea mai mare aglomerație se înregistrează la regim închis, unde gradul de ocupare este de 150%.

Pandemia a dezechilibrat situația, după cum a explicat directorul unității. Sunt opt secții la sediu, în oraș, și una exterioară la Ișalnița, unde există încă din 2019 un proiect de extindere cu încă o secție pentru femei.

Unitatea din oraș are opt secții, cu toate regimurile: secție de arest preventiv – cu 139 de persoane, secție de regim închis – 357 de persoane, secție de regim deschis – 101 deținuți, secție de maximă siguranță – cu 78 de deținuți, secție de femei 56 la sediul din oraș – care are de asemenea toate regimurile – și încă 59 de femei la secția exterioară de la Ișalnița, cu regim deschis.

Conducerea unității a spus că cea mai mare cameră ar avea 26 locuri. Totuși în timpul discuțiilor cu deținuții, unul dintre ei a spus că stă într-o camera cu 30 de persoane.

Personalul angajat/locuri disponibile

Numărul de posuri prevăzute în schema de personal este de 527, din care ocupate sunt 434. În 2021 penitenciarul a scos la concurs încă 221 de posturi, nu toate ocupate.

Pandemia a arătat că penitenciarul are nevoie și de un medic infecționist, pe lângă cel stomatolog și psihiatrul care lipsesc.

Sectorul medical se bazează pe 3 medici generaliști, 5 asistenți care lucrează în program de ture, 2 asistenți angajați cu contract, 1 asistent igienă, 1 tehnician dentar și 1 asistent stomatolog. Nu există medic stomatolog, dar unitatea colaborează cu Penitenciarul Spital Mioveni pentru serviciile unui medic stomatolog și ale unui psihiatru.

Psihiatrul existent la Penitenciarul Craiova în 2019 a fost între timp detașat și apoi mutat definitiv la Mioveni.

La concursul organizat recent a participat și un medic pneumolog, dar nu a trecut testul psihologic.

La sectorul Socio-educativ sunt 26 de ofițeri și 4 psihologi.

Bugetul

În ultimul an au fost reabilitate complet 32 de camere din totalul de 119 din penitenciar.

Pentru asigurarea dreptului la vizită online au fost amenajate șase spații la unitatea din oraș și alte două la Ișalnița.

Blocul alimentar a fost dotat cu sistem de ventilare, zugrăvit și placat cu gresie, pentru eliminarea igrasiei.

S-au instalat frigidere în unele camere sau pe hol, în special la oficiul de veselă

Bugetul pentru 2021 „e oarecum în regulă”, după cum a apreciat directorul, care se bazează și pe rectificări.

O investiție care figura în plan și la vizita din 2019, cu termen de realizare 2022, era extinderea și transformarea secției exterioare de la Ișalnița în secție exclusiv pentru femei. Acea investiție este întârziată, însă rămâne un deziderat pentru 2023. Momentan se află la faza de proiectare. După mutarea tuturor femeilor la secția exterioară, penitenciarul din oraș va mai câștiga locuri pentru bărbați. Este singura posibilitate pentru unitatea din oraș care nu se poate extinde altfel, fiind situată în apropierea unui liceu.

Sectorul socio-educativ

Toate camerele sunt doate cu televizoare, penitenciarul asigură accesul deținuților la informare prin presa scrisă locală. Asistența religioasă, sistată câteva luni pe perioada pandemiei, a fost reluată în acest an. De asemenea cursurile de școlarizare au fost și ele reluate în 2021.

Cursuri de calificare nu se făceau în penitenciar, la data vizitei.

Munca deținuților

Numai 220 de deținuți lucrau, la data vizitei, în sectorul administrativ al penitenciarului.

Din octombrie 2020 deținuții nu au mai lucrat în afara penitenciarului și nici în atelierul de pantofi din interior. Există un spațiu liber în penitenciar, în care deținuții au lucrat la pantofi, pentru Rilug, firmă care și-a retras activitatea din penitenciare. Deocamdată conducerea nu poate să închirieze respectivul spațiu până la aprobarea noului cod administrativ.

Există o stare de nemulțumire în rândul deținuților, din cauza lipsei activității și a restrângerii celorlalte drepturi din cauza pandemiei. De exemplu dreptul la plimbare a fost redus de la 5 la 2 ore pe zi, pentru a nu se intersecta mai multe camere în spațiul de plimbare.

În anul 2020, din 718 deținuți, în medie doar 121 au muncit – 20 la prestări servicii în exterior și 101 în interior. La Rilug lucrau 60 de deținuți, avantajul acestui atelier fiind că permitea scoaterea la muncă și a celor de la maximă securitate.

Sectorul medical

Cu o zi înainte de vizita APADOR-CH, la Penitenciarul Craiova începuse vaccinarea deținuților. 30 de persoane fuseseră imunizate cu serul Astra Zeneca și alți 250 de deținuți erau pe lista de așteptare.

În ultima săptămână fuseseră testate toate cadrele și toți deținuții. Testarea se face periodic, la două săptămâni dacă se depistează vreun focar sau la o lună în mod normal.

Testele sunt făcute în baza unui protocol încheiat de penitenciar cu o unitate din rețeaua privată și sunt decontate de DSP.

Prezentarea deținuților la cabinetul medical în ultimul an de pandemie s-a derulat similar ca și înainte, dar cu păstrarea separării pe camere a deținuților.

În total, de la începutul pandemiei au fost depistate 90 de cazuri de infectare cu Covid. Dacă erau depistați pozitiv bărbații erau transportați la Penitenciarul Spital Poarta Albă sau Jilava, iar femeile la Penitenciarul Spital Mioveni.

Contactul cu exteriorul

Deținuții au telefoane în camere și în curtea de plimbare și pot suna oricând până la ora 21.00, în limita a 60 de minute zilnic.

Vizitele online – 4/lună – sunt acordate tuturor deținuților, indiferent de conduită, printr-o aprobare dată de ANP din 2020.

Vizite obișnuite – 8 pentru femei, 3 la maximă siguranță, 5 la regim închis – au fost reluate după 1 mai 2020. Vizitele intime s-au acordat retroactiv, abia din acest an, cu respectarea măsurilor de protecție – cu test PCR pentru vizitatori sau test antigen rapid și izolarea deținutul după vizită.

Sancțiuni disciplinare

În 2020 au fost 325 de rapoarte de incident, 231 de sancțiuni, 74 pentru acte de violență, 13 pentru deținere de obiecte interzise și 41 pentru autoagresiune. Numărul rapoartelor a fost în scădere față de 2019, după cum a areciat directorul, deși starea deținuților a fost mai încordată.

Judecătorul delegat era în concediu și nu a putut fi contactat pentru a vedea câte din aceste sancțiuni au fost contestate de deținuți.

Discuții cu deținuții

În cadrul vizitei virtuale, APADOR-CH a cerut să discute și cu câțiva deținuți. Conducerea a spus că s-au oferit zece deținuți, care au fost aduși pe rând în fața camerei și au discutat cu reprezentantele APADOR-CH.

Toți deținuții aveau mască și vizieră. Majoritatea au descris condițiile din penitenciar ca fiind acceptabile, dar erau nemulțumiți de faptul că toți primeau amânări de la instanțe, la solicitările de eliberare condiționată. De altfel subiectul amânărilor date de instanțe a fost unul semnalat atât de conducere, cât și de deținuți, ca fiind o regulă în ultima perioadă, iar efectele acestor amânări sporesc nervozitatea din rândul deținuților.

Deținut 1 – arestat preventiv, cazat pe secția 3 într-o cameră cu 30 de persoane și 30 de paturi. Au grupul sanitar în cameră, apă caldă doar o oră pe zi, ceea ce este categoric insuficient pentru toți ocupanții camerei. Deținutul a spus că mâncarea „e OK, iar prețurile de la magazin acceptabile pentru penitenciar”.

Deținut 2 – arestat preventiv, cazat într-o cameră cu 27 de persoane. Au apă caldă marțea, joia și sâmbăta de două ori pe zi, iar în restul zilelor doar o dată pe zi. Camera are în jur de 15/8m dimensiuni și este relativ curată. Mâncarea „este caldă”. Deținutul lucrează la curățenie.

Deținut 3 – arestat preventiv, stă într-o cameră tot de 30 de persoane, dar sunt doar 29 de ocupanți. Au trei dușuri și tot atâtea toalete în cameră.

Deținutul nu s-a vaccinat, a spus că mai așteaptă să vadă ce reacții adverse au vaccinații.

Deținut 4 – de la regim închis, stă într-o cameră cu 10 persoane și 10 paturi, cu 2 toalete, 2 dușuri. Deținutul muncește în sectorul administrativ, spune că primește materiale de curățenie lunar pentru cameră și că e mulțumit de condițiile din penitenciar. Mâncarea „e ok”, prețurile la magazin sunt acceptabile.

A povestit că a avut nevoie la stomatolog și i s-a făcut o lucrare de care era mulțumit. Cu psihologul penitenciarului vorbise cu un an înainte, în rest spunea că nu a mai avut nevoie. Era înscris pe listă pentru vaccinare.

Vorbea zilnic cu familia și credea că dacă s-ar vaccina mai mulți dintre deținuți s-ar ridica din restricțiile suplimentare din penitenciar.

Deținutul a beneficiat și de o vizită intimă. A spus că sotia lui a făcut un test cu 72 de ore înainte de vizita intimă, iar el a stat în izolare 14 zile într-o cameră singur, după vizită.

Starea de spirit i s-a schimbat în pandemie, de când nu mai primește vizite fără separator cu familia.

Deținut 5 – de la regim închis, cazat cu 14 deținuți în cameră, a spus că e curat, că au apă caldă de două ori pe zi. A povestit că a avut Covid de două ori, ultima dată chiar în luna aprilie anul acesta. De ambele dăți a fost transferat la Jilava unde a fost ținut sub supraveghere. În aceeași cameră cu el au mai fost alte cinci cazuri.

Se programase și pe lista pentru vaccinare, spunând că nu contează cu ce va fi vaccinat.

Deținut 6 – de la regim închis, Secția 4, a spus că stă într-o cameră cu 8 paturi și 7 persoane, de 5/5m. Consideră că e „o cameră normală”. Au apă caldă o dată pe zi, 2 toalete și 2 dușuri, mâncarea e bună și prețurile de la magazin, ok.

Nu ar vrea să se vaccineze deocamdată, deoarece nici familia nu se vaccinează, nu sunt siguri de vaccin, doar doi colegi din camera lui s-au vaccinat.

Deținut 7 – de la maximă siguranță, stă într-o cameră cu 2 paturi, 2 persoane, apă caldă de două ori pe zi. Camera e aerisită. Muncește la curățenie pe hol. Deținutul a povestit că a fost închis în 2018 și că prin comparație cu Penitenciarul Drobeta Turnu Severin, unde a fost înainte, cel din Craiova oferă condiții mai bune.

Spune că mâncarea e bună față de alte penitenciare, iar la magazin se duce rar, pentru că nu are bani. Dacă se vaccinează toată lumea se va vaccina și el, dar deocamdată mai așteaptă.

E mulțumit cu vizitele online pentru că toată familia îi e plecată în străinătate.

Deținut 8 – de la maximă siguranță, Secția 7, stă într-o cameră cu 2 paturi și încă un deținut. Spune că ar fi bine dacă camera ar fi mai mare, dar că a fost renovată în decembrie 2019 și deci e curată. A povestit că au avut și căldură iarna, dar că a auzit că alți deținuți se plâng că suflă vântul pe la geamuri „de parcă ai fi pe motoretă”.

Saltelele din camere au fost schimbate în 2020 cu unele noi, din burete.

Despre mâncarea de la penitenciar a spus că „nici acasă nu mâncam în fiecare zi carne. E acceptabilă, sunt zile când mai e ciorba fără nimic prin ea, dar la regim nu e zi fără carne”. El mai completează cu alimente de la magazin, dar consideră că prețurile sunt foarte mari, mai ales de când s-a schimbat patronul magazinului, în 2020.

În fiecare duminică, vorbește online cu familia și a peferat să renunțe la vizitele reale pentru că părinții săi sunt în vârstă și nu a vrut să-i pună în situații de risc.

Spune că s-a înscris la vaccin și că ultima dată când a fost la medic a fost în urmă cu două săptămâni, pentru o răceală. I s-a prescis Paracetamol.

Deținut 9 – de la regim semideschis, secția de femei. Stă într-o cameră de aproximativ 20 de mp, cu 10 paturi/10 persoane, dar un singur duș și o toaletă. A povestit că anul trecut a fost renovată camera în care stă și nu mai sunt probleme cu igrasia.

Deținuta era nemulțumită că a primit două amânări de la instanță, ultima de 8 luni. Lucrează la curățenie, din decembrie 2019. A spus că mâncarea primită de la penitenciar e acceptabilă, dacă se mai completează cu câte ceva de la magazin. Însă la magazin prețurile sunt foarte mari.

La medic sunt duse de regulă lunea, iar atunci când a fost nevoie au fost duse și în oraș, la medici specialiști.

A povestit că pe perioada pandemiei nu au mai mers deloc la biserică, iar cursurile au fost reluate abia acum, în fosta sală de mese.

Deținut 10 – de la regim semideschis, secția de femei, stă într-o „cameră de munci”, cu 13 persoane, 13 paturi – „cam înghesuite” – au 2 dușuri și o toaletă. Camera are două geamuri în partea de sus, care se deschid, dar care nu asigură suficientă lumină. Camera a fost renovată în 2020.

Mâncarea e bună, îndestulătoare, iar la magazin, în funcție de ce cumperi, unele mărfuri sunt mai scumpe. Produsele de igienă le primește de la penitenciar, lunar, și sunt relativ suficiente.

Familia o vizitează cu separator și lunar se testează. S-a vaccinat pentru că nu a avut de ales, are o boală cronică și a vrut să se protejeze.

Deținuta a apreciat că asistența medicală este satisfăcătoare în penitenciar.

Concluzii și recomandări

Din discuțiile avute în cadrul acestei vizite atipice reprezentantele asociației nu au putut desprinde concret eventualele neajunsuri din camere, care se pot observa doar la o vizită la fața locului.
Au fost evidențiate, însă, câteva neajunsuri sistemice: supraaglomerarea, lipsa personalului medical de specialitate, lipsa locurilor de muncă. Toate preexistente, dar cu siguranță agravate de limitările impuse de pandemie.
Asociația recomandă o atenție sporită la situația tensionată existentă în rândul deținuților, generată pe fondul pandemic de toate restricțiile suplimentare impuse și de restrângerea unor drepturi cum ar fi menținerea ușilor deschise, vizitele fără separator, ieșirea la muncă în comunicate. Această situație tensionată se poate traduce într-o creștere a numărului și așa destul de mare de afecțiuni psihice.
De asemenea este lăudabil că ANP a decis ca vizitele online să fie acordate tuturor deținuților în această perioadă dificilă, ca un drept și nu ca un bonus.
Asociația recomandă ANP să facă eforturi susținute pentru aducerea în sistem a medicilor psihiatri și pentru îmbunătățirea tratamentului persoanelor cu boli psihice, segment mult mai vulenrabil decât ceilalți deținuți, mai cu seamă în perioada pandemică.

Raport despre vizita în Penitenciarul Timișoara – 21 aprilie 2021

05/05/2021/în Penitenciare /de Rasista

La data de 21 aprilie 2021, două reprezentante ale APADOR-CH au făcut o vizită virtuală în Penitenciarul Timișoara. Discuția cu conducerea penitenciarului și cu o serie de deținuți s-a derulat prin platforma Zoom și a durat patru ore, între 9.00 și 13.00.

Ultima vizită a APADOR-CH în Penitenciarul Timișoara a avut loc în 2013, raportul poate fi citit aici.

Număr de deținuți, capacitate de cazare, regimuri de executare a pedepsei

Conform declarației conducerii în timpul vizitei, la 21 aprilie 2021 Penitenciarul Timișoara avea în custodie 853 de deținuți, la o capacitate de cazare de 651 de locuri, calculată la 4mp/deținut. Rezultă un grad de ocupare de 130%.

Situația exactă, raportată la regimurile de executare, transmisă ulterior pe email, era următoarea:

Arestați preventiv – paturi instalate – 58, efectiv deținuți – 49;

Arestați preventiv tineri – paturi instalate – 8, efectiv deținuți – 7;

Regim de maximă siguranță – paturi instalate – 2, efectiv deținuți – 1;

Regim închis – paturi instalate – 12, efectiv deținuți – 8;

Regim semideschis – paturi instalate – 417, efectiv deținuți – 381;

Regim deschis – paturi instalate – 400, efectiv deținuți – 356;

Regim deschis tineri – paturi instalate – 2, efectiv deținuți – 1;

Din situația transmisă prin email reiese că numărul de paturi instalate – 899 – depășește capacitatea legală de deținere de 651 de locuri, iar cifra însumată a deținuților aflați în penitenciar la data de 21 aprilie era de 803 persoane.

După cum spune conducerea, la gradul de supraaglomerare contribuie împărțirea deținuților pe regimuri și diverse categorii (fumători, nefumători, protejați, agresori) iar de un an s-au mai adăugat și limitările generate de situația pandemică.

De exemplu, după vizita intimă deținutul este izolat singur într-o cameră pentru câteva zile, chiar dacă partenera este obligată și ea să aducă un test Covid. De asemenea, deținuții care vin din alte penitenciare sau cei care revin după tratamentul anti-covid primit la Jilava trebuie izolați 7-10 zile înainte de reintroducerea în camera obișnuită.

Penitenciarul are încă trei secții exterioare la Buziaș și acolo cazează deținuți cu anumite riscuri. Conducerea a sugerat că pentru ocuparea la capacitate maximă a penitenciarelor ar fi util, poate, pe perioada pandemiei, să se diminueze numărul de regimuri, deoarece această separare, pune probleme pentru toate penitenciarele.

Personalul angajat/locuri disponibile

În schema Penitenciarului Timișoara sunt prevăzute 449 de posturi, din care ocupate sunt numai 347.

La data vizitei existau câteva concursuri în derulare pentru ocuparea unor posturi cu personal operativ, medical și educativ.

La sectorul medical există un singur medic și 20 de asistenți. În schemă sunt prevăzuți alți 5 medici, dar posturile nu sunt ocupate.

La sectorul educativ există 9 posturi prevăzute și doar 6 încadrate: 2 agenți educatori, 1 șef serviciu educație, 2 monitori sportivi, 2 agenți tehnici (încadrat doar 1) și un preot cu contract de prestări servicii de la Mitropolia Banatului.

La sectorul psiho-social – 6 psihologi încadrați, 5 asistenți sociali, 1 șef serviciu asistență psihosocilă și un director adjunct care este tot psiholog.

Bugetul – suficient, dar nesigur

În planurile de investiții ale penitenciarului sunt prevăzute patru lucrări mari:

Modernizarea postului de control acces nr 1, atât pentru angajați cât și pentru deținuții de la regim deschis, care lucrează în afara penitenciarului fără supraveghere;
Construirea unui nou pavilion pentru secțiile 5-6, cu 150 de locuri pentru regimurile deschis și semideschis, la standarde europene de 4 m/persoană, fiecare secție cu curte, spații pentru mese etc. Acest pavilion era în plan și în 2013, după cum se menționează în raportul de la acea dată. În prezent același pavilion are Studiul de Fezabilitate aprobat, urmând să se înceapă proiectarea;
Construirea unei ferme de vaci la Buziaș, unde penitenciarul are secția exterioară. La fermă ar urma să se crească 100 de vaci. Faza de proiectare și execuție ar trebui să se facă anul ăsta, dacă vor fi bani;
Tot la Buziaș se construiește o secție cu 300 locuri pentru regim deschis și semideschis – plan datând din vremea memorandumului semnat în 2017 de ministrul justiției de la acea vreme. Stadiul investiției – Studiu de fezabilitate.

În plus față de aceste planuri, au fost realizate noi puțuri de apă pentru alimentarea penitenciarului și au fost renovate câteva camere.

Conducerea penitenciarului a subliniat că investițiile preconizate depind de alocările bugetare, care au fost generoase în ultimii ani, însă înainte de pandemie exista și o certitudine a veniturilor, întrucât unitatea avea venituri proprii mari, de 2-3 milioane de euro – din munca prestată de deținuți.

Începând din martie 2020, munca deținuților în spațiile exterioare penitenciarului a fost sistată și aceste venituri constante au dispărut.

Munca deținuților – afectată de pandemie și de schimbări legislative

La data vizitei numai 240 de deținuți lucrau în diverse munci de deservire și administrare în interiorul penitenciarului. Munca în exterior a fost sistată la începutul pandemiei.

Un atelier de cusut pantofi, amenajat în incinta penitenciarului, a fost închis în 2020 prin plecarea firmei care contracta munca deținuților, și astfel au fost pierdute și mai multe locuri de muncă.

Conducerea penitenciarului a atras atenția că modificările legislative din ultimii ani au produs efecte colaterale nedorite. De exemplu prin anularea recursului compensatoriu au fost anulate și zilele câștig din muncă și asta e o greșeală care se răsfrânge asupra deținuților care ajung în fața comisiilor de eliberare condiționată și care primesc amânări din partea instanțelor.

De altfel subiectul amânărilor date de instanțe a fost unul semnalat atât de conducere, cât și de deținuți, ca fiind o regulă în ultima perioadă, iar efectele acestor amânări sporesc nervozitatea din rândul deținuților.

Starea de spirit a deținuților s-a deteriorat în timpul pandemiei și din cauza faptului că ușile au fost închise permanent și la regimurile deschis și semideschis, unde în mod normal deținuții au voie să iasă oricând pe holuri și între camere.

Gestionarea pandemiei și vaccinarea deținuților

Primele cazuri de Covid în Penitenciarul Timișoara au apărut în septembrie 2020. În urma colaborării cu DSP Timiș au fost testați 700 de deținuți din 800 și au fost descoperite astfel 156 de cazuri de infectări. Deținuții depistați pozitiv au fost transportați la Spitalul Penitenciar Jilava, unde au stat pe perioada tratamentului (14-21 de zile), apoi s-au întors la Timișoara. Nu au fost cazuri grave.

În Penitenciarul Timișoara atât deținuții cât și angajații sunt testați periodic, la două săptămâni, și se fac anchete epidemiologice la apariția unui caz nou. Testele – PCR și rapide – sunt decontate de DSP.

La data vizitei fuseseră vaccinați aproximativ 600 de deținuți din penitenciar și în jur de 500 dintre ei făcuseră și rapelul. Vaccinurile folosite au fost Astra Zeneca și Pfizer, iar vaccinarea a fost voluntară, prin înscriere pe listă. Deținuții au fost informați despre vaccinuri prin pliante și spoturi audio-vizuale. Conducerea estima că după Paște vor avea un procent suficient de mare din efectiv vaccinat cu ambele doze astfel încât unitatea să-și reia activitățile normale de muncă și ieșire în comunitate.

Sectorul medical

Sectorul medical funcționează cu un singur medic, 20 de asistenți și cinci posturi de medic neocupate: două de medicină generală, unul de stomatolog, unul de epidemiolog și unul de psihiatru.

Penitenciarul a încheiat un contract de prestări servicii cu un medic epidemiolog în 2020, plătit din veniturile unității. Medicul lucrează la DSP și vine la penitenciar 1-2 ore pe zi.

În același mod s-a încheiat un contract de prestări cu un medic psihiatru și unul stomatolog. Conducerea dorește să angajeze medici permanenți pe locurile respective, însă nu există doritori, deoarece avantajele oferite de sistem s-au diminuat în ultimii ani, salariile s-au echivalat cu sistemul public și posturile nu mai sunt atractive.

Medicul șef, care a participat la discuția online cu APADOR-CH, lucrează din 2007 la penitenciar și ocupă postul de conducere de 4 ani. Medicul a spus că au fost numeroase provocările întâmpinate în perioada pandemiei precum și munca suplimentară depusă pentru testarea permanentă a deținuților și urmărirea epidemiologică.

Medicul a declarat că numărul de consultații pentru alte afecțiuni a scăzut în anul pandemiei, deși adresabilitatea nu a fost mai mică la cabinetul medical. Din cauza pandemiei, accesul la cabinet a fost organizat astfel încât camerele să nu se intersecteze între ele.

Un accent se pune pe asistența psihiatrică, mulți deținuți fiind luați în evidență cu afecțiuni psihice. Numărul consultațiilor psihiatrice în 2020 a fost de 442, iar în 2021 până la data vizitei au fost făcute 247.

Media este de 80 de deținuți pe lună care primesc tratament psihotrop supravegheat.

Conducerea consideră că asistența psihiatrică e necesară în penitenciar tocmai pentru că e deficitară în comunitate. Din acest punct de vedere în penitenciar e necesară o asistență continuă, trebuie ca psihiatrul să-i vadă pe deținuți o lungă perioadă de timp, în evoluție.

Din punct de vedere al aprovizionării cu medicamente, dezinfectante și echipamente de protecție anti-covid penitenciarul a fost bine dotat. Întâmplător, la începutul pandemiei în gestiunea unității erau chiar 17.000 de măști.

Deținuții primesc dezinfectant pentru camere și măști atunci când ies din camere.

În 2020 la cabinetul medical au fost înegistrate 216 leziuni corporale, traumatisme accidentale, 63 heteroagresiuni și 16 autoagresiuni. Nu au existat cazuri de suicid. Totuși conducerea sugerează că ar fi binevenită o supraveghere video permanentă în cameră a celor cu risc de suicid, aceasta fiind singura cale de a preveni astfel de acte.

Contactul cu exteriorul

Sistemul de videoconferințe și-a dovedit din plin utilitatea în ultimul an în sistemul penitenciar. Conform conducerii, peste 95% din audierile cu instanțele s-au derulat online, scutind astfel cheltuieli cu combustibilul și paza pentru deplasarea deținuților la instanțe.

Dreptul de a vorbi la telefon – deținuții au telefoane în camere și pot vorbi oricând, până la ora stingerii, în limita a 60 de minute zilnic. În ultimul an au fost introduse și convorbiri online cu familia – drept prevăzut în Legea 254/2013 doar ca o recompensă, dar acordat tuturor în perioada pandemiei, cu aprobarea ANP.

În primele trei luni de pandemie, pe perioada stării de urgență, vizitele la penitenciar au fost sistate, apoi au fost reluate numai cu dispozitiv de separare, ceea ce pentru deținuții de la regim deschis și semideschis a însemnat o îngrădire a dreptului de vizită fără separator.

Sectorul de vizită este modernizat de un an. Din 2021 au fost reluate și vizitele intime, cu obligativitatea prezentării unui test Covid și cu izolarea deținutului după vizită.

Conducerea a ridicat și problema prezentării deținuților la înmormântarea unei rude, spunând că acesta este un „drept” respectat de administrație „de frica CEDO”, dar care presupune câteodată eforturi mari din partea penitenciarului: deplasarea deținutului cu escortă, uneori și în capătul opus al țării. Directorul e de părere că legea de executare a pedepselor ar trebui să fie mai clară în privința acordării obligatorii sau nu a acestui „drept”.

Sancțiuni disciplinare

Au fost mai multe în ultimul an, din cauza nervozității crescute. Lipsa activităților fizice, a posibilității de a munci, ușile închise la toate regimurile au generat mai multă nervozitate. De asemenea, lipsa banilor (câștigați din muncă) a generat nemulțumiri și altercații între deținuți.

În fiecare zi în ultimul an au fost întocmite 1-3 rapoarte de sancțiuni, comparativ cu perioada de dinainte de pandemie când treceau și două săptămâni fără rapoarte de incidente.

Judecătorul delegat nu a putut fi prezent la discuția cu APADOR-CH, pentru a afla câte din aceste rapoarte au fost contestate de deținuți.

Discuții cu deținuții

În cadrul vizitei virtuale, APADOR-CH a cerut să discute și cu câțiva deținuți, care au dorit acest lucru. Conducerea a spus că s-au oferit șase deținuți, care au fost aduși la clubul penitenciarului, unde au discutat pe rând cu reprezentantele APADOR-CH.

Deținut 1 – aflat la regim deschis din ianuarie 2020, a fost extrădat din Belgia și stătea într-o cameră cu 6 deținuți. A susținut că în cameră e curat, băile sunt aproape noi, că au apă caldă în fiecare zi, câte o oră-două dimineața și seara.

Deținutul mergea la muncă la blocul alimentar, iar după amiaza, la școală, în clasa a 5-a. A fost vaccinat cu Pfizer la cerere și beneficiază de convorbiri online cu soția, în fiecare săptămână.

Principala sa nemulțumire nu ține de condițiile de detenție, pe care le-a apreciat ca fiind mulțumitoare, ci amânările mari date de instanță la eliberările condiționate.

Deținut 2 – aflat la regim deschis, tot într-o cameră de 6 persoane cu șase paturi. A spus că a stat și mai rău, respectiv la Arad și Rahova, că aici lucrează la curățenie, că mâncarea e mult peste celelalte penitenciare, iar prețurile la magazin, acceptabile. A fost vaccinat cu vaccinul Astra Zeneca, printre primii deținuți, la cerere, pentru că a înțeles că și angajații penitenciarului s-au vaccinat cu același tip de vaccin și a avut încredere.

Deținutul a semnalat aceeași problemă cu amânările date de instanțe.

Deținut 3 – regim deschis, tot cu 6 deținuți în cameră, lucrează la biblioteca penitenciarului. Deținutul a lăudat condițiile din cameră, mâncarea și prețurile de la magazinul unității. Nu fusese vaccinat încă, se mai gândea dacă o face sau nu. A spus că a avut vizite și online și offline, cu familia, a primit pachete, și că în penitenciar sunt respectate condițiile de igienă pentru că „nu e nimeni nebun să nu poarte mască dacă vede ce e la televizor”.

Deținut 4 – aflat la regim deschis, într-o cameră de 4 paturi, curată, renovată recent, cu apă caldă în fiecare zi. Deținutul lucra la deservire și era la școală în clasa a 10-a, iar înainte de pandemie lucrase în afara penitenciarului pentru o firmă de curățenie.

El a spus că apreciază mai ales vizitele online pentru că are familia departe și nu l-ar putea vizita. A fost vaccinat cu Astra Zeneca.

Deținut 5 – spunea că a nimerit o cameră „bunicică, aerisită” cu 12 deținuți și cam 24 de mp, mâncarea se repetă, dar e bună, la toaletă și duș e „aglomerat ca în tabără”, și că în general nu are nici de reproșat, nici de lăudat penitenciarul, că oferă condiții normale.

A spus că înțelege de ce s-au redus și orele de plimbare (la două ore pe zi), deși el și-a pierdut activitatea de monitor sportiv pe care o făcea înainte de pandemie, prin închiderea sălii de sport, și că apreciază că educatorii se străduiesc să le ofere cursuri interesante, din care chiar și el a aflat ceva nou.

A fost vaccinat, împreună cu jumătate dintre colegii de cameră, cu Astra Zeneca.

Deținut 6 – aflat la regim semideschis, într-o cameră cu 6 persoane, lucra la studioul de radio-tv cu circuit închis al penitenciarului, și la ziarul unității.

Era din octombrie 2020 încarcerat, vaccinat cu Pfizer, aștepta cu nerăbdare să se încheie pandemia ca să se poată întoarce la locul de muncă pe care-l avea înainte de condamnare, și unde are permisiunea să lucreze în continuare, dacă se ridică restricțiile generate de pandemie.

A spus că de când e în penitenciar a beneficiat de 5 vizite cu dispozitiv de separare și 4 vizite online/în fiecare lună și că le-a folosit pe toate, deoarece niciodată nu am fost plecat de acasă mai mult de o săptămână și familia lui avea nevoie de sprijin.

Concluzii și recomandări

Din discuțiile avute în cadrul acestei vizite atipice reprezentantele asociației nu au putut desprinde concret eventualele neajunsuri din camere, care se pot observa doar la o vizită la fața locului.
Au fost evidențiate, însă, câteva neajunsuri sistemice: supraaglomerarea, lipsa personalului medical de specialitate, lipsa locurilor de muncă. Toate preexistente, dar agravate de limitările impuse de pandemie.
Intențiile și planurile conducerii sunt apreciabile, iar rezultatele obținute în urma testării masive și periodice și a vaccinării voluntare par să fie o rețetă de succes.
De asemenea este lăudabil că ANP a decis ca vizitele online să fie acordate tuturor deținuților în această perioadă dificilă, ca un drept și nu ca un bonus.
Asociația recomandă o atenție sporită la situația tensionată existentă în rândul deținuților, generată pe fondul pandemic de toate restricțiile suplimentare impuse și de restrângerea unor drepturi cum ar fi menținerea ușilor deschise, vizitele fără separator, ieșirea la muncă în comunitate. Această situație tensionată se poate traduce într-o creștere a numărului și așa destul de mare de afecțiuni psihice.
Asociația recomandă ANP să facă eforturi susținute pentru aducerea în sistem a medicilor psihiatri și pentru îmbunătățirea tratamentului persoanelor cu boli psihice, segment mult mai vulenrabil decât ceilalți deținuți, mai cu seamă în perioada pandemică.
În privința supravegherii video a deținuților cu tendințe suicidare, Asociația amintește că Legea 254/2013 prevede, la articolul 23, această posibilitate, așadar administrația ar putea implementa astfel de sisteme de monitorizare strict pentru cazurile grave și doar pe perioade limitate la 24 de ore, conform legii.
În privința acordării învoirii pentru participarea la înmormântare, Asociația subliniază că acest drept este o componentă naturală a dreptului la respectarea vieții private și de familie, prevăzut de art. 8 din CEDO și de art. 26 din Constituție. Chiar și în lipsa unei prevederi exprese în legea de executare a pedepselor, Administrația trebuie să se comporte uman în astfel de situații.

Mesajul APADOR-CH către ANP în cazul Satu Mare

19/03/2020/în Buna guvernare, Comunicate, Covid 19, Penitenciare /de Rasista

APADOR-CH a transmis azi, 19 martie 2020, o scrisoare deschisă Administrației Naționale a Penitenciarelor, în legătură cu gestionarea situației speciale din penitenciare, în contextul pandemiei și a incidentului de la Satu Mare.

Mai jos textul scrisorii:

Către Administrația Națională a Penitenciarelor,

Domnului comisar șef Tiberiu Firinel Ungureanu, director ANP,

Domnule director,

APADOR-CH urmărește cu îngrijorare derularea situației de la Penitenciarul Satu Mare, unde în urma unui incendiu provocat în spațiul de deținere au murit trei deținuți, iar alți doi se află în stare gravă la spital.

În contextul pandemiei de Covid 19, instituției dumneavoastră îi revine sarcina dificilă de a proteja sănătatea deținuților, atât prin prevenirea infectării cu Coronavirus, dar și prin gestionarea unei nervozități peste limitele cotidiene.

Vă cerem, domnule director, să vă asigurați că angajații ANP acordă în această perioadă o atenție sporită tuturor aspectelor semnalate de deținuți și că derulează mai mult decât de obicei activități informative cu aceștia, pentru a le explica mai bine perioada pe care suntem nevoiți cu toții să o traversăm.

Pentru că anxietatea îi copleșește deopotrivă pe cei închiși în penitenciar, cât și pe rudele lor de afară, vă sugerăm să le oferiți ambelor categorii posibilitatea de a ține legătura cât de mult se poate, prin mijloace online și telefonice, astfel încât starea de izolare sporită la care se văd supuși acum deținuții să nu escaladeze în incidente precum cel de la Satu Mare, ce se pot solda cu pierderi de vieți.

În virtutea colaborării noastre vechi vă rugăm să ne informați atât pe noi, cât și opinia publică, despre măsurile întreprinse atât la Satu Mare, cât și în restul unităților ANP, pentru o gestionare optimă a perioadei următoare.

Cu considerație,

Georgiana Gheorghe,

Director executiv APADOR-CH

Răspunsul Administrației Naționale a Penitenciarelor

Cazul Lepa, mort în penitenciarul Timișoara

25/07/2019/în Abuzuri ale forțelor de ordine, Penitenciare, Transparenta /de Rasista

APADOR-CH a făcut câteva solicitări de informații publice în cazul deținutului Marcel Lepa, evadat, capturat și apoi decedat la data de 10 iunie 2019, în Penitenciarul Timişoara. Întrucât în spațiul public a fost difuzată informația că deținutul s-ar fi sinucis la câteva zile după ce fusese reîncarcerat, APADOR-CH a cerut de la Penitenciarul Timișoara, de la Administrația Penitenciarelor și de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, informații despre ancheta efectuată de autorități în acest caz.

Solicitările APADOR-CH: către Parchet și către ANP și penitenciar

Răspunsurile primite:

Parchetul Timiș ne-a transmis că a deschis un dosar de cercetare a infracțiunii de ucidere din culpă – citește răspunsul complet al Parchetului
Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a răspuns că decesul deținutului ar fi survenit în dimineața de 10 iunie, prin spânzurare cu un cearceaf, în condițiile în care până la acea dată administrația luase toate măsurile pentru a verifica și preveni eventualele riscuri de autoagresiune. În final ANP menționează că a inițiat demersuri de modificări legislative pentru a spori și permanentiza gradul de monitorizare video a deținuților încadrați în categoria agresivi – citește răspunsul complet al ANP.

APADOR-CH susține demersul ANP privind monitorizarea video permanentă a deținuților cu grad de risc și va monitoriza cazul Lepa până la soluționare.

Raport asupra vizitei în Penitenciarul cu regim închis Miercurea Ciuc

08/07/2019/în Penitenciare /de Rasista

La data de 1 aprilie 2019, două reprezentante APADOR-CH au vizitat penitenciarul cu regim închis Miercurea Ciuc. Este prima dată când organizația a vizitat acest penitenciar.

Efective, spații de cazare, aspect general

Penitenciarul Miercurea Ciuc este unul dintre cele mai curate și îngrijite penitenciare din țară, dar și unul în care problema supraaglomerării este departe de a fi rezolvată.

La data vizitei acesta găzduia 278 de deținuți (toți bărbați adulți), capacitatea maximă de locuri fiind 206. Penitenciarul deține și 37 de locuri la Gospădăria agro-zootehnică (GAZ) dar numai 6 persoane care desfășurau activități erau cazate acolo. Directorul a apreciat că gradul de ocupare al penitenciarului este de 132% raportat la spațiul de 4mp/deținut. Totuși, în ultimii ani, populația carcerală a scăzut (de exemplu, la finalul anului 2018, numărul deținuților era de 304).

Penitenciarul are 35 de camere și 3 secții. Suprafețele camerelor din penitenciar diferă, cea mai mică are o suprafață de 8.10 mp (secția 2) și cea mai mare 38.61 mp (secția 3). Potrivit documentelor oficiale, suprafața totală a camerelor de deținere (cu băi incluse) este de 728.65 mp. Raportat la standardul de 4mp, fiecărui deținut îi revenea la momentul vizitei o suprafață de 2.62 mp.

Conform declarațiilor directorului, singura soluție pentru a rezolva problema supraaglomerării ar fi să fie redus numărul de deținuți (mai multe ieșiri decât intrări), lucru care nu nu este de așteptat în curând. Acesta a mai precizat că din cauza condițiilor de detenție, toți deținuții beneficiază de recursul compensatoriu. Potrivit datelor din raportul anual al penitenciarului pe 2018, 19 deținuți au fost puși în libertate urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 169/2017, prin recalcularea durateu pedepsei de rămase de executat.

Penitenciarul Miercurea Ciuc nu se poate extinde și nu poate construi spații noi de deținere. În urma controlului efectuat de Direcția de Inspecție Penitenciară în noiembrie 2018, s-a ajuns la concluzia că, unitatea fiind situată în zona de protecție a unor monumente istorice, pentru executarea lucrărilor de reparații curente ar trebui să aibă autorizație de construcție. În aceste condiții, a fost depusă o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc, pentru efectuarea lucrării de reparare a învelitorii din țiglă aferentă pavilionului 1 fără autorizație de construcție.

În ceea ce privește personalul, din numărul de 233 de posturi numai 173 erau ocupate. Cu titlu de exemplu, rămân neocupate posturile de: director adjunct, 2 psihologi, 4 asistenți sociali, 4 ofițeri educativi, 1 medic șef generalist. Din 2017, postul de medic șef s-a scos la concurs dar nu s-a prezentat nimeni. Reprezentanții penitenciarului apreciază că ar fi nevoie și de un medic psihiatru, având în vedere numărul mare de deținuți cu probleme de sănătate mintală. . Postul de preot catolic este vacant din 2012 însă un reprezentant al Bisericii Catolice vine periodic să vorbească cu deținuții. Secția a 3-a are și o capelă în care își desfășoară activitatea un preot ortodox, angajat al ANP. Unii dintre deținuții cu care au vorbit reprezentantele APADOR-CH susțin că în capelă nu se desfășoară niciun fel de activități.

Reparații curente, investiții

Potrivit datelor furnizate de reprezentanții penitenciarului, în anul 2018 și 2019 au fost realizate doar reparații curente. De exemplu, au fost efectuate zugrăveli, reparații instalații, reparații uși și ferestre la un număr de 25 camere de deținere (22 la sediul unității și 3 camere la GAZ, sala de așteptare vizitatori, post control 1 și 3, posturile de bază, bucătărie cadre și deținuți, depozitele de alimente. De asemenea, au fost înlocuite parțial panourilor de GAZ și acoperișul. Tot în 2018 a fost achiziționată și o ambulanță pentru transportul deținuților.

Directorul penitenciarului și-a exprimat regretul că nu a putut fi realizat proiectul referitor la stația de epurare a GAZ pentru care au fost alocați 100 mii lei din buget în anul 2018. Acest lucru s-a datorat imposibilității colaborării cu firma SC IGUT SRL Brașov, proiectantul inițial al obiectivului de investiții în anul 2003.

Munca deținuților

În 2018 penitenciarul a continuat contractul cu S.C. Rilug având ca obiect coaserea de încălțăminte. Potrivit datelor prezentate în raportul anual, 53 de deținuți au muncit în acest cadru. La data de 31 martie 2019 firma a intrat în lichidare și colaborarea a încetat. De altfel, în ultimii ani, se constată lipsa solicitărilor din partea operatorilor economici din cauza potențialului industrial și agricol foarte redus al municipiului Miercurea Ciuc, lipsa personalului care ar putea asigura paza punctelor de lucru și nu în ultimul rând lipsa deținuților la regim deschis.

Blocul alimentar

Blocul alimentar al penitenciarului este foarte bine întreținut și se remarcă prin curățenie exemplară. Marmitele datează de acum 7 ani și sunt în stare foarte bună. Șase deținuți ajută la bucătărie și își fac analize de două ori pe an. În ziua vizitei, meniul pentru masa de prânz era: tocană de cartofi, ciorbă de zarzavat și ciorbă de fasole și varză călită și paste cu brânză (pentru cei cu regim). Potrivit datelor furnizate asociației, o parte din hrana persoanelor private de libertate în anul 2018 a fost asigurată din produsele obținute în cadrul gospodăriei agrozootehnice a penitenciarului (care are 40 de vite): carne de vită, lapte și telemea, au acoperit întregul necesar din aceste produse. De asemenea, 30% din necesarul de cartofi, dovlecei și verdețuri a fost obținut din producție proprie.

În timpul vizitei, deținuții au afirmat că li se asigură dreptul de a efectua cumpărături de la magazinul din incinta penitenciarului, dar că prețurile sunt mari (adaos de 30% față de prețurile din afară).

Asistența medicală

Cel mai îngrijorător aspect constatat de reprezentantele asociației în timpul vizitei a fost lipsa încadrării postului de medic medicină generală în penitenciar. Asistentul medical din Secția 1 a afirmat că acest post este vacant din anul 2014 de când medicul a demisionat. Practic, asistența medicală în penitenciar este asigurată de 7 asistenți medicali sub îndrumarea medicului de medicină generală al Penitenciarului Satu-Mare (care dă consultații pentru bolile cronice și vine când este nevoie în penitenciar). Asistenții medicali își desfășoară activitatea în regim de 12/24, 12/48 și, potrivit conducerii, depun eforturi pentru a menține calitatea actului medical.

Până la ora 11 când reprezentantele asociației au stat de vorbă cu asistentul medical, acesta oferise 38 de consultații (media fiind de 40-50 de consultații/zi). Cele mai dese afecțiuni ale deținuților sunt cele cardiace și cele psihice (30% din populația carcerală suferă de astfel de afecțiuni). Nu existau în evidență persoane cu HIV sau consumatoare declarate de droguri. În 2018 au fost depistate 3 cazuri de hepatită virală A. Asistența de urgență este asigurată de Spitalul Județean din Miercurea Ciuc cu care se colaborează bine iar internările în spitalele penitenciar se realizează în Spitalul Penitenciar Dej. În ultimii 5 ani nu au avut loc decese.

Asistentul medical s-a plâns că răspunderea este foarte mare în lipsa unui medic în cadrul penitenciarului. Acesta a mai menționat că în curând mulți colegi vor ieși la pensie și vor rămâne doar 3 asistenți medicali „dacă rămânem 3, voi pleca și eu; singurul avantaj este pensionarea anticipată, dacă se scoate și asta vom pleca toți din sistem”. Directorul penitenciarului a recunoscut că asigurarea asistenței medicale este o problemă și că nu știe ce se va întâmpla în următoarele 6 luni.

APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului Miercurea Ciuc să ia toate măsurile, de urgență, pentru a rezolva problema lipsei unui medic generalist permanent în penitenciar. De asemenea, având în vedere faptul că unii dintre asistenții medicali urmează să se peisioneze, reprezentanții penitenciarului trebuie să se gândească încă de pe acum la soluții pentru înlocuirea lor pentru a nu ajunge într-o situație de impas.

Educație și asistență psihologică

La momentul vizitei reprezentantelor APADOR-CH tocmai se terminase cursul primar de limba română la care participaseră 6 deținuți. Penitenciarul are două săli de cursuri (una pentru română și alta pentru maghiară). În anul 2018 au continuat demersurile de identificare a persoanelor private de libertate cu nevoi de școlarizare, în anul școlar 2017-2018 erau înscriși în ciclul primar 28 de deținuți, ciclul gimnazial 15 (total 43); în anul școlar 2018-2019 erau înscriși în ciclul primar 23 de deținuți, ciclul gimnazial 30 (total 53).

Biblioteca penitenciarului a fost dotată cu 500 de cărți în urma sponsorizării din partea editurii Dexton, București.

Judecătorul delegat

Judecătorul delegat nu se afla în penitenciar la data vizitei. Potrivit datelor furnizate ulterior de conducerea penitenciarului, în anul 2018 au existat 96 de plângeri referitoare la încălcarea drepturilor persoanelor condamnate. Nu a existat nicio situație în care judecătorul de supraveghere a privării de libertate sau instanța de judecată să fi constat încălcarea, de către administrația penitenciarului, a unui drept prevăzut de lege. Într-o singură situație instanța a dispus reanalizarea, de către penitenciar, a cererii petentului având ca obiect introducerea unui număr de telefon în lista predefinită.

Vizita pe secții

Secția 3

Secția 3 găzduiește 114 persoane private de libertate în 12 camere. Trei dintre aceste camere sunt amenajate pentru deținuții care muncesc. La parterul secției se află 11 dușuri dintre care doar 9 erau funcționale la data vizitei. Deținuții se pot spăla de 2 ori pe săptămână, timp de maxim 10 minute. Reprezentantele asociației au observat că băile aveau igrasie și sistemul de ventilație nu era funcțional. Potrivit spuselor conducerii, se afla în lucru un studiu de fezabilitate pentru introducerea de dușuri în cameră. Până la acel moment, APADOR-CH recomandă repararea dușurilor nefuncționale și a sistemului de ventilație și rezolvarea problemei igrasiei. Cea mai bună soluție sunt totuși dușurile în cameră, mai ales în condițiile în care unii deținuți s-au plâns că trebuie să coboare la parter să facă duș, lucru care poate cauza unele probleme de sănătate (mai ales de natură stomatologică) atunci când este iarnă și frig.

Camera E 3.12

Camera E 3.12 are o suprafață de 28,20 mp și capacitatea legală este de 7 persoane. La momentul vizitei în cameră se aflau 16 deținuți și 18 paturi. Altfel, în momentul de față fiecărui deținut îi revine 1.56 mp, mult sub standardul de 4mp.

Deținuții din această cameră s-au plâns în legătură cu următoarele aspecte: a) faptul că nu există scări la paturile suprapuse și de multe ori este dificil să urce b) mâncarea pe care au apreciat-o proastă pentru că are prea multă făină c) curțile de plimbare foarte mici și timpul limitat de stat afară (2,3 ore) d) săpunul foarte prost „de câine” e) faptul că penitenciarul nu le pune la dispoziție timbre și plicuri f) faptul că și-ar dori să muncească „nu nepărat cu plata”.

Reprezentantele asociației au putut observa cele 6 curți de plimbare ale penitenciarului, toate dotate cu grup sanitar, telefon și masă.

Pentru a evita accidentele, APADOR-CH recomandă penitenciarului Miercurea Ciuc să ia măsuri pentru instalarea de scări pentru paturile suprapuse din camere. De asemena, Penitenciarul trebuie să respecte dreptul deținuțior la corespondență prin punerea la dispoziția acestora de timbre și plicuri. Informarea acestora, în spații accesibile (camere, sălile de vizită) despre drepturile pe care le au în timpul executării pedepsei ar fi de asemenea necesară.

În secția 3 este amenajată și o frizerie care avea un aspect destul de neîngrijit la data vizitei. Baia acesteia avea probleme cu scurgerea. Potrivit raportului anual al Penitenciarului Miercurea Ciuc, în 2018 a fost discutată și posibilitatea organizării unui curs de formare profesională pentru un frizer. Acesta nu s-a mai realizat, din cauza dificultăților întâmpinate: imposibilitatea identificării unui lector pentru susținerea cursului de calificare propus, lipsa spațiilor disponibile, interes scăzut din partea deținuților. Tot în 2018 au fost organizate semestrial întâlniri între angajatori și deținuți, 3 dintre aceștia acceptând să participe pe bază de CV. Asociația recomandă Penitenciarului Miercurea Ciuc să intensifice eforturile în vederea organizării unor cursuri de formare profesională care să le dea deținuților o șansă reală de a se integra în societate după eliberare.

Secția 2

Camera E 2.1 a fost descrisă de cei 2 deținuți care locuiau acolo drept „un sicriu”. Suprafața acestei camere este de 10.43 mp și capacitatea legală este de 2 persoane. Deținuții s-au plâns că nu li se respectă dreptul la informare pentru că între orele 7 și 8 sunt chemați la apel tocmai atunci când la televizor sunt știrile cele mai importante. Aceștia au mai menționat că penitenciarul nu le dă detergent.

Camera E 2.3 are o suprafață de 26,40 mp și o capacitate legală de 6 persoane. La momentul vizitei, în cameră erau găzduiți 18 deținuți în 18 paturi (3 suprapuse). În momentul de față fiecărui deținut din această cameră îi revine app. 1.46 mp, mult sub standardul de 4mp. Grupul sanitar și dușul sunt amenajate în cameră. Persoanele private de libertate din această cameră nu au exprimat nemulțumiri în legătură cu condițiile de detenție, poate și pentru că discuțiile au avut loc de față cu reprezentanți ai penitenciarului. Fiind vorba de un penitenciar cu regim închis, discuțiile nu au putut avea loc cu ușile închise, fără mascați prezenți.

Camera E 2.2 este foarte mică cu o suprafață de 13,93 mp și o capacitate legală de 3 persoane. Găzduia 4 persoane la momentul vizitei și avea amenajate 6 paturi. În momentul de față fecărui deținut din această cameră îi revine app. 3.4 mp, sub standarul de 4 mp.

Potrivit afirmațiilor reprezentanților penitenciarului, izolatorul de pedepse din secție (singurul izolator din penitenciar) a fost folosit o singură dată în 2018. Acesta este dotat cu toaletă și chiuvetă și este folosit în general ca și cameră de așteptare (pentru 1-2h). Camera de izolare este și ea folosită foarte puțin, are o saltea veche de 2 ani, ventilație.

Camera de vizită intimă din Secția 2 era curată și echipată corespunzător: frigider, televizor, duș și WC. Penitenciarul are în această secție și un atelier unde deținuții pot repara haine (dotat cu mașină de cusut) sau desfășura activități legate de fierărie și vopsitorie.

Secția 1

La momentul vizitei, camera E 1.14 găzduia 2 persoane în regim de maximă siguranță. Suprafața camerei este de 8.10 mp și capacitatea legală este de 2 persoane.

Suprafața camerei E 1.20 este de 26,80 mp și capacitatea legală este de 6 persoane. La momentul vizitei aceasta găzduia 7 persoane.

Secția 1 găzduia și 8 deținuți cu regim semideschis care urmau să fie trasferați. Ușile camerelor acestora erau închise, reprezentanții penitenciarului precizând că din cauza fluctuației foarte mari nu pot asigura o cameră pentru cei de la semideschis. Asociația recomandă să fie luate toate măsurile necesare pentru a asigura deținuților cu regim semideschis, indiferent cât timp petrec în Penitenciarul Miercurea Ciuc, condițiile specifice regimului lor de detenție.

Toate camerele vizitate sunt dotate cu televizoare. Sala de video-conferințe este funcțională dar nu a fost folosită pentru că nu au existat solicitări din partea instanței. Din când în când se mai folosește pentru video conferințe cu ANP-ul.

Concluzii și recomandări

APADOR-CH apreciază că Penitenciarul Miercurea Ciuc este unul dintre cele mai curate și îngrijite penitenciare din țară. Cu toate astea, persistă 2 mari probleme: supraaglomerarea și lipsa (din 2014) a unui medic care să asigure permanent asistența medicală.

APADOR-CH recomandă:

Luarea tuturor măsurilor pentru rezolvarea problemei supraaglomerării, inclusiv prin elaborarea unei strategii pe termen mediu și lung având în vedere că spațiul și natura penitenciarului nu permitextinderea sau construirea de noi spații. În acest sens este vitală și cooperarea cu conducerea ANP.

Luarea tuturor măsurilor, de urgență, pentru a rezolva problema lipsei unui medic generalist permanent în penitenciar. De asemenea, având în vedere faptul că unii dintre asistenții medicali urmează să se pensioneze, reprezentanții penitenciarului trebuie să se gândească încă de pe acum la soluții pentru înlocuirea lor pentru a nu ajunge într-o situație de impas.

Georgiana Gheorghe

Nicoleta Popescu

Citiți răspunsul ANP la acest raport

Raport privind vizita în Penitenciarul Craiova

01/07/2019/în Penitenciare /de Rasista

La data de 10 iunie 2019 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Craiova. Cea mai recentă vizită APADOR-CH a avut loc în anul 2014 (raportul vizitei poate fi consultat aici), care a fost o vizită de revenire la cea din 2012 (raportul vizitei din 2012 poate fi consultat aici).

Aspecte generale, efective, spații de deținere

La vizitele precedente APADOR-CH, problema cea mai gravă a Penitenciarului Craiova o constituia supraaglomerarea. În prezent, aceasta a fost soluționată. La data vizitei, penitenciarul găzduia 675 de deținuți încadrați în toate regimurile de executare a pedepsei. Din acest număr 108 erau femei – 60 dintre acestea fiind cazate în secția exterioară de la Ișalnița. Penitenciarul avea astfel un grad de ocupare de 82%. Aceasta se datorează pe de-o parte modificării termenului de schimbare a regimului de detenție și pe de altă parte recursului compensatoriu. Astfel, s-a realizat aproape o înjumătățire a numărului deținuților față de anul 2017, când erau 1120 de deținuți.

Cu toate acestea, conducerea susține că ar fi necesară o reorganizare a tuturor pavilioanelor, pentru că raportat la suprafaţa de 4 mp, cât ar trebui să revină unui deținut, această cerință nu este încă îndeplinită. Reorganizarea spațiului este dificil de realizat pentru că nu se poate face decât pe verticală (lângă penitenciar aflându-se o școală). Capacitatea de cazare la 4 mp ar fi de 462 deținuți (fără secția exterioară), iar în prezent unitatea găzduiește 615 deținuți (fără secția exterioară). În acest sens, a fost transmisă în luna aprilie 2019 către Administrația Națională a Penitenciarelor nota conceptuală și tema de proiectare privind realizarea unui nou pavilion de deținere la secția exterioară Ișalnița, fiind propusă realizarea a 80 locuri de cazare prin Mecanismului Financiar Norvegian, în 3 ani, investiție în valoare de un milion de Euro. Se urmărește mutarea întregii secții de femei de la Penitenciarul din Craiova la Ișalnița pentru a oferi condiții mai bune deținutelor și pentru a mări spațiul la penitenciar.

Deținuții sunt cazați în 8 secții interioare (dintre care una de femei) și o secție exterioară pentru femei, la Ișalnița. Este singurul penitenciar care are secție de femei în regiunea Sud-Vest (Dolj, Olt, Mehedinți, Gorj, Argeș și Vâlcea), pentru toate regimurile. Penitenciarul are în detenție de asemenea deținuți în tranzit pentru prezentarea la organele judiciare din județele Olt și Dolj. La momentul vizitei, secția de arest preventiv din cadrul penitenciarului găzduia 26 de persoane.

Conducerea a menționat că, față de vizita din 2014, s-a suplimentat secția de la Ișalnița cu 24 de locuri (2016) și au fost efectuate reparații curente anuale.

În ceea ce privește personalul, gradul de ocupare al posturilor este de aproximativ 80%. Conducerea afirmă că acest deficit se resimte, mai ales la departamentul escortă. Sunt vacante 21 de posturi de ofițer (din 93 cât sunt prevăzute în schemă) și 87 de locuri vacante pentru agenți (din 432 prevăzute). Conducerea a declarat că aşteaptă resurse financiare și deblocarea posturilor (care sunt blocate din motive legislative).

Conducerea penitenciarului admite că dispune de trupe de intervenție, așa numiții mascați, dar susține că sunt folosite numai ca forță de descurajare și numai pentru situațiile în care deținuții sunt transportați în exterior. Reprezentantele APADOR-CH au observat prezența mascaților în interiorul penitenciarului, la momentul vizitei, aceștia însă nu purtau mască sau cască, dar aveau numărul de identificare pe vestă.

Penitenciarul are camere cu dimensiuni variabile, de exemplu camere în care sunt deținute maximum două persoane (la regimul de maximă siguranță) și camere de câte 12 de locuri sau chiar 30 de locuri în secția de arest preventiv.

Conform documentelor puse la dispoziție de conducerea penitenciarului, penitenciarul beneficiază de 20 de curți de plimbare, împărțite pe fiecare secție, având dimensiuni de la 30 mp la 182 mp, inclusiv o curte pentru fotbal. Secția de la Ișalnița are 4 curţi de plimbare de 100 mp, 1152 mp, 52 mp și 53 mp.

Asistenţa medicală

Personalul medical este format din 3 medici generaliști, 11 asistenți medicali și un medic psihiatru. Medicii lucrează în ture, în intervalul orar 7.30-19.00, luni-vineri. Un asistent medical este în permanență în penitenciar. Față de anul 2014, nu mai există medic pneumolog, radiolog, stomatolog și nici tehnician dentar. La nevoie, vine doctorul stomatolog de la Penitenciarul de Minori și Tineri din Craiova. Penitenciarul beneficiază de un cabinet stomatologic dotat, având inclusiv cabinet de tehnică dentară (tehnicianul însă decedase de curând).

Infirmeria dispune și de trei izolatoare TBC însă acestea nu se mai folosesc pentru că nu au mai fost cazuri de TBC, iar dacă există acestea merg la un Penitenciar Spital (Mioveni, Jilava, Rahova). La momentul vizitei acestea erau folosite ca spații de depozitare.

Afecțiunile medicale cele mai frecvente sunt cele cardiace, psihiatrice și în general boli cronice. Nu existau în evidență femei cu probleme ginecologice, dar consultațiile de acest tip se desfășoară la unul dintre Penitenciarele Spital.

Doctorul cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH a declarat că nu există persoane cu HIV, dar nici nu se fac teste în acest sens. Or, în absenţa testelor, nimeni nu poate afirma cu certitudine că nu există astfel de cazuri. Doctorul a declarat de asemenea că nu există persoane cu boli cu transmitere sexuală. Medicul a afirmat că penitenciarul este aprovizionat cu prezervative, însă acestea se dau doar la cerere. Asociația recomandă punerea prezervativelor în locuri accesibile deținuților, pentru că aceștia nu au curajul să vină să ceară la cabinetul medical. De asemenea, se impune aprovizionarea cu teste rapide pentru HIV, iar deținuții să fie testați la intrare în penitenciar și periodic, dacă sunt de acord.

În ceea ce privește consumatorii de droguri, penitenciarul asigură doar consult psihiatric pentru aceștia. În ultimul an a fost o singură persoană în tratament cu metadonă, asigurat de Penitenciarul Rahova, întrucât Penitenciarul Craiova nu se aprovizionează cu metadonă. La momentul vizitei erau în evidență trei persoane cu dializă care sunt transportate la Spitalul din oraș pentru tratament.

În fiecare zi sunt aproximativ 30 de consultații medicale. Deținuții au posibilitatea, la cerere, să meargă și la alte spitale pentru consultații.

Aprovizionarea cu medicamente se face o dată pe an de la Spitalul Mioveni, însă medicul a declarat că s-a mai întâmplat să existe întârzieri sau să nu se aducă toate medicamentele comandate. În farmacia penitenciarului erau la momentul vizitei doi farmaciști care au declarat că aprovizionarea este satisfăcătoare.

În ultimele șase luni au existat 78 de consemnări de incidente cu agresiune, dintre care 50 au fost cu leziuni. Doctorii completează pentru fiecare reclamație de agresiune un formular standard și schițe anatomice pentru leziuni, se face sesizare la Parchet și se merge la Medicină Legală pentru expertiză.

APADOR-CH apreciază faptul că penitenciarul a reușit să ocupe postul vacant de psihiatru în anul 2019. Din 2016 până anul curent nu a existat un astfel de medic, penitenciarul fiind nevoit să transporte deținuții la Penitenciarele Spital, o chestiune îngrijorătoare având în vedere frecvența bolilor psihice și a tulburărilor de comportament în rândul deținuților.

Conform declarațiilor doctorului, sunt 100 de deținuți aflați sub tratament (aproximativ 14% dintre deținuți). Cele mai frecvente afecțiuni sunt tulburările de personalitate de tip antisocial, în proporție de 70%, tulburările de somn, tulburările de adaptare. Se încearcă stoparea traficului de medicamente și a cazurilor de ingestie voluntară, de aceea medicamentele se dau doar în prezența psihiatrului. Acesta merge dimineața și oferă medicamentele, totodată vorbește cu deținuții și află astfel de noi cazuri care necesită atenție. În fiecare zi, fiecare secție, are program de consultaţii psihiatrice la care au acces cei care fac cerere prealabilă și cei pe care îi cheamă psihiatrul (prin autosesizare).

Hrana și blocul alimentar

Asemănător vizitei precedente, punctul forte al meniului este pâinea caldă produsă în unitate. Meniul din ziua vizitei, potrivit meniului scris înmânat de către conducere reprezentantelor APADOR-CH, era: micul dejun – ceai, pâine, biscuiți, brânză, ou fiert; prânzul – ciorbă rădăuțeană cu carne de vită și fasole bătută; cina – tocăniță de cartofi cu jumări, cu suplimentele aferente la normele de hrană destinate bolnavilor.

APADOR-CH apreciază faptul că există personal special pentru blocul alimentar (personal tehnic și un supraveghetor). Conform declarațiilor conducerii, acesta a ajutat foarte mult la reorganizarea spațiului și a activității. 20 deținuți lucrează la blocul alimentar și alți 10 la brutăria penitenciarului.

Blocul alimentar este dotat cu 10 marmite, sistem de ventilație, spațiu depozitare alimente, ladă frigorifică pentru carne, vestiar pentru deținuți, cameră pentru tranșat carnea. Per total, bucătăria era curată, însă sistemul de ventilație nu făcea față activității, astfel că era foarte cald, mult abur și apă care curgea pe pereți, ceea ce face ca activitatea deţinuţilor să fie mult îngreunată și să nu se desfăşoare în condiții optime pentru sănătatea acestora. Inclusiv conducerea a menționat că nu este foarte mulțumită de acest sistem de ventilație.

Magazinul alimentar din incinta penitenciarului era bine aprovizionat la data vizitei. Prețurile erau afișate. Cu titlu de exempluꓽ apa plată – 2.80 lei/l, șampon – de la 12 la 20 lei, cafea – de la 3.20 lei pachetul etc. Potrivit datelor furnizate de conducere, este înfiinţată o Comisie de monitorizare a activităţii punctului comercial, care are sarcina de a analiza periodic activitatea, inclusiv sub aspectul prețurilor practicate. În trecut, comisia ar fi notificat societatea comercială în cauză şi, în urma notificării, au fost aplicate reduceri de preţuri la unele produse.

Departamentul socio-educativ

Departamentul socio-educativ este format din serviciul psihosocial și serviciul educativ/reintegrare.

Serviciul psihosocial este format din 4 psihologi și 3 asistenți sociali, însă se simte necesitatea suplimentării numărului de asistenți cu cel puțin doi, au declarat angajații. Psihologii desfășoară în fiecare luni și marți evaluare periodică și finală a deținuților, programe terapeutice stabilite pe baza nevoilor acestora. Au fost implementate 12 astfel de programe (program pentru diminuarea impulsivității, program destinat agresorilor sexuali, program destinat persoanelor cu afecțiuni psihice etc.), la care au participat în medie câte 12 deținuți. În medie, zilnic, un psiholog face două consilieri individuale. La momentul vizitei APADOR-CH se anunțase sosirea unei persoane cu tentative de suicid. Aceasta urma să fie evaluată de psihologul prezent pe tură și să dispună măsurile necesare. Ulterior este informat şi psihiatrul, în cazul în care se impune tratament, șeful de secție și deținuții de sprijin de pe secție care ajută personalul în monitorizarea acestor cazuri și nu numai.

Asistenții sociali desfășoară programele sociale pe baza ghidurilor ANP în domenii precum relațiile parentale, liberarea condiționată, educație civică. Numărul persoanelor private de libertate incluse în aceste programe este de 225. Asistenții sociali au prezentat reprezentantelor APADOR-CH respectivele ghiduri care datează din 2010, motiv pentru care asociația consideră că o reîmprospătare și o adaptare la realitatea actuală a cursurilor ar fi utile pentru a atrage mai mulți deținuți.

O problemă semnalată de serviciul psihosocial a fost aceea că 8% dintre deținuți sunt analfabeți funcţional, ceea ce îngreunează și mai mult lucrul cu ei. Potrivit angajaților, ar fi necesar ca școala în penitenciar să fie obligatorie, ceea ce ar favoriza şi reintegrarea lor în societate ulterior eliberării.

Serviciul Educație este format din 16 educatori, fiecărui educator îi revin aproximativ 80 de deținuți. Aceștia au confirmat procentul de 8% analfabeţi și au declarat că există un program pentru combaterea analfabetismului și încercă de asemenea să desfășoare diverse activități de scurtă durată pentru aceștia (matematică simplă, gândire logică, confecționare felicitări) pentru a evita izolarea acestora de restul deținuților care au acces la o paletă mai largă de activități. În medie sunt cam șapte participanți la programele educative, pentru că majoritatea preferă să muncească. Per total, pe un semestru un deținut participă la trei-patru activități educative și urmează un program de reintegrare.

Profesorii care vin să predea sunt din cadrul Liceului Tudor Arghezi din Craiova și nu sunt subordonați penitenciarului. Aceștia țin cursuri de nivel primar și gimnazial în timpul săptămânii și de liceu (clasele a IX-a și a X-a) sâmbăta și duminica.

Potrivit datelor furnizate de conducere, la încheierea anului școlar 2017-2018 situația participării persoanelor private de libertate la cursuri școlare a fost următoarea:

La cursuri școlare învățământ primar au fost înscrise 62 de persoane, din care 22 femei și au absolvit 23 de persoane, din care 12 femei;
La cursuri gimnaziale au fost înscrise 39 de persoane și au absolvit 18 persoane;
La cursuri școlare liceale, clasele IX-X au fost înscrise 44 de persoane și au absolvit 16.

În anul școlar 2018-2019 situația înscrierii deținuților la cursuri școlare a fost următoarea:

La cursuri școlare învățământ primar au fost înscrise 43 de persoane, din care 19 femei;
La cursuri gimnaziale au fost înscrise 24 de persoane;
La cursuri școlare liceale, clasele IX-X au fost înscrise 28 de persoane.

Preotul ortodox al închisorii este angajat al penitenciarului și beneficiază de o capelă în corpul de clădire unde se află sălile de clasă. Au acces în penitenciar și membrii altor culte religioase sau asociații religioase, la cerere. Asociația Polițiștilor Creștini din România vine deseori și organizează întâlniri cu deținuții, a declarat conducerea.

Penitenciarul colaborează cu trupe de teatru din Craiova și a participat inclusiv la festivalul de teatru al deținuților. În urmă cu două săptămâni avusese loc o piesă de teatru de improvizație în sala de festivități a penitenciarului special amenajată pentru astfel de activități educative.

Sala de sport este în interiorul penitenciarului și are șapte aparate și o masă de ping-pong. Aceasta era curată, aparatele în stare foarte bună de funcționare. Deținuții sunt scoși aici câte opt, în funcție de regim.

Penitenciarul deține și o bibliotecă foarte bogată. Spre deosebire de vizita din 2012, penitenciarul are în prezent un fond de carte de 5000 de cărți, inclusiv 1000 de manuale școlare de la ANP. În medie sunt 40 de solicitări de carte lunar. Responsabilul bibliotecii a menționat că există și cinci exemplare ale Codului Penal dar erau la sectorul de carantină la momentul vizitei.

Munca

Potrivit datelor furnizate de conducere, de la începutul anului până în prezent au fost încheiate șapte contracte cu beneficiari externi pentru prestări servicii şi un contract de voluntariat (forţa de muncă specială – persoane fizice şi persoane juridice).

A fost folosit la activităţi lucrative un efectiv mediu de 199 de persoane private de libertate din care:

Efectivul mediu folosit la muncă cu plată – 90;

Efectivul mediu folosit la prestări servicii în exteriorul locului de deţinere – 87;
Efectivul mediu folosit la prestări servicii şi producţie bugetară în interiorul locului de deţinere – 3;

Efectivul mediu folosit în interesul locului de deţinere – 106;
Efectiv mediu folosit în regim de voluntariat-3.

Realizările obţinute din munca prestată de persoanele condamnate, până la 10.06.2019 au fost de 909.825,00 lei, potrivit datelor furnizate de conducere.

Spre deosebire de vizita din 2012, secția de tâmplărie din cadrul penitenciarului nu mai funcționează din cauza lipsei de fonduri, instrumentele și dotările acesteia fiind lăsate să se deterioreze.

Conducerea afirmă că există solicitare mai mare de forță de muncă decât poate penitenciarul să asigure, pentru că deţinuţii nu îndeplinesc criteriile de selectare la muncă, prevăzute în Decizia nr. 500165/2017 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind organizarea muncii persoanelor private de libertate („calificarea, deprinderile și aptitudinile acestora, vârstă, starea de sănătate, măsurile de siguranță, precum și programele destinate sprijinirii formării profesionale a acestora‟).

Vizite și corespondenţă

Corpul pentru sectorul vizite a fost realizat în 2010 cu fonduri proprii și reprezintă un motiv de mândrie pentru conducerea penitenciarului Cuprinde un hol de așteptare unde sunt expuse pe pereți, pe planșe de dimensiuni A3, regulamentul, drepturi și obligații, obiecte permise/interzise. Tot spațiul este dotat cu sistem de monitorizare video, supraveghetorul având un birou separat de unde urmărește înregistrările video. Totodată, biroul acestuia are o fereastră largă din sticlă fumurie care permite supravegherea persoanelor care se află în camera cu separator, asigurând astfel confidențialitate acestora.

Din hol se face accesul către camera de vizită cu separator dotată cu nouă cabine, cameră de vizită fără separator cu șase mese, o cameră pentru mamă și copil sau pentru asistenți maternali făcută cu sprijinul bisericii, camerele de vizită intimă. Durata vizitelor este de 2h. Sinteza activităţii sectorului vizite a reliefat o medie generală zilnică de peste 50 vizite acordate.

Există două camere pentru vizita intimă: prima este dotată cu telefon, frigider, televizor și este curată, cea de-a doua nu are televizor și nici iluminare suficientă. Conducerea a menționat că sunt oferite produse igienice la vizita intimă, totuși acestea nu erau în cameră la momentul vizitei APADOR-CH.

Tot în acest corp se găsesc două cabine pentru videoconferință cu familia, dotate cu o cameră și căști. De asemenea, există posibilitatea videoconferințelor cu instanța însă s-au folosit foarte rar pentru că instanțele nu sunt foarte receptive la această opțiune, a declarat conducerea. Sistemul a fost folosit cu poliția finlandeză o dată și mai des cu ANP.

Camera de primire a pachetelor este prevăzută cu vizetă şi pachetele se deschid în prezenţa deţinuţilor și a vizitatorilor acestora. Este permis ca un pachet să conțină cel mult 10 kg alimente, 6 kg fructe și legume, 20 l apă/suc. Nu sunt permise alimentele gătite ce necesită încălzire.

Corespondența primită de deținuți este notată într-un registru – numele expeditorului și al destinatarului. Potrivit documentelor furnizate de conducere, în perioada 01.01.2019 – 10.06.2019 s-au distribuit 6155 expedieri poştale.

Judecătorul delegat

Judecătorul delegat are biroul în clădirile administrative ale penitenciarului şi este ajutat de un grefier. Judecătorul susține că problemele reclamate de deținuți sunt legate în cea mai mare parte de recursul compensatoriu, de faptul că unii deținuți vor bani în loc de deducerea zilelor din sentința pe care o mai au de executat și în legătură cu condițiile de detenție. Dacă în 2017 erau aproape 60 de cazuri de refuz de hrană pe an, în prezent, de la preluarea noii conduceri de către actualul director, acestea sunt în jur de cinci pe an, însă judecătorul consideră că acestea sunt doar epatări. Per total, sunt 630 de plângeri pe an. Deținuții de obicei fac cerere pentru a vorbi cu judecătorul sau îi scriu scrisori.

În ceea ce privește starea disciplinară a deținuților, de la începutul anului până în prezent a fost înregistrat un număr de 30 de evenimente negative, de mică gravitate. Sancțiuni disciplinare aplicate de la începutul anului sunt în număr de 243, iar recompense – 615. Per total, reprezentanții penitenciarului afirmă că atmosfera s-a detensionat de când a scăzut numărul deținuților. Ultima sinucidere a avut loc în anul 2017, iar automutilările și incidentele dintre deținuți au scăzut considerabil.

Secția de femei

Secția de femei este formată din secția interioară (secția 1) din cadrul penitenciarului, unde sunt 48 de femei, și secția exterioară de la Ișalnița – 60 de femei. Secția 1 se află într-un corp de clădire care are toate ferestrele spre o curte interioară, ca să se evite orice legătură cu secțiile pentru bărbați. În secția de femei din penitenciar sunt toate regimurile de pedepse. Asociația constată că persistă problema de la vizita din 2012 și anume că toate camerele femeilor se află în aceeași secție, ceea ce face ca procedurile privind regimurile să nu poată fi respectate. Deși femeile din regimul deschis și cele din regimul semideschis beneficiază în general de dreptul de a avea ușile camerelor deschise pe durata zilei, ele sunt închise de fiecare dată când e nevoie să fie transportate celelalte deținute din camere în diverse scopuri. Paza acestora este asigurată de 22 de agenți femei.

Cele 48 de femei sunt cazate în șapte camere. Dimensiunile camerelor variază de la 7.03 mp la 28 mp. Camerele vizitate de reprezentantele APADOR-CHꓽ Camera 1 – regim semi-deschis, 12 paturi, 10 deținute în 26.52 mp (7.14 mp – grupul sanitar), Camera 6 – regim închis, 10 paturi, 7 femei deținute în 28 mp (7.44 mp – grupul sanitar). Grupurile sanitare sunt formate din unul sau două WC-uri cu bazin, în funcție de dimensiunea camerei, duș separat de acestea și chiuvetă. Fiecare cameră are și un spațiu pentru depozitarea alimentelor, cu dimensiuni de la 0.45 mp la 3.84 mp. Camerele sunt dotate cu televizoare tip plasmă, telefon și mobilier pentru servit masa.

În camerele vizitate, reprezentantele APADOR-CH au apreciat că se simte supraaglomerarea. Chiar dacă în cameră nu era numărul maxim de persoane care se pot caza și a fost scos al treilea rând de paturi, paturile rămase ocupă în continuare foarte mult spațiu. Potrivit datelor furnizate de conducerea penitenciarului, Secția de femei are 54 de paturi instalate deși ar fi premise potrivit capacității doar 31. Lumina naturală nu era suficientă, deținutele fiind nevoite să stea mereu cu becul aprins.

În general, deținutele au afirmat că sunt mulțumite de condiții și de personal. Au apă caldă de trei ori pe zi, primesc produse de igienă personală suficiente în fiecare lună, mâncarea este satisfăcătoare. De asemenea, au menţionat că beneficiază de cursuri și activități când doresc, una dintre deţinute făcuse recent un curs de psihologie, iar altă persoană terminase un curs despre ecologie. Asistență medicală este asigurată, o persoană cu dializă din una din camere a confirmat că este dusă la tratament constant.

Femeile au la dispoziție două curți de plimbare de 39 mp și 64.5 mp. Secția are și o spălătorie dotată cu o mașină automată unde deţinutele pot da hainele la spălat. Pe hol se află și un avizier cu informații (program vizite, drepturi și obligații etc.).

Spaţii de deţinere bărbați

Deținuții bărbați sunt împărțiți astfel pe regimuri: 120 arestați preventiv, 26 în observare-carantină, 72 regim de maximă siguranță, 325 regim închis, 14 regim semideschis, 17 regim deschis. Camerele în care sunt cazați au 65 mp cele cu 30 de paturi, în medie 30 mp cele cu 12 paturi, în medie 7 mp camerele de deținere de maximă siguranță unde sunt instalate câte două paturi.

Cu titlu de exemplu, printre cele mai aglomerate secții sunt secția a treia (90%), care cuprinde observare-carantinare, arestați preventiv și condamnați regim închis, unde există o suprafață utilă totală a camerelor de 339 mp la 138 de deținuți (deși numărul paturilor admise ar fi doar de 80), secția a cincea (93%) și a cincea bis (100%) – regim închis, suprafață utilă totală a camerelor 379 mp la 135 de deținuți. Prin urmare acestora le revine o suprafață de mai puţin de 2.5 mp/deținut.

Reprezentantele APADOR-CH au vizitat secțiile: arest preventiv și observare-carantinare (OC), închis și maximă siguranță. Toate camerele sunt dotate cu televizor și telefon, spațiu de depozitare alimente, mobilier pentru servit masa, grup sanitar format din chiuvetă, unul, două sau trei dușuri și separat unul sau două WC-uri, în funcție de dimensiunile camerei.

Secția de arest preventiv și observare-carantină

La secția de arest preventiv reprezentantele APADOR-CH au vizitat camera 18 unde erau 25 de deținuți și 30 de paturi (65 mp suprafață utilă). Supraaglomerarea era evidentă, nu intra suficientă lumină naturală, aerul era închis. Arestații preventiv au spus că mâncarea este acceptabilă, primesc carne zilnic, au apă caldă, au acces la sala de sport o dată pe săptămână, au primit îngrijiri medicale și medicamente când au avut nevoie. Produsele de la magazine sunt satisfăcătoare, iar prețurile sunt rezonabile. Principala nemulțumire a tuturor era lipsa frigiderului. Conducerea a menționat faptul că deocamdată nu se pot instala frigidere din cauza configurației spațiului, dar se vor gândi la opțiuni pe viitor.

În camera 20 – carantină (22.95 mp) deținuții s-au declarant mulțumiți de condiții. Camera nu avea suficientă lumină naturală și aerisire.

Secția dispune de trei curți de plimbare (57 mp, 104 mp, 166 mp). Deținuții care erau în curtea de plimbare la momentul vizitei au menționat de asemenea că sunt condiții bune, au parte de multiple activități și cursuri.

Secția are și o sală pentru servirea mesei. Aceasta este prevăzută cu 11 mese. Masa este servită de bucătar prin intermediul unui separator. Pe perete este afișat un protocol de spălare și igienizare a mâinilor înainte de servirea mesei. Tot aici se găsește o tablă de scris pentru activități educative.

Penitenciarul Craiova are implementat sistemul infochioșc, însă cel testat de reprezentantele APADOR-CH de pe această secție nu funcționa la momentul vizitei.

Regimul închis

Bărbații repartizați în regim închis ocupă secțiile 4 și 5 amplasate într-o clădire tip „potcoavă închisă”. Secția a patra este ocupată în proporție de 47%, având la momentul vizitei 47 de deținuți la o suprafață utilă totală a camerelor de 303 mp. În schimb, secția a cincea, astfel cum am menționat anterior, este una dintre cele mai aglomerate.

Din acest regim reprezentantele APADOR-CH au vizitat camera 5.37 (12 paturi, 11 persoane, suprafață 31 mp) și camera 5. 43 (8 paturi, 8 persoane, suprafața 22.87 mp). Deținuții prezenți în camere s-au declarat mulțumiți de condiții, cu excepția lipsei frigiderului. De asemenea, au menționat că și-ar dori să poată primi o calificare cât timp stau în penitenciar.

Camerele de pe aceste secții erau în general curate, aerisite și luminate corespunzător. APADOR-CH apreciază faptul că în aceste camere există câte o mapă cu informații juridice (drepturi, obligații, regulament de ordine interioară) pe care deținuții le pot consulta și sugerează distribuirea acestor mape în toate camerele, dacă nu există până în acest moment. Deținuții au confirmat că le sunt de folos.

Regimul maximă siguranță

Deținuții de la maximă siguranță ocupă o clădire semicirculară și sunt repartizați pe secțiile 6 și 7, dintre care secția 7 era nepopulată la momentul vizitei. Secția 6 are trei sectoare și în total 56 de camere cu suprafață medie de 6 mp (și 2 mp grupul sanitar), în care se află câte două paturi și două persoane.

Reprezentantele APADOR-CH au vizitat secția 6B și 6C – maximă siguranță. Deținuții din camere nu au avut nemulțumiriꓽ au primit îngrijiri medicale la nevoie, ies la plimbare zilnic, nu au probleme cu personalul penitenciarului, mâncarea este bună.

Concluzii și recomandări

În urma vizitei la Penitenciarul Craiova APADOR-CH constată îmbunătățirea situației în ceea ce privește supraaglomerarea. Organizația apreciază îmbunătățirile vizibile efectuate de conducere de la momentul vizitei din 2014 și faptul că se urmărește crearea unui spațiu prietenos din punct de vedere vizual, prin vopsirea clădirilor în alb și albastru, prezenţa florilor pe secții, păstrarea curățeniei.

APADOR-CH reiterează recomandările menționate în cadrul raportuluiꓽ

amplasarea de frigidere în camere,
amplasarea prezervativelor în locuri accesibile deținuților și aprovizionarea cu teste rapide HIV,
remedierea sistemului de ventilație de la blocul alimentar.

Nu în ultimul rând, asociația apreciază faptul că Penitenciarul Craiova beneficiază de un psihiatru, având în vedere că serviciile medicale psihiatrice reprezintă o problemă sistemică a penitenciarelor în prezent. Cu toate acestea, APADOR-CH recomandă să mai existe cel puțin un medic psihiatru, raportat la volumul de muncă. Reamintim statului român că trebuie să găsească soluții pentru implementarea hotărârii CEDO în cauza Țicu c. României în care Curtea a constatat că lipsa accesului la tratament și servicii medicale pentru deținuții cu boli psihice reprezintă o încălcare a articolului 3 din Convenție (dreptul de a nu fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane și degradante).

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.

Livia Popa Georgiana Gheorghe

Citiți răspunsul ANP la acest raport

Cum rezolvă România supraaglomerarea din penitenciare, la doi ani după condamnarea la CEDO

26/06/2019/în Aresturi, Comunicate, Executarea hotararilor CEDO, Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare, Speciale /de Rasista

Analiza implementării măsurilor privind infrastructura penitenciară și de arest, la care Guvernul s-a angajat în ianuarie 2018, ca urmare a condamnării în cauza REZMIVEȘ şi alţii c. ROMÂNIA

București, 26 iunie 2019

În aprilie 2017, România a fost condamnată la CEDO în cauza REZMIVEȘ şi alţii c. ROMÂNIA, o hotărâre pilot care are ca obiect supraaglomerarea penitenciarelor şi celelalte condiţii necorespunzătoare de detenţie. Ca urmare a acestei hotărâri, în ianuarie 2018, Guvernul României a comunicat Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (care se ocupă de executarea hotărârilor CEDO) un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor privind supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie.

Planul de măsuri este un angajament al României că în următorii șapte ani (2018-2024) va moderniza 1351 de locuri de cazare în penitenciare și va construi 8095 de locuri noi. În același plan, Guvernul s-a angajat să amenajeze 1596 de locuri noi în aresturi și să modernizeze 187 din cele existente.

În 2019, al doilea an din cei șapte, ne aflăm în fața unor cifre care arată că Guvernul a făcut: 70 de locuri noi de detenție, a modernizat 282 de locuri existente și a făcut 0 demersuri pentru construirea celor două penitenciare noi promise. Asta înseamnă mai puțin de jumătate din ce a promis (pentru această etapă) în privința penitenciarelor. A reușit să modernizeze și o parte din aresturi, respectiv 147 de locuri.

În același timp, gradul de ocupare a penitenciarelor se menține constant la 111% în 2019, deși prin Legea „recursului compensatoriu” au fost eliberați 14.402 deținuți în perioada 2017-2019.

Gradul de ocupare în aresturi este de numai 55%.

Concluzii

Așadar, construirea de noi locuri de detenţie sau modernizarea locurilor existente, în cazul penitenciarelor, este în întârziere faţă de calendarul stabilit prin planul de acţiune din cauza CEDO Rezmiveş şi alţii c. România.

Opinia APADOR-CH este că pentru rezolvarea problemei privind numărul şi calitatea corespunzătoare a locurilor de detenţie, soluţia rezonabilă şi care, probabil, va stârni cele mai puţine dispute în opinia publică, rămâne şi în prezent construirea accelerată de noi locuri de detenţie şi modernizarea accelerată a celor existente. În conjuncţie cu asigurarea, pe durata detenţiei, a unor programe reale şi eficiente de îndreptare şi reintegrare în societate, precum şi cu crearea de mecanisme de cooperare instituțională care să stimuleze reintegrarea foștilor deținuți în societate după eliberare, prin facilități la angajare și protecție socială, pentru a preîntâmpina recidiva.

Condițiile de deținere din aresturi

Reprezentanții APADOR-CH au vizitat zece unități de deținere (aresturi și penitenciare), în perioada februarie-iunie 2019, respectiv: Penitenciarele și Centrele de Reținere și Arestare Preventivă din Giurgiu, Miercurea Ciuc, Galați, Craiova, București și Târgu Jiu.

Folosirea unor metode alternative de arest precum și investițiile făcute în ultimii ani în reabilitarea centrelor de reținere și arestare preventivă au făcut ca în prezent să nu mai existe supraaglomerare în aresturi, gradul de ocupare fiind mult sub capacitatea centrelor, în toate unitățile vizitate.

Deși s-au realizat ample investiții în multe unități, rămân în continuare de rezolvat diferite aspecte ce țin de igiena spațiilor, de amplasarea unui număr prea mare de paturi în camere, raportat la suprafața acestora sau alte aspecte cum ar fi:

Există în continuare camere fără grup sanitar în care arestații folosesc pe timpul nopții clasica găleată pentru a-și face nevoile, iar pe timpul zilei sunt nevoiți să apeleze la bunăvoința ofițerilor pentru a fi scoși la toaletă sau duș;
În unele aresturi amenajate la demisol sau subsol există în continuare problema iluminării și a aerisirii insuficiente a camerelor. Chiar dacă au fost montate aparate de aer condiționat, în unele locuri acestea nu funcționează sau oricum ele nu țin loc de lumină naturală și aer proaspăt;
În majoritatea aresturilor nu există asistență medicală dedicată arestaților, ci același personal medical al Inspectoratelor județene de poliție, care acordă asistență medicală cadrelor, consultă și arestații. Iar această asistență nu este asigurată în permanență;
Peste tot lipsește asistența psihiatrică sau psihologică, deși un procent important din populația carcerală are probleme de sănătate mintală;
În majoritatea aresturilor, dreptul la cumpărături al arestaților este rezolvat prin trimiterea „la piață” a cadrelor de poliție, ceea ce le știrbește acestora din prestanța funcției, fiind practic transformați în curieri pentru arestați;

Condițiile de deținere din penitenciare

În sistemul penitenciar, în ciuda eliberărilor importante din ultimii doi ani, gradul de aglomerare continuă să depășească capacitatea de deținere. Investițiile în modernizarea spațiilor existente sau în amenajarea altora noi sunt deocamdată lipsite de anvergura necesară pentru a se putea observa o îmbunătățire considerabilă.

Pentru îmbunătățirea traiului deținuților, în 2019 a fost dublată alocația de hrană de la 3,5 lei/zi/deținut la 7 lei/zi/deținut și s-a majorat substanțial valoarea materialelor igineico-sanitare primite lunar de fiecare deținut.

Conform calculelor administrative, cheltuielile lunare cu un deținut sunt de 505 lei, la care se adaugă cuantumul reprezentând salariile personalului.

Cu puține excepții, cum ar fi noul și modernul corp de clădire de la Penitenciarul Giurgiu, dat în folosință chiar la începutul anului 2019, în celelalte penitenciare vizitate au fost observate încercări de reabilitare a spațiilor existente, mici cosmetizări ale camerelor, scoaterea celui de-al treilea rând de paturi suprapuse pentru a conferi astfel un aer mai puțin înghesuit camerelor existente.

În general persistă următoarele:

Igiena deficitară în multe din camerele de deținere sau din blocurile alimentare;
Grupuri sanitare dezafectate sau insuficiente pentru numărul deținuților dintr-o cameră și un program de apă caldă prea scurt pentru a ajunge toți să se spele;
Cadre medicale puține sau deloc (cu excepția Penitenciarului Galați, toate celelalte vizitate aveau deficit de medici sau nu aveau deloc – cazul Miercurea Ciuc);
Ca și în cazul aresturilor, lipsa cronică a personalului medical psihiatric;
Lipsa unor programe de testare, la intrarea în sistemul penitenciar, pentru boli cu transmitere sexuală și în general lipsa metodelor de prevenire a răspândirii acestor boli, de exemplu prezervative;
Lipsa unor programe eficiente de calificare a deținuților, pentru facilitarea reintegrării lor după eliberare;
Personal insuficient pentru realizarea unor activități socio-educative de care majoritatea deținuților spun că au nevoie;
Insuficiente locuri de muncă pentru deținuți, cu sau fără plată. În condițiile în care piața muncii din România duce lipsă de personal, iar penitenciarele dețin oameni care vor să muncească, ar fi de dorit ca Ministerul Justiției să găsească soluții împreună cu Ministerul Muncii pentru a pune în legătură cele două segmente;

Citește pe larg analiza APADOR-CH și concluziile din vizitele de monitorizare

Aceste date, precum și analiza completă pe care o puteți citi aici, au la bază informații solicitate de APADOR-CH, în baza Legii 544/2001, de la Administrația Națională a Penitenciarelor și de la Inspectoratul General al Poliției Române, precum și observații făcute de reprezentanții asociaței în vizitele efectuate în zece penitenciare și aresturi din România.

Vizitele de monitorizare realizate în cadrul acestui proiect au fost posibile datorită sprijinului financiar acordat de Ambasada Olandei la București.

În privința educației, penitenciarul nu poate să facă mai mult decât face școala din om!

Prezentarea rezultatelor acestui proiect a avut loc miercuri, 26 iunie 2019, în prezența reprezentanților autorităților și a presei. Iată și câteva din intervențiile celor prezenți:

Cătălin Blejan, consilier al ministrului justiției – observațiile APADOR-CH sunt corecte, doamna ministru e direct interesată de susținerea tuturor măsurilor necesare pentru îndeplinirea planului de măsuri la care s-a angajat statul român. Vom avea și întâlniri cu ANP pentru a vedea ce poate fi accelerat din măsurile întârziate. Între timp, din luna martie s-a mai avansat cu etapele birocratice pentru cele două penitenciare noi, respectiv s-a semnat contractul pentru studiul de fezabilitate la unul dintre ele, cel de la Unguriu. În legătură cu preluarea clădirii de la Bumbești-Jiu, de la jandarmerie, vom relua discuțiile, însă trebuie avut în vedere că preluarea unor spații care nu au fost gândite pentru detenție, și transformarea lor în penitenciare, chiar dacă poate părea mai ieftină azi, pe termen lung se poate dovedi păgubos, întrucât ar necesita tot timpul îmbunătățiri. Mult mai eficient este să construim din start spații speciale pentru detenție, la standarde moderne.

Magda Ștefănescu, adjunct al Avocatului Poporului – confirmăm aspectele semnalate de APADOR-CH, în rapoartele noastre de monitorizare se pot găsi aspecte similare sau în completare. În plus față de concluzia APADOR-CH, privind construcția de spații noi, considerăm că este necesară și o politică penală de reducere a pedepselor sau de găsire a unor alternative de pedeapsă cu închisoarea (muncă în folosul comunității etc). Astfel de instrumente alternative, s-a văzut, au dat rezultate la descongestionarea aresturilor.

Mihai Popescu, GRADO – susțin ideea cu politica penală. Costurile pe care le presupune actuala politică penală a statului sunt mari, plus că modul în care se mișcă lucrurile ne arată că nu vom fi gata cu locurile noi la care ne-am angajat până în 2024, deci trebuie găsite și alte soluții. România are în acest moment una dintre cele mai mari medii ale pedepselor din Europa. O reducere cu șase luni a duratei pedepselor și scoaterea unor pedepse din categoria celor privative de libertate ar fi de natură să scadă mai rapid numărul de deținuți. Desigur, i-ar duce în sarcina probațiunii, unde sunt alte costuri. În paralel trebui regândită o strategie de reintegrare a deținuților după liberare. Ei nu se înghesuie să se angajeze după ce sunt eliberați, pe salariu minim, pentru că mai ales în marile orașe asta nu le permite să supraviețuiască. Și atunci recidivează. Ar trebui să îi calificăm în meserii din care să se poată susțină când ies, iar în timpul executării pedepsei să existe o formă de presiune asupra lor pentru a presta munci. Nu sunt de acord cu munca forțată, dar e nevoie să fie convinși de utilitatea prestației unei munci în timpul detenției.

Nadia Cantemir, avocat Baroul București – vorbim mai mult despre construirea de spații noi și de modul în care statul trebuie să se achite de angajamentele pe care și le-a luat față de CEDO, însă cred că ar trebui să vorbim despre resocializarea acestor oameni, pentru că acesta este scopul pedepsei. Calificarea lor într-o meserie care să le permită să se reintegreze social când ies…

Laurenția Ștefan, Administrația Națională a Penitenciarelor – avem această strategie de reintegrare votată în 2015 și care implică deopotrivă Ministerele educației, muncii, internelor și justiției. A demarat greu și încă se derulează, iar în 2017-2018 lucrurile au început să se miște. Va fi prelungită această strategie, însă trebuie să vă spun că am constatat că interesul societății civile (instituționalizate) în această chestiune nu este cel pe care l-am dori. Practic nu are cine să-i preia pe acești oameni după ce ies din penitenciar, nu este o preocupare din partea societății civile să-i primească.

Magda Ștefănescu, AVP – într-adevăr, cine îi supraveghează pe acești oameni după ce se eliberază e o problemă, cine îi ajută să-și găsească locuri de muncă… există agențiile de ocupare a forței de muncă…

Mihail Popescu, GRADO – există și direcțiile generale de asistență socială, în sarcina cărora ar trebui să intre, însă se întâmplă că dacă ei se stabilesc după eliberare în București sau Constanța sau orice alt oraș, dar nu au domiciliul, reședința acolo, direcția de protecție socială nu îi poate ajuta, nu e în sarcina lor. Iar numai ca să se înscrie la cantina socială le trebuie 20 de hârtii. Pe care trebuie să-i ajute cineva să le capete dacă nu-i duce mintea.

Adrian Neagoe, sindicatul lucrătorilor de penitenciar – viteza melcului cu care se petrec lucrurile în sistem vine și din legislație. De exemplu instituțiile și-au făcut un plan de investiții, în care au alocat niște sume cu forța de muncă. Or Guvernul tocmai a schimbat aceste costuri prin modificarea legislației privind salarizarea în construcții, și astfel toate planurile instituțiilor publice au fost aruncate în aer. În privința educației, penitenciarul nu poate să facă mai mult decât face școala din om. Apoi, spațiile noi apar, ați văzut și la Giurgiu corpul nou, dar personalul rămâne același, trebuie să se investească și în personal.

Serviciul de Probațiune București – După 2014 s-a mutat presiunea din sistemul penitenciar în sistemul de probațiune. Avem 100.000 de persoane în evidență, dublu sau triplu față de câți gestionam înainte de 2014, cu aproape același număr de personal. Numărul de angajați din probațiune și sediile necesare costă și asta bani… orice soluție alegi, costă!

Ministerul Justiției răspunde în octombrie la acest raport transmis în iunie Actualizarea planului de acțiune 2020 – răspunsurile MJ la interpelarea APADOR-CH