Raport asupra vizitei la Penitenciarul-Spital Bucureşti-Rahova
La data de 24
martie 2009, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat penitenciarul
Rahova-Bucureşti. Vizita precedentă a APADOR-CH a avut loc pe 25 mai 2005.
1. Organizarea
şi specificul spitalului-penitenciar
Spitalul-penitenciar
Rahova, inaugurat în 2004 este structurat pe trei secţii: chirurgie (generală,
ginecologică, ortopedică, ORL, urologică şi toracică), ATI (anestezie şi
terapie intensivă) şi compartimentul detox. Se adaugă ambulatoriul spitalului în
care funcţionează şi cabinete specializate în dermatologie, psihiatrie,
oftalmologie şi stomatologie. Tot în ambulatoriu se execută şi investigaţii
precum: analize de laborator, endoscopii, radiografii, EKG.
Spitalul-penitenciar Rahova are propria farmacie (cu regim închis).
Un număr de 86 de
persoane se ocupă exclusiv de starea de sănătate a persoanelor private de
libertate. Dintre acestea 69 sunt personal medical specializat după cum
urmează: 20 medici (inclusiv directorul spitalului), 2 biochimişti, 47
asistenţi medicali. Restul de 17 sunt îngrijitori, infirmieri şi brancardieri.
Spitalul are şi un psiholog. La serviciul pază şi escortă sunt angajaţi 50 de
agenţi.
Spitalul dispune
de 112 paturi din care 90 în saloane şi 22 în secţia anestezie-terapie
intensivă. Saloanele sunt spaţioase, curate, bine aerisite şi luminate natural.
Fiecare cameră dispune de sistem de alarmare vizuală. Există un grup sanitar
comun pentru câte două camere alăturate dotat cu două chivete, un duş şi un
WC, curate şi funcţionale. De altfel aspectul general al spitalului este
îngrijit şi modern.
Noutatea în ceea
ce priveşte serviciile medicale oferite de Spitalul-penitenciar Rahova constă
în înfiinţarea compartimentului detox condus de un medic psihiatru. Teoretic
serviciile medicale prestate în cadrul compartimentului acoperă tot spectrul
intoxicaţiilor (alcool, barbiturice, alte substanţe) însă cei mai mulţi
pacienţi sunt dependenţii de droguri injectabile. Posibilităţile de tratament
şi programul de prevenire a riscurilor asociate pentru dependenţii de droguri
includ: prezentarea opţiunilor pe care le are un deţinut consumator de droguri
(liber de drog, substituţie cu metadonă, schimb de seringi), analize medicale,
consiliere psihologică individuală, tratament medical de specialitate.
Persoanele private de libertate se internează în compartimentul detox al
spitalului-penitenciar Rahova fie sosind din alte penitenciare (pe baza unei
trimiteri de la medicul penitenciarului respectiv) fie din aresturile poliţiei
(în special de la arestul secţiei 12 poliţie – Bucureşti, unde sunt aduşi
suspecţii de consum sau trafic de droguri). După perioada de stabilizare a
pacientului, de aproximativ 21 de zile, acesta fie se întoarce în locul de unde
a venit, fie este pus în libertate (dacă mandatul de arestare preventivă a
expirat), însoţit de o schemă de tratament stabilită de medicul psihiatru.
Apreciind conţinutul programului desfăşurat de compartimentul detox precum şi
implicarea personalului, APADOR-CH îşi exprimă neîncrederea faţă de eficienţa
pe scară largă a programului (mai ales în ceea ce priveşte tratamentul de
substituţie cu metadonă) din următoarele motive:
· În tot sistemul penitenciar românesc
numai două penitenciare (Rahova şi Jilava) desfăşoară programe de substituţie
cu metadonă. Prin urmare, tratamentul va fi întrerupt dacă persoana este
transferată la orice alt penitenciar;
· În aresturile poliţiei nu se permite
administrarea de metadonă nici măcar pentru cei care se află sub tratament în
momentul arestării;
· Pacienţii incluşi în programul pilot
care ies din sistemul penitenciar nu au mari şanse de a continua tratamentul
deoarece listele de aşteptare pentru doritorii de includere în programul de
substituţie cu metadonă sunt foarte lungi iar situaţia s-ar putea agrava
odată cu desfiinţarea pripită a Agenţiei Naţionale Antidrog
O soluţie (cel
puţin pentru aceia dintre pacienţi care rămân în custodia Administraţiei
Naţionale) este continuarea obligatorie a administrării tratamentului
substitutiv de către medicul unităţii penitenciare. APADOR-CH cere ANP să ia măsurile necesare pentru asigurarea
continuităţii tratamentului în întreg
sistemul penitenciar.
În Spitalul-penitenciar
Rahova deţinuţii au posibilitatea să efectueze testul rapid de depistare a virusului
HIV/SIDA după o consiliere prealabilă iar testarea pentru infecţia cu virusul
hepatitei C este parte a bateriei de teste obligatorii pentru toţi pacienţii. Conform
afirmaţiilor medicului care conduce compartimentul detox, prevalenţa infectării
cu virusul hepatitei C în rândul pacienţilor consumatori de droguri este de 90%
(faţă de 70% în rândul celor aflaţi în libertate). Oarecum paradoxal, spitalul nu pune prezervative la dispoziţia
deţinuţilor. Argumente de genul şederii de scurtă durată în spital sau al
bolilor de care suferă pacienţii nu sunt convingătoare. Nu toţi sunt în stare
foarte gravă iar unii stau cu săptămânile în spital. APADOR-CH solicită distribuirea
gratuită de prezervative, cea mai simplă şi puţin costisitoare metodă de
prevenire a răspândirii HIV, a virusului hepatitei C dar şi a altor infecţii cu transmisiune sexuală.
2. Efective,
hrană, contacte cu exteriorul, alte drepturi
La data vizitei
în spital erau internate 58 de persoane private de libertate din care 52
bărbaţi şi şase femei. Din total, opt deţinuţi fuseseră clasificaţi ca „periculoşi”
de administraţiile penitenciarelor din care proveneau iar spitalul îi cazase separat de ceilalţi pacienţi. Separarea „periculoşilor” reprezintă o problemă deoarece încadrarea unuia sau altuia dintre deţinuţi ca prezentând
risc sporit de periculozitate nu este prevăzută în Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor privative de libertate iar practicile din
sistemul penitenciar sunt variate şi uneori arbitrare. Spre exemplu, la Penitenciarul
Giurgiu există o întreagă secţie – III C – în care sunt cazaţi toţi cei
consideraţi „periculoşi” pe când la Penitenciarul Rahova, chiar dacă sunt
încadraţi ca fiind cu risc sporit de periculozitate, deţinuţii respectivi îşi
execută pedeapsa alături de celelalte persoane private de libertate din
regimuri de executare a pedepsei similare. Conform declaraţiilor directorului
Spitalului-penitenciar Rahova, izolarea „periculoşilor” de restul deţinuţilor
internaţi în spital se face automat, pe baza dosarului de penitenciar cu toate
că majoritatea acestora sunt grav bolnavi şi nu creează probleme disciplinare.
APADOR-CH consideră că penitenciarul-spital ar trebui să renunţe la separarea
„periculoşilor” şi să îi trateze la fel ca pe ceilalţi pacienţi sub aspectul
măsurilor de siguranţă
Hrana deţinuţilor
provine de la Penitenciarul Rahova iar în ziua vizitei prânzul pentru regimul
comun consta în supă de legume şi ghiveci cu carne de porc (ambele feluri
arătând acceptabil). La micul dejun pacienţii primiseră ou fiert, salam,
biscuiţi şi ceai. Majoritatea deţinuţilor cu care reprezentantele APADOR-CH au
discutat s-au declarat mulţumiţi de calitatea hranei deşi au recunoscut că
mănâncă mai ales din pachetele primite de la aparţinători sau din alimentele pe
care şi le achiziţionează de la magazinul din incinta Penitenciarului Rahova.
Persoanele private de libertate din Penitenciarul-spital Rahova servesc prânzul
şi cina într-o încăpere special amenajată ca sală de mese care este dotată şi
cu un televizor. Din păcate acesta nu este pornit decât în timpul cinei (care
durează aprox. o oră) iar deţinuţii nu au acces în încăpere în alte momente ale
zilei pentru a putea urmări programe TV. APADOR-CH
recomandă organizarea unui program după care persoanele private de libertate să
poată avea acces în sala de mese pentru a se uita la televizor mai ales în
condiţiile în care spitalul nu are un club şi nu desfăşoară alte activităţi
recreative. Spitalul nu are o curte pentru plimbare (directorul a
afirmat că urmează să fie amenajată). Doar femeile cu copii şi gravidele – şi
numai în zilele frumoase – sunt scoase la plimbare în spaţiul de acces în
spital. Asociaţia consideră că pentru toţi
pacienţii care se pot deplasa trebuie să existe posibilitatea de a ieşi zilnic
la aer.
Persoanele
private de libertate în Spitalul-penitenciar Rahova pot utiliza două telefoane
cu cartelă amplasate pe holul secţiei de deţinere. Tot acolo se află şi cutia
poştală. Vizitele aparţinătorilor se desfăşoară în sectorul amenajat în acest
scop al Penitenciarului Rahova.
3. Vizita
şi discuţii cu deţinuţii
Ambulatorul Spitalului-penitenciar
Rahova este amplasat la parterul clădirii pe care îl împarte cu încăperile
destinate personalului administrativ. La ora vizitei reprezentantelor
asociaţiei (aproximativ 12.30) un singur pacient se afla în ambulatoriu pentru
consult. Nivelul scăzut al activităţii în ambulatoriu a fost explicat de
responsabili prin faptul că majoritatea consulturilor au loc, conform unor
programări anterioare, la primele ore ale dimineţii.
Etajul 1 al
clădirii este ocupat de blocul operator şi secţia ATI, ambele moderne, curate
şi dotate cu aparatură şi instrumentar (blocul operator dispune şi de propria
bancă de sânge). În ziua vizitei avusese loc o intervenţie chirugicală iar
pacientul supus operaţiei se afla internat în unul dintre saloanele secţiei
ATI. În alt salon se aflau doi deţinuţi cu afecţiuni foarte grave (metastază
generalizată respectiv hemiplegie) despre care medicii au afirmat că se află în
fază terminală şi că nu se poate face nimic pentru ei în afara îngrijirilor
paleative.
Secţia de
deţinere propriu-zisă, compusă din 26 de saloane şi sala de mese, se află la
etajul superior. Reprezentantele asociaţiei au vizitat patru saloane.
În salonul 25
unul dintre deţinuţi, aflat în Spitalul-penitenciar Rahova de 2 săptămâni, a relatat
că transferarea sa aici de la Penitenciarul Botoşani a fost făcută cu ambulanţa
unităţii penitenciare, fără oprire şi fiind însoţit numai de agenţi de pază şi
asta în condiţiile în care deţinutul avea mai multe coaste rupte. Conform celor
declarate de deţinut Spitalul judeţean Botoşani ar fi refuzat să-l interneze.
APADOR-CH consideră că atât refuzul spitalului judeţean de a interna deţinutul
cât şi parcurgerea a sute de kilometri într-o ambulanţă fără asistenţă medicală i-au pus în
pericol viaţa. Cadrele medicale de la Rahova au confirmat că deţinutul a ajuns
la Penitenciarul-spital într-o stare foarte gravă.
În salonul 7
reprezentantele APADOR-CH au întâlnit un deţinut (transferat de la Arad)
suferind dureri atroce din cauza unei discopatii. Deţinutul se încovoia practic
de durere. Medicii au afirmat că în cursul zilei urmează să sosească pentru un
consult un neurochirurg de la Spitalul Bagdasar şi, probabil, să îl şi opereze.
Aceste afirmaţii acestea s-au confirmat ulterior, …. Tot aici se afla şi un deţinut
în vârstă de 19 ani, care prezenta multiple echimoze şi reclama o durere
intensă de cot din cauza unei bătăi primite de la colegii de cameră. Din
relatarea sa destul de confuză a reieşit că problema lui nu era atât starea de
sănătate (uşor ameliorată) cât faptul că în urma incidentului violent (sau
poate şi a altora anterioare) fusese sancţionat cu suspendarea dreptului la
vizită şi pachet pentru şase luni.
La data vizitei
în compartimentul detox (salonul 12) erau internate trei persoane private de
libertate. Unul dintre aceştia se afla în tratament substitutiv la data sosirii
în penitenciar şi, după efectuarea unui set de analize medicale, tratamentul a
fost menţinut. Un al doilea pacient al compartimentului detox s-a declarat
liber de drog de aproximativ 3 luni şi beneficia de tratament medical şi
consiliere psihologică. Cel de-al treilea se afla într-o stare fizică proastă
şi se afla sub tratament simptomatic de trei zile. Ameliorarea stării de
sănătate a consumatorilor de droguri injectabile care renunţă brusc la consum
se produce, de regulă, cel mai devreme după cinci zile.
Reprezentantele
APADOR-CH au vizitat şi un salon de femei. În camera respectivă erau cazate
trei gravide aflate în ultimul trimestru de sarcină şi o femeie care născuse în
urmă cu trei luni (la maternitatea Bucur) împreună cu fiica sa, toate
sănătoase. Cele patru femei au afirmat că sunt bine tratate de personalul
spitalului-penitenciar, că au tot ce le trebuie şi că sunt scoase la plimbare
în zilele frumoase. Conducerea unităţii a instalat special în baia femeilor un
boiler pentru ca acestea să beneficieze de apă caldă fără nicio întrerupere.
4. Discuţia
cu directorul spitalului-penitenciar
O problemă
semnalată de directorul Spitalului-penitenciar Rahova a fost aceea a
colaborării cu Ministerul Sănătăţii respectiv cu spitalele civile în sensul că
bazele acestei colaborări nu sunt instituţionalizate. Astfel, buna colaborare
cu unele spitale civile sau cu specialişti în domeniul medical (maternitatea
Bucur, medicul neurochirurg de la Bagdasar-Arseni) se desfăşoară mai degrabă pe
baza unor relaţii personale. În sens negativ directorul a indicat practica unor
spitale civile (în special judeţene – vezi cazul de la Botoşani) de a refuza
internarea persoanelor private de libertate. Această situaţie ar decurge din
lipsa de claritate a prevederilor Ordinului nr. 1361/2006 privind asigurarea asistenţei medicale
persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor (act normativ comun al Ministerului Justiţiei şi
Ministerului Sănătăţii Publice)[1].
APADOR-CH solicită celor două ministere modificarea
ordinului în sensul obligării spitalelor din reţeaua
Ministerului Sănătăţii Publice de a primi toate urgenţele provenite din
penitenciare sau din aresturile poliţiei.
A
fost discutată şi situaţia existenţei/funcţionării Comisiei comune a Ministerului
Justiţiei şi a Ministerului Sănătăţii Publice de analiză a deceselor
persoanelor private de libertate, survenite în sistemul penitenciar. Directorul
Spitalului-penitenciar Rahova, membru al acestei comisii a afirmat că au avut
loc numai două întruniri ale comisiei: una de constituire şi a doua – şi ultima
– în care membrii comisiei au ajuns la concluzia că activitatea lor ar fi
inutilă deoarece nu au niciun fel de competenţă legală. În opinia APADOR-CH o
astfel de comisie – indiferent de componenţă – având rolul de a analiza, pe
baza rezultatului autopsiei efectuate de IML, modul în care a fost tratat
decedatul în sistemul penitenciar este necesară şi utilă.
Concluziile şi
recomandările asociaţiei sunt cuprinse în raport.
Manuela
Ştefănescu Maria-Nicoleta
Andreescu
[1] Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 459 din 06/07/2007