Raport privind vizita în Penitenciarul de minori şi tineri Craiova
Doi reprezentanţi
ai APADOR-CH au vizitat Penitenciarul pentru minori şi tineri Craiova
în ziua de 1 iunie 2004. Vizita anterioară a reprezentanţilor APADOR-CH
la PMT Craiova a avut loc în anul 1999.
Vizita
şi-a propus să constate condiţiile de detenţie din penitenciar,
precum şi activitatea de reeducare, şcolarizare şi pregătire
profesională a minorilor şi tinerilor.
1.
Aspecte generale. Discuţia cu conducerea penitenciarului
La data
vizitei, în PMT Craiova se găseau 332 de deţinuţi. Dintre aceştia,
100 erau minori, 196 tineri între 18 şi 21 de ani, 34 de deţinuţi
între 22 şi 30 de ani, iar doi deţinuţi aveau peste 30 de ani.
În penitenciar nu există deţinute femei. 7 minori şi 5 tineri
erau arestaţi preventiv.
Camerele
de deţinere au aproximativ 25m2 şi găzduiesc 10-14
persoane, ceea ce reprezintă un spaţiu de aproximativ 2 m2/deţinut,
faţă de recomandarea CPT de 4,5 m2/deţinut. Criteriile
de separaţie sunt respectate.
Un număr
foarte mic de deţinuţi tineri sunt scoşi la muncă, la
GAZ (Gospodăria agro-zootehnică). La momentul vizitei, numai 3 deţinuţi
munceau la GAZ, din necesarul de 30, deoarece nu erau suficiente persoane
care să îndeplinească criteriile pentru categoria "fără
pază".
8 minori
şi tineri erau încadraţi în categoria deţinuţilor periculoşi.
Ei sunt ţinuţi în camere destinate acestei categorii. Criteriile
folosite pentru încadrarea minorilor la categoria periculoşi sunt natura
faptei şi comportamentul în penitenciar. "Periculoşii"
au aproximativ acelaşi regim de detenţie ca şi ceilalţi
deţinuţi. Totuşi, vizitele "periculoşilor" se
desfăşoară la cabină de sticlă. La plimbare sunt
scoşi fără cătuşe, însoţiţi de doi subofiţeri.
În afara penitenciarului, "periculoşii" sunt scoşi cu
cătuşe la mâini, locul unui subofiţer de la pază fiind
luat de un ofiţer. Conducerea penitenciarului a afirmat că în nici
o situaţie nu se folosesc noile sisteme sigure de imobilizare pe timpul
transportului introduse de DGP (lanţuri). Situaţia deţinuţilor
consideraţi periculoşi se reanalizează lunar de către
comisia de disciplină. În ultimele 7-8 luni, nici un deţinut din
PMT Craiova nu a mai fost sancţionat cu izolarea.
A existat
un singur caz în care un deţinut s-a plâns că a fost bătut
de un subofiţer. Conducerea penitenciarului i-a aplicat subofiţerului
o pedeapsă disciplinară, l-a mutat de pe secţia respectivă
şi a sesizat parchetul, care, până în prezent, nu a soluţionat
cazul.
În privinţa
cadrelor, conducerea penitenciarului a precizat că toate cele 112 posturi
de la pază sunt încadrate. O suplimentare ar fi necesară însă
la nivelul compartimentului socio-educativ. În privinţa asistenţei
medicale, aceasta este asigurată de 3 medici, 1 stomatolog şi 5
asistenţi. Un post de asistent medical este vacant.
În penitenciar
se folosesc ţinute diferite pentru arestaţii preventivi şi
condamnaţii definitiv. S-a încercat trecerea la ţinută civilă
pentru arestaţii preventiv, însă s-a renunţat la această
ideea datorită faptului că deţinuţii nu aveau haine proprii.
Majoritatea
vizitelor sunt în sistem obişnuit (vizitatorul şi deţinutul
sunt separaţi de o tăblie lată), iar vizitele la masă
se acordă ca recompensă pentru un comportament bun. În luna mai
2004, aproximativ 50 de deţinuţi au beneficiat de vizită la
masă.
Reprezentanţii
de cameră, aleşi de colegi şi aprobaţi de conducere, au
dreptul la un pachet şi la o vizită în plus pe lună. APADOR-CH
repetă că nici un deţinut, indiferent dacă este ales sau
numit, nu trebuie să aibă, oficial, o poziţie superioară
celorlalţi. Există riscul ca şeful/reprezentantul camerei să
îi folosească pe ceilalţi deţinuţi pentru servicii personale.
In plus, acesta beneficiază de privilegii (vizite/pachete/eventual telefoane
suplimentare, scutire de planton etc.) care pot creea invidie şi resentimente.
Nu de puţine ori, reprezentantul de cameră este perceput ca "omul
conducerii" ceea ce îi face reticenţi pe colegii de cameră.
APADOR-CH cere din nou să se renunţe la sistemul alegerii/desemnării
reprezentantului de cameră.
Pentru
respectarea dispoziţiilor O.U.G. nr.56/2003 a fost instalată o cutie
poştală la intrarea în cantină, la care deţinuţii
au acces în timpul servirii meselor (între orele 7-8; 12-14 şi 17.30-19).
Un angajat al Poştei Române ridică scrisorile deţinuţilor
de 2 ori pe săptămână. De asemenea, de la începutul anului
2004 au fost distribuite deţinuţilor, gratuit, 500 de plicuri, 60
de pixuri, 1000 coli de scris şi s-au efectuat 200 copii xerox.
Un singur
telefon cu cartelă este instalat în cadrul uneia dintre secţiile
de deţinere. Conducerea penitenciarului a făcut demersuri la Romtelecom
pentru instalarea unui al doilea telefon, însă cererea a fost refuzată
cu motivaţia lipsei rentabilităţii. De altfel, nici telefonul
instalat nu înregistrează suficiente încasări pentru a fi rentabil
din punctul de vedere al Romtelecom. Deţinuţii pot da telefon o
sigură dată pe săptămână, convorbirile durând aproximativ
5 minute. Există şi o cartelă telefonică socială,
care poate fi utilizată de persoanele care nu au posibilităţi
financiare.
Peniteniciarul
a avut o staţie radio, prin care se transmiteau programe proprii, însă
mixerul acesteia s-a ars în luna martie 2003 şi de atunci nu a fost reparat.
Cu toate că au existat promisiuni din partea DGP pentru a remedia această
situaţie, până în prezent nu s-a primit nici un ajutor.
În privinţa
investiţiilor, la data vizitei se derula licitaţia pentru repararea
blocului administrativ. De asemenea, urmează construirea unei săli
de aşteptare pentru vizitatori, precum şi amenajarea unei noi curţi
de plimbare. La cele două cămine cu spaţii de deţinere
ultimele reparaţii au avut loc în anul 2000. La acel moment nu s-au instalat
duşuri în cameră, ci doar chiuvete. Din cauza unor deficienţe
de proiectare, nu s-au montat şi sifoane de pardoseală, fapt care
îi poate împiedica pe deţinuţi să se spele corespunzător
la chiuvetă (apa care se scurge pe podea nu poate fi evacuată).
Această situaţie are, evident, urmări negative asupra menţinerii
igienei corporale a deţinuţilor. Pentru a se remedia aceste deficienţe
ar fi necesare noi investiţii, lucru imposibil pe motiv că cele
anterioare sunt de dată recentă. APADOR-CH cere DGP să găsească
urgent soluţiile tehnice şi financiare pentru rezolvarea problemei.
Penitenciarul
dispune de centrală proprie pe gaz din anul 2003, astfel încât deţinuţii
au apă caldă de două ori pe săptămână, iar iarna
nu sunt probleme cu încălzirea.
Penitenciarul
colaborează cu trei organizaţii neguvernamentale:
–
GRADO a organizat seminarii de specializare pentru cadre şi în prezent
desfăşoară activităţi pentru deţinuţi:
cursuri de bucătari, zugravi şi frizeri; consiliere; program de
educaţie alternativă pentru minori, cu 4 secţiuni (grafică,
dramaterapie, percuţie, jurnalism);
–
"Cuvântul care zideşte" – organizaţie a Mitropoliei Olteniei
– a organizat un program de alfabetizare cu finanţare PHARE, în prezent
cu susţinere UNICEF şi World Vision, în cadrul căruia profesori
colaboratori ţin cursuri câte 4 ore pe zi. Alte activităţi
pentru deţinuţi constau în cursuri de croitorie cu maşini de
cusut donate de UNICEF şi consiliere psihologică zilnică, individuală/în
grup;
–
CRED (o organizaţie bucureşteană) desfăşoară
pentru minorii din penitenciar un program de consiliere vocaţională
şi terapie comportamentală prin dans, 2 zile pe săptămână,
câte o oră şi jumătate, timp de 6 luni.
NOTĂ:
Datele privind activitatea organizaţiilor neguvernamentale în Penitenciarul
pentru Minori şi Tineri Craiova sunt cele puse la dispoziţia reprezentanţilor
APADOR-CH de către conducerea penitenciarului. Ulterior întocmirii raportului
APADOR-CH a fost contactată de către doamna Camelia Tancău,
Preşedinte CRED, care a semnalat că seminariile de specialitate
pentru cadre şi cursurile de bucătari, zugravi şi frizeri pentru
deţinuţi, precum şi programul de consiliere, toate atribuite
în raport organizaţiei GRADO, sunt de fapt organizate de către CRED.
Conducerea
penitenciarul a beneficiat şi de ajutorul material al UNICEF, constând
în televizoare pentru camerele de deţinere şi calculatoare pentru
cercul de informatică al deţinuţilor, în prezent exitând o
solicitare de încă 15 televizoare (10 camere din penitenciar nu au televizor)
şi 6 calculatoare.
Cu ocazia
vizitei din anul 1999 a reprezentanţilor APADOR-CH, aceştia remarcau
problema poluării atmosferice datorată termocentralei situate vis-a-vis
de penitenciar. Din păcate, problema nu a fost soluţionată
până în prezent, deşi creează probleme de sănătate
atât deţinuţilor cât şi cadrelor.
2.
Discuţia cu conducerea şcolii
În cadrul
PMT Craiova funcţionează Şcoala generală nr.40 Craiova
şi Şcoala de arte şi meserii (SAM) nr.21 Craiova, în total
fiind înscrişi la cursuri şcolare 250-260 de elevi.
În ziua
vizitei, şcoala organizase activităţi legate de ziua de 1 iunie:
un concurs de desen (25-30 de participanţi) şi unul de desen pe
asfalt (24-26 de participanţi). Premiile au constat în diplome şi
bomboane.
Există
2 clase curs primar intensiv, 10 clase învăţământ gimnazial
şi 16 clase anul I la SAM. În plus, 45 de persoane sunt înscrise la cursurile
de alfabetizare organizate de "Cuvântul care zideşte".
Pentru
promovarea clasei este necesară o frecvenţă de 50%. Dacă
deţinuţii sunt transferaţi temporar în alte peniteciare, cursurile
pe care eventual le urmează acolo nu sunt luate în considerare ca frecvenţă
pentru promovare. APADOR-CH consideră că şi această perioadă
trebuie luată în considerare la calculul frecvenţei dacă penitenciarul
în care deţinutul a fost transferat temporar confirmă participarea
sa la cursuri.
Profilul
claselor de la SAM este următorul: tâmplari, sudori, electricieni, lăcătuşi-mecanici,
zidari, strungari, mecanici auto, agricultori. Repartizarea la clase se realizează
în urma unor teste psihologice pentru stabilirea coeficientului de inteligenţă
şi pe baza opţiunii elevilor. Profilul claselor de la SAM se stabileşte
în funcţie de dotări şi de specialiştii existenţi.
Dotarea atelierelor este foarte proastă (de exemplu, la atelierul de
strungărie nu funcţionează decât 2 strunguri). La începutul
anului, conducerea şcolii a fost informată de către DGP că
urmează să primească 100.000 de euro pentru dotări, însă
până la data vizitei nu se primiseră aceste fonduri şi nici
nu se ştia când vor fi virate în contul şcolii. Din cei 100.000
euro, jumătate vor fi investiţi în dotarea atelierelor. Un atelier
de tâmplărie a fost dotat cu materiale achiziţionate cu fonduri
puse la dispoziţie de Ambasada Canadei.
APADOR-CH
subliniază importanţa pregătirii profesionale pentru viaţa
de după liberare. Cu cât pregătirea este mai serioasă, în
meserii cerute pe piaţa muncii, cu atât cresc şansele ca deţinuţii
liberaţi să-şi găsească de lucru şi se reduce
riscul de recidivă. APADOR-CH cere DGP să acorde toată atenţia
diversificării nomenclatorului de meserii în funcţie de cerinţele
pieţei şi dotării atelierelor cu echipamente cât mai moderne.
În
afara cursurilor de la SAM, deţinuţii care urmează să
se libereze pot participa la cursurile de pregătire profesională
organizate de GRADO şi CRED, singura condiţie fiind cea de a mai
avea de executat 6 luni de pedeapsă în penitenciar.
La cercul
de informatică participă 42 de deţinuţi, aceasta fiind
deja a doua serie de cursanţi. Cursul durează 4 luni, câte 2 ore
pe săptămână.
Programul
şcolii se desfăşoară în două schimburi: clasele de
gimnaziu, 4 clase SAM şi o clasă primară dimineaţa între
8 şi 12.40; 12 clase SAM şi o clasă primară după-amiaza,
între 13.30 şi 17.40.
Instruirea
şcolară şi profesională este asigurată de 24 profesori
(4 limba română, 2 matematică, 3 fizică-chimie, 3 educaţie
fizică, 1 biologie, 1 geografie-istorie, restul ingineri de specialitate),
2 învăţători şi 16 maiştri. Majoritatea (13 profesori
şi 14 maiştri) sunt suplinitori.
Directorul
şcolii a menţionat printre cele mai importante probleme cu care
se confruntă: imposibilitatea de a asigura normele didactice datorită
efectivelor reduse, lipsa dotărilor de la ateliere şi analfabetismul
printre deţinuţi.
3.
Discuţia cu personalul compartimentului socio-educativ
La compartimentul
socio-educativ sunt încadraţi 7 ofiţeri (4 jurişti, 1 sociolog,
1 asistent social, 1 învăţător), 9 instructori de resocializare
(foştii educatori), 1 psiholog, 1 preot, 1 referent şi 1 subofiţer.
Din discuţia
cu psihologul, a reieşit necesitatea încadrării a încă cel
puţin un psiholog, datorită vârstei critice şi a deficienţelor
de comportament ale deţinuţilor. În perioada de carantină,
deţinuţii sunt supuşi unor teste psihologice standard pentru
evaluare preliminară a nivelului de inteligenţă, de personalitate,
de depistare a eventualelor tulburări de comportament mai grave. În urma
acestor testări, aproximativ 10-12% din deţinuţi dovedesc retard
în dezvoltarea intelectuală. Lunar, toate cazurile grave, sociale şi
de comportament, se transmit la DGP. În medie, psihologul se întâlneşte
cu 3-4 deţinuţi pe zi.
Din iniţiativa
penitenciarului s-a creat o bază de date a deţinuţilor, astfel
încât orice cadru poate accesa, la orice oră, datele deţinute de
compartimentul socio-educativ despre un anumit deţinut, fără
a mai fi necesar să contacteze pe cineva din acest compartiment.
Asistentul
social este cel care încearcă să restabilească legăturile
cu familia pentru acei deţinuţi care nu sunt căutaţi.
De la începutul anului 2004 a trimis 3 scrisori în acest sens, fără
a obţine nici un succes. APADOR-CH consideră că este necesară
o mai mare implicare a personalului penitenciarului, nu numai a asistentului
social, în această acţiune. Este nevoie şi de o colaborare
cât mai strânsă cu SRSS pentru asigurarea reintegrării minorilor
şi tinerilor în familie.
Programele
socio-educative proprii au ca obiect, printre altele, educaţia rutieră,
educaţia sanitară, familia, terapia ocupaţională (desen,
traforaj, modelaj), la acestea adaugându-se programul sportiv.
Împreună
cu Serviciul de Reintegrare Socială şi Supraveghere – Dolj, penitenciarul
desfăşoară programul "Alegerea profesiei", care presupune
autocunoaştere, intercunoaştere şi familiarizarea cu demersurile
ce trebuie întreprinse pentru obţinerea unui loc de muncă. Este
destinat deţinuţilor care mai au 3-4 luni până la liberare.
Doi consilieri de la SRSS vin o dată pe săptămână în penitenciar
(miercurea), aproximativ 2 ore, pentru acest program. Participă şi
asistentul social al penitenciarului. În program sunt inculşi 12 deţinuţi,
timp de 3 luni. Prima serie a finalizat programul şi în prezent s-a organizat
o a doua serie.
În cadrul
programului "Balanţa" se evaluează consecinţele faptelor
deţinuţilor, care participă în grupuri de 8-15 persoane. Există
şi un program de educaţie civică susţinut în colaborare
cu o persoană din exterior, care participă benevol.
Programul
"Final" se adresează persoanelor care urmează să
se libereze şi durează o săptămână. În fiecare joi
persoanele care urmează să se libereze sunt mutate într-o cameră
specială, unde stau până miercuri, când părăsesc penitenciarul.
Programul urmăreşte oferirea de ajutor pentru acceptarea etichetei
de fost deţinut şi pentru găsirea unui loc de muncă (informaţii
despre cum şi unde se găsesc instituţiile cu competenţe
în materie) şi este desfăşurat fără cooperarea celor
de la SRSS – Dolj.
În parteneriat
cu Agenţia Naţională pentru Tineret, penitenciarul a organizat
activităţi comune cu elevii din comunitate. În anul 2003, din proprie
iniţiativă, penitenciarul a organizat vizite la un liceu din Craiova,
precum şi o vizită a liceenilor din comunitate la PMT. Au fost incluşi
15 deţinuţi, selectaţi pe baza următoarelor criterii:
să fi început cursurile liceale, natura infracţiunii, comportamentul
din penitenciar şi dorinţa lor. În fiecare an se organizează
excursii: în 2003, în septembrie, 25 de minori au vizitat 6 mânăstiri
din zonă.
La programele
organizate de CRED, participă aproximativ 50 de persoane, organizate
în 4 grupe. Tot 50 de minori participă şi la programul de educaţie
alternativă al GRADO.
Personalul
compartimentului socio-educativ a apreciat că cea mai gravă problemă
cu care se confruntă este lipsa de asistenţă post-penală
a deţinuţilor care se liberează, activitatea SRSS-urilor nefiind
considerată satisfăcătoare. Din această cauză, în
multe situaţii, activităţile de reeducare din penitenciar rămân
lipsite de rezultate după liberare, asistenţa post-penală fiind
esenţială în acest sens.
4.
Vizita în penienciar
Blocul
alimentar
În ziua
vizitei, meniul minorilor şi tinerilor a constat în: ceai, brânză,
marmeladă şi omletă cu jumări (micul dejun); ciorbă
de cartofi cu ou, pilaf cu carne de porc şi murături (prânz); varză
cu jumări, macaroane cu brânză (cină).
Cantitatea
de carne scoasă din magazie pentru prepararea meniului destinat minorilor
şi tinerilor (296 de persoane) a fost de 25,140 kg, la care se adaugă
8,6 kg slănină şi 8,490 kg subproduse.
Carnea
nu este amestecată în marmite, ci se pregăteşte şi se
serveşte separat, pentru ca fiecare deţinut să primească
câte o bucată. Bucăţile respective erau destul de mici, conţinând
şi multe oase şi grăsime.
Cabinetul
medical
PMT are
cabinet de stomatologie propriu, care acordă până la 10 consultaţii
pe zi. Pentru intervenţii chirurgicale, deţinuţii sunt duşi
în oraş la secţia de chirurgie maxilo-facială a spitalului
civil. Cabinetul stomatologic este asigurat cu materiale la minimul necesar.
O altă problemă cu care se confruntă este lipsa unui post de
asistent de stomatologie.
Medicii
generalişti acordă aproximativ 50-60 de consultaţii pe zi (cadre,
minori şi tineri). APADOR-CH insistă asupra necesităţii
renunţării la consultaţiile pe care medicii din penitenciare
le acordă cadrelor, cu excepţia situaţiilor de urgenţă.
APADOR-CH a semnalat constant faptul că, în ciuda asigurărilor verbale
contrarii, practica rezervării unui număr de ore zilnic, numai
pentru uzul cadrelor, continuă în infirmeriile/secţiile medicale
ale penitenciarelor.
Principalele
probleme de sănătate ale deţinuţilor sunt virozele respiratorii
şi tulburările de comportament. Penitenciarul nu are angajat un
medic psihiatru, astfel că în situaţii mai grave, deţinuţii
sunt trimişi la spitalul civil din Craiova sau la Spitalul Penitenciar
Jilava. Deţinuţii pot primi medicamente de acasă, dar numai
pe bază de prescripţie a medicului din penitenciar.
Când sunt
duşi la spitalul civil din localitate, minorii sunt încătuşaţi
şi însoţiţi de doi subofiţeri. APADOR-CH consideră
această situaţie inacceptabilă şi reaminteşte
criticile severe şi repetate pe care Comitetul pentru Prevenirea Torturii
le-a făcut sub acest aspect. Măsura încătuşării deţinuţilor
bolnavi este de nejustificat atât în sine (deţinuţii care necesită
internarea într-un spital civil sunt în cele mai multe cazuri într-o stare
destul de gravă) cât şi prin faptul că sunt supravegheaţi
în permanenţă de doi subofiţeri.
Medicul
cu care au discutat reprezentanţii APADOR-CH a afirmat că la controlul
medical din perioada de carantină eventualele urme de agresiune pe care
deţinuţii le prezintă sunt consemnate în fişa medicală.
Distribuirea
de prezervative deţinuţilor rămâne o problemă tabu pentru
sistemul penitenciar. Cu toate acestea este de remarcat un prim pas: în cadrul
unui program PHARE al DGP, deţinuţii din PMT Craiova primesc prezervative
la liberare. APADOR-CH speră că, în timp, sistemul se va deschide
şi mai mult în acest sens şi va accepta realităţile din
penitenciare: unii dintre deţinuţi întreţin relaţii sexuale
consensuale, iar distribuirea de prezervative are ca scop protejarea lor împotriva
bolilor cu transmitere sexuală. Protejarea vieţii şi sănătăţii
persoanelor aflate în custodia penitenciarelor este mai importantă decât
teama cadrelor de a fi acuzate de încurajarea practicării acestor relaţii,
prin distribuirea de prezervative.
Infirmeria
(Secţia a VII)
La camera
43 – infirmerie se găseau doi deţinuţi. N. F. (18 ani) suferea
de afecţiuni psihice, prezentând tulburări de personalitate şi
se afla la infirmerie de aproximativ 2 luni. P. C. (22 de ani) era ţinut
sub supravegherea medicală, fiind în perioada de convalescenţă
după o pneumonie.
În timpul
zilei, deţinuţii făceau curăţenie în cameră,
ieşeau la plimbare şi urmăreau programele tv (între 7.30 şi
22 – acces la 27 de posturi tv). Camera era dotată cu o chiuvetă,
cu apă caldă zilnic. Grupul sanitar, constând în 2 WC-uri cu cabine
separate, o chiuvetă şi un duş era situat pe culoar, deţinuţii
circulând liber între cameră şi acesta. Deţinuţii primesc
lunar aparate de ras, pastă de ras, pastă de dinţi, săpun,
hârtie igienică, cremă de pantofi. Totuşi, deţinutul N.
F. primise ultima dată aparat de ras în luna februarie.
Deţinuţii
au afirmat că primesc ziare de 2-3 ori pe săptămână (Gazeta
de Sud – Ediţia de Oltenia). Ziarul aflat în cameră era datat 31
mai 2004. Ulterior, în timpul vizitei în penitenciar, reprezentanţii
APADOR-CH au avut impresia că deţinuţilor li s-au distribuit
ziare numai datorită prezenţei lor. Ziarele găsite la deţinuţi
purtau cele mai diverse titluri, iar cei întrebaţi despre ziare menţionau,
la rândul lor, foarte multe titluri, majoritatea centrale. Este greu de crezut
că penitenciarul dispune de fonduri pentru a face abonament la atâtea
ziare diferite. Din vizitele în alte penitenciare, reprezentanţii asociaţiei
au remarcat sistemul abonamentelor la 2, maxim 3 ziare, dintre care unul local.
În plus, la Secţia a III-a reprezentanţii asociaţiei au ajuns
în jurul orelor 16.00 exact în momentul în care se distribuiau ziare la toate
camerele. De obicei, unei secţii i se repartizează un singur rând
de ziare, care se distribuie dimineaţa, urmând ca de-a lungul zilei acestea
să circule de la o cameră la alta.
Şcoala
Clasa
a IX-a A avea oră de geometrie. În mod normal sunt 6 elevi în clasă,
dintre care unul urmează cursurile cu frecvenţă redusă.
Datorită activităţilor de 1 iunie, la oră erau doar doi
elevi.
G. I.
C. (20 de ani) s-a înscris la cursurile de jurnalism desfăşurate
de GRADO şi a participat deja la o şedinţă, unde a fost
învăţat să filmeze. A auzit de program de la un coleg. A fost
recompensat lunar cu vizită la masă pentru comportamentul bun din
penitenciar. La vizită – care durează de la o jumătate de
oră până la o oră – poartă halat peste ţinuta penală.
Căminele
de deţinere
Clasa
a VIII-a A (7 tineri) participa la programul de consiliere de grup/pregătire
pentru liberare organizat de "Cuvântul care zideşte". Grupul
se formase cu aproximativ o lună în urmă şi se întâlnea cu
asistentul social al organizaţiei de 3 ori pe săptămână.
Trei dintre deţinuţi participă la cercul de informatică
de 3 luni. Întrebaţi despre lucrurile învăţate la acest cerc,
tinerii nu au dat răspunsuri clare. De 3 ori pe săptămână
joacă fotbal după-amiaza. Au dreptul la 4 telefoane pe lună:
joia fac cerere şi sâmbăta dau telefon. În timp ce vorbesc la telefon
un subofiţer stă în apropiere şi aude conversaţia. Deţinuţii
s-au plâns de mâncarea proastă din penitenciar. Întrebaţi despre
măsurile disciplinare, un singur tânăr, L. C. (22 de ani) a afirmat
că a fost pedepsit pentru că a spart un geam, cu ridicarea dreptului
la vizită şi pachet. Incidentul se petrecuse cu aproximativ un an
şi jumătate în urmă.
La Secţia
a IV-a (şcolarizaţi) există 4 camere de tineri şi una
de minori. La camera 23 erau cazate 13 persoane în 15 paturi. Camera avea
aproximativ 25 m2 ceea ce înseamnă cam 2 m.p. de fiecare,
adică mai puţin de jumătate din standardele CPT. Tinerii din
această cameră urmează cursurile SAM cu profilul lăcătuş-mecanic
şi sudor. De asemenea s-au înscris la cursurile de frizerie. La aer ies
o oră pe zi în timpul săptămânii şi o oră şi
jumătate sâmbăta şi duminica.. Apă caldă la chiuveta
din cameră au zilnic, iar baie fac o dată pe săptămână,
sâmbăta, având la dispoziţie 8 duşuri. Se pot uita la televizor
în fiecare zi până la ora 23.30. Şeful de cameră e scutit de
planton. Unul dintre tinerii din camera 23, care nu dispunea de bani, a folosit
cartela socială a penitenciarului pentru a telefona acasă. Un altul
a lucrat la atelier la asamblarea de paturi, câştigând aproximativ 200.000
lei pe care i-a folosit la cumpărături în incinta penitenciarului.
În cadrul
secţiei a IV-a se află şi atelierul de croitorie, dotat cu
5 maşini de cusut noi. La momentul vizitei, atelierul era închis şi
nu se desfăşurau cursuri.
La Secţia
a VI-a, în camera 37 erau 12 minori (condamnaţi definitiv) în 12 paturi.
Plimbarea zilnică durează 1-2 ore. Ultima dată ieşiseră
la club cu o zi înainte. Pe lângă cursurile şcolare, doi dintre
ei participau la cercul de informatică.
Într-una
din camerele acestei secţii era organizat cercul de pictură. În
total 10 deţinuţi sunt înscrişi la cerc. În momentul vizitei,
doar doi tineri participau, împreună cu profesorul, la cerc, fiind învăţaţi
cum să aurească suprafeţe. Ei au declarat că pictează
în fiecare zi, putând lua materialele şi la cameră unde continuă
să lucreze. Profesorul care se ocupă de cerc a declarat că
în viitor doreşte să împartă activitatea cercului în trei grupuri:
pictură, grafică şi modelaj. Cercul are materiale la dispoziţie,
deaorece au vândut lucrări în Scoţia, prin intemediul World Vision,
iar cu banii obţinuţi au cumpărat cele necesare.
La Secţia
a III-a, camera 16 erau cazate 10 persoane în 12 paturi. V.L. se înscrisese
la cursurile de alfabetizare organizate de "Cuvântul care zideşte",
dorind să mai "scoată" din rapoartele de pedepsire ce
îi fuseseră întocmite la Penitenciarul Rahova (în cele 4 luni de când
se afla la PMT Craiova reusişe să "scoată" 3 rapoarte
din cele 11 pe care le avea la dosar).
La camera
14 (minori carantină) se aflau 11 persoane în 12 paturi. R.R. şi
C.I. fuseseră aduşi de la Penitenciarul Deva, unde, în perioada
de carantină fuseseră raşi în cap, fără să solicite
acest lucru (părul lor era încă foarte scurt). APADOR-CH reaminteşte
că această practică a fost considerată de Curtea Europeană
a Drepturilor Omului drept tratament degradant ce încalcă articolului
3 din Convenţia europeană a drepturilor omului. T.C. s-a plâns
că a fost adus de la Cluj şi nu a putut să-şi informeze
părinţii despre locul în care se află. Lui D.O. îi apăruse,
de aproximativ 4 zile, o egzemă şi afirma că de la cabinetul
medical nu i se spusese când să se mai ducă la control. N.A.N. (cu
care reprezentanţii asociaţiei se mai întâlniseră şi la
cabinetul medical) avea egzeme de aproximativ o lună (de pe arest), primise
tratament, dar starea sa nu se îmbunătăţise. Minorii din această
cameră (cărora li se aduce mâncarea în cameră) s-au plâns că
nu au primit carne în ziua respectivă. Chestionaţi de comandantul
penitenciarului, subofiţerii din această secţie nu au putut
oferi o explicaţie rezonabilă pentru lipsa cărnii din meniu.
5.
Concluzii
APADOR-CH
apreciază eforturile cadrelor din penitenciar pentru a asigura pregătirea
şcolară şi profesională, precum şi ocuparea timpului
liber a minorilor şi tinerilor. Rezultatul este o atmosferă bună,
dovedită şi de lipsa problemelor de disciplină (majoritatea
celor întrebaţi au afirmat că nu au fost sancţionaţi disciplinar).
Totuşi,
APADOR-CH consideră ca la nivelul penitenciarului ar trebui acordată
mai multă atenţie următoarelor probleme:
–
asigurarea confidenţialităţii convorbirilor telefonice ale
deţinuţilor. Faptul că subofiţerul care însoţeşte
deţinutul la telefon aude conversaţia acestuia, chiar dacă
involuntar, este de natură să afecteze dreptul la viaţă
privată a deţinutul, este în contradicţie cu legislaţia
internă şi reprezintă o încălcarea a articolului 8 din
Convenţia europeană a drepturilor omului, ratificată de România;
–
asigurarea confidenţialităţii datelor deţinuţilor
din baza de date a compartimentului socio-educativ. Iniţiativa de a crea
o asemenea bază de date la care să aibă acces cadrele de la
alte compartimente este de apreciat, în măsura în care asigură operativitate
în activităţi şi o bună cunoaştere a problemelor
deţinuţilor. Cu toate acestea, accesul la baza de date nu trebuie
să aducă atingere dreptului la viaţă privată al deţinuţilor.
În acest sens, APADOR-CH sugerează ca accesul la baza de date să
fie limitat la acele date care pot fi de folos cadrelor de la alte compartimente
în relaţia lor profesională cu deţinuţii, iar nu la toate
datele deţinute de compartimentul socio-educativ în legătură
cu un anumit deţinut. În orice situaţie, cadrele care au acces la
baza de date trebuie să păstreze confidenţialitatea cu privire
la datele personale pe care le-au aflat pe această cale;
–
diversificarea activităţilor educative destinate tinerilor. În timp
ce minorii sunt incluşi atât în programele proprii ale penitenciarului,
cât şi în programele desfăşurate de diferite organizaţii
neguvernamentale, tinerii participă la mult mai puţine programe
educative;
–
asigurarea unei hrane diversificate minorilor, avându-se în vedere necesităţile
speciale ale acestora, impuse de procesul de creştere şi dezvoltare
fizică;
–
adaptarea cursurilor de pregătire profesională la cerinţele
pieţei forţei de muncă, asfel încât meseriile deprinse de minori
şi tineri în penitenciar să le ofere posibilitatea reală de
a găsi un loc de muncă după liberare. În condiţiile în
care specializările oferite de SAM sunt stabilite în raport de dotările
şi aşa slabe ale atelierelor, iar modernizarea acestora rămâne
pentru moment doar un deziderat, APADOR-CH sugerează conducerii penitenciarului
să transforme cursurile cercului de informatică în pregătire
profesională atestată printr-un certificat recunoscut de Ministerul
Educaţiei;
–
implicarea mai consistentă în încercarea de a restabilii legăturile
cu familia pentru deţinuţii necăutaţi. În condiţiile
în care în penitenciar sunt aproximativ 150 de "necăutaţi",
3 încercări de a restabili legăturile cu familiile unor deţinuţi
în 5 luni apar ca nesemnificative. Este esenţială şi implicarea
reală a SRSS în această acţiune.
Totodată,
APADOR-CH cere DGP:
–
suplimentarea numărului de posturi pentru psihologi cu cel puţin
încă unul. Un singur psiholog la aproximativ 300 de minori şi tineri,
categorie care necesită o atenţie specială din acest punct
de vedere, este în mod evident insuficient;
–
suplimentarea numărului de posturi de asistenţi medicali cu unul
de asistent cu specializarea stomatologie;
–
acordarea de sprijin financiar pentru dotarea şcolii generale şi
şcolii de arte şi meserii din cadrul penitenciarului;
–
sprijinirea penitenciarului în vederea rezolvării defecţiunii apărute
la staţia de radio;
–
acordarea de sprijin financiar pentru ca penitenciarul să remedieze deficienţele
de proiectare legate de lipsa sifoanelor de pardoseală în camerele de
deţinere. Aceasta este de natură a afecta igiena personală
a deţinuţilor, iar motivaţia că investiţiile în spaţiile
de detenţie sunt de dată recentă nu poate fi acceptată;
–
realizarea unui acord cu Romtelecom în vederea asigurării dreptului la
convorbiri telefonice a deţinuţilor. În situaţia în care nici
măcar singurul post telefonic existent nu este rentabil, există
pericolul ca acesta să fie desfiinţat. În plus, solicitarea conducerii
penitenciarului pentru instalarea unui al doilea telefon cu cartelă a
fost refuzată pe motivul lipsei de profit. De asemenea, pe baza unui
acord cu Romtelecom s-ar putea realiza şi instalarea de cabine telefonice,
pentru asigurarea confidenţialităţi convorbirilor deţinuţilor;
–
intervenţia de urgenţă pe lângă factorii de răspundere
în vederea rezolvării problemei poluării produse de coşurile
staţiei de termoficare. Acelaşi lucru a mai fost solicitat de reprezentanţii
APADOR-CH şi în urma vizitei din 1999 la PMT Craiova. Cu toate acestea,
deşi au trecut 5 ani, problema nu s-a rezolvat, punând în pericol atât
sănătatea deţinuţilor cât şi a cadrelor.
Diana
Călinescu