Raport asupra vizitei la Serviciul de reintegrare socială şi supraveghere de pe lângă Tribunalul Bacau

În ziua de
4 februarie 2004, doi reprezentanţi ai APADOR-CH au vizitat Serviciul
de reintegrare socială şi supraveghere de pe lângă Tribunalul
Bacău (SRSS – Bacău), unde au purtat o discuţie cu şeful
serviciului, precum şi cu doi consilieri de reintegrare socială
şi supraveghere.

1. Aspecte generale

 SRSS – Bacău a început
să funcţioneze din luna septembrie 2001.

Legea cadru în baza căreia
funcţionează SRSS – Bacău este Ordonanţa Guvernului nr.92/29.08.2000,
aprobată şi modificată prin Legea nr.129/18.03.2002.

Personalul SRSS – Bacău
este format din patru consilieri de reintregrare socială şi supraveghere,
inclusiv şeful serviciului. Doi dintre aceştia au pregătire
de asistenţi sociali, unul este jurist, iar cel de-al patrulea psiholog.
Consilierii Serviciului sunt ajutaţi de 6 voluntari. Şeful Serviciului
a apreciat că la volumul prezent de muncă, ar fi necesară încadrarea
a încă patru consilieri.

SRSS – Bacău îşi
desfăşoară activitatea în două camere închiriate, aflate
într-o clădire din apropierea Tribunalului Bacău, una pentru biroul
consilierilor şi cealaltă pentru întâlnirile cu persoanele supravegheate.
Datorită faptului că în camera destinată consilierilor nu au
loc decât trei birouri, cel de-al patrulea consilier îşi desfăşoară
activitatea în camera destinată întâlnirilor. Serviciul are în dotare
două calculatoare, o imprimantă şi un telefon (fără
fax). Pentru o desfăşurare adecvată a activităţii
Serviciului, personalul a apreciat că ar mai avea nevoie de încă
o cameră pentru consilieri (astfel încât camera destinată întâlnirilor
să asigure condiţii optime de confidenţialitate), încă
două calculatoare, un xerox, un fax, acces la internet. De asemenea,
pentru a putea realiza deplasările în judeţ, Serviciul ar avea nevoie
şi de un autoturism cu şofer. În prezent, Serviciul depinde, din
acest punct de vedere, de Tribunalul Bacău, astfel încât nu îşi
poate programa deplasările în mod autonom, ci în funcţie de posibilităţile
de transport oferite.

Personalul Serviciului
a apreciat că, pentru o bună desfăşurare a activităţii,
s-ar impune obţinerea personalităţii juridice a Serviciului,
astfel încât să nu mai depindă de Tribunalul Bacău.

2. Activitatea SRSS –
Bacău

2.1       Întocmirea de
referate de evaluare

Comform atribuţiilor
legale, SRSS – Bacău acoperă judecătoriile din judeţul
Bacău, Tribunalul Bacău şi parchetele de pe lângă aceste
instanţe. Cu toate acestea, Serviciul primeşte solicitări de
referate presentenţiale de evaluare în mare parte numai de la Tribunalul
şi Judecătoria Bacău şi doar foarte rar din partea celorlalte
judecătorii din judeţ. Până în prezent, Serviciul nu a primit
solicitări de referate din partea parchetelor. Personalul Serviciului
a apreciat că, la început, şi instanţele cu sediul în reşedinţa
de judeţ au fost reticiente în privinţa solicitării de referate
de evaluare, dar acest lucru s-a schimbat datorită promovării active
din partea Serviciului a posibilităţii solicitării de refarate
printre judecătorii de la aceste instanţe.

În anul 2002, SRSS – Bacău
a primit 35 de solicitări de referate de evaluare din partea instanţelor,
în 2003, aproximativ 80 de solicitări, iar în luna ianuarie a anului
2004, 15. În aproximativ 90% din cazuri, instanţele ţin cont de
aceste referate la individualizarea pedepselor.

În plus faţă
de solicitările pentru referate de evaluare primite de la instanţele
de judecată, SRSS – Bacău a întocmit referate şi la solicitarea
Comisiei de liberare din Penitenciarului Bacău (9 solicitări în
anul 2003 şi 5 solicitări în luna ianuarie a anului 2004), precum
şi 2 referate pentru Consiliul profesoral de la Centrul de reeducare
de la Tichileşti (în fapt, penitenciar pentru minori şi tineri).

Sursele folosite de consilierii
Serviciului în vederea întocmirii referatelor sunt, după caz: inculpatul,
părinţii acestuia, şcoala, poliţia (atunci când inclupatul
a mai fost cercetat sau sancţionat pentru contravenţii), locul de
muncă, preotul, centrele de plasament, vecinii (în general,  vecinii
nu sunt consideraţi o sursă de foarte mare încredere). În medie
sunt folosite 7 surse, minim 4-5, dar au existat şi cazuri în care s-a
apelat la 11 surse de informare în privinţa inculpatului.

2.2 Activitatea de supraveghere
şi asistenţă

În anul 2002, SRSS – Bacău
a preluat cazurile de supraveghere de la poliţie, şi anume 3 cazuri,
la care s-au adăugat încă 35 de noi cazuri. În anul 2003 au fost
deschise încă 36 de dosare de supraveghere. Infracţiunile pentru
care instanţele de judecată au dispus suspendarea executării
pedepsei sub supraveghere au fost: furt, furt calificat, tâlhărie, omor
din clupă, uz de fals, luare de mită, înşelăciune.

În total, au fost deschise
73 de dosare de supraveghere. În cinci cazuri, măsura a fost revocată
la propunerea Serviciului, pentru neprezentarea la termen. În alte două
cazuri măsura a fost anulată, descoperindu-se că  persoanele
respective mai suferiseră şi alte condamnări.

Serviciul are în supraveghere
şapte minori, dintre care patru în baza art.861 Cod penal
şi trei în baza art.103 Cod penal. Pentru aceştia trei instanţa
a dispus obligarea de a urma o formă de învăţământ, astfel
încât aceştia s-au înscris la cursuri de recuperare şcolară.

Persoanele aflate sub
supraveghere sunt obligate să se prezinte la sediul SRSS – Bacău
o dată pe lună. Au fost şi cazuri în care instanţa a stabilit
ca persoana supravegheată să se prezinte o dată la trei luni.
În cazul în care Serviciul a fost solicitat de supravegheat şi în vederea
asistării, acesta trebuie să se prezinte la sediu SRSS o dată
pe săptămână.

Şapte persoane aflate
sub supraveghere au solicitat şi asistenţă din partea Serviciului.În
funcţie de problemele identificate, persoanei i se facilitează înscrierea
la cursuri de recuperarea şcolară, este îndrumată cum să
obţină un loc de muncă de la Agenţia Judeţeană
de Ocupare a Forţei de Muncă, este ajutată în obţinerea
documentelor de identitate. În 2-3 cazuri, persoanele aflate în asistenţă
post penală au renunţat la aceasta.

2.3       Colaborările
cu instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale de la nivel
local

SRSS – Bacău colaborează
pe bază de protocoale cu mai multe instituţii de la nivel local,
printre care: Inspectoratul Şcolar Judeţean, primăria, poliţia,
consiliul judeţean, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei
de Muncă, Centrul de reeducare de la Tg.Ocna, Penitenciarul Bacău,
Centrul de formare profesională, Direcţia Judeţeană de
Protecţie a Copilului.

În baza protocolului cu
Inspectoratul Şcolar Judeţean, s-au organizat cursuri de prevenţie
a comportamentului delicvent pentru diriginţi. La Penitenciarul Bacău,
un consilier al Serviciului desfăşoară programul "7 paşi",
precum şi un program de control al agresivităţii. La Centrul
de reeducare Tg. Ocna, se desfăşoaă, de asemenea, programul
"7 paşi", precum şi activităţi de consiliere
individuală. Cei propuşi pentru liberare de la Centrul de reeducare
sunt cuprinşi într-un program de mediatizare a posibilităţilor
de asistenţă post-penală.

Din partea Fundaţiei
Betania, Serviciul primeşte ajutoare financiare pentru persoanele supravegheate.
De asemenea, exită o colaborare în privinţa programului de prevenţie.

3          Concluzii

APADOR-CH apreciază
activitatea SRSS – Bacău. Consilierii Serviciului au o bună pregătire
şi dovedesc o abordare adecvată a problematicii reintregrării
sociale a persoanelor pe care le au în supraveghere.

APADOR-CH conderă
totodată că:

–        
având în vedere că volumul de muncă depus de cei 4 consilieri de
supraveghere şi reintegrare socială este în creştere (de exemplu,
numărul mare de solicitări pentru întocmirea de referate de evaluare
din luna ianuarie 2004) şi că deja personalul consideră insuficient
numărul de persoane încadrate, Direcţia de Reintegrare Socială
şi Supraveghere din Ministerul Justiţiei ar trebui să ia în
considerare sporirea numărului de posturi de la SRSS – Bacău

–        
la atribuirea spaţiilor destinate Serviciului în viitoarea clădire
a Tribunalului Bacău, trebuie avută în vedere necesitatea ca una
din camere să fie rezervată exclusiv întâlnirilor cu persoanele
supravegheate; de asemenea, se impune dotarea cu aparatura de birou necesară:
un număr de calculatoare egal cu numărul de consilieri, un copiator,
un fax, acces la internet. Pentru deplasările în judeţ ale consilierilor,
Serviciul ar trebui să dispună de un autoturism propriu.

–        
ideea ca serviciile de reintegrare socială şi supraveghere să
dobândească personalitate juridică proprie este binevenită,
în vederea unei desfăşurări adecvate a activităţii
acestor instituţii.

–        
pentru o eficientă aplicare a dispoziţiilor Codului penal privitoare
la alternativele la încarcerare, sugerează ca la nivelul Direcţiei
de Integrare Socială şi Supraveghere să se contureze o strategie
pentru "popularizarea" activităţii serviciilor de reintegrare
la nivelul instanţelor şi al parchetelor.

 

Diana Călinescu                                                                       
Valerian Stan