Raport privind vizita APADOR-CH efectuată la Penitenciarul Giurgiu

La data de 5 februarie 2019, două reprezentante ale APADOR-CH au făcut o vizită la Penitenciarul Giurgiu. Ultima vizită a fost în 2009, conform raportului de pe site-ul asociației. Vizita a început la ora 10.40 și s-a încheiat după ora 17.00.

Date generale

Penitenciarul Giurgiu este considerat cel mai mare din țară, cu o capacitate de peste 1500 de locuri. Construcția lui a început în 1994 și a fost ianugurat în 2000, deși unele părți din proiect nu erau finalizate la acea dată. În prezent Penitenciarul Giurgiu are 14 secții în care sunt deținuți bărbați în toate regimurile de deținere: deschis, semi-deschis, închis și maximă siguranță. De asemenea are o secție pentru arest preventiv. Deși în principal deservește aria Giurgiu, Teleorman, Ilfov și București, penitenciarul avea la data vizitei și deținuți din zone mai îndepărtate ale țării, transferați pentru că aici există un grad de ocupare mai mic faţă de media penitenciarelor din ţară, de când capacitatea penitenciarului s-a mărit.

Cea mai recentă secție dată în folosință cu două săptămâni înainte de vizită este secția 14, proiectată să respecte standardele europene în materie. Secția, construită pe structurile a două clădiri vechi, a fost in întregime reproiectată şi deserveşte regimul deschis cu o capacitate de aproximativ 120 de locuri.

Efective și personal

Conform datelor furnizate de conducere, penitenciarul are următoarea organizare pe cele 14 secții:

1 secție carantină, arest preventiv (E1)

5 secții Regim Închis (E2-E6)

5 secții cu Regim Maximă Siguranță (E7-E12)

1 secție persoane vulnerabile medical social (E9)

1 secție infirmerie (E13)

1 secție Regim Deschis (E14)

Capacitatea penitenciarului, calculată de administrație la o normă de 4mp/deținut este de 1513 locuri, în camere de 2 paturi, 4 paturi, 8 paturi și 10 paturi.

Totuși, conform conducerii, la acest moment numai 50% din penitenciar asigură condiții conforme de deținere. Chiar dacă nu mai este supraaglomerat, multe camere din penitenciar încă nu îndeplinesc standardele legale în vigoare, din punct de vedere igienic.

Numărul de paturi instalate este 1538. Numărul deținuților existenți în unitate la data vizitei era de 1277, cazați astfel: 425 Regim Maximă Siguranță, 606 Regim Închis, 13 Regim Semi-Deschis, 123 Regim Deschis, 38 Arest Preventiv, 1 femeie, 1 minor, 59 de tineri, 11 în carantină. Gradul de ocupare la data vizitei era de 80,24%.

Tot 80% este și gradul ce ocupare a schemei de personal a penitenciarului. Din totalul posturilor prevăzute în schema pe 2019 – de 527 de locuri, numai 426 sunt ocupate, cu un deficit resimțit acut la zona operativă, socio-educativă și medicală.  

Starea economică a penitenciarului

Bugetul rectificat de care a beneficiat penitenciarul în 2018 a fost de 45,7 milioane de lei, din care 37,9 milioane de lei au fost cheltuieli de personal și 6,7 milioane cheltuieli cu bunuri și servicii. 1,9 milioane de lei din buget au fost venituri proprii, obținute din munca deținuților, o sumă cu 28% mai mare decât în anul precedent.

Conform conducerii, unitatea are o capacitate scăzută de cheltuire a fondurilor destinate reabilitării spațiilor de deținere, întrucât nu găsește mână de lucru calificată nici în interiorul penitenciarului, printre deținuți, nici în exterior. Numai 23% din programul de reparații anual a fost realizat în regie proprie în 2018.

În 2018 au fost reamenjate 23 de camere din secția E1 – tâmplărie nouă, instalații electrice, sanitare. În total 306 camere din penitenciar au avut distrugeri și au necesitat diverse lucrări de întreținere.

Tot în 2018 a fost dublat cuantumul alocației de hrană de la 3,5 la 7 lei/zi/deținut și s-a majorat substanțial valoarea materialor igienico-sanitare. Deținuții primesc lunar de la administrație: aparat de ras, hârtie igienică, pastă de dinți, pastă de ras, pieptene, săpun, șampon, unghieră, detergent etc. Conform declarațiilor unor deținuți, aceste materiale sunt suficiente.

Conform calculelor administrative, cheltuielile lunare cu un deținut sunt de 505 lei, la care se adaugă cuantumul reprezentând salariile personalului.

Investiții 2019

Conducerea penitenciarului a planificat pentru 2019 două investiții importante:

• Reconfigurarea curților de plimbare și
• Refacerea blocul alimentar.

Blocul alimentar

Starea blocului alimentar pare a fi cea mai problematică din tot penitenciarul. Încăperea are tâmplărie veche, cu geamuri sparte pe alocuri, pardoseală murdară și avariată, un sistem de ventilație defectuos, ceea ce explică formarea igrasiei existentă pe tavan si pereţii încăperilor. La momentul vizitei era un miros greu suportabil, desi o echipă de deținuți făcea curățenie în diversele încăperi ale blocului alimentar, după finalizarea mesei de prânz. 18 deținuți lucrează în blocul alimentar în 2 ture. Vestiarele și grupurile sanitare folosite de deținuți erau într-o stare precară de igienă. Diversele ustensile pentru curăţat zarzavat sau cartofi erau ruginite şi ieşite demult din perioada normală de utilizare.

Conducerea penitenciarului admite că blocul alimentar nu a fost refăcut de la recepționarea penitenciarului, din 2000. A fost doar văruit periodic și s-au înnoit marmitele, care acum sunt într-o stare bună. În 2018 conducerea a făcut o notă de fundamentare și a obținut aprobara pentru o investiție de refacere a blocului alimentar din temelii. În 2019 este programată proiectarea investiției și în 2020, realizarea ei.

În ziua vizitei meniul a fost format din:

la mic dejun – ceai, pâine, marmeladă, margarină, brânză și ou (la norma pentru diabet);

la prânz – ciorbă de pasăre, varză cu cârnat (oferit deținuților în stare crudă, afumat) sau cu carne de pasăre (pentru musulmani);

la cină – tocăniță de cartofi, orez cu lapte sau paste cu sos pentru diversele norme de hrană.

Conducerea unității apreciează că deși alocația de hrană a fost dublată, ea continuă si fie mică pentru trei mese pe zi. Din discuțiile avute cu deținuții, pe secții, mâncarea a fost un aspect criticat unanim de aceștia.

Penitenciarul Giurgiu nu are Gospodărie Agro-Zootehnică (GAZ), ci numai o parcelă de pământ adiacentă curții penitenciarului, pe care o lucrează (parțial) cu câțiva deținuți, pentru a suplimenta legumele necesare la prepararea hranei. Se mai primesc mărfuri în sistem de transfer fără plată de la alte penitenciare – de exemplu brânză de la Pelendava. Conducerea apreciază că GAZ-urile penitenciarelor nu mai sunt rentabile. Costul legumelor sau produselor obținute prin munca deținuților sunt necompetitive cu piața, întrucât deținuții trebuie să fie plătiți cu salariul minim pe economie, la care se adaugă și salariile ofițerilor de pază. În plus, susține conducerea, puţini deținuți sunt dornici să muncească în agricultură.

Sectorul vizite

Există 8 cabine de vizită cu separator, 4 cabine pentru maximă siguranță și mai multe locuri la mese. La data vizitei erau folosite locurile de la mese. O vizită durează maxim 3 ore, timp în care se face recepția pachetelor de la familie și pentru interacțiunea propriu-zisă cu familia rămân 1-2 ore.

Penitenciarul are și o cameră „tata și copilul” care nu părea prea folosită, după mirosul/aerul închis din ea. Reprezentanții penitenciarului au spus că nu e prea solicitată.

În sectorul vizite era amenajată și o cabină pentru interacțiuni online cu familia și o camera pentru audieri video cu instanţele de judecată, care nu este folosită la capacitatea sa maximă, ci doar ocazional, solicitările fiind rare. Conform aprecierilor reprezentantului penitenciarului, a scăzut totuși numărul prezentărilor la instanță, de trei până la cinci ori. Prin introducerea audierilor video penitenciarele pot economisi carburant și costuri cu personalul de pază.

Camera pentru vizite intime este situată în apropiere de sectorul medical și, conform reprezentanților penitenciarului, este folosită de 3-4 ori pe zi. La data vizitei era liberă. E dotată corespunzător – cu pat, televizor, frigider, baie cu boiler – dar cu o lenjerie nu foarte curată pe pat.

Magazinul

Magazinul din incinta penitenciarului era foarte bine aprovizionat, deținuții având posibilitatea să-și cumpere diverse alimente sau produse de igienă. Cele mai vândute produse sunt, conform vânzătoarei, dulciurile, țigările și apa.

Prețurile la produsele comercializate nu sunt afișate la raft, ci sub formă de liste lipite undeva în partea de sus a vitrinei, într-un loc cu o vizibilitate redusă. Deținuții nu au acces în magazin, ci doar la un ghișeu unde pot cere mărfurile pe care le doresc.

Câteva prețuri informative au fost furnizate la cerere echipei APADOR-CH de către una dintre vânzătoare. Acestea au fost: mere – 6 lei, iaurt Zuzu mic – 3.80 lei, Cafea Jakobs – 14.80 lei, apă Dorna 2 L – 3.90 lei sau altă marcă – 2.60 lei. Ardei kapia – 14 lei/kg, Ness Amgigo mare – 17 lei.

Un aspect colateral – la momentul vizitării magazinului, în incinta acestuia erau mai multe persoane angajate care fumau, la o masă. De altfel în penitenciar fumatul a fost remarcat în mai multe locuri de-a lungul vizitei, de la poartă până în interior, pe unele holuri de pe secțiile de deținere.

Asistență medicală

Penitenciarul are numai 2 medici generaliști încadrați, dintr-o schemă de personal de 7 posturi, și un rezident care a ocupat postul în penitenciar, dar în prezent face rezidențiatul la București. Stomatologul, care era al treilea medic încadrat, a suferit un accident auto în timp ce venea spre penitenciar, de la București, și este în concediu medical prelungit. Unul dintre cei doi medici generaliști este șeful secției medicale.

Penitenciarul mai are 13 asistenți care lucrează în ture: 1 igienist, 1 asistent stomatologie și restul generaliști.

În noiembrie 2018 a fost câștigat și concursul pentru ocuparea unui post de psihiatru, însă până la data vizitei, deşi există o nevoie acuta de această specialitate, numirea de la Ministerul Justiției se lăsa aşteptată. Va fi primul psihiatru pe care l-a avut vreodată penitenciarul Giurgiu, deşi cele mai multe afecţiuni în rândul deţinuţilor sunt cele psihice.

Cabinetul medical are dotări modeste, medicul și asistentele menționând că nu beneficiază de condiții propice de lucru, implicit deținuții nu beneficiază de condiții normale de consult.

Medicul susține că oferă 40-60 de consultații/zi, fie în cabinet, fie pe secții. Cele mai multe afecțiuni sunt cele psihice (peste 600 de deținuți, din care 318 în tratament cu rețetă), urmate de cardio-respiratorii, boli cronice și diabet (12 cu insulină, 37 cu tratament specific).

10 deținuți primesc metadonă ca tratament antidrog, 29 au HIV și în jur de 300 au hepatită. Penitenciarul nu face screening  pentru bolile transmisibile, se bazează pe declarațiile deținuților. 60 de deținuți fac tratament cu interferon. Apar periodic cazuri de scabie. Penitenciarul nu le mai oferă deținuților prezervative de mai mulți ani (cel puțin din 2012 după cum își amintește una dintre asistente), deși conducerea admite că există cazuri de agresiuni sexuale în camerele de deţinere.

O dată pe săptămână, deținuții care au nevoie de un consult de specialitate sunt duși la psihiatrie sau la alte specialități (se organizează transporturi de câte 3-10 deținuți) la spitalul municipal din oraș. Cum la spitalele din Giurgiu nu prea există specialiști, deținuții sunt duși la spitalele din București: Floreasca, Bagdasar sau spitalul penitenciar Rahova.

Medicul spune că nu au fost probleme cu asigurarea tratamentului, dar procedura de achiziție pe SEAP mai întârzie cu câteva săptămâni medicamentele necompensate. De aceea preferabil e să le aducă familia deținutului, la nevoie, personalul medical permite această variantă. În 2018, medicamentele pentru deținuți au costat penitenciarul 254.000 de lei.

În penitenciar au mai venit ocazional și medici privați care au consultat deținuții, la cererea și pe cheltuiala acestora.

În 2018 un deținut s-a sinucis și alți patru au murit din cauze naturale.

Sectorul reintegrare, socio-educativ și munca deținuților

Penitenciarul are numai 2 psihologi angajați (față de 7 câți sunt pe schemă), 2 asistenți sociali (din 3 pe schemă) și 8 educatori (față de 10 pe schemă), din care 2 sunt în concediu maternal sau detașare, iar unul ocupă poziții de conducere. Penitenciarul mai colaborează cu voluntari pe diverse proiecte, dar personalul este insuficient pentru nevoile unui număr atât de mare de deținuți.

Din proiectele derulate în 2018 se observă că un număr foarte mic de deținuți (maxim câteva zeci/proiect) a fost implicat în diverse proiecte educative sau în vizite în comunitate.

Conform reprezentanților penitenciarului, există proiecte de școlarizare a deținuților, derulate împreună cu AJOFM, pentru formare de: frizeri, ajutor de bucătari, lucrători în cultura plantelor. Totuși, foarte puțini deținuți se califică pentru a fi scoși la astfel de cursuri, întrucât nu au studii de minim 8 clase primare.

Penitenciarul are clase de alfabetizare I-IV, cu un număr de 40 de deținuți școlarizați în 2019. S-a încercat formarea unor clase V-VIII, dar nu a fost aprobată de către Inspectoratul Școlar Giurgiu.

Locurile de muncă disponibile nu sunt multe, iar cele care sunt nu par foarte dorite de deținuți. Conducerea penitenciarului apreciază că din 100 de deținuți abia ies 20 la muncă. Penitenciarul are un contract cu RILUG din Lugoj, pentru cusut pantofi – deținuții lucrează în camere – mai există locuri de muncă la sere, la igienizarea unor spații, la atelierul de mobilă, la săpături și la confecționat panouri fotovoltaice.

1.950.000 de lei a obținut penitenciarul în 2018 din munca deținuților, bani cheltuiți pentru reparații și pentru achiziționarea unei autosanitare pentru transportul deținuților la consultații în afara penitenciarului.

Vizita pe secții

Aspectul secțiilor de deținere nu diferă esențial de la una la alta, ele sunt amenajate similar în cele 5 corpuri de clădire legate între ele și dispuse în semicerc, având în centru sectorul socio-educativ și pe cel de vizite.

Secțiile au un sistem de monitorizare video însă foarte vechi și incomplet realizat, fără un dispecerat și fără sisteme de închidere electronică. În continuare ușile sunt deschise/închise cu cheia de către angajații penitenciarului, ceea ce face și mai acută lipsa de personal – există 1 gardian la 15 camere de deținere. Conducerea speră ca în 2019 să primească aprobarea pentru o investiție în reproiectarea sistemului de monitorizare video.

După aplicarea legii recursului compensatoriu, camerele cu 6 paturi suprapuse au fost transformate în camere cu 4 paturi suprapuse și astfel au devenit conforme cu norma de spațiu de 4 mp/deținut. Înainte de recursul compensatoriu, penitenciarul avea cam 1400 de deținuți și după a rămas cu 1100, dar între timp au fost transferați aici deținuți din alte peniteciare din ţară, considerate supraaglomerate.

Telefoanele au fost mutate, în majoritatea secțiilor, de pe holuri în camerele de deținere, ceea ce le oferă deținuților posibilitatea să le folosească fără să ceară acordul gardienilor, în orice moment până la ora 18.00 a fiecărei zile, în limita a 30 de minute pe zi. Această măsura s-a dovedit benefică atât pentru deţinuţi cât şi pentru personalul penitenciarului.

În curtea penitenciarului sunt amenajate cinci curți de plimbare, parțial acoperite, iar pentru secțiile de maximă siguranță sunt amenajate cuști de plimbare pe acoperișul uneia dintre clădiri.

În secția E11 există și o cameră de protecție, amenajată cu pereți capitonați și grup sanitar cu obiecte anti-vandalizare. Reprezentanții penitenciarului au spus că nu e folosită foarte des însă este utilă atunci când există deţinuţi cu risc de autoagresiune.

Toate secțiile vechi au amenajată câte o „cameră pentru veselă”, unde este ținută vesela pentru servirea mesei și, de anul trecut, există și vitrine frigorifice unde deținuții își pot păstra alimentele cumpărate sau primite de la familie.

Secția E11.10 maximă siguranță

Camera 10, aproximativ 20 de mp, era într-o stare bună, curată, amenajată, cu hol, baie și încăperea cu 4 paturi (câte două suprapuse), dulapuri și televizor. Camera găzduia numai trei deținuți, un cetățean norvegian și alți doi români. Românii erau la curtea de plimbare la momentul vizitei.

Cetățeanul norvegian s-a plâns că nu a primit cele 6 zile compensare pentru condiții improprii de detenție, că mâncarea este foarte proastă, că a reclamat numeroase aspecte privind condițiile de detenție la judecătorul delegat, însă nu a primit motivările acestuia traduse în engleză. De asemenea el și-a cerut transferul la o închisoare din Norvegia dar nu i-a fost acceptat întrucât nu a achitat încă prejudiciul din dosarul său penal.

Secția E8.27 maximă siguranță

Deținuții de pe secția 8 sunt cei care lucrează la pantofi. În camera 27 (din 28), de aproximativ 20 de mp, cu un aspect îngrijit, curat, 4 paturi, ocupate numai două, era la momentul vizitei un singur deținut. Nu era la plimbare deoarece era răcit. Spunea că a fost dus la medic după patru zile și că se simte relativ bine.

S-a plâns de mâncare, care „e nasoală”. În rest a apreciat că personalul se comportă bine cu deținuții, că programul de apă caldă, zilnic de la 11 la 12 este suficient și că bunurile pe care le primesc deținuții pentru igiena personală sunt îndestulătoare.

Secția E9 – maximă siguranță

Camera 47 (din 58) are aproximativ 9 mp, nu are baie, ci doar un wc și o chiuvetă în cameră, nedespărțite prin nimic de cele două paturi. Conducerea penitenciarului susține că au existat inițial niște paravane, dar au fost distruse de deținuți.

În camera vizitată stăteau doi deținuți, un cetățean turc și un român. Geamul era deschis și în cameră era destul de frig. Cei doi spuneau că țin geamul deschis pentru că nu suportă mirosul din wc. În aceeași cameră dorm, mănâncă și își fac nevoile fiziologice.

Cetățeanul român s-a plâns că magazinul din incintă are prețuri foarte mari, marfa e stricată, și de 4 luni de când e acolo nu l-a scos nimeni la vreo activitate. Spune că e ținut abuziv cu cătușe la mâini indiferent unde e dus, inclusiv la duș, fără să i se spună de ce. A contestat măsura la judecătorul delegat, dar fără succes.

Cetățeanul turc s-a plâns că i s-a spart o măsea de câteva săptămâni și nu poate să mănânce, și nu e dus la medicul dentist de 15 zile.

Camera 13, tot de 9 mp, cu un singur deținut – E.R.– ce părea a se afla într-o stare psihică delicată. Spunea că stă de un an la Penitenciarul Giurgiu, deși e din Bacău, că nu-l vizitează familia pentru că e prea departe, și că nu și-a văzut copiii de 4 ani.

Întrucât camerele de pe secția 9 nu au dușuri, deținuții sunt duși de două ori pe săptămână într-o cameră de duș comună, situată în capătul secției.

În cuștile de plimbare de pe acoperișul clădirii erau câțiva deținuți zgribuliți – era destul de frig afară. Unii dintre ei s-au plâns de calitatea proastă a hranei și de faptul că nu au televizoare în camere. Un alt deținut a spus că a fost scos la un curs, în 2018, dar nu-și mai amintea despre ce a fost și ce a învățat în el.

Vizita în secția E9 s-a desfășurat cu prezența, pe hol, a agenților din trupa de intervenții, echipați corespunzător.

Secția E14 regim deschis

Cea mai nouă secție a penitenciarului, utilizată pentru regim deschis, e formată din două corpuri, unul cu 2 etaj, unul cu 1 etaj, și camere dotate la standarde moderne. La data vizitei numai Corpul B, cu 2 etaje, era locuit. Corpurile au câte o sală de mese la parter, iar camerele sunt dotate cu 2, 6, 8 sau 10 paturi în funcție de dimensiune. Camerele au de la 10 mp  la 40,47 de mp. Secția are în total 118 locuri, dar 200 de paturi instalate și 123 de deținuți.

În camere, paturile sunt cu cadru metalic și două sertare pentru lucruri personale, saltele groase de tip Relaxa, dulapuri de depozitare pentru fiecare deținut și băi cu duș, chiuvete și wc-uri tip anti-vandal. Pereții sunt placați cu panouri lavabile și aspectul general este unul plăcut, curat, chiar dacă unele camere mai mari au un aspect aglomerat din cauza prea multor paturi.

În camera 5 din corpul B (37,35 mp+7,38 mp baia) erau cazați 9 deținuți într-un număr de 10 paturi. Camera mai avea o masă, un TV ecran plat și câteva dulapuri de depozitare. Deținuții erau nemulțumiți toți de mai multe aspecte, printre care:

• că atunci când vine apa caldă, nu mai curge apa rece – conducerea a spus că e o defecțiune ce va fi remediată curând de constructor, pentru că sunt în perioada de garanție;
• că apa caldă curge doar o oră pe zi, și nu au timp suficient să se spele toți 9;
• că telefonul din cameră nu poate fi folosit după ora 18.00, iar familiile lor sunt la lucru până la acea ora – conducerea a promis că va remedia situația în colaborare cu firma de telefonie care asigură serviciul;
• că nu au frizer;
• că așteaptă 2 ore ca să li se servească masa pentru că sunt numai 2 persoane la deservire pe secția lor de peste 100 de oameni;
• că programul TV se oprește între 19 și 20 la ora apelului de seară.
• că ușile sunt deschise numai de la 7.30 la 22.00;
• Că nu înțeleg de ce au frigider în cameră, câtă vreme nu au ce să pună în el;
• că geamul nu se deschide și camera nu se poate aerisi;
• că sunt prea departe de casă – unii erau transferați de la Constanța;
• că nu li se mai dau zile câștig pentru că aici au condiții bune de detenție.

Judecătorul delegat

Doamna judecător delegat apreciază că gestionează cel mai mare număr de dosare din țară – aproximativ 200/lună. Spune că în general au scăzut plângerile pentru condiții de detenție, acum cererile vizează recursul compensatoriu și contestaţii privind calculul numărului de zile câștig obținute. Deținuții solicită acum compensarea zilelor și din pedepsele anterioare executate în condiții improprii.

Plângerile împotriva administrației vizează: serviciile medicale întârziate, programul de apă caldă, nerespectarea spațiului de 4 mp/persoană sau neacordarea dreptului la vizita intimă.

 

Dollores Benezic

Nicoleta Popescu