Ajutăm polițiștii să „fluiere” democratic
În perioada ianuarie-decembrie 2024, APADOR-CH va contribui la modificarea legislației și practicii poliției și jandarmeriei, pentru includerea și recunoașterea rolului avertizorilor de integritate în buna funcționare a celor două instituții.
Un studiu realizat în 2021, privind statutul avertizorilor de integritate din România, a arătat că regulamentele interne și cadrul legal al Poliției și Jandarmeriei Române interzic comunicarea publică a oricărui lucru care ar putea „prejudicia imaginea instituției”. De ani de zile, aceste prevederi au permis sancționarea disciplinară și chiar eliberarea din funcție a polițiștilor care au criticat public anumite deficiențe legate de activitatea și organizarea poliției/jandarmeriei pe motiv că dezvăluirile au afectat negativ prestigiul instituției.
În ciuda expunerilor din mass-media și a acțiunilor societății civile, această practică continuă să se întâmple, deși atât vechea legislație privind avertizorii, cât și noua lege, adoptată în 2022, prevăd că angajații care fac dezvăluiri în interes public nu pot fi trași la răspundere pentru dezvăluirile făcute cu bună credință. Liderii sindicatelor din poliție susțin că sunt în mod deosebit vizați și vulnerabili la abuzuri din partea conducerii, pentru a „da un exemplu” și a descuraja viitorii avertizori.
Proiectul APADOR-CH, care se va derula în ianuarie-decembrie 2024, își propune să abordeze această problemă prin susținerea schimbărilor legislative și instituționale, precum și prin traininguri pentru angajații celor două instituții, despre canalele de raportare și măsurile de protecție a avertizorilor.
Anul 2024 reprezintă deopotrivă o oportunitate pentru îmbunătățirea legislației Poliției și Jandarmeriei – pe care oficialii au promis să o modifice după accidentul de la 2 Mai din vara anului 2023 – dar va fi și un an electoral, o perioadă complexă și complicată prin definiție pentru schimbările legislative.
În acest proiect, APADOR-CH va încerca să contribuie la modificarea legislației, pentru a fi conformă cu Directiva UE 2019/1937 privind protecția avertizorilor, va monitoriza implementarea în practică a noilor prevederi, și va ajuta la popularizarea și conștientizarea noii legislații, prin traininguri pentru polițiști și jandarmi, cu privire la procedurile și măsurile de protecție pe care le au la dispoziție.
Principalele obiective ale proiectului sunt:
- Contribuția la prevenirea corupției în cele două instituții și creșterea responsabilizării în Poliție și Jandarmerie, prin promovarea transpunerii și implementării corecte a Directivei UE 2019/1937 privind avertizorii de integritate;
- Creșterea nivelului de cunoaștere și înțelegere a rolului avertizorilor la nivelul Poliției și Jandarmeriei Române, în cooperare cu autoritățile naționale independente responsabile cu acest lucru.
Atingerea obiectivelor din proiect va fi posibilă prin colaborarea cu instituțiile implicate și responsabile – Poliția Română, Ministerul Afacerilor Interne și Institutul de Studii pentru Ordine Publică, Agenția Națională de Integritate – și prin includerea în sesiunile de instruire a unui număr de 60 de polițiști, jandarmi și membri de sindicat din cele două instituții.
Aici vor putea fi consultate demersurile făcute în cadrul proiectului.
Anterior demarării oficiale a proiectului, APADOR-CH a solicitat mai multor instituții (MAI, IGPR, Jandarmeria Română) informații despre existența unor proceduri interne de raportare a avertizărilor în interes public, în conformitate cu prevederile Legii protecției avertizorilor publici, precum și Agenției Naționale de Integritate – informații privind organizarea internă pentru a răspunde prevederilor noii legi. Demersurile au ajutat la conturarea mai bună a proiectului în sine.
- Solicitare către MAI privind propunerile făcute de APADOR-CH la proiectul de lege ce reglementează statutul polițistului și proceduri interne privind avertizările
- Solicitare către Agenția Națională de Integritate (ANI)
- Răspuns IGPR la solicitarea privind procedurile interne de avertizare – „principiul proiecției verticale”
- Revenire la solicitarea către MAI privind statutul cadrelor militare și procedurile interne de avertizare
- Solicitare către Jandarmeria Română privind procedurile interne de raportare
- Răspunsul MAI la solicitarea din martie privind statutul cadrelor militare și avertizările în interes public
- Solicitare către IGPR privind procedurile interne de raportare a avertizărilor în interes public și lămurirea conceptului de „principiu al proiecției verticale”
- Răspunsul Jandarmeriei
- Procedura internă a Jandarmeriei Române privind avertizările în interes public
- Răspunsul IGPR – au primit 5 avertizări, din care 4 neeligibile
- Solicitări către toate Inspectorate de Poliție Județene privind procedura internă de raportare a avertizărilor în interes public
- Recomandările APADOR-CH privind statutul polițistului, transmise MAI
- Răspunsul IGPR la întrebările punctuale privind procedurile pentru avertizori, transmise în luna mai: nu e nevoie să vă spunem ce am făcut, suntem instituție serioasă și responsabilă…
- Principiul proiecției pe verticală a disprețului față de lege și public în Poliția Română – Cum au făcut toate cele 41 de Inspectorate județene de poliție – cu excepția unuia – un copy paste cu greșeli gramaticale după răspunsul țâfnos al colegului de la IGPR, la întrebările APADOR-CH despre procedurile legale pentru raportările de integritate și protecția avertizorilor în cadrul Poliției Române.
- Răspunsul IGPR la a treia solicitare de informații privind procedura de raportare pentru avertizorii de integritate. Au apărut, în cele din urmă, pe site-ul Poliției canalele de raportare, dar procedura este, chipurile, „opozabilă numai polițiștilor”, deci „de uz intern”.
- La 27 iunie 2024, APADOR-CH a sustinut o sesiune de informare pentru polițiști, cu privire la Legea privind protecția avertizorilor de integritate, în cooperare cu Institutul de Studii pentru Ordine Publică (ISOP) și Agenția Națională de Integritate (ANI).
- La începutul lunii iulie 2024 APADOR-CH a solicitat conducerii IGPR o întâlnire pentru a discuta față în față despre procedurile de raportare, precum și modul în care s-a organizat Poliția Română pentru implementarea prevederilor Legii protecției avertizorilor de integritate, și în contextul îmbunătățirii legislației privind statutul polițistului. Întâlnirea a fost solicitată mai ales în contextul răspunsurilor țâfnoase obținute de la IGPR, la solicitările repetate ale asociației de furnizare a acestor informații publice.
- IGPR a răspuns solicitării, invitând APADOR-CH la o discuție lămuritoare, care a avut loc în luna august 2024.
- La 13 august 2024, ca urmare a răspunsului primit de la IGPR, cum că procedura privind avertizările de integritate există, dar este „de uz intern” am solicitat din nou instituției să clarifice dacă procedura respectă este clasificată – deci nu poate fi făcută publică – sau nu.
- La 29 august IGPR a răspuns că „efectivele Poliției Române sunt responsabile potrivit specialității liniei de muncă” și că procedura privind raportările de integritate NU este clasificată, totuși a refuzat s-o facă publică.
- La 2 septembrie 2024, APADOR-CH a solicitat din nou, a treia oară, IGPR, să furnizeze o copie a procedurii interne de raportare pentru avertizorii de integritate, dat fiind că ea nu este clasificată, deci poate fi publicată la cerere, în baza Legii 544/2001.
- La 13 septembrie 2024, APADOR-CH a sustinut o sesiune de informare pentru polițiști, cu privire la Legea privind protecția avertizorilor de integritate, la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov, la care au participat polițiști din întregul județ. IPJ Brașov a fost singurul inspectorat din țară care a manifestat deschidere pentru acest curs și care a și răspuns transparent la solicitările APADOR-CH privind procedurile interne destinate avertizorilor din poliție.
- Ce nevoie are APADOR-CH să știe? La 16 septembrie 2024 IGPR a răspuns celei de a treia solicitări a APADOR-CH, privind publicarea procedurii neclasificate, de raportare pentru avertizorii de integritate, punând că deși este neclasificată, procedura „…face parte din categoria documentelor care sunt destinate uzului intern de către structurile de specialitate ale unei instituții publice, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.” și că în această procedură se prevede că procedurile pot fi difuzate către terți numai dacă șeful compartimentului apreciază că terțul solicitant are cu adevărat nevoie să cunoască procedura pe care o solicită: „Procedurile pot fi difuzate (…) numai dacă a fost stabilită necesitatea nevoii de a cunoaște pentru solicitant și cu aprobarea conducătorului compartimentului inițiator.”. Așadar, un șef din IGPR este deasupra legii și poate decide ca ea să fie sau nu respectată.
- APADOR-CH consideră că refuzul IGPR de a furniza informațiile cerute este contrazis de prevederile art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001, prin care informaţia de interes public este definită astfel: „…prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de formă sau de modul de exprimare a informaţiei.” Este evident că procedura întocmită şi deţinută de IGPR priveşte şi rezultă din activităţile IGPR, încadrându-se astfel în categoria informaţiilor de interes public, iar furnizarea acestor informații nu poate fi îngrădită prin decizia arbitrară a unui conducător de instituție.
- La 16 decembrie 2024, APADOR-CH a sustinut la Cluj o sesiune de informare pentru polițiști, cu privire la Legea privind protecția avertizorilor de integritate, în colaborare cu Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, la care au participat polițiști din întregul județ.
#EUfunded #NHC #CatalystofChange #EUValues
Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, Comitetul Helsinki olandez și Centrul European pentru Legislație Non-Profit, în cadrul programului „Catalizatorii schimbării”
Opiniile exprimate aici sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene sau ale Comitetului Helsinki din Țările de Jos.
Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea (NHC) nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.