Promovarea drepturilor copiilor, când sunt persoane suspecte sau acuzate în cadrul procedurilor penale
APADOR-CH implementează acest proiect în parteneriat cu Fair Trials Europe (FTE), Hungarian Helsinki Committee (HHC) și International Juvenile Observatory, Belgia (IJJO), sub coordonarea Fair Trials International (FTI).
Organizațiile menționate au susținut procesul de dezvoltare și adoptare al Directivei UE 2016/800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte și acuzate în cadrul procedurilor penale. Actul normativ european va trebui transpus în legislația românească până la 11 iunie 2019. Activitățile în cadrul proiectului vin în întâmpinarea acestui moment.
De ce a fost necesară adoptarea unei Directive UE?
Un studiu din 2014 al Comisiei Europene, care examinează legislația și politicile penale referitoare la participarea copiilor în cadrul procedurilor penale în țările Uniunii Europene, a relevat, printe altele, că:
în cadrul procedurilor penale, majoritatea statelor nu furnizează informații într-o manieră adaptată nevoilor copiilor
există limitări în ceea ce privește dreptul de a fi ascultat
în multe cazuri, arestarea preventivă a minorilor este nejustificat de lungă
Alte aspecte problematice
În România nu există în momentul de față un curs specializat, obligatoriu, pentru avocații care reprezintă copii în cadrul procedurilor penale. Acestă situație a fost apreciată de Comisia Europeană ca problematică, mai ales în cazul României și Ungariei. Avocații nu au parte de formare interdisciplinară, cu implicarea experților în justiție juvenilă (judecători, procurori, ONG-uri, cadre universitare, asistenți sociali și psihologi) referitor la:
standardele internaționale și regionale ce pot fi folosite pentru asigurarea efectivă a dreptului la un proces echitabil;
căile disponibile pentru aplicarea acestor standarde;
competențele specifice necesare pentru a se asigura că minorii suspecți sau inculpați pot participa în mod real în cadrul procedurilor penale;
Din aceste considerente, obiectivele proiectului sunt:
a) identificarea barierelor practice care stau în calea participării efective a copiilor în cadrul procedurilor penale (pe care reprezentarea juridică calificată le-ar putea aborda);
b) examinarea practicii existente și angajarea expertizei interdisciplinare în vederea formării continue a avocaților;
c) dezvoltarea și susținerea unui program de training interdisciplinar pentru avocați, care să acopere atât aspecte teoretice (legislație specifică protejării drepturilor copiilor în cadrul procedurilor penale) dar și considerente de ordin practic (competențe specifice);
d) consolidarea oportunităților de networking pentru avocații activi în domeniu, atât prin intermediul activităților din proiect, dar și în cadrul rețelei de experți în justiție penală LEAP (coordonată de Fair Trials Europe);
Proiectul este finanțat de Comisia Europeană pe perioada ianuarie 2017-decembrie 2018
În perioada aprilie 2016 – februarie 2018 APADOR-CH derulează, împreună cu alte organizații europene, proiectul „Beyond Surrender”
Beyond Surrender (în traducere „după predare”) își propune să analizeze cum este folosit în practică mandatul european de arestare (EAW) și impactul pe care acesta îl are asupra inculpaților și familiilor lor. Proiectul, finanțat de Comisia Europeană, este coordonat de Fair Trials și implementat în cooperare cu 4 organizații: Lithuanian Human Rights Monitoring Institute (Lituania), Poland Helsinki Committee (Poland), APADOR-CH (România) și Rights International Spain.
Perioada de implementare a acestuia este aprilie 2016-februarie 2018
Context
Procedura judiciară de predare simplificată stabilită prin Decizia Cadru privind mandatul european de arestare a avut un real succes în prevenirea exploatării granițelor deschise ale UE de către persoanele care vor să se sustragă justiției. Totuși, în ultimii 11 ani de când a fost adoptată, au ieșit la iveală probleme semnificative în implementarea mandatului european de arestare. Comisia Europeană, Parlamentul European, anumite state membre și o parte a societății civile au atras atenția asupra următoarelor aspecte:
a) folosirea disproporționată a mandatului european de arestare;
b) folosirea excesivă și nejustificată a arestului preventiv;
c) eșecul statelor emitente în a se asigura că drepturile omului sunt respectate;
Statele membre ale Uniunii Europene (UE) au răspuns acestor provocări prin abordări diferite. Dar, tot mai adesea, judecătorii din statele executante se confruntă cu dilema relației adecvate dintre principiul recunoașterii reciproce și angajamentul față de respectarea drepturilor fundamentale și a altor principii ale legislației UE. În general, după ce deciziile de predare au fost adoptate, judecătorii și avocații din statele executante nu monitorizează ce se întâmplă mai departe, inclusiv dacă drepturile fundamentale ale persoanelor predate în baza mandatului european de arestare sunt respectate și dacă rezultatele obținute confirmă faptul că mandatul european de arestare a fost cel mai potrivit instrument care putea fi folosit.
Atât la nivelul UE cât și la nivelul statelor naționale au fost luate diverse măsuri pentru a aborda problemele menționate. Astfel, în 2009 instiuțiile UE au adoptat Ordinul European de Supraveghere (OES), menit a reduce numărul persoanelor nerezidente aflate în arest preventiv. În 2010, Consiliul UE a adus amendamente la deja existentele sale ghiduri privind folosirea în practică a mandatului european de arestare, recomandând statelor emitente să facă o analiză a proporționalității înainte de a folosi acest instrument.
Cel mai semnificativ pas a fost însă adoptarea celor patru directive europene privind drepturile procedurale în procesul penal:
– cea referitoare la dreptul la interpretare și traducere (1);
– dreptul la informare (2);
– dreptul de acces la un avocat (3);
– dreptul la asistență judiciară gratuită (4).
În prezent există foarte puține informații despre impactul acestor măsuri (și în special al directivelor europene menționate) asupra capacității persoanelor care au fost cerute și predate în baza unui mandat european de arestare de a-și exercita drepturi fundamentale după momentul predării. Mai mult, poveștile oamenilor care au trecut prin această experiență nu sunt spuse deși ele sunt deosebit de importante pentru a identifica care sunt problemele reale, pentru a evalua dacă soluțiile propuse de experți funcționează și pentru a înțelege impactul la nivel individual al legislației europene.
Obiective
Scopul general al proiectului este acela de a folosi poveștile oamenilor despre experiențele ulterioare predării în scopul documentării impactului mandatului european de arestare asupra vieții lor și informării UE în vederea unor viitoare evoluții juridice și politice în domeniu.
Proiectul își propune:
a) prezentarea perspectivei persoanelor predate cu privire la impactul mandatului european de arestare asupra vieții lor;
c) identificarea și ilustrarea exemplelor de bună și rea practică în ceea ce privește tratamentul aplicat unor persoane după ce au fost predate, pentru o implementare mai eficientă în viitor a reglementărilor menționate.
Activități
Prin intermediul avocaților locali, a barourilor și prin monitorizarea penitenciarelor și a centrelor de reținere și arestare preventivă, Fair Trials împreună cu partenerii din proiect va identifica cazuri de persoane predate în România în baza mandatului european de arestare.
În fiecare țară parteneră în proiect, vor fi monitorizate 20 de cazuri de persoane predate pentru a obține informații despre: exercitarea drepturilor prevăzute de directivele UE privind drepturile procedurale în procesul penal; folosirea arestului preventiv sau a măsurilor alternative; proporționalitatea utilizării mandatului european de arestare; și consecințele extrădării, din punct de vedere uman.
Fiecare dintre cei patru parteneri menționați va realiza câte un scurt raport al cazurilor monitorizate și va identifica modele de bune și rele practici. Constatările cheie vor fi integrate într-un context mai larg iar raportul final va conține recomandări pentru actorii naționali interesați de subiect și informații valoroase și pentru actorii judiciari din alte state membre UE.
Deasemenea, va fi realizată o documentare detaliată a 3 cazuri în fiecare din cele patru țări partenere, pentru a evidenția consecințele predării asupra persoanelor inculpate/condamnate dar și pentru a integra protecția drepturilor procedurale în contextul unor cazuri transfrontaliere. Materialele rezultate în urma proiectului vor consta în:
-rezumate a celor 20 de cazuri monitorizate
-un scurt reportaj video care să conțină mărturii personale (ale persoanei predate, avocatului său, membrii ai familiei).
Raportul final
Fair Trials va elabora un raport regional evidențiind teme comune celor patru țări și va folosi poveștile individuale rezultate în urma cercetării pentru a sprijini propuneri concrete de reformă. Va fi realizat și reportaj video și un rezumat broșură, care, alături de raport vor fi lansate în cadrul unui eveniment ce va avea loc la Parlamentul European. Lansarea va avea loc cu participarea parlamentarilor europeni, reprezentanților Comisiei Europene și reprezentanților statelor membre.
Deasemenea, la nivel național, APADOR-CH va găzdui evenimente de lansare a rapoartelor și a altor materiale rezultate din proiect, cu participarea decidenților și actorilor relevanți.
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/08/3.jpg244600Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-08-11 07:37:322019-01-10 17:52:38Ce se întâmplă după predare
În perioada iunie 2014 – mai 2016 APADOR-CH va derula un proiect coordonat de Fair Trials International, un ONG cu sediul în Londra. Proiectul se numește The Practice of Pre-trial Detention: Monitoring Alternatives and Judicial Decision-Making și este finanțat de Comisia Europeană.
Alți parteneri în cadrul acestui proiect sunt: Comitetul Helsinki din Polonia, Comitetul Helsinki din Ungaria, Institutul de Monitorizare a Drepturilor Omului din Lituania, Centrul pentru Drept Constituțional European din Grecia, Asociația Pentru Reformarea Închisorilor din Irlanda, Universitatea din Leiden, Olanda, Avocați Fără Frontiere din Italia, Asociația Pentru Drepturile Omului din Spania și Universitatea din Vestul Angliei, din Marea Britanie.
Proiectul își propune să contribuie la o mai largă înțelegere a modului în care arestul preventiv este folosit în Uniunea Europeană, a motivelor pentru care această măsură este folosită precum și cât de mult se folosesc măsuri alternative la arestul preventiv.
În cadrul acestui proiect APADOR-CH va contribui la realizarea unui studiu comparativ cu privire la folosirea arestului preventiv și a alternativelor la arestul preventiv. În realizarea studiului APADOR-CH va realiza interviuri cu procurori, judecători și avocați, va studia dosare de instanță și va studia ședințe de judecată.
Pe baza acestui studiu, organizațiile participante vor să ajute Uniunea Europeană să formuleze politici comune cu privire la folosirea arestului preventiv. Găsiți aici informații cu privire la poziția Uniunii Europene pe tema arestului preventiv.
https://apador.org/wp-content/uploads/2014/06/pre-trial.jpg354500Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2014-06-17 12:38:332017-03-22 10:51:32Studiu FTI privind arestul preventiv și alternativele sale
În perioada mai 2014 – aprilie 2016 APADOR-CH derulează un proiect coordonat de Fair Trials International, un ONG cu sediul la Londra. Proiectul se numește Practitioner training on Roadmap Directive și este finanțat de Comisia Europeană.
Alți parteneri în cadrul acestui proiect sunt: Comitetul Helsinki din Polonia, Comitetul Helsinki din Ungaria, Institutul de Monitorizare a Drepturilor Omului din Lituania și Centrul pentru Drept Constituțional European din Grecia.
Proiectul își propune să contribuie la o mai bună informare a avocaților cu privire la directivele Uniunii Europene prin care se stabilesc drepturile procedurale ale inculpatului. În cadrul acestui proiect vor fi realizate o serie de materiale informative cu privire la aceste directive. De asemenea, în cadrul proiectului vor fi organizate mai multe sesiuni de instruire cu privire la aplicabilitatea acestor directive.
Avocații din România vor putea participa la o astfel de sesiune de instruire în ianuarie 2016.
The EU directives on fair trial rights in criminal proceedings
The EU directives on fair trial rights in criminal proceedings,
București, Hotel Novotel în 29-31 ianuarie 2016
Fair Trials în parteneriat cu APADOR-CH organizează la București pe 29, 30 și 31 ianuarie 2016 un curs gratuit despre noile Directive ale UE privind drepturile procedurale în procesul penal (Directiva 2010/64/EU privind dreptul la interpretare și traducere; Directiva 2012/13/EU privind dreptul la informare; Directiva 2013/48/EU privind dreptul de a fi asistat de un avocat).
Cei interesați trebuie să cunoască limba engleză, să completeze un formular de aplicație, să trimită un CV și o copie după cardul de avocat.
APADOR-CH va ajuta la diseminarea materialelor informative pe măsură ce acestea sunt realizate.
Între timp puteți găsi aici informații cu privire la directivele UE care stabilesc drepturi procedurale pentru inculpați.
https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png00Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2014-06-17 12:23:112017-03-22 10:52:27Cursuri de pregătire pentru avocați, privind drepturile inculpaților
Utilizăm cookie-uri pentru ca site-ul să funcționeze optim. Continuând navigarea vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor.
OKNoPrivacy policy