integritate – APADOR-CH

Noul candidat al societății civile în Consiliul Național de Integritate (CNI)

11/03/2016/în Articole, Blog /de APADOR-CH

11 martie 2016

APADOR-CH împreună cu 11 organizații neguvernamentale susțin candidatura domnului Paul Chioveanu ca reprezentant al societății civile în Consiliul Național de Integritate (CNI). Acest loc fusese ocupat de Ciprian Ciucu – de asemenea susținut de o bună parte a societății civile, în cadrul proiectului Aventura numirii unui reprezentant în CNI – care a demisionat urmând să candideze pentru Primăria Capitalei.

În prezent societatea civilă este reprezentantă în CNI de Elena Calistru, membru supleant.
[box]

Paul Chioveanu este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA și are o experiență importantă în sectorul neguvernamental, în care activează de peste 13 ani. În prezent este director de programe în cadrul Departamentului de Bună guvernare al ActiveWatch (CV Paul Chioveanu).

[/box]

Conform site-ului Senatului, Paul Chioveanu este singurul candidat din partea societății civile pentru ocuparea locului lăsat vacant de Ciprian Ciucu.

Vom actualiza informațiile pe măsura derulării procesului de validare și numire a noului reprezentant al societății civile în CNI.

[box]

Organizațiile societății civile care susțin candidatura:

Activewatch – Agenția de Monitorizare a Presei
Asociația Pro Democrația
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, APADOR-CH
Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe
Centru de Inovare Publică
Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI
Centrul de Resurse Juridice
ExpertForum – EFOR
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile – FDSC
Miliția Spirituală
Funky Citizens
Grupul pentru Democrație Participativă

[/box]

Agenția Națională de Integritate își caută în continuare șef

23/09/2015/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Consiliul Național de Integritate (CNI) caută în continuare un șef pentru Agenția Națională de Integritate (ANI). Fostul șef, Horia Georgescu, (foto) și-a dat demisia în primăvara acestui an, după ce fusese arestat. Dosarele de candidatură se depun în această perioadă, până la 12 octombrie 2015, de luni până vineri, între orele 9.00 ‐ 16.30, la sediul Agenţiei Naţionale de Integritate, situat în bulevardul Lascăr Catargiu nr. 15, sector 1, Bucureşti, telefon 0372.069.822, persoană de contact: Mirabela David și/sau Claudia Motroc.

Dosarul de candidatură va conţine documentele prevăzute în regulamentul organizației (găsiți toate informațiile pe site-ul ANI). Concursul pentru ocuparea funcţiei de președinte al ANI constă într‐o probă scrisă şi în susţinerea interviului. Proba scrisă se susţine în ziua de luni 16 noiembrie 2015, ora 12.00, la sediul Agenţiei Naţionale de Integritate. Susținerea interviului va avea loc în ziua de vineri 27 noiembrie 2015, ora 11.00, la sediul Agenţiei Naţionale de Integritate. Planurile de management pe baza cărora se vor susţine interviurile se depun la sediul Agenţiei, în aceleaşi condiţii ca dosarele de candidatură, începând cu data de 15 octombrie 2015 până pe data de 06 noiembrie 2015, între orele 08.30 ‐ 16.30.

Președintele CNI, Ciprian Ciucu, dă asigurări că concursul este organizat „pe bune”, dovadă fiind și faptul că la concursul organizat în vară pentru ocuparea aceluiași post, toți cei trei candidați au picat proba scrisă.

Toți cei trei candidați la șefia ANI au picat proba scrisă

27/08/2015/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Toți cei trei candidați care s-au înscris la concursul pentru ocuparea funcției de șef al Agenției Naționale de Integritate (ANI) au picat proba scrisă a examenului, nereușind să obțină minimum 70 de puncte la fiecare dintre cele patru subiecte de concurs.

Cei trei sunt: Bogdan Stan, actual vicepreședinte al ANI, Ionel Gârleșteanu, lector la Facultatea de Științe Economice din Craiova, și Petre Platon, manager în Ministerul Dezvoltării. Găsiți în comunicatul ANI rezultatele concursului. Conform acestui anunț, candidații au dreptul să conteste rezultatele. Abia după analiza contestațiilor, ce se primesc până la 31 august, se va afla dacă va trebui reluat concursul.

Într-o postare pe Facebook, președintele Consiliului Național de Integritate, Ciprian Ciucu, a comentat această situație:

„Nu au fost niște candidați slabi. Eu însumi aș fi putut pica foarte bine proba scrisă, la fel și mulți dintre voi. Motivul principal ține de o prevedere legală pe care nu am avut cum să o schimbăm și anume că pentru ai fi declarat admis fiecare candidat trebuie să ia minim 70 de puncte din 100 la fiecare subiect. CNI-ul a pregătit patru subiecte pe patru teme care țin de:

(1) legile cu incidență pe activitatea ANI,
(2) legile aferente funcției publice – pe principiul că va avea de manageriat funcționari publici,
(3) MCV – din motive evidente și
(4) politici publice / management.

Subiectele au fost echilibrate raportat la cunoștințele necesare pentru ocuparea funcției, dar, ce-i drept, dintr-o arie tematică largă, urmând ca restul de competențe să fie demonstrate de către candidați în cadrul interviului în care vor fi avut de prezentat un plan de management. În prealabil simplificasem deja bibliografia pentru că ni se păruse că ar fi inuman efortul de a parcurge bibliografia de la examenele anterioare.

Am văzut personal toate lucrările. Toți candidații s-au descurcat chiar bine, competiția fiind echilibrată, aceștia obținând punctaje mari la restul subiectelor, mai puțin acel subiect care i-a clasat sub cele 70 de puncte minim-obligatorii.

Nu știu sigur dar cred că motivul pentru care legiuitorul a pus chiar în legea ANI cerința cu minimul acela de 70 de puncte din 100, ridicând astfel stacheta destul de sus, a fost că restul condițiilor de participare la examen sunt foarte laxe din categoria să fii român, să ai studii economice și juridice, peste 18 ani, să nu fi fost securist și să ai certificat de la medic că ești în deplinătăți.

Cam așa stau lucrurile, nu vă grăbiți săt trageți concluzii despre acești candidați. Eu le mulțumesc oricum că s-au prezentat și sper să o facă iarăși pentru că nu e deloc mare înghesuială pe acestă funcție importantă, dar cu multe responsabilități.”

Reamintim că procedura de alegere a unui nou șef ANI s-a declanșat ca urmare a faptului că fostul președinte al instituției, Horia Georgescu, și-a dat demisia după ce a fost arestat. Concursul a fost organizat de CNI, instituție în eficientizarea căreia s-a implicat și APADOR-CH în ultimii ani, în cadrul proiectului „Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Ca urmare a derulării acestui proiect, Ciprian Ciucu, reprezentantul societății civile, a fost ales președinte al CNI. Mai multe despre concursul pentru ocuparea șefiei ANI găsiți aici.

Calendarul concursului pentru șefia ANI

12/06/2015/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Consiliul Național de Integritate (CNI) a stabilit în ședința de vineri, 12 iunie, calendarul de concurs pentru ocuparea postului de președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI). Calendarul urmează să fie publicat în Monitorul oficial luni, 22 iunie, dată de la care puteți găsi pe site-ul integritate.eu toate datele necesare dacă doriți să concurați.

Până atunci vi le spunem noi, în premieră:

23 iunie-22 iulie 2015 – se face înscrierea la concurs;

23-24 iulie – se analizează dosarele și se publică rezultatele selecției acestora;

24 iulie – 14 august – depunerea planurilor de management, pentru cei ale căror dosare au fost selectate în faza precedentă;

24 august 2015 – proba scrisă – tematica și bibliografia vor fi publicate pe site odată cu anunțul concursului;

28 august – afișarea rezultatelor la proba scrisă;

1 septembrie 2015 – depunerea contestațiilor la proba scrisă;

3 septembrie 2015 – soluționarea contestațiilor;

11 septembrie 2015 – interviul – care va fi public, transmis prin Internet.

14 septembrie – afișarea rezultatelor interviului;

18 septembrie – rezultatele ajung în Senat care trebuie să le valideze și să-l numească, în termen de 15 zile, pe noul șef ANI.

Aceste date au fost stabilite în ședința CNI, dar pentru a fi siguri că ele sunt respectate, vă recomandăm să urmăriți site-ul integritate.eu.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un potențial șef al ANI sunt detaliate în acest video de către președintele CNI, Ciprian Ciucu:

Amintim că procedura de alegere a unui nou șef ANI s-a declanșat ca urmare a faptului că fostul președinte al instituției, Horia Georgescu, și-a dat demisia după ce a fost arestat.

Se caută un șef integru pentru ANI – ce condiții trebuie să îndeplinească

15/05/2015/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Consiliul Național de Integritate (CNI) a pus în dezbatere publică noul regulament ce va sta la baza organizării concursurilor de ocupare a posturilor de conducere ale Agenției Naționale de Integritate (ANI). În prezent este vacant postul de președinte ANI, în urma demisiei domnului Horia Georgescu. După adoptarea noului regulament, în această vară, va fi organizat concursul pentru ocuparea funcției de președinte al ANI.

În clipul de mai jos aflați pe scurt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat și calitățile pe care ar fi de dorit să le aibă – în opinia președintelui CNI, domnul Ciprian Ciucu.

APADOR-CH împreună cu Asociația Pro Democrația și cu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile au formulat câteva puncte de vedere în legătură cu proiectul de regulament aflat în dezbatere publică, pe care le puteți citi mai jos.

Nr. 161 din 15 mai 2015

Către CONSILIUL NAȚIONAL DE INTEGRITATE

Stimate doamne/Stimați domni,

Vă transmitem mai jos opiniile noastre cu privire la Proiectul de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr. 2 din 16 iulie 2017. Punctele noastre de vedere sunt susținute de Asociația Pro Democrația și de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Vă solicităm să ne comunicaţi în scris răspunsul la prezentele comentarii şi observaţii.

Cu considerație,

Maria-Nicoleta Andreescu,

Director Executiv APADOR-CH

*

[box type=”download”]

COMENTARIILE ŞI OBSERVAŢIILE APADOR-CH

CU PRIVIRE LA PROIECTUL DE HOTĂRÂRE PENTRU MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA

HOTĂRÂRII NR. 2 DIN 16 IULIE 2007

PRIVIND MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA REGULAMENTULUI DE DESFĂŞURARE A CONCURSULUI SAU EXAMENULUI PENTRU OCUPAREA FUNCŢIILOR DE PREŞEDINTE ŞI VICEPREŞEDINTE AI AGENŢIEI NAŢIONALE DE INTEGRITATE

APADOR-CH consideră că modificările şi completările prevăzute în proiectul de hotărâre întocmit de Consiliul Naţional de Integritate (CNI) corespund unei necesităţi reale şi actuale, având scopul pozitiv de a debloca principala activitate a CNI (asigurarea ocupării funcţiilor vacante din ANI), în condiţiile în care CNI funcţionează cu un număr incomplet de membri.

Comentariile şi observaţiile APADOR-CH se referă la următoarele aspecte:

1. O problemă de denumire. Proiectul de hotărâre postat pe site-ul CNI şi aflat în dezbatere publică este intitulat: “Proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr. 2 din 16 iulie 2007 privind modificarea şi completarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Agenţiei Naţionale de Integritate”.

În realitate, Hotărârea nr. 2 din 16 iulie 2007 nu priveşte modificarea şi completarea Regulamentului pentru concurs/examen, ci chiar aprobarea acestui regulament. Astfel, pe site-ul CNI este publicată Hotărârea nr. 2 din 16 iulie 2007, care are denumirea: “HOTĂRÂRE Nr. 2 din 16 iulie 2007 privind aprobarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Agenţiei Naţionale de Integritate “

De aceea, pentru identificarea exactă a hotărârii care se propune a fi modificată şi completată, considerăm necesar că titlul proiectului de hotărâre să fie următorul:

” Proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr. 2 din 16 iulie 2007 privind aprobarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Agenţiei Naţionale de Integritate.”

2. A) Introducerea în Regulament a unei prevederi în sensul că, pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ANI, interviul să fie public.

Aceste funcţii publice (preşedinte şi vicepreşedinte ANI) au o importanţă deosebită în prezent, astfel că este necesară o mai mare transparentă a procedurii de selecţie, care se poate realiza prin transformarea fazei finale a procedurii (interviul) într-o fază publică.

Un exemplu în acest sens îl oferă procedura urmată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în legătură cu propunerile de numire a magistraţilor în funcţii de conducere, procedură în cadrul căreia interviul candidaţilor este public (publicitate asigurată prin transmiterea interviului pe internet).

B) O variantă mai largă de transparentizare a procedurii de selecţie constă în introducerea unei prevederi similare și în Regulamentul de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiei de inspector de integritate în cadrul ANI, în sensul că orice interviu pentru ocuparea unei funcţii în ANI, nu doar pentru cea de preşedinte sau vicepreşedinte, să fie public. Importanţa activităţii ANI justifică cerinţa de creştere a transparenţei procedurii de selecţie pentru întregul personal al ANI.

3. Introducerea în Regulament a unei prevederi în sensul că, la interviul organizat pentru ocuparea oricărei funcţii în cadrul ANI, să poată asista, ca invitate, persoane despre care comisia apreciază că au o bună pregătire în domenii relevante (psihologie, management etc.).

Aceste persoane nu vor face parte din comisie şi nu vor avea nicio putere decizională, dar, asistând la interviu, vor putea fi consultate de membrii comisiei, potrivit domeniului lor de expertiză, pentru lămurirea unor aspecte rezultate din răspunsurile la interviu.

Această prevedere ar conferi un spor de profesionalism procedurii de desemnare a persoanelor ce urmează să fie numite în cadrul ANI. Puterea decizională va rămâne integral la membrii CNI, dar decizia va fi de o mai mare calitate dacă decidenţii vor putea apela şi la opinia unor specialişti în domenii relevante pentru selecţia unui personal de calitate în cadrul ANI.

4) O simplificare terminologică. În proiectul de hotărâre, cea de-a doua comisie, are o denumire foarte lungă: “Comisia pentru elaborarea bibliografiei, a tematicii de concurs, a subiectelor și pentru corectarea lucrărilor”. De fapt, denumirea constă în enumerarea atribuţiilor comisiei.

Considerăm că, dacă prima comisie este denumită “comisia de organizare”, cea de a doua comisie poate fi denumită, pe scurt, “comisia de examinare”, iar atunci când sunt prevăzute atribuţiile aceşti comisii se pot face detalierile de genul: elaborează bibliografia, tematica de concurs, subiectele și corectează lucrările.

Astfel, pct. 4 din proiectul de hotărâre, ar putea avea următorul conţinut:

“4. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Comisia de examinare are următoarele atribuţii:

A) să elaboreze bibliografia şi tematica pentru concurs, pe care le supune aprobării

Consiliului;

B) să elaboreze trei variante de subiecte pentru proba scrisă a concursului, pe baza

Bibliografiei şi a tematicii de concurs, precum şi criteriile de evaluare şi baremele de

Corectare;

C) să elaboreze planul de interviu şi să îl supună spre aprobare plenului Consiliului;

D) să evalueze şi să noteze lucrările candidaţilor.

(2) Bibliografia şi tematica de concurs se aprobă prin hotărâre a Consiliului şi se

Publică pe pagina de internet a Agenţiei, potrivit art. 22 alin. (3) din Legea nr. 144/2007,

Republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

București, 15 mai 2015

[/box]

Acest demers este parte a proiectului „ Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Ce am învățat din experiența „punerii oamenilor noștri” în CNI

30/04/2015/în Buna guvernare /de APADOR-CH

Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate – CNI se încheie formal după șapte luni de la demarare, cu satisfacția lucrului bine făcut și dus până la capăt. Pentru că îl considerăm un proiect de succes, iată mai jos câteva din concluziile pe care le-am tras de pe urma lui:

1. Astfel de demersuri complexe pot fi concretizate doar dacă sunt studiate temeinic procedurile legale din spatele lor

După ce am analizat modul în care funcționează CNI și ce l-a făcut în trecut să aibă sincope de comunicare și nu numai, ne-am ambiționat să credem că societatea civilă poate și merită să aibă din nou un reprezentant în acest organism important pentru combaterea corupției.

Așa s-a născut partea a doua a proiectului, în care am adunat 13 organizații la aceeași masă și am convins doi dintre reprezentanții lor să candideze pentru posturile de membru și membru supleant în CNI. APADOR-CH și-a asumat rolul de lider informal al grupului de organizații și a asigurat buna derulare a proiectului.

2. Este esențial ca o organizație din coaliție sa-și asume leadership-ul proiectului

Ciprian Ciucu și Elena Calistru au fost sprijiniți juridic și logistic de APADOR-CH pe toată durata procedurilor de validare în parlament, iar rezultatul surprinzător al acestor străduințe a fost că, în prima ședință de constituire a noului CNI, Ciprian Ciucu, reprezentantul societății civile, a fost ales președintele CNI.

3. Este important să profiți de oportunitățile create de moment

Într-o țară în care susținerea politică pare indispensabilă pentru orice funcție de demnitate publică, aceasta a fost o victorie pe cât de neașteptată, pe atât de angajantă. Președinția organismului care asigură independența și buna funcționare a Agenției Naționale de Integritate este asigurată de un reprezentant al societății civile. Poate că nu degeaba, la negocierile politice din spatele votului dat în Senat, un senator susținea cu mâna pe inimă, încercând să-și convingă colegii, că nu are niciun interes, că i-a votat pe toți cei de pe listă, indiferent ai cui oameni erau.

Plusurile și minusurile legislative studiate în prima etapă a proiectului sunt folosite acum din plin, când președintele CNI coordonează organizarea concursului pentru desemnarea unui nou președinte ANI, după demisia lui Horia Georgescu. Este încă o garanție a faptului că viitorul șef al ANI va fi o persoană integră, aleasă strict în funcție de competențe.

Nu este o rețetă infailibilă, dar nu știi până nu încerci

Succesul proiectului CNI ne-a dat speranța că se poate, și ambiția să perseverăm și în penetrarea altor instituții. Așa s-a născut proiectul similar care a vizat numirea unor reprezentanți ai societății civile în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Din păcate nu am învățat din această a doua experiență decât că poți fi discriminat chiar și când candidezi pentru o poziție în CNCD. De data asta niciunul dintre cei patru candidați „civili” nu a reușit să treacă de filtrul politic al parlamentarilor. Au câștigat „oamenii lor” în detrimentul competențelor apolitice alor noștri.

Deși proiectul CNI se încheie aici, efectele lui continuă. Următorii patru ani de mandat ai actualului CNI vor fi un test care va demonstra că societatea civilă poate să controleze eficient instituțiile statului, atât din exterior cât și din conducerea acestora. Important este să încerce să se implice, să nu descurajeze pe considerentul că jocurile sunt întotdeauna făcute politic.

APADOR-CH va continua să monitorizeze activitatea CNI și să sprijine acțiunile „oamenilor noștri” din consiliu.

Acest demers este parte a proiectului „ Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

CNI sub președinția societății civile – ziua 1: Se caută un președinte integru pentru ANI

19/03/2015/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Prima ședință efectivă a Consiliului Național de Integritate (CNI), după aceea de constituire, a stat ieri sub spectrul luării unei poziții cu privire la arestarea președintelui Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu. O întâmplare care a pus CNI într-o situație fără precedent și care a adus pentru prima dată în istoria consiliului câteva echipe de televiziune la poarta agenției.

Președintele Ciprian Ciucu și colegii din CNI

Ciprian Ciucu, președintele noului CNI (reprezentant al societății civile în consiliu), a ridicat încă din primul moment problema necesității discutării situației create de arestarea lui Horia Georgescu, înainte de orice pe ordinea de zi, cu prioritate discutarea unor criterii foarte clare de selecție și evaluare a viitorilor candidați pentru funcția de președinte ANI. Mai vechii membri în CNI au argumentat că nu ar fi nevoie de noi criterii, deoarece ar fi suficiente condițiile ce trebuie îndeplinite de un candidat la conducerea agenției, prevăzute de Legea 144/2007. În plus, regulamentul pentru organizarea concursului pentru președinția ANI ar fi deja stabilit prin Hotărârea CNI nr.2/2007.

Ciucu a insistat că acele condiții din lege ar fi suficiente pentru ca jumătate din populația României să se înscrie la concursul pentru șefia ANI, așa că ar fi nevoie de o accentuare a nevoii de integritate și experiență în domeniu, calități pe care viitorul președinte să le dețină în CV. După o scurtă dezbatere s-a decis că regulamentul pentru oraganizarea concursului va fi analizat la următoarea ședință, ce va avea loc peste o săptămână, timp în care toți membrii CNI vor avea timp să se pună la curent cu actuala legislație ce reglementează concursurile pentru ocuparea posturilor în ANI.

S-a mai stabilit și că organizarea concursului și desemnarea candidatului sau a candidaților pe care CNI îi va supune votului Senatului nu sunt chestiuni urgente, atâta vreme cât ANI funcționează și în lipsa președintelui acesteia, conducerea interimară fiind asigurată încă din primul moment de vicepreședintele Bogdan Stan.

„CNI trebuie să organizeze un proces de selecție și în urma lui să facă una sau mai multe nominalizări către Senatul României, instituție care până la urmă va numi în funcție viitorul președinte. Procedura va trebui să fie cât mai transparentă, competitivă și cu criterii cât mai clare. Procedura nu e neapărat să fie rapidă, nu e o urgență, ANI are conducerea asigurată, contează foarte mult să fie optimă, să fie bună, astfel ca obiectivele să fie îndeplinite în raport cu legislația anticorupție și MCV”, a explicat la final Ciucu, adăugând că publicul trebuie să știe că acuzele aduse de DNA lui Horia Georgescu nu au legătură cu activitatea ANI.

Ședința CNI a continuat cu dezbaterea raportului de activitate ANI pe 2014, prezentat pe scurt de vicepreședintele Stan:

– Agenția lucrează numai cu aproximativ jumătate din schema de posturi de inspectori ocupată;

– Cu toate astea, datorită rezultatelor bune obținute în ultimii ani a devenit un „exportator de experți” în întreaga lume – inspectori ai ANI fiind trimiși adesea în diverse țări unde au explicat modelul românesc de succes în combaterea corupției;

– În 2014 ANI a avut 5 decizii definitive și irevocabile de confiscare a averii și 431 de cazuri de incompatibilitate rămase definitive;

– În perioada septembrie 2010-decembrie 2014 ANI a deschis 11.000 de dosare de integritate, din care 7497 au fost clasate (adică nu s-au constatat elemente de incompatibilitate în ele) și 3048 de dosare sunt în lucru permanent.

Ciprian Ciucu a avut câteva observații pe forma raportului, fondul nefiind contestat de niciunul dintre membrii CNI, dimpotrivă, majoritatea a apreciat că activitatea ANI este „deosebită”. Președintele a spus că ar dori ca viitoarele rapoarte să conțină date prezentate comparativ cu anii precedenți într-o formă grafică sintetică, astfel încât orice cititor al raportului să-și dea seama dacă activitatea ANI din respectivul an a fost mai bună, mai slabă sau la fel ca în anii precedenți. Ciucu a spus că abundența de date din raport – unele neesențiale – poate descuraja parcurgerea lui, și ar fi de dorit ca raportul să se citească.

Ion Claudiu Teodorescu, reprezentantul grupului parlamentar PSD în CNI, a argumentat că nu consideră că raportul este greu de parcurs, ci că l-ar fi citit în „numai trei ore jumate” cu o seară înainte de ședință, și l-a găsit o lectură „ușor de înțeles și un raport foarte bun”.

După câteva discuții în contradictoriu, în care unii membri CNI și câțiva din staff-ul ANI s-au îngrijorat că ar fi vorba despre o respingere a raportului, de către președinte, s-a stabilit că nu e vorba despre așa ceva, ci doar despre o dorință de eficientizare a comunicării externe a activității prodigioase a ANI. Aspectul îmbunătățirii viitoarelor rapoarte a fost susținut și de reprezentanta funcționarilor publici în CNI. Raportul urmează să fie transmis Senatului.

S-a mai discutat despre auditul extern independent al activității ANI, făcut ca în fiecare an de o firmă de audit, al cărei raport e așteptat să fie public la finele lunii martie. Ciprian Ciucu a punctat că nu vede cu ochi buni independența auditului făcut de o firmă plătită chiar de ANI ca să o auditeze, dar a fost aproape unanim asigurat că aceasta ar fi singura modalitate de a achiziționa un astfel de serviciu de audit. „În plus, a conchis Ion Claudiu Teodorescu, firma care face auditul își asumă independența!”.

Ședința s-a încheiat cu punctul „diverse” de pe ordinea de zi, în care au fost discutate câteva solicitări adresate președintelui CNI, printre care și o reclamație de la primarul Radu Mazăre, cu privire la un inspector de integritate din cadrul ANI care i-a verificat averea. Reclamația a fost transmisă tuturor membrilor CNI pentru a se decide la viitoarea ședință ce i se va răspunde.

Următoarea ședință a CNI va avea loc vineri, 27 martie 2015, de la ora 10.30. Ședințele CNI sunt publice.

Comunicatul CNI de la finalul ședinței

Acest demers este parte a proiectului „ Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Ce cred oamenii că e CNI: între „habar n-am” și „încă o instituție care taie frunză la câini”

20/09/2013/în Articole, Blog /de APADOR-CH

La întrebările unui scurt sondaj despre Consiliul Național de Integritate, realizat pe pagina de Facebook și pe blogul APADOR-CH, și vizualizat de cel puțin 1000 de ori, au răspuns doar 31 de oameni. Cel mai probabil, acest nivel scăzut al ratei de răspuns indică lipsa de interes și de cunoștințe a publicului larg față de instituțiile statului. Foarte probabil este că o mare parte dintre acei 31 care au răspuns sunt persoane familiarizate deja cu instituțiile cu atribuții privind integritatea.

Sondajul nu are pretenția de acuratețe sociologică, a fost făcut doar ca o consultare populară în social media și folosit ca un teasing pentru public în timpul proiectului privind monitorizarea CNI. Răspunsurile obținute cu această ocazie, însă, ne-au confirmat în mare măsură așteptările: CNI nu are notorietate în rândul cetățenilor, iar rolul lui, chiar și pentru cei care au auzit de el, e destul de incert. Pe scurt rezultatele au arătat că deși 22 dintre cei 31 de respondenți au auzit despre CNI, cei mai mulți dintre ei nu știu exact cu ce se ocupă instituția, ce rol are și dacă reușește să și-l îndeplinească. Câțiva dintre cei care au încercat totuși un răspuns au fost destul de aproape de realitate.

O adunătură de reprezentanți ai partidelor politice care apără fărădelegile ANI și susțin șantajul politic

După ce 22 dintre respondenți au afirmat că au auzit de CNI, întrebările „Ce este CNI?” și „Ce rol are CNI?” au fost mai greu de elucidat. În afară de „nu știu” sau „habar n-am”, câteva răspunsuri au fost: „un organism de control”, „un alt organism de monitorizare”, „îndeamnă la respectarea principiului moral al dreptății honeste vivere, alterum non laedere, suum cuique tribuere” (adică: a trăi în mod onest, a nu vătăma pe altul, a da fiecăruia ce i se cuvine), „colegiul care supervizează activitatea ANI”, „o interfață politică pe criterii de reprezentativitate”, „o adunătură de reprezentanți ai partidelor politice care apără fărădelegile ANI și susțin șantajul politic”, „niște bugetari care taie frunză la câini” și doar două răspunsuri care au explicat că CNI este o instituție formată din reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare, ai unor ministere și asociații profesionale, fără personalitate juridică, numită și controlată de Senatul României.

Verifică aleșii de inadvertențe între declarațiile de avere și portofele

Rolul CNI este văzut de cei care au răspuns la întrebări în general ca o interfață politică între Parlament și ANI, deoarece „pentru sporirea autonomiei ANI aceasta nu este pusă direct sub controlul unei comisii parlamentare, așa cum sunt alte autorități administrative autonome” – spune unul dintre respondenți. Dar au existat și răspunsuri precum: „verifică activitatea ANI”, „să ne prezinte fața reală a funcționarilor publici, mai ales cei de la vârful instituțiilor statului”, „să angajeze niște bugetari în plus”, „atrage atenția asupra existenței unor incompatibilități în cazul unei persoane care aspiră la sau exercită o funcție publică”, „verifică aleșii de inadvertențe între declarațiile de avere și portofele”, „veghează la independența și activitatea corectă a Agenției Naționale de Integritate”, „controlul activității ANI”, „să încaseze indemnizaiile de ședință”, „să poată primi salarii niște tolomaci care nu ar fi în stare să se angajeze în altă parte”.

La întrebarea „credeți că CNI își îndeplinește rolul”, jumătate au răspuns „nu știu”, mai puțin de o treime sunt de părere că nu își îndeplinește rolul, iar mai putin de o cincime consideră că da, și-l îndeplinește. Vom reveni în zilele următoare cu mai multe informații despre ce este CNI, ce ar trebui să fie și ce propune societatea civilă pentru o funcționare eficientă a acestei instituții.