Raport asupra vizitei la Penitenciarul Brăila
Aspecte generale și de procedură
La data de 13 mai 2014 doi reprezentanți ai APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Brăila. Vizita anterioară a avut loc în iunie 1997. Penitenciarul are sediul în oraș iar în afara orașului are două gospodării agrozootehnice (GAZ), una cu profil zootehnic și una cu profil agricol. Sediul central este racordat la reţelele de utilităţi ale oraşului şi dispune de centrală termică proprie.
Conform conducerii penitenciarului este urgent necesară adoptarea regulamentului de aplicare a noii legi a executării pedepselor privative de libertate (intrată în vigoare la 1 februarie) deoarece nu este rezonabil ca în sistemul penitenciar să existe posibilitatea interpretării normelor care trebuie să fie clare și explicite.
Potrivit acelorași surse profilarea penitenciarului pe doar două regimuri de detenţie a produs efecte pozitive care au reușit să compenseze într-o anumită măsură problemele create de lipsa de resurse, mai ales de personal.
Penitenciarul nu are grupă specială de intervenție (mascați) însă dispune de echipamentul adecvat (cagule, căști, bastoane tompha, spray lacrimogen) care poate fi folosit la nevoie de agenții aflați în tură. Căștile sunt inscripționate cu numere, iar pe veste sunt atașate ecusoane cu aceleași numere. Holurile secțiilor de deținere sunt supravegheate video. Potrivit reprezentanților penitenciarului de la reprofilare nu au existat incidente la care să fie nevoie să se intervină în forță. Penitenciarul are izolator, amplasat în infirmerie, însă este foarte rar folosit din același motiv. Conform informaţiilor primite, deținuții nu sunt încătușați când sunt prezentați la instanțe iar atunci când se organizează ieșiri în comunitate agenții supraveghetori sunt îmbrăcați civil.
1. Efective, cazare/condiții de deținere, personal
Penitenciarul găzduiește doar bărbați adulți condamnați definitiv care, în marea lor majoritate, execută pedeapsa în regimurile semideschis și deschis. Temporar, adică până la tranferarea într-un penitenciar cu regim închis (de regulă la Galați) sunt ținuți aici și deținuți al căror regim a fost schimbat din semideschis în închis.
La data vizitei efectivul total era de 723 de persoane toți bărbați adulți (în vârstă de peste 21 de ani) încadrați pe regimuri după cum urmează: 620 – regim semideschis, 99 – regim deschis, 4 regim închis. În sediul central erau încarcerate 701 de persoane, restul de 22 erau cazate la cele două GAZ-uri. Spațiile de deținere de la centru sunt împărțite pe 5 secții, 3 pentru regim semideschis și 2 pentru regim deschis. Una din secțiile pentru regim deschis găzduiește și infirmeria.
La penitenciarul Brăila suprafața totală a spațiilor de cazare incluzând GAZ-urile este de 1231 mp, fiecărui deținut revenindu-i aproximativ 1,7 mp astfel că nivelul supraaglomerării este ridicat. Deținuții au la dispoziție mai puțin de jumătate din suprafața minimă de 4 mp stabilită de standardele internaționale cum sunt recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) din 1999 şi jurisprudența CEDO. La sediu, supraglomerarea este și mai stringentă, 701 deținuți împărțind 1136 mp, adică 1,62 mp per persoană. Starea de supraglomerare este evidentă chiar și în aer liber, în curți, terenul de care dispune penitenciarul fiind relativ mic.
Numărul angajaților care lucrează în mod direct cu persoanele private de libertate este de 149 în timp ce schema de personal prevede 190 de posturi. 127 de persoane sunt încadrate în serviciul siguranța deținerii și regim penitenciar, 7 cadre medicale asigură asistența medicală iar din 15 posturi ocupate la serviciul socio-educativ doar 12 lucrează efectiv (restul sunt în concedii). Personalul specializat, în principal cel din departamentele medical și socio-educativ, este subdimensionat pentru numărul de deținuți pe care îl gestionează.
2. Asistența medicală
Asistenţa medicală este asigurată de 7 cadre medicale, din care 1 medic generalist (medic de familie), 5 asistenți medicali și 1 asistent de farmacie.
La momentul vizitei, medicul titular se afla în concediu de creștere a copilului și era suplinit de un alt medic. Conform contractului cu administrația penitenciarului Brăila, medicul ar trebui să consulte maxim 24 de pacienți pe zi, dar acesta estimează că oferă consultanții medicale cu mult peste normă, consultând uneori și până la 100 de deținuți pe zi.
Cele mai des întâlnite afecțiuni medicale, în rândul deținuților, sunt: colită, hipertensiune, hepatită. Nu sunt deținuți infectați cu HIV, iar în jur de 20-25 deținuți s-au declarat ca foști consumatori de droguri. Aceștia nu primesc tratament substitutiv. Deși aproximativ 30 de deținuți au probleme psihice, penitenciarul nu are angajat niciun psihiatru și pentru nevoi urgente apelează la medicul psihiatru de la Poarta Albă.
O deficiență semnalată de personalul medical și de deținuți este slaba aprovizionare cu produse farmaceutice. Medicul încearcă să suplinească aceste deficiențe prin emiterea de rețete compensate, dar toți deținuții cu care au vorbit reprezentanții APADOR-CH si-au manifestat nemulțumirea cu privire la lipsa medicamentelor. De asemenea, un alt motiv de nemulțumire al deținuților este lipsa serviciilor de medicină dentară. Personalul medical precum și conducerea penitenciarului au recunoscut că nu sunt oferite servicii de medicină dentară, nu au personal specializat în acest sens și nici aparatură necesară. Pentru probleme stomatologice, deținuții sunt nevoiți să apeleze la servicii externe, contra cost.
Până în momentul vizitei, nu a avut loc niciun deces în anul în curs și au fost înregistrate doar două cazuri de auto-agresiune. În schimb, personalul medical a semnalat că au fost înregistrate multe situații în care deținuții au intrat în refuz de hrană, ca formă de protest. Pentru deținuții care se află în refuz de hrană există o cameră specială, la infirmerie. Reprezentanții APADOR-CH au vizitat această cameră în care au găsit două persoane, aflate în refuz de hrană. Cei doi bărbați au confirmat că sunt vizitați cel puțin o dată pe zi de medic și au fost vizitați și de judecătorul de supraveghere a privării de libertate. Ei erau în refuz de hrană din următoarele motive: unul era în a 5-a zi de refuz de hrană ca formă de protest față de un raport de incident pe care îl considera abuziv, iar cel de-al doilea, pentru că voia să fie mutat pe secția de infirmerie pentru a primi supravegherea medicală pe care o solicita. Acesta a relatat că suferă de epilepsie precum și de alte afecțiuni medicale și a solicitat în mod repetat să fie transferat pe secția de infirmerie a penitenciarului.
3. Hrana deținuților, magazinul din incintă
Blocul alimentar este o clădire îngrijită și curată, singurul aspect negativ observat fiind aburul în exces din sala în care se prepară efectiv mâncarea. Restul sălilor, spațiile de depozitare, ustensilele folosite sunt într-o stare bună. Frigiderele și magazia pentru alimente erau, de asemenea, curate și aerisite.
Hrana este preparată de un bucătar profesionist și de 24 de deținuți a căror stare de sănătate este verificată prin efectuarea de analize medicale o dată la 6 luni. Aceștia au la dispoziție un vestiar curat și un grup sanitar dotat cu duș la care apa caldă este permanent disponibilă.
Meniul de prânz la data vizitei consta din ciorbă de legume și varză cu carne și jumări. Pentru norma comună de hrană și pentru deținuții care muncesc, adică pentru 620 de persoane, se folosiseră 49 de kilograme de carne de porc în carcasă. Carnea nu este porționată individual astfel că unii dintre deținuți s-au plâns de modul în care se distribuie. Pentru cină urmau a se pregăti paste făinoase cu brânză. Deținuții diabetici primesc suplimente de hrană constând în brânză și/sau măr. Persoanele private de libertate care au discutat cu reprezentanții asociației s-au plâns de calitatea hranei atât ca gust cât și ca valoare nutritivă.
Penitenciarul nu are nicio sală de mese astfel că toți deținuții servesc masa în camere.
Persoanele private de libertate pot face zilnic cumpărături de la magazinul din incintă. Magazinul era destul de bine aprovizionat la data vizitei cu alimente inclusiv fructe și legume, țigări, cafea, sucuri, produse pentru igienă, inclusiv găleți și mopuri care se pot achiziționa fără a fi nevoie de aprobare, papetărie șamd. Vânzătoarea a afirmat că cel mai bine se vând alimentele și produsele pentru igienă și că magazinul se aprovizionează în funcție de cererile deținuților. Aceștia au afirmat că prețurile sunt foarte mari, în special la fructe, legume dar și la hârtie igienică. Reprezentanții APADOR-CH au constatat că într-adevăr unele prețuri sunt mari în comparație cu cele din comunitate. Astfel, un kilogram de castraveți costa 5,40 lei iar un sul de hârtie igienică de calitate superioară 2,50 lei. În schimb, un pachet de cafea Jacobs de 250 gr. costa 14,90 lei, mult mai puțin decât în alte magazine de penitenciar.
4. Activitatea sectorului asistență psihosocială și educație, modalități de petrecere a timpului
În cadrul sectorului de asistență psihosocială și educație lucrează 12 persoane, din care 2 psihologi, 1 asistent social, 3 educatori, 1 preot, 1 agent tehnic, 1 monitor sportiv, 1 agent educație, 1 șef educație și 1 director. Sectorul de asistență psihosocială și educație este subdimensionat, lucru semnalat și de deținuții cu care au vorbit reprezentanții APADOR-CH. Astfel în luna martie a anului 2014, doar 9 persoane au beneficiat de consiliere socială, și doar 21 de consiliere psihologică. Deținuții s-au plâns de faptul că nu sunt disponibile suficiente activități în care să se poată implica.
Serviciile sociale și educaționale sunt suplinite printr-o serie de proiecte derulate în cadrul penitenciarului. De exemplu: printr-un proiect al Ministerului Muncii, în perioada 13-16 martie, 30 de persoane au beneficiat de consiliere vocațională, în cadrul proiectului Viața după gratii. Tot în luna martie, în colaborare cu AJOFM Brăila și un ONG au fost organizate 2 sesiuni de informare cu privire la pregătirea pentru libertate și căutarea unui loc de muncă, la care au participat 50 de deținuți. Deținuții au putut participa și la o serie de evenimente și concursuri adresate lor, cum ar fi: dezbateri pe tema exploatării sexuale, discriminare rasială, precum și concursuri de cultură generală.
În ceea ce privește activitățile de școlarizare, acestea se derulează pe baza unui protocol de colaborare încheiat între penitenciar și Inspectoratul Școlar Județean Brăila, precum și cu școala generală Nikos Katzantzakis pentru clasele I-VIII și Colegiul C.D. Nenițescu pentru clasele IX –X. Cursurile se desfășoară în incinta penitenciarului. În semestrul al doilea din anul școlar 2013-2014 erau înscriși în învățământul primar 43 de deținuți, tot 43 erau înscriși în învățământul gimnazial, 29 urmau cursuri liceale și 1 persoană urma cursuri universitare.
Deținuții au acces și la activități religioase. În incinta penitenciarului este amenajată o capelă ortodoxă, folosită și de preoții catolici, iar celelalte culte religioase îşi desfășoară activităţile în bibliotecă. Penitenciarul are angajat un preot ortodox, iar pentru celelalte culte religioase fie vin preoți din exterior sau asociații religioase furnizează aceste servicii în baza unui protocol încheiat cu administrația penitenciarului, cum este cazul pentru: Serviciul Umanitar pentru Penitenciare (Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea), Asociația „Martorii lui Iehova”, Fundația Berean Prison Ministry, Fundația „Stânca Veacurilor”.
Deținuții au acces la curți de plimbare separate pentru fiecare secție de deținere. Spațiile de plimbare sunt foarte mici, cu puține posibilități pentru desfășurare de activități recreaționale. Conform administrație penitenciarului, una din curțile de plimbare urmează să fie mărită.
5. Munca deținuților
În total, 172 de deținuți din penitenciarul Brăila muncesc. Din aceștia 76 lucrează în exteriorul penitenciarului în 4 puncte de lucru și 96 lucrează în penitenciar și la cele 2 GAZ-uri. În deservire lucrează 57 de persoane, care nu sunt plătiţi dar primesc zile-câștig. Deținuții care muncesc în afara penitenciarului lucrează în agricultură sau în port unde cară saci. Deținuții care lucrează în portul Brăila se deplasează însoțiți de un reprezentant al beneficiarului, și îşi pot primi telefonul mobil, la cerere, de la ieşirea și până la revenirea în penitenciar.
Conform administrației penitenciarului, se depun eforturi consistente pentru a fi identificate noi locuri de muncă pentru deținuți, dar aceste eforturi sunt îngrădite de faptul că Brăila se află într-o zonă cu dificultăți economice și foarte puține oportunități de a munci. Deținuții cu care au discutat reprezentanții APADOR-CH s-au plâns de faptul că nu sunt suficiente locuri de muncă, și și-au manifestat dorința de a munci.
6. Contacte cu exteriorul, alte drepturi, judecătorul de supraveghere a privării de libertate
Telefoanele destinate persoanelor private de libertate sunt amplasate pe holurile secțiilor. Numărul de minute de convorbiri nu este limitat decât de capacitatea financiară a deținuților. Unii dintre ei s-au plâns că prețul convorbirilor este mult prea mare afirmând că un minut de convorbire în rețelele fixe costă 1,1 lei iar unul în rețelele mobile 1,2 lei. Reprezentanții penitenciarului au pus însă la dispoziție celor doi reprezentați ai APADOR-CH documente din care reiese că prețul per minut este de 0,32 lei în rețelele fixe și de 0,8 lei în cele mobile.
Tot pe holuri sunt și cutiile poștale. Corespondența e ridicată personal de poștaș. Penitenciarul pune la dispoziție persoanelor private de libertate fără posibilități financiare hârtie, plicuri și timbre, dacă acestea cer. Plicurile primite de deținuți sunt înregistrate și sunt deschise de supraveghetori în prezența destinatarului. Deținuții au la dispoziție și info-chioșcuri funcționale amplasate în sălile destinate activităților socio-educative de pe secțiile de deținere.
Deținuții au dreptul să primească lunar 10 kg de alimente, 6 kg de fructe și 20 litri de apă și suc cu ocazia vizitelor aparținătorilor. La o vizită un deținut are dreptul să primească 2 vizitatori majori și 2 minori. Sectorul vizite este amenjat la intrarea în spațiul de deținere, lângă punctul de primire și dispune de o sală pentru vizitele la masă (șase mese) și o încăpere pentru vizitele cu separator folosită și pentru întâlnirile cu avocații. Spațiul și procedurile de primire și verificare a pachetelor îndeplinesc condițiile pentru vizionarea în același timp de către deținut și de vizitatorii acestuia.
Penitenciarul Brăila are și o cameră matrimonială, folosită, conform reprezentanților penitenciarului, destul de frecvent. Este singurul loc din penitenciar unde sunt puse la dispoziție prezervative.
Camerele de detenție sunt în marea lor majoritate dotate cu televizoare conectate la cablu TV, singura cameră fără televizor vizitată de reprezentanții asociației fiind cea în care erau cazați cei patru deținuți din regim închis. Deținuții s-au plâns că nu se pot uita la programele TV după 10 seara.
Judecătorul de supraveghere a privării de libertate se ocupă, pe lângă penitenciarul Brăila și de Centrul de detenţie pentru minori Tichileşti dar şi de arestul Inspectoratului județean de poliție Brăila. Ca urmare, nici el nici grefierul său nu pot fi zilnic în penitenciar. De altfel, judecătorul a afirmat că volumul de muncă este foarte mare, mai ales după intrarea în vigoare a noilor reglementări în materie penală şi execuţional-penală la 1 februarie. Judecătorul de supraveghere a privării de libertate a afirmat că majoritatea plângerilor înregistrate sunt împotriva deciziilor comisiei de disciplină. Referitor la plângerile privind supraaglomerarea, judecătorul a afirmat că a admis unele cereri şi a dispus conducerii penitenciarului să ia măsuri pentru remedierea situaţiei, însă deciziile sale iau în considerare vechiul standard de 6 mc de aer pentru un deținut, în contradicție cu recomandările internaționale.
7. Vizita în camerele de deţinere, discuţii cu deţinuții
Reprezentanții APADOR-CH au vizitat camere din toate regimurile de deţinere din penitenciar.
Secția 3 – Regim deschis. Deținuții din regimul deschis s-au plâns de lipsa locurilor de muncă, de calitatea hranei, de supraglomerare, de faptul că grupurile sanitare sunt insalubre și că li se interzice fumatul în camere (nu pot fuma decât în băi). Au afirmat că regimul de detenție e respectat în sensul că ușile camerelor nu se încuie și că pot ieși oricând în timpul zilei în curțile de plimbare.
În camera E3.9, de aproximativ 16 mp inclusiv baia (1,5 mp) erau instalate 12 paturi în care erau cazate la momentul vizitei 5 persoane. Camera E3.8, de aproximativ 8 mp avea instalate 6 paturi, toate ocupate, pe 3 niveluri. O plasă densă la ferestre obturează lumina naturală și împiedică o ventilație corectă.
Grupurile sanitare din camere nu sunt igienice și multe instalații sunt defecte. Sala dușurilor amplasată pe secție este relativ recent zugrăvită și destul de curată însă nu asigură niciun pic de intimitate.
Secția 4 – Regim semideschis. Condițiile de deținere sunt sub orice critică atât din punctul de vedere al supraglomerării cât și al igienei. Majoritatea saltelelor sunt vechi, putrezite și pline de ploșnițe. Reprezentanții APADOR-CH au intrat în cinci camere și au văzut zeci de ploșnițe și gândaci precum și nenumărate ciupituri pe pielea deținuților. Grupurile sanitare sunt insalubre. În plus, deținuții au afirmat că apa rece este deseori indisponibilă. Lumina naturală și aerul sunt insuficiente din cauza plaselor foarte dese de la ferestre iar în unele camere și pentru că paturile sunt așezate într-un fel care, practic, acoperă o parte substanțială a geamurilor.Și pe această secție persoanele private de libertate s-au plâns cu privire la lipsa locurilor de muncă, la calitatea hranei și la nivelul ridicat al prețurilor practicate de magazin. În plus, deținuții de aici au semnalat deficiențe în acordarea asistenței medicale, în special referitor la afecțiuni de natură stomatologică.
În camera E4.2 de aproximativ 30 mp incluzând grupul sanitar (WC turcesc) erau instalate 21 de paturi pe trei niveluri, toate ocupate. Ocupanții camerei au afirmat că în săptămânile trecute au fost situații în care a fost nevoie să doarmă câte doi într-un pat pentru că au fost și 24 în cameră. Saltelele erau putrezite, pline de ploșnițe iar pe pereții mucegăiți mergeau gândaci. Situații similare au fost regăsite în camerele E4.14 (18 oameni în 24 mp), E4.16 (6 oameni în 12 mp) și E4.18 (6 oameni în 12 mp).
O situație aparte a fost întâlnită în camera E4.20, cameră de aproximativ 12 mp în care sunt instalate 3 paturi (spre deosebire de alte camere similare unde sunt instalate câte 6). Acest lucru este rezultatul faptului că unul dintre deținuții din această cameră, Iulian Șopârlă, a obținut în instanță o decizie care a obligat conducerea penitenciarului să scoată 3 din cele 6 paturi instalate. Iulian Șopârlă, suferind de o afecțiune a șoldului a solicitat și să fie instalat un WC cu vas în locul celui de tip turcesc însă această solicitare nu i-a fost satisfăcută. În schimb, i s-a pus la dispoziție un scaun de lemn cu blatul găurit. Acest scaun nu încape însă în grupul sanitar așadar este inutilizabil. Cei trei deținuți din această cameră au reclamat lipsa posibilității de a ieși la muncă și la activități, deficiențe grave în actul medical (unul dintre deținuți își scosese recent o măsea, de durere, potrivit propriilor afirmații), nivelul exagerat de mare al prețurilor de la magazine, calitatea proastă a hranei. Ei, și în special Silviu Luparu, au reclamat și practici inconsistente ale instanțelor și ale organelor judiciare ca urmare a intrării în vigoare a noilor coduri în materie penală, practici care, potrivit acestora ar duce la încălcarea Art. 5 al Convenției europene a drepturilor omului – dreptul la libertate și siguranță.
Camera E1.1 – Regim închis. Încăperea, de aproximativ 8 mp, are 9 paturi instalate și găzduia la data vizitei 4 persoane. Este o cameră umedă (pereții, lenjeria de pat și hainele deținuților erau jilave), întunecoasă și nearisită. Fereastra, un geamlâc de fapt, este acoperită cu o plasă deasă care împiedică aerisirea și iluminarea naturală a camerei.
Concluzii şi recomandări:
1. APADOR-CH atrage atenția asupra nivelului extrem de supraaglomerare din penitenciarul Brăila coroborată cu lipsa unor măsuri eficiente pentru igienizare (exterminarea ploșnițelor și a gândacilor). Această stare de fapt reprezintă tratament inuman și degradant în accepțiunea CEDO și este, deci, urgent necesară ameliorarea ei cel puțin în ce privește igienizarea dacă identificarea unor noi spații de deținere nu este posibilă;
2. Asociația semnalează aspecte deficitare în acordarea dreptului la asistență medicală, în special în ce privește problemele stomatologice. În măsura în care restricții birocratice împiedică angajarea de personal medical specializat, APADOR-CH recomandă încheierea unor contracte cu medici specialiști;
3. APADOR-CH solicită ca deținuții de la regim închis, cazați la momentul vizitei într-o cameră jilavă, să fie de îndată mutați într-un spațiu mai uscat și aerisit.
Maria-Nicoleta Andreescu Cristinel Buzatu