Tag Archive for: legea adunărilor publice

You are here: / legea adunărilor publice

Posts

Ce și de ce trebuie schimbat în Legea nr. 60/1991

/in /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

1. Eliminarea obligativității declarării unei adunări publice, cu exceptia a două cazuri expres prevăzute de lege:

 

  • Pentru competiţiile/manifestările sportive internaţionale, indiferent de locul de desfăşurare a acestora.
  • În cazul în care există un organizator al adunării publice și acesta deține indicii temeinice sau dovezi că desfăşurarea adunării publice s-ar putea solda cu acte de dezordine ori că ar putea să ducă la manifestări violente.

 

2. Reglementarea situației în care numărul participanților la o adunare publică este mai mare decât capacitatea trotuarului:

 

  • Participanții pot staționa sau se pot deplasa în spațiile publice adiacente, precum și pe partea carosabilă, cu obligația de a asigura câte o bandă de circulație pe sens, în zona respectivă.

 

3. Definirea noțiunii de „organizator al adunării publice” ca:

 

  • „Persoana sau grup de persoane care planifică și coordonează desfășurarea unei adunări publice”

 

4. Eliminarea prevederii care permite ca desfășurarea unei adunări publice să fie împiedicată

 

  • Pe motiv că nu există sau nu poate fi identificat un organizator al acesteia

 

5. Înlocuirea interdicției absolute de desfășurare a unei adunări publice în anumite locații

 

  • În imediata apropiere a unor obiective (gări, porturi, aeroporturi, staţii de metrou, spitale, obiective militare)
  • Cu impunerea obligației de a permite/a nu împiedica accesul în și din incinta acestora

 

6. Permiterea adunărilor publice simultane

 

  • Dacă acestea se desfășoară în mod pașnic

 

7. Introducerea obligației pentru participanții la o adunare publică de a anunța unitatea de jandarmerie competentă, prin apelarea numărului unic de urgență (112)

 

  • În situația în care constată că, în același loc sau pe același traseu, se desfășoară o altă adunare (cazul adunărilor publice simultane)

 

8. Interzicerea/întreruperea desfășurării adunării publice nu se poate dispune

 

  • În cazul unei o conduite violente a unui număr redus de participanți, ci doar în situația în care numărul participanților violenți este atât de mare încât izolarea acestora de către forțele de ordine nu este posibilă.

 

9. Înlăturarea unor interdiciții caduce din lege privind scopul urmărit de adunările publice:

 

  • Pentru defăimarea țării și a națiunii
  • Pentru organizarea unei lovituri de stat sau a altei acțiuni contrare siguranței naționale
  • Pentru încălcarea moralității publice

 

10. Înlăturarea limitei orare fixată acum la ora 23.00

 

  • Simpla depășire a unui reper orar nu poate transforma automat o adunare publică într-un fapt ilicit.

 

11. Introducerea obligativității purtării uniformei de către toate organele de ordine(poliția și trupele de jandarmi) participante la intervenție (inclusiv de către cameramanii Jandarmeriei) și a purtării unei veste/ecuson cu număr de identificare vizibil:

 

  • Numărul de identificare va trebui să aibă minimum 15×15 cm.
  • Numărul de identificare este diferit de numărul matricol al jandarmului și va fi atribuit aleatoriu (prin tragere la sorți) înaintea fiecărei intervenții.
  • Șefului dispozitivului de ordine are obligația ca, înainte de intervenție, să consemneze într-un proces-verbal atribuirea aleatorie a numerelor de identificare și numele fiecărui jandarm care l-a primit.
  • Procesele verbale vor fi înregistrate într-un registru special al unității de jandarmerie.

 

12. Instituirea unor garanții, în lege, pentru respectarea regulilor privind desemnarea aleatorie a numerelor de identificare și pentru păstrarea evidenței acestor desemnări:

 

  • În cazul în care atribuirea aleatorie a numărului de identificare nu s-a realizat sau în cazul în care procesul-verbal nu este întregistrat în registrul special.
  • Răspunderea civilă pentru prejudiciile produse de oricare dintre membrii organelor de ordine revine șefului dispozitivului de ordine.

 

13. Reglementarea modului în care organele de ordine pot împiedica/neutraliza o adunare publică

 

  • Numai împotriva manifestanților violenți, nicidecum împotriva tuturor participanților la manifestare, inclusiv cei pașnici.
  • Jandarmeria/poliția poate folosi forța numai atunci când este necesar și în mod proporțional cu scopul legal urmărit.
  • Sarcina probei necesității și proporționalității intervenției în forță revine organelor de poliție și de jandarmi.

 

14. În cazul în care procesul-verbal de constatare a contravenției este întocmit la o altă dată decât cea a săvârșirii faptei 

 

  • Sarcina probei privind existența faptei, persoana făptuitorului și vinovăția acestuia revine organului constatator.
Aceste propuneri fac parte din Proiectul „Pentru libertatea de exprimare NU trebuie autorizare – APADOR-CH 2011-2012

Pentru libertatea de exprimare NU trebuie autorizare!

/in /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) şi ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei – propun modificarea Legii nr. 60/1991, privind organizarea si desfasurarea adunările publice, în sensul sincronizării ei cu evoluția societății.

Proiectul este sprijinit financiar de Fondul pentru Inovare Civică (program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile)

 

De ce trebuie schimbată Legea adunărilor publice

Legea 60/1991 a fost făcută imediat după mineriadele din 1990-91 și se dovedește neadecvată vremurilor pe care le trăim.
Manifestările publice au evoluat odată cu societatea, formele de protest și de exprimare actuale nu-și mai găsesc încadrarea în articolele unei legi vechi de 21 de ani și este necesară modificarea ei astfel încât prevederile învechite să fie înlăturate, iar unele noi să aducă în legalitate forme recent apărute de manifestare a dreptului la liberă întrunire şi la protest.

Legea are lacune sau conţine prevederi care nu sunt necesare într-o societate democratică, cum ar fi:

1Declararea prealabilă a adunărilor publice

2Lipsa oricărei referiri la manifestările spontane

3Interzicerea adunărilor publice prin care se urmăreşte organizarea unei lovituri de stat

 

În 2011, Ministerul Administrației și Internelor a avut o tentativă de modificare a Legii 60/1991, dar nu în sensul modernizării ei, ci invers, în scopul limitării și mai mult a dreptului la liberă întrunire.
Proiectul introducea restricţii nejustificate, menţinea prevederile criticabile din legea actuală (chiar şi pe cea cu lovitura de stat), complica procedurile şi înăsprea sancţiunile.

APADOR-CH a formulat comentarii în detaliu asupra proiectului, comentarii pe care cei interesaţi le pot găsi aici. Proiectul a ramas in stadiul de „tentativă”.

Rolul primăriilor în avizarea adunărilor publice 2011-2012

Studiul este făcut de APADOR-CH și ActiveWatch, pe baza răspunsurilor primite de la 31 de primării din România, și face parte din proiectul pentru modificarea Legii nr. 60/1991, privitoare la organizarea si desfasurarea adunărilor publice.
Studiul arată că numărul notificărilor pentru adunări publice, depuse în prima jumătate a lui 2012 la primăriile din orașele reședință de județ, depășește numărul total al notificărilor depuse în anul 2011 sau este sensibil egal.

Concluziile studiului:

  • Numărul adunărilor publice declarate a crescut semnificativ, cu aproximativ 37%  în anul 2012 față de 2011.
  • Motivația cea mai frecventă a organizării unor adunări publice este aceea de a protesta împotriva unor măsuri ale Guvernului.
  • Practicile primăriilor în ce privește avizarea adunărilor publice, transformă deseori procedura legală dintr-una de avizare într-una de aprobare, aducând astfel atingere unui drept fundamental al cetățenilor.

Practici privind adunarile publice in Romania 2011/2012 – vezi studiu in format PDF

Din proiect:

Un flashmob cu rufe murdare câștigă la CEDO împotriva Ungariei

/in , /by

Tatár și Fáber contra Ungariei, un caz ce ar trebui să dea de gândit și autorităților române

Parlamentul din Budapesta

Parlamentul din Budapesta

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis în favoarea a doi cetățeni ungari care fuseseră amendați de poliție pentru atârnarea unor rufe murdare de gardul  Parlamentului din Budapesta. Cazul Tatár și Fáber contra Ungariei spune în esență că un flashmob se poate desfășura și fără autorizație de la poliție, deoarece el are loc în virtutea dreptului la liberă exprimare.

Cetățenii maghiari József Tatár și Károly Fáber au protestat în februarie 2007, lângă gardul Parlamentului din Budapesta, atârnând câteva rufe murdare acolo și acordând declarații presei. Ei au spus că aceea era o manifestare menită să ilustreze expresia „atârnarea rufelor murdare ale națiunii” în contextul crizei politice. Deși a fost vorba de un flashmob la care au participat doar cei doi cu rufele lor, și câțiva jurnaliști, iar totul s-a încheiat în 13 minute, cei doi au fost amendați de poliție cu echivalentul în forinti a 250 de euro fiecare, pe motiv că nu au avut autorizație de protest.

Cei doi s-au judecat cu autoritățile dar au pierdut procesele naționale, pe motiv că Legea adunărilor publice din Ungaria interzice orice manifestație care nu e notificată în prealabil la poliția locală.

Reclamanții s-au adresat apoi CEDO, acuzând că prin această pedeapsă le-a fost încălcată libertatea de exprimare, prevăzută de Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Ce a zis Guvernul maghiar

În cadrul procesului, Guvernul Maghiar a arătat că amenda nu a vizat restrângerea libertății de exprimare, deoarece cei doi protestatari nu au fost împiedicați să-și exprime vederile politice în public, și nici sancționați că au făcut-o. Ci că au fost amendați pentru că au nesocotit legea ce reglementează adunările publice, și care presupune o înștiințare a poliției. Această înștiințare, spun autoritățile, ar fi benefică atât pentru protestatari, cât și pentru ordinea publică din zonă, prin impunerea preventivă a unor măsuri de protecție.

Reclamanții au argumentat, în contradictoriu cu guvernul, că manifestația lor a fost doar un mod de exprimare socială a unui punct de vedere, mai ales că a durat puțin și a implicat numai doi oameni. Și că argumentul poliției, cum că manifestația avea nevoie de protecție, este caduc, de vreme ce nu a avut loc nicio tulburare a ordinii publice și nici nu a presupus vreun alt pericol, dat fiind că evenimentul a avut mai degrabă un caracter „artistic”.

Ce a decis CEDO

Curtea a spus că este dificil să conceapă că un astfel de eveniment ar putea genera mulțimi de manifestanți care să necesite măsurile de ordine garantate de autorități. Curtea consideră că reclamanții au dorit mai degrabă să transmită un mesaj prin media, decât să adune mai mulți oameni în fața Parlamentului – ceea ce ar fi fost oricum imposibil în numai 13 minute – de aceea Curtea numește acest gen de manifestație ca un „comunicat de presă făcut în public”. De aceea, consideră Curtea, amendarea celor doi încalcă Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privitor la libertatea de exprimare și îi descurajează să se mai exprime liber pe viitor.

CEDO a dat câștig de cauză reclamanților și a obligat Guvernul ungar să le plătească despăgubiri de 1.500 de euro la fiecare.

Scoateți legea din dubă!

/in /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Un demers APADOR-CH pentru modificarea legislației în privința măsurii administrative a conducerii la secție

 

  • Cu sau fără violență, dar de cele mai multe ori cu exces de zel, polițiștii sau jandarmii aduc la secție persoane sub pretextul identificării.
  • Același pretext, favorizat în lege de o banală virgulă, permite organelor de ordine să rețină cetățeanul spre identificare în secția de poliție, până la 24 de ore, deși de cele mai multe ori ar fi suficient să-l legitimeze pe stradă.
  • Peste 125.000 de astfel cazuri au fost înregistrate numai în 2010 în toată țara.

O privare de libertate lăsată nereglementată de legislația română, și care naște abuzuri din partea poliției. Oricine poate fi la un moment dat în situația asta, confundat cu altcineva pe stradă sau săltat de poliție doar pentru că e la locul potrivit într-un moment nepotrivit.

În aprilie 2011, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a lansat, cu sprijin financiar din partea Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, un proiect care are ca scop armonizarea legislaţiei române – privind conducerea administrativă a persoanei la sediul poliţiei – cu standardul internaţional în materie, în special cu Protocolul Adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Torturii (OPCAT) pe care România l-a ratificat în aprilie 2009.

APADOR-CH cere modificarea legii astfel încât reținerea în secția de poliție pentru identificare să nu dureze mai mult de 4 ore.

Acesta este jurnalul demersului APADOR-CH, de modificare a legislației. În următoarele săptămâni puteți citi aici despre alte cazuri în care polițiștii sau jandarmii au făcut exces de zel în „identificarea” persoanelor, ce spun legile românești în materie, cum e în alte țări, ce spune poliția, dar și ce au de gând parlamentarii.

Și mai ales, veți afla ce drepturi aveți și care ar trebui să fie conduita oricui atunci când se trezește în duba poliției, fără să știe ce i se întâmplă.

 

Din proiect:

Modificări legislative propuse

Legile care trebuie modificate

Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române

Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române

Legea nr. 155/2010 privind organizarea şi funcţionarea Legea Poliţiei Locale

Codul de procedură penală

Reglementări internaționale

Jurisprudență CEDO

Legislația țărilor din UE

Ce drepturi aveți dacă sunteți conduși la secție

În cazul în care polițistul, jandarmul sau polițistul local vă legitimează și vă cere să-l urmați la secție pentru identificare, trebuie să știți că aveți următoarele drepturi:

Polițistul trebuie să se prezinte, dar nu e obligat să vă spună motivul pentru care vă conduce la secție. Jandarmul nu e obligat să se legitimeze;

Polițistul/Jandarmul trebuie să vă întocmească un proces verbal în care să scrie de ce v-a condus la secție și ce vă impută;

Dacă nu sunteți de acord cu ce scrie în el puteți să nu-l semnați sau să specificați în el că nu recunoașteți faptele. Procesul verbal ar putea fi singura dovadă scrisă că ați fost ținut în secție un număr de ore;

Conducerea dumneavoastră la secție trebuie să fie consemnată de Polițist sau Jandarm într-un registru intern special pentru astfel de cazuri.

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.