Arhiva tag-ul pentru: Raport APADOR-CH 2014

Sunteți aici: / Raport APADOR-CH 2014

Articole

Raport privind vizita în Centrul educativ Buziaş

/în , /de

 

Raport privind vizita în Centrul educativ Buziaş

 

 

La data de 3 iunie 2014 doi reprezentanţi APADOR-CH au vizitat Centrul educativ Buziaş. Centrul funcţionează din anul 2004, aceasta fiind prima vizită a APADOR-CH la această instituţie de când a fost dată în funcţiune.

 

Aspecte generale

 

Conform noii legi privind executarea măsurilor privative de libertate, Legea nr. 254/2013, centrele de reeducare şi-au schimbat denumirea în centre educative. În prezent în România există doar două astfel de centre, la Buziaş (judeţul Timiş) şi la Târgu Ocna (judeţul Bacău), aceste două instituţii preluând minorii/tinerii cu domiciliul mai apropiat de una din ele. O primă consecinţă a acestui fapt este că distanţa mare de la centru la domiciliul minorului/tânărului împiedică famiiile acestora să-i viziteze, ceea ce îngreunează reinserţia socială ulterioară, mai ales că aceştia provin în general din familii destrămate, monoparentale sau cu multe probleme sociale.  Centrul educativ cazează persoane care au săvârşit o faptă penală în minorat şi pentru care s-a hotărât efectuarea pedepsei într-un centru educativ. Aceasta este o altă modificare pe care o aduce cu sine noua lege, de aceea în centru pot fi cazate şi persoane peste 18 ani. Centrul Buziaş cazează de asemenea toate fetele condamnate pentru fapte penale, astfel că la momentul vizitei, în centru, erau atât minori şi tineri, de sex masculin şi feminin.

 

La momentul vizitei în centru erau cazate 75 de persoane (6 de sex feminin), dintre care 69 minori şi 6 majori. Centrul are o capacitate totală de cazare de 128 locuri, conform standardului de 4 mp/persoană, distribuite în patru pavilioane, câte două pe clădire, cu intrări separate. Conform datelor furnizate de centru, suprafaţa utilă a fiecărui pavilion este de 660,90 mp. Toate pavilioanele sunt construite în acelaşi fel: la parter se află o cameră mare de zi, o cameră pentru separarea de colectiv, iar la etaj se află câte 6 camere pentru cazarea efectivă. Camerele sunt aproape toate standard, cu baie şi hol cu excepția unei singure camere pe fiecare palier care nu are grup sanitar și nici hol. Camerele cu grup sanitar și hol au 25.45 mp, din care suprafață efectivă de locuit fără a lua în calcul grupul sanitar și holul este de 18.45 mp, ceea ce, în condițiile în care în cele mai multe camere sunt paturi pentru 5 persoane, iar în unele chiar opt (camera E 1.17), poate duce la încălcarea standardului legal de 4 mp per persoană. Camerele care nu au holuri și grup sanitar au o suprafață de 19.52 mp. Consecințele negative ale supraaglomerării sunt diminuate prin faptul că la momentul vizitei niciuna din camere nu avea toate paturile ocupate și prin faptul că minorii nu stau efectiv în camerele de cazare decât în timpul de odihnă (13.30 -15.00/ 22.00-06.00). În restul timpului minorii au acces la camera de zi cu o suprafața de 35.79 mp, sala de studiu cu o suprafață de 21.88 mp precum și sala de mic dejun cu o suprafață de 20,61mp.

 

 

La serviciul Siguranţă, Evidenţă şi Drepturi Minori, centrul are angajate 34 de persoane şi 5 locuri vacante. La serviciul Educaţie şi Asistenţă Psihosocială sunt angajate 29 de persoane şi 4 locuri vacante, iar la cabinetul medical sunt completate toate posturile, în număr de 4. Centrul nu pare să aibă lipsuri foarte mari la capitolul personal, însă având în vedere că au în custodie copii, persoane cu nevoi speciale, este recomandabil ca întreaga schemă de personal să fie completată, iar personalul serviciului socio-educativ care lucrează direct cu minorii să aibă studii de specialitate (studii pedagogice).Conform conducerii centrului mulți dintre angajații acestui serviciu sunt foști ofițeri sau agenți.

 

Directorul adjunct al centrului, cu care s-au purtat discuţiile a  spus că, prin comparaţie cu instituţii similare din Spania şi Franţa pe care a avut ocazia să le viziteze în activităţile de schimb de practici, Centrul Buziaş este o instituţie care respectă destul de bine standardele în materie şi oferă condiţii bune pentru persoanele cazate aici. Într-adevăr, centrul a fost construit după modelul unei instituţii similare din Ohio, SUA, clădirile erau proaspăt văruite atât pe exterior cât şi pe interior iar centrul dispune de mult teren amenajat estetic şi îngrijit. În plus, o suprafață de 1 ha de teren, situată adiacent centrului a fost obținută recent și urmează să fie utilizată pentru cultivarea de fructe și legume pentru consum propriu.

 

Centrul are mai multe clădiri, deservind sectorul vizită, pe cel administrativ, sala de mese, şcoala şi cele destinate efectiv cazării minorilor/tinerilor. Patru astfel de clădiri sunt destinate cazării, la momentul vizitei numai două fiind folosite. Minorii şi tinerii sunt cazați într-o clădire sau alta în funcţie de momentul la care au fost aduşi în centru sau de cât de problematici sunt. Fiecare clădire are două intrări diametral opuse ceea ce permite împărţirea fiecăreia în doua pavilioane şi cazarea a două categorii de minorii. La momentul vizitei, pavilioanele erau împarţite astfel:

 

1 A unde erau cazaţi copiii cu probleme comportamentale, numiţi în centru „cei mai obraznici”

1 B cei abia sosiți, aflați în carantină

2A cei mai cuminţi și cei peste 18 ani.  Cei peste 18 ani sunt cazaţi separat de minori.

2B – fetele

 

Centrul are şcoală proprie şi organizează învăţământ pentru clasele 1-10. La clasele a noua şi a zecea predau cadre didactice ale liceului Gheorghe Atanasiu din Timişoara.

 

Noua lege a mai adus o modificare şi anume şi în centrele educative activează, sau ar trebui să activeze de la data intrării în vigoare a noii legi, 1 februarie 2014, un judecător de supraveghere a privării de libertate. Judecătorul desemnat pentru Buziaș supraveghează și PenitenciarulTimișoara și o dată pe săptămână, în ziua de joi, se deplasează din Timișoara la Buziaș.

Directorul adjunct a spus că minorii şi tinerii din centru sunt în proporţie de 95% din familii cu o situaţie socială precară, familii monoparentale sau proveniţi din centre de plasament şi ajung în centru cu mari carenţe de educaţie ceea ce face dificilă reintegrarea lor, sunt predispuşi la a se revolta, nu respectă regulile şi trebuie depuse mari eforturi din partea personalului care lucrează cu ei pentru a-i ajuta să se adapteze. S-a estimat o perioadă medie de  18 luni pe care aceştia în mare parte o petrec în centru până ajung să fie liberaţi. Liberarea poate avea loc după executarea a cel puţin jumătate din pedeapsă la propunerea unei comisii (formată din judecător, profesori, psiholog) perioada următoare până la  executarea întregii pedepse minorul/tânărul urmând să fie monitorizat de responsabilul de caz al serviciului de probaţiune. Minorul sau tânărul este ascultat în comisie înainte de a se lua o decizie. Centrul păstrează legătura cu familia astfel ca după liberarea minorului să anunţe aparţinătorii şi acesta să se întorcă acasă. Dacă familia nu poate fi găsită se apelează la poliţie sau dacă reintegrarea în familie nu este posibilă, centrul colaborează cu organizații neguvernamentale precum și cu serviciile de asistență socială încercând să-i găsească minorului  o locuință. Până la găsirea unei soluţii, minorul poate să rămână în centru.

 

Noua lege aduce modificări şi în ce privește sancţiunile primite în cazul abaterilor comise de minori. Acestea sunt  graduale, în funcţie de gravitatea faptei şi sunt aplicate în cazul întocmirii rapoartelor de incident, cea mai gravă fiind pedeapsa cu izolarea de colectiv care poate dura până la maximum 10 zile, zilnic, între orele 18-22 astfel încât minorul să nu lipsească de la cursuri şi activităţile psiho-sociale.

 

Directorul adjunct si responsabilul de la sectorul socio-educativ au spus că toţi cei din centru, fie minori  fie  tineri, merg la şcoală pentru că de fapt aceasta este scopul măsurii educative: de a-i reintegra social prin servicii educative. Pentru frecventarea școlii minorii și tinerii sunt recompensați cu credite şi 2 rapoarte care-i ajută  la liberare.

 

Centrul primeşte sumele aferente bugetului anual de la ANP în două tranșe; la acestea se adaugă câteva sponsorizări (maşini de spălat, reparaţii autobuze) percum și veniturile din munca deţinuţilor și din activităţi educative prin vânzarea produselor realizate în urma acestora (tablouri, obiecte decorative). Anul trecut se adunaseră 17 mii lei din muncă și alte venituri.

 

Cei din centru au un program zilnic prestabilit: dimineaţa urmează cursurile şcolare, între 13:00 şi 15:00 se serveşte masa/au program de odihnă, rămânând în camere cu uşile închise, iar de la 15:00 la 17:00 se derulează programele socio-educative. După aceea se serveşte masa de seară, restul  timpului până la ora 22:00 când se dă stingerea  petrecându-şi-l în camera de zi de la parterul fiecărui pavilion.

 

Responsabilii centrului spun că ieşirile în comunitate sunt săptămânale (la ştrand, picnic, muzee). Acest lucru nu a fost confirmat și prin discuțiile cu minorii, aceștia relatând că astfel de ieșiri sunt sporadice, cu preponderență vara, și nu-și aminteau să fi participat la o astfel de ieșire în ultimele săptămâni. Conform personalului din centru, copii de la centrele de plasament din vecinătate îi vizitează frecvent pe cei din centru și anul trecut fuseseră organizate trei tabere cu minorii şi tinerii din centru.

 

Centrul are o politică strictă anti-fumat și conform personalului minorii și tinerii cazați în centru nu fumează.

 

În incinta centrului nu este nici un magazin. Cumpărăturile se fac din oraș de către angajații centrului pe baza unei liste în care minorii și tinerii adaugă produsele pe care vor să le achiziționeze.

 

 

Sectorul socio-educativ

 

Centrul avea angajați la momentul vizitei un șef serviciu cu studii de asistență socială, 3 educatori coordonatori şi unul în concediu de creștere a copilului, din 4 prevăzuți în schemă, 4 educatori, din 6 în schemă, niciun monitor sportiv – unul în schemă, 18 pedagogi-supraveghetori – fără studii pedagogice (schemă completă), 2 psihologi din 2 aflaţi în schemă, niciun  asistent social din unul în schemă, în total 28 de posturi ocupate, 4 vacante şi o persoană în concediu de creştere a copilului.

 

Toţi minorii aduşi în centru urmează iniţial un program de adaptare instituțională după care, în funcţie de nevoi, fiecare urmează un program educativ corespunzător. Câteva dintre activităţile extraşcolare vizează educaţia privind: viaţa de familie, consumul de droguri, asistenţa religioasă, activităţi sportive, activităţi motivaţionale, controlul emoţiilor, dezvoltarea abilităţilor sociale. Un program durează în medie 12 sesiuni săptămânale, în grupuri de 8-12 copii.  Responsabilul sectorului socio-educativ a spus că un minor participă, în medie, la 3-4 programe anual.

 

Centrul are un atelier de tâmplărie unde uneori se produce mobilier pentru uz intern în funcție de nevoile curente ale centrului. Instituţia are o frizerie unde se tund minorii. De asemenea instituția are și ateliere de fotografie şi muzică, pictură, croitorie, olărit. Acestea nu sunt însă folosite, spun responsabilii centrului,  din cauza lipsei materialelor precum și a personalului calificat. Un curs de gătit se desfăşura cu fetele la momentul vizitei. Activităţile sportive se  organizează cu supraveghetorii şi la şcoală, cu profesorul de sport. Centrul are şi teren de sport exterior, dar şi sală de sport folosită iarna.  Din vară, centrul va avea şi un atelier de circ în colaborare cu o fundaţie din Timişoara.

 

Nu există o colaborare cu AJOFM pentru cursuri de formare profesională, cum se întâmplă în majoritatea instituțiilor din sistemul penitenciar. Responsabilul de la sectorul socio-educativ a spus că au înaintat adrese către AJOFM pentru colaborare, dar cealaltă parte nu a fost manifestat interes.

 

Centrul nu are un preot angajat, dar unul din preoţii ortodocși din Buziaş vine frecvent şi desfăsoară activităţi religioase cu minorii în capela centrului. Cei de altă religie (catolici, protestanţi) primesc de asemenea vizitele preoţilor la centru.

 

Şcoala

 

Toţi cei din centru, 75 persoane, din care 58 erau înscrişi la cursuri şi restul asistenţi, mergeau la şcoală la data vizitei. Elevii de clasa întâi învăţau în aceeaşi clasă cu cei de a treia iar a doua cu a patra, aceasta fiind o soluţie găsită de responsabilii centrului pentru a putea organiza o clasă cu respectarea regulii de minimum 8 şi maximum 12 elevi. Asociaţia apreciază faptul că responsabilii centrului au găsit o soluţie pentru ca toţi minorii şi tinerii din centru să participe la cursurile şcolare, evitându-se obstacolele birocratice. Se organizează şi clase de a noua şi a zecea, liceu tehnologic, în colaborare cu liceul Gheorghe Atanasiu din Timişoara.

 

Profesorul cu care reprezentanții APADOR-CH au discutat în cancelarie,  (la momentul vizitei se desfăşurau ore de curs),  a spus că materialele didactice sunt suficiente; centrul dispune şi de o bibliotecă generoasă  unde se află şi infokioşcul, instalat de curând, nefuncţional încă.

 

Cabinetul medical

 

La cabinetul medical activează un medic generalist, 2 asistenţi de medicină generală şi unul de igienă. Medicul lucrează 7 ore zilnic, asistenţii medicali tot zilnic în ture de dimineaţă şi după-amiază, iar media este de 7-10 consultaţii medicale  pe tură. Noaptea, asistenţii şi medicul sunt chemaţi în cazurile de urgenţă. Centrul are şi un cabinet stomatologic dotat destul de precar, şi un medic stomatolog care se deplasează joia pentru tratment săptămânal  la centru pentru a rezolva cazurile mai uşoare. Pentru probleme dentare mai grave minorii sunt trataţi la spitale din Timişoara.

 

La momentul vizitei era prezent la cabinet un asistent medical  care a spus că cele mai frecvente probleme de sănătate sunt virozele respiratorii, problemele dentare, automutilările (25 de cazuri înregistrate de la începutul anului), altercaţiile între minori care provoacă diverse răni (27 de cazuri înregistrate). 7 persoane erau diagnosticate cu probleme psihice şi sub tratament. Pentru supraveghere, acestea sunt duse  frecvent la clinica neuro-psihiatrică din Timişoara. Asociația consideră acest lucru ca fiind unul pozitiv și necesar.

 

Nu erau înregistrate cazuri de hepatită, diabet sau infecţii HIV. Conform declarațiilor asistentului medical, minorii și tinerii din centru nu întrețin raporturi sexuale și aceștia sunt întrebați în confidențialitate dacă sunt homosexuali sau întrețin relații sexuale homosexuale și niciunul nu a indicat că ar face acest lucru. Prin aceste considerente, precum și prin lipsa fondurilor, asistentul medical a motivat faptul că centrul nu mai distribuie prezervative de mult timp. Asociaţia consideră că prezervativele ar trebui să fie distribuite în centru necondiționat şi trebuie realizat faptul că este foarte probabil ca minorii/tinerii să nu-şi declare orientarea sexuală unui reprezentant al centrului. Astfel se evită posibilitatea răspândirii infecțiilor cu transmitere sexuală (HIV/hepatite).

 

Asistentul medical a spus că medicamentele sunt suficiente. Centrul are şi 3 saloane de infirmerie, neocupate la momentul vizitei; toate erau curate şi bine întreţinute. Asistentul a mai declarat că nu a avut loc niciun deces de la înființarea centrului.

 

 

Blocul alimentar

 

Pentru masa de prânz se pregăteau ciorbă de fasole, piure de cartofi cu carne şi clătite. Mâncarea avea aspect şi miros plăcut, carnea era porţionată. La micul dejun se serviseră brânză, biscuiţi, marmeladă, ou, lapte, pâine şi cârnaţi. Pentru cină, se pregătiseră varză cu carne, biscuiţi şi marmeladă. Porţia zilnică de pâine este de 600 g, câte 150 g dimineaţa şi seara şi restul la prânz.

 

Pentru blocul alimentar, centrul are 3 bucătari angajaţi care lucrează în ture şi 4 ajutoare, câte două pe tură. Blocul alimentar era curat, mirosul era plăcut, podeaua era uscată. Responsabilii centrului au spus că centrul educativ asigură hrana şi pentru secţia exterioară a penitenciarului Timişoara, aflată în Buziaş. În camera pentru alimente erau depozitate ouă, paste, suc de roşii și cârnaţi. Carnea era păstrată într-un frigider. Bucătarul a declarat că minorii primesc zilnic ou, desert şi câte un măr săptămânal.

 

Nu se pregătea nimic pentru regim alimentar, întrucât s-a declarat că nu există nicio cerere în acest sens.

 

Contactul cu exteriorul

 

În incinta centrului pe fiecare secție, la intrare, sunt disponibile telefoane cu cartelă pe care minorii le pot folosi. De asemenea sunt disponibile, pe fiecare secție, telefoane la care minorii pot fi sunați de către părinți. Acestea  pot fi folosite în acest scop în zilele de miercuri și vineri între orele 17.30 și 19.30. În afara acestui interval de timp telefoanele sunt închise cu un lacăt.

 

Dreptul la vizită se acordă conform normelor legale. Conform administrației penitenciarului doar 25% din minori sunt vizitați în mod regulat, în timp ce 40% primesc vizite doar o dată sau de două ori pe an. În general sunt 1-2 vizite pe săptămână. Personalul din penitenciar a explicat frecvența redusă a vizitelor prin faptul că familiile multor dintre copii au posibilități financiare reduse și preferă să le trimită banii minorilor decât să-i cheltuiască pe transport.

 

În zilele de joi și vineri între orele 11 și 13, părinții pot discuta telefonic cu profesorii minorilor. Minorii primesc în medie 3-4 pachete pe an.

 

În interiorul centrului este amplasată o singură cutie poștală – aceasta este situată lângă corpul administrativ. Conform personalului de la centru, în practică, minorii înmânează corespondența unui alt minor, din grupul lor, care o depune la cutia poștală. Reprezentanții APADOR-CH recomandă amplasare unei cutii poștale lângă terenul de fotbal astfel încât minorii să aibă acces nestingherit la aceasta.

 

Trebuie subliniat faptul că centrul cazează minori din 22 de județe și astfel mulți dintre  ei se află la distanțe considerabile de casă. Din acest motiv trebuie întreprinse măsuri suplimentare pentru a facilita contactul cu familia și a spori frecvența vizitelor.

 

Munca

 

Minorii peste 16 ani participă la diverse munci ușoare, pentru care sunt remunerați. În medie 6-7 minori și tineri participă la astfel de activități, numărul fluctuând în funcție de oportunitățile disponibile.

 

Conform personalului din centru, numărul redus de minori și tineri care sunt angrenați în câmpul muncii se datorează în parte faptului că minorii trebuie să fie la școală și nu au timp  să muncească. Același lucru poate fi explicat, în parte, și prin  lipsa de oportunități de muncă,  ca urmare a interesului scăzut din exteriorul centrului  de a   folosi în câmpul muncii acești minori.

 

Minorii și tinerii angrenați în câmpul muncii lucrează la vie (culegere struguri, întreținere vie) sau la spart lemne. Când merg la muncă minorii și tinerii sunt însoțiți de supraveghetori și sunt transportați cu mașina beneficiarului.

 

Vizita în centru

 

Atmosfera în centru era una relaxată, minorii cu care au vorbit reprezentanții APADOR-CH nu au semnalat probleme și s-au declarat mulțumiți de condițiile din centru și de modul în care sunt tratați de personal. În general camerele erau curate, aerisite, cu iluminare naturală.

 

În spațiile comune erau instalate camere de luat vederi. Imaginile înregistrate sunt stocate pentru 30 de zile.

 

Secția 2 A

Conform administrației centrului în această secție sunt cazați minorii mai cuminți și tinerii.

În această secție reprezentanții asociației au vizitat 3 camere din care în două WC-ul era defect – nu se putea trage apa- în camerele E 2.2. și E 2.6. Cea de a treia cameră vizitată nu avea grup sanitar propriu, cei cazați acolo fiind nevoiți să folosească WC-urile din camerele colegilor – ceea ce poate fi mai dificil în special după ora 22.00 când se dă stingerea.

 

Secția 1 A

În această secție au fost vizitate 3 camere incluzând camera pentru separare de colectiv  amenajată la parter în camera E.1.10. Grupul sanitar din această cameră  avea și robinetul și WC-ul stricate. Conform personalului din centru, măsura separării de colectiv este dispusă pentru maximum 4 ore/zi, și camera fusese folosită recent.

 

Reprezentanții APADOR-CH au vizitat și camerele E 1.10 unde WC-ul era stricat, și camera E 1.6 în care ușa grupului sanitar nu avea clanță.

 

Reprezentanții APADOR-CH au discutat și cu fetele cazate în acest centru. La momentul discuției fetele erau la masă. Ele nu au reclamat niciun fel de problemă cu privire la condițiile din centru și s-au declarat mulțumite de modul în care sunt tratate. Una din fete prezenta urme vizibile de tăieturi pe corp, care, conform personalului penitenciarului, sunt  rezultatul unei automutilări,  minora  având  probleme psihice.

 

 

 

Concluzii şi recomandări:

 

  • APADOR-CH recomandă repararea cu prioritate a toaletelor nefuncţionale şi mutarea minorilor din camerele în care nu există grup sanitar și dezafectarea lor ca spaţii de cazare.
  • Având în vedere nevoile alimentare speciale ale minorilor şi tinerilor, asociaţia recomandă centrului să crească consumul de fructe şi legume proaspete;
  • Atenţie deosebită trebuie acordată minorilor/tinerilor cu probleme psihice/comportamentale, pentru a evita automutilările şi altercaţiile între ei, printr-o abordare multidisciplinară a problemei, astfel încât să se acorde atât consilierea cât şi tratamentul medicamentos adecvat, acolo unde este cazul.

 

 

Adelina Boboșatu                                                                                        Cristinel Buzatu

Raport asupra vizitei la Penitenciarul Brăila

/în , /de

Aspecte generale și de procedură

 

La data de 13 mai 2014 doi reprezentanți ai APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Brăila. Vizita anterioară a avut loc în iunie 1997. Penitenciarul are sediul în oraș iar în afara orașului are două gospodării agrozootehnice (GAZ), una cu profil zootehnic și una cu profil agricol. Sediul central este racordat la reţelele de utilităţi ale oraşului şi dispune de centrală termică proprie.

 

Conform conducerii penitenciarului este urgent necesară adoptarea regulamentului de aplicare a noii legi a executării pedepselor privative de libertate (intrată în vigoare la 1 februarie) deoarece nu este rezonabil ca în sistemul penitenciar să existe posibilitatea interpretării normelor care  trebuie să fie clare și explicite.

 

Potrivit acelorași surse profilarea penitenciarului pe  doar două regimuri de detenţie a produs efecte pozitive care au reușit să compenseze într-o anumită măsură problemele create de lipsa de resurse, mai ales de personal. 

 

Penitenciarul nu are grupă specială de intervenție (mascați) însă dispune de echipamentul  adecvat  (cagule, căști, bastoane tompha, spray lacrimogen) care poate fi folosit la nevoie de agenții aflați în tură. Căștile sunt inscripționate cu  numere, iar pe veste sunt atașate ecusoane cu aceleași numere. Holurile secțiilor de deținere sunt supravegheate video. Potrivit reprezentanților penitenciarului de la reprofilare nu au existat incidente la care să fie nevoie să se intervină în forță. Penitenciarul are izolator, amplasat în infirmerie, însă este foarte rar folosit din același motiv. Conform  informaţiilor primite, deținuții nu sunt încătușați când sunt prezentați la instanțe iar atunci când se organizează ieșiri în comunitate agenții supraveghetori sunt îmbrăcați civil.       

 

1. Efective, cazare/condiții de deținere, personal

 

Penitenciarul găzduiește doar bărbați adulți condamnați definitiv care, în marea lor majoritate,  execută pedeapsa în regimurile semideschis și deschis. Temporar, adică până la tranferarea    într-un penitenciar cu regim închis (de regulă la Galați) sunt ținuți aici și deținuți al căror regim a fost schimbat din semideschis în închis.  

 

La data vizitei efectivul total era de 723 de persoane toți bărbați adulți (în vârstă de peste 21 de ani) încadrați pe regimuri după cum urmează: 620 – regim semideschis, 99 – regim deschis,        4 regim închis. În sediul central erau încarcerate 701 de persoane, restul de 22 erau cazate la cele două GAZ-uri. Spațiile de deținere de la centru sunt împărțite pe 5 secții, 3 pentru regim semideschis și 2 pentru regim deschis. Una din secțiile pentru regim deschis găzduiește și infirmeria.

 

La penitenciarul Brăila suprafața totală a spațiilor de cazare incluzând GAZ-urile este de 1231 mp, fiecărui deținut revenindu-i aproximativ 1,7 mp astfel că nivelul supraaglomerării este ridicat. Deținuții au la dispoziție mai puțin de jumătate din suprafața minimă de 4 mp stabilită de standardele internaționale cum sunt recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) din 1999 şi jurisprudența CEDO. La sediu, supraglomerarea este și mai stringentă, 701 deținuți împărțind 1136 mp, adică 1,62 mp per persoană. Starea de supraglomerare este evidentă chiar și în aer liber, în curți, terenul de care dispune penitenciarul fiind relativ mic.  

 

 

Numărul angajaților care lucrează în mod direct cu persoanele private de libertate este de 149 în timp ce schema de personal prevede 190 de posturi. 127 de persoane sunt încadrate în serviciul siguranța deținerii și regim penitenciar, 7 cadre medicale asigură asistența medicală iar din 15 posturi ocupate la serviciul socio-educativ doar 12 lucrează efectiv (restul sunt în concedii).  Personalul specializat, în  principal cel din departamentele medical și socio-educativ, este subdimensionat pentru numărul de deținuți pe care îl gestionează.

 

2. Asistența medicală                                                     

 

Asistenţa medicală este asigurată de 7 cadre medicale, din care 1 medic generalist (medic de familie), 5 asistenți medicali și 1 asistent de farmacie.

 

 La momentul vizitei, medicul titular se afla în concediu de creștere a copilului și era suplinit de un alt medic. Conform contractului cu administrația penitenciarului Brăila,  medicul ar trebui să consulte maxim 24 de pacienți pe zi, dar acesta estimează că oferă consultanții medicale cu mult peste  normă, consultând uneori și până la 100 de deținuți pe zi.

 

Cele mai des întâlnite afecțiuni medicale, în rândul deținuților, sunt: colită, hipertensiune, hepatită. Nu sunt deținuți infectați cu HIV, iar în jur de 20-25 deținuți s-au declarat ca  foști consumatori de droguri. Aceștia nu primesc tratament substitutiv. Deși aproximativ 30 de deținuți au probleme psihice, penitenciarul nu are angajat niciun psihiatru și pentru nevoi  urgente apelează la medicul psihiatru de la Poarta Albă.

 

O deficiență semnalată de personalul medical și de deținuți este slaba aprovizionare cu produse farmaceutice. Medicul încearcă să suplinească aceste deficiențe prin emiterea de rețete compensate, dar toți deținuții cu care au vorbit reprezentanții APADOR-CH si-au manifestat nemulțumirea cu privire la lipsa medicamentelor. De asemenea, un alt motiv de nemulțumire al deținuților este lipsa serviciilor de medicină dentară. Personalul medical precum și conducerea penitenciarului au recunoscut că nu sunt oferite servicii de medicină dentară, nu au personal specializat în acest sens și nici aparatură necesară. Pentru probleme stomatologice, deținuții sunt nevoiți să apeleze la servicii externe, contra cost.

 

Până în momentul vizitei, nu a avut loc niciun deces în anul în curs și au fost înregistrate doar două cazuri de auto-agresiune. În schimb, personalul medical a semnalat că au fost înregistrate multe situații în care deținuții au intrat în refuz de hrană, ca formă de protest. Pentru deținuții care se află în refuz de hrană există o cameră specială, la infirmerie. Reprezentanții       APADOR-CH au vizitat această cameră în care au găsit două persoane, aflate în refuz de hrană. Cei doi bărbați au confirmat că sunt vizitați cel puțin o dată pe zi de medic și au fost vizitați și de judecătorul de supraveghere a privării de libertate. Ei erau în refuz de hrană din  următoarele motive: unul era în a 5-a zi de refuz de hrană ca formă de protest  față de  un raport de incident pe care îl considera abuziv, iar cel de-al doilea, pentru că  voia să fie mutat pe secția de infirmerie pentru a primi supravegherea medicală pe care o solicita. Acesta a relatat că suferă de epilepsie precum și de alte afecțiuni medicale și a solicitat în mod repetat să fie transferat pe secția de infirmerie a penitenciarului.

 

 

3. Hrana deținuților, magazinul din incintă

 

Blocul alimentar este o clădire îngrijită și curată, singurul aspect negativ observat fiind aburul în exces din sala în care se prepară efectiv mâncarea. Restul sălilor, spațiile de depozitare, ustensilele folosite sunt într-o stare bună. Frigiderele și magazia pentru alimente erau, de asemenea, curate și aerisite.

 

Hrana este preparată de un bucătar profesionist și de 24 de deținuți a căror stare de sănătate este verificată prin efectuarea de analize medicale o dată la 6 luni. Aceștia au la dispoziție un vestiar curat și un grup sanitar dotat cu duș la care apa caldă este permanent disponibilă.

 

Meniul de prânz la data vizitei consta din ciorbă de legume și varză cu carne și jumări. Pentru norma comună de hrană și pentru deținuții care muncesc, adică pentru 620 de persoane, se folosiseră 49 de kilograme de carne de porc în carcasă. Carnea nu este porționată individual astfel că unii dintre deținuți s-au plâns de modul în care se distribuie. Pentru cină urmau a se pregăti paste făinoase cu brânză. Deținuții diabetici primesc suplimente de hrană constând în brânză și/sau măr. Persoanele private de libertate care au discutat cu reprezentanții asociației s-au plâns de calitatea hranei atât ca gust cât și ca valoare nutritivă. 

 

Penitenciarul nu are nicio sală de mese astfel că toți deținuții servesc masa în camere.

 

Persoanele private de libertate pot face zilnic cumpărături de la magazinul din incintă. Magazinul era destul de bine aprovizionat la data vizitei cu alimente inclusiv fructe și legume, țigări, cafea, sucuri, produse pentru igienă, inclusiv găleți și mopuri care se pot achiziționa fără a fi nevoie de aprobare, papetărie șamd. Vânzătoarea a afirmat că cel mai bine se vând alimentele și produsele pentru igienă și că magazinul se aprovizionează în funcție de cererile deținuților. Aceștia au afirmat că prețurile sunt foarte mari, în special la fructe, legume dar și la hârtie igienică.  Reprezentanții APADOR-CH au constatat că într-adevăr unele prețuri sunt mari în comparație cu cele din comunitate. Astfel, un kilogram de castraveți costa 5,40 lei iar un sul de hârtie igienică de calitate superioară 2,50 lei. În schimb, un pachet de cafea Jacobs de 250 gr. costa 14,90 lei, mult mai puțin decât în alte magazine de penitenciar. 

 

 

 

4. Activitatea sectorului asistență psihosocială și educație, modalități de petrecere a timpului

 

În cadrul sectorului de asistență psihosocială și educație lucrează 12 persoane, din care 2 psihologi, 1 asistent social, 3 educatori, 1 preot, 1 agent tehnic, 1 monitor sportiv, 1 agent educație, 1 șef educație și 1 director. Sectorul de asistență psihosocială și educație este subdimensionat, lucru semnalat și de deținuții cu care au vorbit reprezentanții APADOR-CH. Astfel în luna martie a anului 2014, doar 9 persoane au beneficiat de consiliere socială, și doar 21 de consiliere psihologică. Deținuții s-au plâns de faptul că nu sunt disponibile suficiente activități în care să se poată implica.

 

Serviciile sociale și educaționale sunt suplinite printr-o serie de proiecte derulate în cadrul penitenciarului. De exemplu: printr-un proiect al Ministerului Muncii, în perioada 13-16 martie, 30 de persoane au beneficiat de consiliere vocațională, în cadrul proiectului Viața după gratii. Tot în luna martie, în colaborare cu AJOFM Brăila și un ONG au fost organizate 2 sesiuni de informare cu privire la pregătirea pentru libertate și căutarea unui loc de muncă, la care au participat 50 de deținuți. Deținuții au putut participa și la o serie de evenimente și concursuri adresate lor, cum ar fi: dezbateri pe tema exploatării sexuale, discriminare rasială, precum și concursuri de cultură generală.

 

În ceea ce privește activitățile de școlarizare, acestea se derulează pe baza unui protocol de colaborare încheiat între penitenciar și Inspectoratul Școlar Județean Brăila, precum și cu școala generală Nikos Katzantzakis pentru clasele I-VIII și Colegiul C.D. Nenițescu pentru clasele IX –X. Cursurile se desfășoară în incinta penitenciarului. În semestrul al doilea din anul școlar 2013-2014 erau  înscriși în învățământul primar 43 de deținuți, tot 43 erau înscriși în învățământul gimnazial, 29 urmau cursuri liceale și 1 persoană urma cursuri universitare.

 

Deținuții au acces și la activități religioase. În incinta penitenciarului este amenajată o capelă ortodoxă, folosită și de preoții catolici, iar celelalte culte religioase îşi desfășoară activităţile  în bibliotecă. Penitenciarul are angajat un preot ortodox, iar pentru celelalte culte religioase fie vin preoți din exterior sau asociații religioase furnizează aceste servicii în baza unui protocol încheiat  cu administrația penitenciarului, cum este cazul pentru: Serviciul Umanitar pentru Penitenciare (Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea), Asociația „Martorii lui Iehova”, Fundația Berean Prison Ministry, Fundația „Stânca Veacurilor”.

 

Deținuții au acces la curți de plimbare separate pentru fiecare secție de deținere. Spațiile de plimbare sunt foarte mici, cu puține posibilități pentru desfășurare de activități recreaționale. Conform administrație penitenciarului, una din curțile de plimbare urmează să fie mărită.

 

5. Munca deținuților

 

În total, 172 de  deținuți din penitenciarul Brăila muncesc. Din aceștia 76 lucrează în exteriorul penitenciarului în 4 puncte de lucru și 96 lucrează în penitenciar și la cele 2 GAZ-uri. În deservire lucrează 57 de persoane, care nu sunt plătiţi  dar primesc zile-câștig. Deținuții care muncesc în afara penitenciarului lucrează în agricultură sau în port unde  cară saci. Deținuții care lucrează în portul Brăila se deplasează însoțiți de un reprezentant al beneficiarului, și îşi pot primi telefonul mobil, la cerere, de la ieşirea și până la revenirea în penitenciar.

 

Conform administrației penitenciarului, se depun eforturi consistente pentru a fi identificate noi locuri de muncă pentru deținuți, dar aceste eforturi sunt îngrădite de faptul că Brăila se află într-o zonă cu dificultăți economice și foarte puține oportunități de a munci. Deținuții cu care au discutat reprezentanții APADOR-CH s-au plâns de faptul că nu sunt suficiente locuri de muncă, și și-au manifestat dorința de a munci.

 

6. Contacte cu exteriorul, alte drepturi, judecătorul de supraveghere a privării de libertate

Telefoanele destinate persoanelor private de libertate sunt amplasate pe holurile secțiilor. Numărul de minute de convorbiri nu este limitat decât de capacitatea financiară a deținuților. Unii dintre ei s-au plâns că prețul convorbirilor este mult prea mare afirmând că un minut de convorbire în rețelele fixe costă 1,1 lei iar unul în rețelele mobile 1,2 lei. Reprezentanții penitenciarului au pus însă la dispoziție celor doi reprezentați ai APADOR-CH documente din care reiese că prețul per minut este de 0,32 lei în rețelele fixe și de 0,8 lei în cele mobile.

Tot pe holuri sunt și cutiile poștale. Corespondența e ridicată personal de poștaș. Penitenciarul pune la dispoziție persoanelor private de libertate fără posibilități financiare hârtie, plicuri și timbre, dacă acestea cer. Plicurile primite de deținuți sunt înregistrate și sunt deschise de supraveghetori în prezența destinatarului. Deținuții au la dispoziție și info-chioșcuri funcționale amplasate în sălile destinate activităților socio-educative de pe secțiile de deținere. 

Deținuții au dreptul să primească lunar 10 kg de alimente, 6 kg de fructe și 20 litri de apă și suc cu ocazia vizitelor aparținătorilor. La o vizită un deținut are dreptul să primească 2 vizitatori majori și 2 minori. Sectorul vizite este amenjat la intrarea în spațiul de deținere, lângă punctul de primire și dispune de o sală pentru vizitele la masă (șase mese) și o încăpere pentru vizitele cu separator folosită și pentru întâlnirile cu avocații. Spațiul și procedurile de primire și verificare a pachetelor îndeplinesc condițiile pentru vizionarea în același timp de către deținut și de vizitatorii acestuia.

Penitenciarul Brăila are și o cameră matrimonială, folosită, conform reprezentanților penitenciarului, destul de frecvent. Este singurul loc din penitenciar unde sunt puse la dispoziție prezervative.    

 

Camerele de detenție sunt în marea lor majoritate dotate cu televizoare conectate la cablu TV, singura cameră fără televizor vizitată de reprezentanții asociației fiind cea în care erau cazați cei patru deținuți din regim închis. Deținuții s-au plâns că nu se pot uita la programele TV după 10 seara.   

Judecătorul de supraveghere a privării de libertate se ocupă, pe lângă penitenciarul Brăila și de Centrul de detenţie pentru minori Tichileşti dar şi de arestul Inspectoratului județean de poliție Brăila. Ca urmare, nici el nici grefierul său nu pot fi zilnic în penitenciar. De altfel, judecătorul a afirmat că volumul de muncă este foarte mare, mai ales după intrarea în vigoare a noilor reglementări în materie penală şi execuţional-penală la 1 februarie. Judecătorul de supraveghere a privării de libertate a afirmat că majoritatea plângerilor înregistrate sunt împotriva deciziilor comisiei de disciplină. Referitor la plângerile privind supraaglomerarea, judecătorul a afirmat că a admis unele cereri şi a dispus conducerii penitenciarului să ia măsuri pentru remedierea situaţiei, însă deciziile sale iau în considerare vechiul standard de 6 mc de aer pentru un deținut, în contradicție cu recomandările internaționale.

 

7. Vizita în camerele de deţinere, discuţii cu deţinuții

 

Reprezentanții APADOR-CH au vizitat camere din toate regimurile  de deţinere din penitenciar.

 

Secția 3 – Regim deschis. Deținuții din regimul deschis s-au plâns de lipsa locurilor de muncă, de calitatea hranei, de supraglomerare, de faptul că grupurile sanitare sunt insalubre și că li se interzice fumatul în camere (nu pot fuma decât în băi). Au afirmat că regimul de detenție e respectat în sensul că ușile camerelor nu se încuie și că pot ieși oricând în timpul zilei în curțile de plimbare. 

 

În camera E3.9, de aproximativ 16 mp inclusiv baia (1,5 mp) erau instalate 12 paturi în care erau cazate la momentul vizitei 5 persoane. Camera E3.8, de aproximativ 8 mp avea instalate 6 paturi, toate ocupate, pe 3 niveluri. O plasă densă la ferestre obturează lumina naturală și împiedică o ventilație corectă.  

 

Grupurile sanitare din camere nu sunt igienice și  multe  instalații sunt defecte. Sala dușurilor amplasată pe secție este relativ recent zugrăvită și destul de curată însă nu asigură niciun pic de intimitate.

 

Secția 4 – Regim semideschis. Condițiile de deținere sunt sub orice critică atât din punctul de vedere al supraglomerării  cât și  al igienei. Majoritatea saltelelor sunt vechi, putrezite și pline de ploșnițe. Reprezentanții APADOR-CH au intrat în cinci camere și au văzut zeci de ploșnițe și gândaci precum și nenumărate ciupituri pe pielea deținuților.  Grupurile sanitare sunt insalubre. În plus, deținuții au afirmat că apa rece este deseori indisponibilă. Lumina naturală și aerul sunt insuficiente  din cauza plaselor foarte dese de la ferestre iar în unele camere și pentru că paturile sunt așezate într-un fel care, practic, acoperă o parte substanțială a geamurilor.Și pe această secție persoanele private de libertate s-au plâns cu privire la lipsa locurilor de muncă, la calitatea hranei și la nivelul ridicat al prețurilor practicate de magazin. În plus, deținuții de aici au semnalat deficiențe în acordarea asistenței medicale, în special referitor la afecțiuni de natură stomatologică.

 

În camera E4.2 de aproximativ 30 mp incluzând grupul sanitar (WC turcesc) erau instalate 21 de paturi pe trei niveluri, toate ocupate. Ocupanții camerei au afirmat că în săptămânile trecute au fost situații în care a fost nevoie să doarmă câte doi într-un pat pentru că au fost și 24 în cameră. Saltelele erau putrezite, pline de ploșnițe iar pe pereții mucegăiți mergeau gândaci. Situații similare au fost regăsite în camerele E4.14 (18 oameni în 24 mp), E4.16 (6 oameni în 12 mp) și E4.18 (6 oameni în 12 mp).

 

O situație aparte a fost întâlnită în camera E4.20, cameră de aproximativ 12 mp în care sunt instalate 3 paturi (spre deosebire de alte camere similare unde sunt instalate câte 6). Acest lucru este rezultatul faptului că unul dintre deținuții din această cameră, Iulian Șopârlă, a obținut în instanță o decizie care a obligat conducerea penitenciarului să scoată 3 din cele 6 paturi instalate. Iulian Șopârlă, suferind de o afecțiune a șoldului a solicitat și să fie instalat un WC cu  vas în locul celui de tip turcesc însă această solicitare nu i-a fost satisfăcută. În schimb, i s-a pus la dispoziție un scaun de lemn cu blatul găurit. Acest scaun nu încape însă în grupul sanitar așadar este inutilizabil. Cei trei deținuți din această cameră au reclamat lipsa posibilității de a ieși la muncă și la activități, deficiențe grave în actul medical (unul dintre deținuți își scosese recent o măsea, de durere, potrivit propriilor afirmații), nivelul exagerat de mare al prețurilor de la magazine, calitatea proastă a hranei. Ei, și în special Silviu Luparu, au reclamat și practici inconsistente ale instanțelor și ale organelor judiciare ca urmare a intrării în vigoare a noilor coduri în materie penală, practici care, potrivit acestora ar duce la încălcarea Art. 5 al Convenției europene a drepturilor omului – dreptul la libertate și siguranță.   

 

 Camera E1.1 – Regim închis. Încăperea, de aproximativ 8 mp, are 9 paturi instalate și găzduia la data vizitei 4 persoane. Este o cameră umedă (pereții, lenjeria de pat și hainele deținuților erau jilave), întunecoasă și nearisită. Fereastra, un geamlâc de fapt, este acoperită cu o plasă deasă care împiedică aerisirea și iluminarea naturală a camerei.

 

 

 

 

Concluzii şi recomandări:

 

1. APADOR-CH atrage atenția asupra nivelului extrem de supraaglomerare din penitenciarul Brăila coroborată cu lipsa unor măsuri eficiente pentru igienizare (exterminarea ploșnițelor și a gândacilor). Această stare de fapt reprezintă tratament inuman și degradant în accepțiunea CEDO și este, deci, urgent necesară ameliorarea ei cel puțin în ce privește igienizarea dacă identificarea unor noi spații de deținere nu este posibilă;

 

2. Asociația semnalează aspecte deficitare în acordarea dreptului la asistență medicală, în special în ce privește problemele stomatologice. În măsura în care restricții birocratice împiedică angajarea de personal medical specializat, APADOR-CH recomandă încheierea unor contracte cu medici specialiști;

 

3. APADOR-CH solicită ca deținuții de la regim închis, cazați la momentul vizitei într-o cameră jilavă, să fie de îndată mutați într-un spațiu mai uscat și aerisit.

 

 

 

Maria-Nicoleta Andreescu                                                    Cristinel Buzatu

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.