De ce tot amână România ratificarea Protocolului 16 la CEDO?
Întrebare pentru miniștrii justiției și de externe:
Domnule ministru al justiției, Tudorel Toader,
Domnule ministru de externe, Teodor Meleșcanu,
APADOR-CH a făcut o serie de demersuri oficiale pe lângă ministerele pe care le conduceți, pentru a afla care este stadiul procesului de ratificare de către România a Protocolului 16 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care va intra în vigoare la 1 august 2018, întrucât a fost ratificat de 10 state părţi la CEDO.
Deși acest protocol a fost semnat de România în anul 2014, deci în urmă cu 4 ani, documentarea a scos la lumină faptul că procesul de ratificare se află într-un impas. Grupul de lucru, constituit din reprezentați ai celor două ministere pe care le conduceți, a fost nevoit să reia, în 28 septembrie 2017, lucrările la cele două proiecte de acte normative necesare ratificării, ce fuseseră deja elaborate în 2016.
În această etapă, arată răspunsul primit de APADOR-CH de la MAE, nimeni nu poate spune exact data la care procedura de ratificare ar putea fi finalizată de Guvern.
Vă reamintim că la nivel guvernamental și parlamentar se afirmă, în mod repetat, existenţa unei mari preocupări legată de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Or, în afară de simplele afirmaţii de bune intenţii este nevoie și de fapte concrete, printre care se află, deloc de neglijat, și ratificarea actelor internaţionale care dezvoltă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, adică şi a Protocolului nr. 16 la această convenţie.
De aceea vă solicităm, domnule ministrul Tudorel Toader și domnule ministru Teodor Meleșcanu, să vă implicați în deblocarea situației, identificând problemele ce stau în calea Grupului de lucru, astfel încât România să poată ratifica Protocolul 16, așa cum s-a angajat odată cu semnarea lui în 2014.
*
Ce este protocolul 16 la CEDO
Amintim că cea mai recentă modificare adusă CEDO, care va intra în vigoare la 1 august 2018, este Protocolul 16 care prevede că instanțele naționale pot solicita, în anumite cazuri, avize consultative de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului în probleme de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăţilor prevăzute în CEDO şi în protocoalele sale.
Scopul acestui protocol este unificarea jurisprudenței statelor părți în chestiunile privind drepturile prevăzute în CEDO și, prin aceasta, reducerea semnificativă a numărului de plângeri adresate Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Instanţele naţionale vor putea cere avizul Curţii doar în cadrul unei cauze care se află pe rolul lor, spre soluţionare. Odată cu semnarea Protocolului 16, România a desemnat și instanțele din țară care vor putea „pune întrebări” Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv: Curtea Constituțională, Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel. Dar, pentru ca Protocolul 16 să fie aplicabil și în cazul României, el va trebui ratificat de parlamentul național, pe baza unui proiect de lege elaborat de guvern. Proiect așteptat de 4 ani.
UPDATE septembrie 2018 Ministerul Justiției susține că grupul de lucru …lucrează și că termenul până la care trebuie să transmită Guvernului proiectul de lege de ratificare și respectiv punere în aplicare a Protocolului 16 este luna decembrie 2018. Așadar ar fi posibil ca prevederile Protocolului 16 să se aplice și României începând cel mai probabil din ianuarie 2019.
Același lucru a venit și de la MAE, o săptămână mai târziu.
Citiți răspunsul complet al Ministerului justiției Citiți și răspunsul primit de la Ministerului Afacerilor Externe
UPDATE 2020
APADOR-CH a întrebat din nou la Ministerul Afacerilor Externe, în mai 2020, care mai e stadiul ratificării Protocolului 16 de către România. Răspunsul a venit rapid: stadiul a rămas același din 2017. Dar MAE ne îndeamnă să mai întrebăm și la Ministerul Justiției.
Citiți și răspunsul primit în 2020 de la Ministerului Afacerilor Externe
Ministerul Justiției confirmă că stadiul ratificării e același din 2017, dar avansează un nou termen limită: iunie 2020.
Citiți răspunsul Ministerului justiției din 2020