Modificări legislative pentru reprezentarea societății civile în CSM

 

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este prevazut in Constitutie (art. 133-134), iar organizarea si functionarea sa sunt reglementate printr-o lege speciala, Legea nr. 317/2004.

CSM este alcătuit din 19 membri, cu un mandat cu durata de de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii, din care:

• 9 judecători, aleşi în adunările generale ale judecătorilor, pentru sectia de judecatori a CSM
• 5 procurori, aleşi în adunările generale ale procurorilor, pentru sectia de procurori a CSM
• 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat
• 3 membri de drept (preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie)

Cei 2 reprezentanți ai societăţii civile în CSM sunt aleși de Senat.

În vederea alegerii celor 2 reprezentanţi ai societăţii civile în CSM, organizaţiile profesionale ale juriştilor, consiliile profesionale ale facultăţilor de drept acreditate, asociaţiile şi fundaţiile care au ca obiectiv apărarea drepturilor omului pot propune Biroului permanent al Senatului câte un candidat, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

• să fie specialist în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea juridicăș
• să se bucure de înaltă reputaţie profesională şi morală;
• să nu fi făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau să nu fi colaborat cu acestea
• să nu aibă un interes personal care influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege;
• să nu aibă calitatea de membru al unui partid politic
• să nu fi îndeplinit în ultimii 5 ani funcţii de demnitate publică. (Observație – sintagma “funcție de demnitate publică” este ambiguă și nu este definită în legislație)

Modificări propuse de APADOR-CH

Principala problemă legată de reprezentarea societățtii civile in CSM este una întâlnită și în cazul altor organisme colegiale, și anume că societatea civilă nu poate face mai mult decât propuneri de candidaţi, dar cei care dispun care anume candidaţi vor reprezenta societatea civilă sunt alţii decât societatea civilă, in speta Senatul.

• Pentru remedierea acestei probleme sunt necesare modificări ale Constitutiei și ale Legii 317/2004 (legea CSM), în sensul înlocuirii alegerii celor 2 reprezentanți de catre Senat cu alegerea lor de catre reprezentanții societății civile, în cadrul unei proceduri ce va fi descrisă mai jos, în cuprinsul acestui material (“mecanismul de desemnare a reprezentantilor societății civile în organismele colegiale”).

• De asemenea, o problemă care ar trebui rezolvată printr-o modificare a Legii nr. 317/2004 este clarificarea noțiunii de “funcție de demnitate publică” (funcție care nu trebuie să fi fost îndeplinită în ultimii 5 ani de către un candidat al societății civile pentru CSM). In prezent noțiunea este vagă și lasă loc interpretărilor arbitrare, nefiind definită ca atare în legislație. De aceea, ar fi util ca “funcțiile de demnitate publică” avute în vedere de legiuitor să fie enumerate expres într-un articol din Legea nr. 317/2004.

În practică, APADOR-CH a încercat să obțină de la mai multe instituții/autorități publice puncte de vedere cu privire la înțelesul sintagmei “funcție de demnitate publică”, dar în majoritatea cazurilor răspunsurile au fost ambigue, evazive (pe măsura ambiguității acestei sintagme din cuprinsul legii).

• O altă problemă este legată de faptul că, deși legea prevede expres că, cei 2 reprezentanți sunt ai “societății civile” ei nu pot fi propuși de întreaga societate civilă, ci numai de o parte, restrânsă/specializată, a ei.

O astfel de variantă exclude o parte a societăţii civile de la un proces prin care, potrivit legii, sunt desemnaţi reprezentanţi ai întregii societăţi civile, nu doar a unei părţi, specializate, din acea societate. Introducerea unor criterii de genul specializării pentru “filtrarea” organizaţiilor care pot propune candidați poate constitui o reglementare cu caracter discriminatoriu. Principiul specializării ar trebui aplicat numai cu privire la cei propuși (=candidaţii, care, potrivit legii, trebuie să aibă o anumită pregătire/specializare), dar nu şi la cei care propun, cărora nu li se poate nega dreptul de a propune un candidat care să reprezinte societatea civilă, ca întreg, atâta vreme cât candidatul îndeplinește condițiile legale.

Aceste demers face parte din proiectul Reprezentarea societății civile în organisme colegiale, derulat de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe