APADOR-CH și alte organizații de drepturile omului îi cer comisarului european Viviane Reding să reducă durata arestului preventiv în UE. În decembrie 2012 a intrat în vigoare măsura care permite cetățenilor UE acuzați într-o altă țară din uniune să se întoarcă acasă și să aștepte acolo să fie judecați.
Numărul infracțiunilor săvârșite de consumatorii de droguri a crescut, prevederile legale actuale și sistemul de justiție nu reușesc să-i îndepărteze pe aceștia de tentația încălcării legii, atâta vreme cât consumul de droguri continuă și în sistemul penitenciar sau de arest.
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) implementează o soluție propusă de APADOR-CH, prin care fiecare gardian din trupele de intervenție din închisori să poarte un ecuson vizibil cu numărul de identificare. Urmează jandarmii care intervin la manifestații.
De ziua internațională pentru susținerea victimelor torturii, România constinuă să fie condamnată pentru condițiile proaste din închisori și nu are un Mecanism național pentru prevenirea torturii în spațiile de deținere
O decizie a CEDO din 11 iunie 2013 condamnă România la plata de daune morale unui român arestat timp de 53 de zile la Craiova și ținut în condiții degradante.
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei ne va lăuda că avem în sfârșit o nouă lege a retrocedărilor, dar CEDO încă nu a decis ce face cu cele 3000 de dosare ale proprietarilor nemulțumiți.
Ministerul Afacerilor Interne îi ajută, cu o mână, pe dependenții de droguri să scape de viciu, iar cu cealaltă le refuză ratamentul și-i împinge înapoi în brațele drogurilor. Un deținut se chinuie de două luni într-un arest din Capitală în sevraj de metadonă, în timp ce poliția se bâlbâie în proceduri
În loc să se ducă cu un plan de măsuri pentru prevenirea torturii și respectarea drepturilor omului în detenție, Guvernul l-a trimis la Geneva pe șeful penitenciarelor ca să dea asigurări verbale că în România treaba e bună, dar mai durează.
Peste 600.000 de euro a plătit România în ultimul deceniu, ca despăgubiri, din cauza incapacității de a le oferi deținuților condiții decente de trai în închisori. Iar condamnările continuă, pentru că penitenciarele sunt supraaglomerate.
Cazul Bucur și Toma contra României rămâne nerezolvat. Statul român îi va despăgubi pe reclamanți, dar vinovații sunt în continuare protejați de secretul de stat și probabil interceptează și azi alte telefoane