APADOR-CH atrage atenţia opiniei publice cu privire la pericolul deosebit pentru existenţa şi funcţionarea în condiţii normale a organizaţiilor negurvernamentale pe care-l reprezintă iniţiativa Parlamentului – Camera Deputaţilor (camera decizională) de a adopta un proiect de lege potrivit căruia ONG-urile sunt desfiinţate de drept dacă nu-şi schimbă denumirea într-un anumit interval de timp.
Organizațiile semnatare atrag atenția că nu se pot schimba condițiile de înființare a unei persoane juridice printr-o nouă reglementare, aplicabilă și pentru trecut, decât prin încălcarea principiului neretroactivității legii. De asemenea, adoptarea unei legi prin care sunt desființate hotărâri judecătorești irevocabile constituie încălcarea principiilor separației puterilor în stat și al autoritășii de lucru judecat.
APADOR-CH salută hotărârea pronunțată recent de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în cauza nr. 18310/06, PAULIUKIENĖ AND PAULIUKAS v. LITHUANIA , prin care s-a statuat că, în anumite situații, libertatea de exprimare, prevazută în articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului este prioritară față de protecția vieții private, prevăzută în articolul 8 din aceeași Convenție.
APADOR-CH semnalează importanţa hotărârii CEDO Vlad și alții c. României de azi, 26 noiembrie 2013, prin care Curtea a constatat o deficienţă de ordin general a sistemului legislativ român, care nu prevede remedii eficiente în cazul unei durate nerezonabil de mari a unui proces civil sau penal.
Reprezentantele asociației au constatat că una dintre problemele grave semnalate cu ocazia vizitei anterioare nu a fost soluționată. Concret, APADOR-CH a constatat că în arestul IPJ Constanţa continuă să funcționeze aparate video de supraveghere permanentă în fiecare cameră de deţinere.
APADOR-CH a solicitat Ministerului Justiției și Ministerului Afacerilor Externe informații privind garanțiile pe care statul român le-a cerut SUA în cazul extrădării cetățeanului Camil Mătase, suspectat că și-a ucis soția și fiul în Texas.
În cursul acestei săptămâni, presa a relatat despre cazul unui bărbat (Camil Mătase), suspectat de uciderea a două persoane în SUA, statul Texas, care a fost reţinut în România şi urmează să fie extrădat în SUA.
Având în vedere că în statul în care urmează să fie extrădat şi judecat suspectul este prevăzută pedeapsa cu moartea, iar România a ratificat, printre altele, şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv protocolul nr. 6 care interzice pedeapsa cu moartea, se pune problema dacă şi în ce condiţii poate fi dispusă extrădarea, pentru a nu contraveni CEDO
Penitenciarul Slobozia avea la data vizitei 638 de deținuți (din care 5 minori), toți bărbați, majoritatea condamnați definitiv care executau pedepse în diverse regimuri: 5 la maximă siguranță, 409 la regim închis, 35 la regim semideschis, 95 la regim deschis și 25 care nu erau încă încadrați într-un regim de executare a pedepsei. Restul de 69 de deținuți erau arestați preventiv.
Penitenciarul Tulcea este o unitate de detenţie de maximă siguranţă cu sediul principal în oraşul Tulcea, secţie exterioară la Chilia Veche şi gospodărie agrozootehnică la marginea oraşului. Penitenciarul Tulcea a fost construit relativ recent, în trei etape, astfel că cele trei tronsoane au fost date în folosinţă în anii 1996, 2000 şi 2002.
La data vizitei CRAP Tulcea găzduia şapte arestați, toţi bărbați. Dintre aceştia, şase erau arestaţi preventiv iar unul era condamnat, însă la momentul arestării nu avusese acte de identitate aşa că până la eliberarea documentelor rămâne în arest. Persoanele cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH erau arestate de câteva zile. Durata şederii în CRAP Tulcea este în general de câteva zile şi nu depășește (conform șefului de arest) o lună, chiar şi pentru cei care nu deţin acte de identitate.