În debutul campaniei electorale pentru prezidențiale, APADOR-CH a trimis candidaților la președinția României câteva întrebări care ar putea fi începutul unei dezbateri necesare în societatea românească, despre ce fel de stat/republică ne dorim (noi alegătorii și ei, candidații) și cum ar trebui regândită Constituția pe care să se sprijine acest stat.
Vom publica aici răspunsurile candidaților, pe măsură ce le primim. În acest timp, așa cum v-am invitat și la alegerile europarlamentare, o facem și acum: răspundeți la aceste întrebări și apoi urmăriți ce răspund candidații. Vom avea astfel la îndemână un instrument de a măsura cât coincid dorințele/convingerile noastre cu cele ale unui candidat (sau ale mai multora).
(bifați căsuțele care coincid cu răspunsurile dvs apoi apăsați pe „trimite” și vi se va înregistra răspunsul. Urmăriți pagina APADOR-CH pentru a afla ce răspund candidații)
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/10/presedintie3.jpg8001200APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-10-14 20:33:462023-03-10 17:04:50Chestionar: Ce fel de republică ar vrea viitorul președinte?
Dreptul la un avocat în procedurile penale, între teorie și practică – subiect de dezbatere europeană la Bruxelles, 10 octombrie 2019, cu participarea unor reprezentate ale grupului de lucru organizat pe această temă în 2018 de APADOR-CH
Peste 100.000 de persoane sunt arestate în așteptarea procesului în închisorile din Uniunea Europeană, iar acest lucru ne costă 1,6 miliarde de euro anual. Folosirea excesivă a arestării preventive aglomerează inutil penitenciarele și are un efect negativ asupra vieții arestatului și asupra cazului lui în justiție, afectându-i șansele la apărare. Aceste date sunt rezultate din mai multe studii și proiecte derulate în ultimii ani în UE, de către organizații și specialiști în sistemul penal. APADOR-CH a fost parte a acestui proces de cercetare a situației și de găsire a unor soluții pentru îmbunătățirea sistemului, derulând până acum câteva proiecte în acest sens:
Avocatele Nadia Cantemir, Adina Lupu, Nicoleta Popescu și Daniela Zaharia Mănescu (foto) – reprezentante ale grupului de lucru organizat de APADOR-CH în România în 2018 – au participat ieri, 10 octombrie 2019, la Bruxelles, la întâlnirea regională a specialiștilor în drept, la care s-au discutat soluții de îmbunătățire a acordării asistenței juridice din oficiu în faza de urmărire penală și arestare preventivă.
Cu această ocazie a fost lansat și raportul cercetării derulate în Bulgaria, Grecia, Ungaria, Italia și România:
Secretariatul General al Guvernului vrea ca cetățenii care cer informații publice, conform Legii 544/2001, să aducă adeverințe care să ateste interesul pe care-l au. În caz contrar pot fi acuzați că prejudiciază cu rea-credință autoritățile. Modificările la normele legii sunt prilejuite de un proiect european derulat de SGG și MAI
„Guvernare transparentă, deschisă și participativă – standardizare, armonizare, dialog îmbunătățit” se numește proiectul cu finanțare europeană, derulat de Secretariatul general al Guvernului împreună cu Ministerul Administrației și Internelor. Scopul anunțat al proiectului este „creșterea gradului de transparență a actului de guvernare”, dar cel puțin una dintre acțiunile derulate în proiect – modificarea normelor Legii 544/2001 – pare să arate contrariul, adică să restrângă accesul cetățenilor la informațiile publice.
Cele două instituții partenere în proiect au organizat astăzi, 27 septembrie, o consultare publică, anunțată pe site, dar fără afișarea modificărilor propuse. Acestea au fost transmise doar la cerere, participanților.
Cu doar o zi înainte de consultare am aflat și noi care sunt intențiile Guvernului și am formulat câteva observații la propunerile de modificare a normelor Legii 544/2001. Vi le prezentăm într-un tabel comparativ, pentru a fi mai ușor de urmărit:
Textul actual
Modificări propuse
Obiecțiile APADOR-CH
Art. 13. – Solicitarea informaţiilor de interes public, altele decât cele prevăzute să fie comunicate din oficiu, va fi adresată instituţiei sau autorităţii publice, în condiţiile art. 6 din Legea nr. 544/2001.
3. Articolul 13 se modifică și va avea următorul conținut:
(1) Solicitarea informaţiilor de interes public, altele decât cele prevăzute să fie comunicate din oficiu, va fi adresată instituţiei sau autorităţii publice, în condiţiile <LLNK 12001 544 10 201 0 29>art. 6 din Legea nr. 544/2001. Este în sarcina autorității sau a instituției publice de a califica solicitarea în funcție de obiectul acesteia și de interesul solicitantului ca intrând sau nu, după caz, în aria de aplicabilitate a Legii nr. 544/2001.
(2) Conținutul informațiilor de interes public se furnizează în forma în care sunt identificate și deținute de autoritatea sau instituția publică. Prelucrarea cantitativă sau calitativă de orice natură a conținutului informațiilor de interes public identificate nu este în sarcina autorității sau instituției publice.
(3) Persoanele care efectuează studii şi cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu trebuie să facă dovada solicitărilor formulate în acest temei pentru a avea acces la fondul documentaristic al autorităţii sau al instituţiei publice.
(4) Pot constitui motive de refuz al comunicării informațiilor solicitate și lipsa furnizării datelor de identificare reale ale solicitantului sau lipsa dovezii prevăzute de alin. 3.
(2) Există riscul ca instituțiile publice să nu mai comunice deloc date statistice. De exemplu, câte controale au făcut într-o anumită perioadă, pentru că asta înseamnă să numere controalele făcute, adică o prelucrare cantitativă. O astfel de prevedere în norme este contrară Legii 544, care definește informațiile de interes public drept informații care privesc sau rezultă din activitatea unei entități publice. Or, și informațiile de natură statistică (ce presupun o prelucrare cantitativă și, uneori, calitativă a informațiilor brute) sunt informații care privesc sau rezultă din activitatea entității. Prin norme nu se poate modifica legea, adică elimina o parte din informațiile prevăzute de lege pentru a fi accesate.
(3) Legea 544 nu prevede nicio condiție pentru a avea acces la informații publice, deci solicitarea, în normele de aplicare, a unei dovezi/adeverințe care să ateste un interes documentar al solicitantului este și ilegală și absurdă. Dacă un cetățean face cercetări pe cont propriu, despre nivelul cheltuielilor bugetare din localitatea în care locuiește, cui va cere adeverință, sieși?
(4) Datele de identificare ale persoanei care solicită informații publice sunt, conform legii, numele, prenumele și adresa la care solicită să-i fie comunicate informațiile. În măsura în care cineva ar pretinde că se numește Mickey Mouse, acesta ar putea fi un motiv de respingere a cererii de informații, pentru că e evident un nume fals. Dar dacă cererea e formulată de Ionescu Vasile, de unde poate ști instituția respectivă că pe cetățean nu-l cheamă așa?
Art. 22. – (1) În cazul în care informaţia solicitată nu este dintre cele care se comunică din oficiu, solicitarea se transmite structurilor competente din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, care deţin informaţiile solicitate, pentru a verifica respectarea prevederilor art. 12 din Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În cazul în care informaţia solicitată este identificată ca fiind exceptată de la accesul liber la informaţie, se asigură, în termen de 5 zile de la înregistrare, informarea solicitantului despre acest lucru.
(21) În situaţia în care informaţia publică solicitată se află pe un înscris care conţine atât informaţii la care accesul este liber, cât şi informaţii exceptate de la liberul acces, informaţia publică solicitată va fi comunicată, după anonimizarea informaţiilor exceptate, prevăzute la art. 12 din Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Structurile prevăzute la alin. (1) au obligaţia să identifice şi să actualizeze informaţiile de interes public care sunt exceptate de la accesul liber, potrivit legii.
4. La articolul 22 se introduc alineatele 4 și 5 cu următorul conținut:
”(4) După comunicarea informației de interes public solicitate, solicitările care au același obiect și sunt formulate de același solicitant se clasează.”
”(5) Autoritatea sau instituția publică are posibilitatea de a publica, din oficiu, orice informații a căror solicitare a înregistrat o frecvență mare din partea publicului, în funcție de obiectul sau domeniul său de activitate, cu respectarea prevederilor legii.”
Art. 26. – Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă realizează organizarea şi funcţionarea punctului de informare-documentare, după cum urmează:
a) asigură publicarea buletinului informativ al autorităţii sau instituţiei publice, care va cuprinde informaţiile de interes public comunicate din oficiu, prevăzute la art. 5 din Legea nr. 544/2001;
b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, a raportului de activitate al autorităţii sau instituţiei publice;
c) asigură disponibilitatea informaţiilor comunicate din oficiu, prevăzute la art. 5 din Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, pe pagina de internet şi la afişierul instituţiei, precum şi în alte modalităţi, după caz;
d) organizează în cadrul punctului de informare-documentare al instituţiei accesul publicului la informaţiile furnizate din oficiu.
5. Articolul 26 se modifică și va avea următorul conținut:
”(1) Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă realizează organizarea şi funcţionarea punctului de informare-documentare, după cum urmează:
a) asigură publicarea buletinului informativ al autorităţii sau instituţiei publice, care va cuprinde informaţiile de interes public comunicate din oficiu, prevăzute la <LLNK 12001 544 10 201 0 29>art. 5 din Legea nr. 544/2001;
b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, a raportului de activitate al autorităţii sau instituţiei publice;
c) asigură disponibilitatea și actualizarea informaţiilor comunicate din oficiu, prevăzute la <LLNK 12001 544 10 201 0 29>art. 5 din Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, pe pagina de internet şi la afişierul instituţiei, precum şi în alte modalităţi, după caz;
d) organizează în cadrul punctului de informare-documentare al instituției accesul publicului la informațiile furnizate din oficiu.
(2) În termen de 5 zile lucrătoare de la apariția unor modificări, informațiile de interes public care se comunică din oficiu se actualizează de către autoritatea sau instituția publică, prin structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă.”
Art. 31. – Răspunderea disciplinară a funcţionarului desemnat pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 se stabileşte conform Statutului funcţionarilor publici, statutelor speciale sau, după caz, Codului muncii.
7. Articolul 31 se modifică și va avea următorul conținut:
„(1) Răspunderea disciplinară a funcţionarului desemnat pentru aplicarea prevederilor <LLNK 12001 544 10 201 0 18>Legii nr. 544/2001 se stabileşte conform Statutului funcţionarilor publici, statutelor speciale sau, după caz, Codului muncii.
(2) Persoana care formulează cu rea-credință solicitări de informații de interes public răspunde pentru prejudiciile create autorității sau instituției publice.”
(2) Nu este necesară o asemenea prevedere. Cererile abuzive pot fi respinse pe acest motiv (potrivit art. 57 din Constituție, ca orice drept, și cel la informații trebuie exercitat cu bună-credință), iar cererile repetitive pot fi clasate pentru acest motiv, așa cum prevăd normele. Modificarea astfel propusă ar putea fi folosită de unele instituții pentru a descuraja solicitarea de informații publice. Articolul va constitui o veșnică amenințare la adresa petenților, că vor fi puși să plătească sau să intre în proceduri judicare în cazul în care șefii instituțiilor s-ar putea „supăra” că unii cetățeani întreabă prea multe.
Din textul anunțului de pe site-ul SGG aflăm că în același proiect Guvernul dorește, în spiritul aceleiași „armonizări” probabil, și elaborarea unor norme pentru Legea 52/2003, a transparenței decizionale. Le vom verifica și pe acelea ca să ne asigurăm că nu contravin legii, dar îi sugerăm pe această cale Guvernului să încerce să exerseze transparența mai des și mai bine respectând măcar cele două legi în discuție, așa cum sunt ele azi. Deși sunt în vigoare de atâția ani, încă sunt necunoscute pentru multe din instituțiile publice românești.
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/09/public-info-romania.jpg314600APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-09-26 23:39:382020-08-12 13:08:38Printr-un proiect cu finanțare europeană, Guvernul vrea să mai taie din informațiile publice
În 2014 APADOR-CH a reclamat la poliție că o persoană pretindea în mod fals că reprezintă organizația. Poliția s-a făcut că cercetează cazul timp de patru ani, fără succes. În 2018 cazul a fost clasat, iar când am contestat soluția la procurorul șef, acesta ne-a pus să plătim 100 de lei cheltuieli judiciare. Ca să ne învățăm minte
O banală conferință de presă, organizată de IGPR în septembrie 2014, a fost momentul în care am aflat, din întâmplare, că o persoană (să-i zicem A.G. ca să-i respectăm identitatea și datele personale) se dădea drept reprezentanta APADOR-CH. Pe tabelul de prezență la conferință, care circula din mână în mână în sală, adevăratul reprezentant al APADOR-CH a constatat că în sală se mai afla un așa zis „coleg” de organizație.
În timpul conferinței nu a putut să vadă cine era, apoi participanții s-au împrăștiat. Câteva zile după asta am cerut IGPR să ne pună la dispoziție o copie după acel tabel, ca să aflăm și noi cine s-a dat drept APADOR-CH.
Așa am aflat de existența doamnei A. G., care își trecuse numele și seria de la buletin în acel tabel, pretinzând că e de la APADOR-CH. La 30 octombrie 2014 am făcut o sesizare la poliție reclamând un fals privind identitatea, conform articolului 327 din Codul Penal și fals în acte publice. Zece zile mai târziu, la 10 noiembrie 2014,DGPMB secția 6 a dispus începerea urmăririi penale și apoi, timp de patru ani n-am mai auzit nimic de acest dosar.
E drept că nici noi nu ne-am mai amintit de el, ocupați cu drepturile omului, statul de drept, și convinși că sigur justiția își face treaba și fără s-o bați la cap. În 2018, la patru ani după asta, ne-am amintit să mai punem o întrebare la poliție, să vedem dacă au prins-o pe falsa membră APADOR-CH.
Sesizată că stătea de patru ani pe un dosar nerezolvat, poliția s-a apucat să ne ia declarații și, folosind cuvinte magice, în 25 iunie 2018 a dispus extinderea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale – art 320 CP.
După patru ani de la săvârșirea faptei, poliția caută făptașul cu Google
Doi polițiști s-au deplasat la sediul APADOR-CH, i-au „audiat” pe directorul executiv și pe angajatul organizației care fusese de fapt la acea conferință din 2014, apoi s-au plâns că e greu s-o găsească pe doamna G., că pe Google au găsit doar un număr de telefon care pare să nu fie al ei – că la el răspunde altă doamnă – și ne întrebau tot pe noi dacă nu cumva o cunoaștem și știm cum să dea poliția de ea…
Noi n-o cunoșteam, dar auzisem că ar fi o doamnă care reprezenta o altă asociație care se ocupa cu apărarea drepturilor omului – ceea ce se putea afla tot de pe Google. Polițiștii ne-au întrebat dacă știm ca ea să se fi dat drept membra APADOR-CH și în alte situații sau dacă organizația a avut neplăceri de pe urma acelei întâmplări din 2014.
Directorul executiv a spus că nu are cunoștință despre alte cazuri și nici că imaginea APADOR-CH ar fi fost prejudiciată, dar niciodată nu poți ști câți alții nu s-or da drept reprezentanți ai organizației și or face acte false în numele nostru. De altfel, în 2018 constatasem tot dintr-o întâmplare că cineva folosise antetul organizației ca să trimită în numele APADOR-CH o poziție la o comisie a Parlamentului. Și în acel caz am reclamat la poliție, deși părea o situație mult mai dificil de demonstrat decât găsirea doamnei G.
Șase luni mai târziu, după patru ani de cercetări „minuțioase”, în 10 decembrie 2018 procurorul de caz dispune clasarea cazului, întrucât „faptele nu sunt prevăzute de legea penală”. Am aflat din decizia procurorului că polițiștii ar fi găsit-o pe doamna G. într-un târziu, după seria din buletin pe care o trecuse în tabelul de la IGPR (ceea ce ar fi putut să facă încă din 2014), o audiaseră, iar ea le spusese că nu a avut vreun beneficiu de pe urma acelei conferințe, că atunci când a ajuns tabelul la ea ar fi văzut că apare numele ei în dreptul APADOR-CH (mister!) și că nu ar fi avut niciun interes să se dea drept reprezentanta APADOR-CH, când era de fapt reprezentanta propriei organizații, dar pe care tot ea spune că o dizolvase între timp.
Dacă n-a semnat, nu e fals
Procurorul a conchis, așadar, că „fapta nu îndeplinește condițiile de tipicitate obiectivă prevăzută de lege, că nu există dovezi cum că doamna G. s-ar fi dat drept reprezentanta APADOR-CH”, în afară de faptul că în tabelul respectiv figurează numele ei și seria de la buletin, dar nu figura și semnătura. Argument fals, de vreme ce falsul în acte publice presupune orice mențiune nereală într-un act, fie că e cu sau fără semnătură.
Mai mult, procurorul de caz spune că „fapta nu a produs consecințe juridice”, adică APADOR-CH nu a fost prejudiciat în vreun fel.
Am contestat decizia procurorului de caz la procurorul șef, fiind nemulțumiți mai degrabă de lipsa de interes și seriozitate a anchetatorilor, care au trenat cazul timp de patru ani, ca să-l închidă sub un motiv jenant. Era vorba de un caz minor, dar nu astfel de cazuri sunt de fapt semnele care preced cazurile grave, tocmai pentru că poliția nu le acordă importanța cuvenită și nu le descurajează?
Prim procurorul ne-a răspuns, câteva luni mai târziu, apreciind ca „legală și temeinică” soluția procurorul de caz. Mai mult decât atât, ca să ne bage mințile în cap, probabil, a stabilit și că APADOR-CH trebuie să plătească 100 de lei cheltuieli de judecată. Este o decizie care continuă absurdul întregii povești, în condițiile în care procurorul primește o leafă de la buget ca să-și facă meseria, nu trebuie să „amendeze” petenții care-l deranjează cu plângeri ca să-și completeze veniturile.
Ne aflăm acum într-o situație neacoperită de Codul penal, întrucât deși putem contesta la judecător soluția de clasare a cazului, nu ne putem plânge de faptul că procurorul șef a stabilit arbitrar să ne taxeze cu cheltuieli de judecată. Suntem așadar, și cu imaginea folosită, și cu banii luați de cei care ar fi trebuit să ne facă dreptate. Și cărora le plătim salariile pentru asta. Fiat justiția… dar mai bine să se plătească cheltuieli judiciare!
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/08/falsa-identitate.jpg264191APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-08-29 20:46:262020-08-12 13:08:39Când cineva îți folosește identitatea, Parchetul te „amendează” că faci plângere
La dezbaterea organizată de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, reprezentanții MAI (Ministerul Afacerilor Interne), STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale) și ANCOM (Autoritata Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații) au admis la unison că principala motivație pentru dorința de identificare a posesorilor de cartele preplătite este aceea de a-i găsi (și amenda?) pe cei care sună abuziv la 112. Întrucât proiectele au fost ocazionate, totuși, de nefericitul caz Caracal, în care Poliția, STS și Parchetul și-au dat măsura competenței, în context s-a spus și că dacă posesorii de cartele ar fi obligați să-și dea datele personale, ar fi mai ușor identificați atunci când ar suna la 112 ca să ceară ajutor. De fapt, modul în care au acționat autoritățile în cazul Caracal a fost elefantul din cameră la aceste dezbateri, din care, însă, țapii ispășitori se pare că vor fi doar posesorii de cartele preplătite.
Secretarul de stat Raed Arafat și-a apărat proiectele prin două exemple:
– Unul al unui cetățean care ar fi sunat în cursul unui an de 21.000 de ori la 112, de pe o cartelă preplătită (Arafat nu a spus și cum și-au dat seama autoritățile că era același cetățean).
– Al doilea, în cazul în care cineva care sună la 112 pentru o urgență reală, și care își pierde cunoștința înainte de a apuca să se identifice la telefon, ar putea fi găsit și salvat dacă datele lui personale ar fi disponibile la operatorul de telefonie, care le-ar da serviciului 112. Chiar și în cazul în care cetățeanul respectiv nu ar fi acasă, de fapt, el tot ar putea fi găsit de poliție/salvare, prin interogarea vecinilor, cunoscuților etc.
Dezbaterea a fost organizată la cererea APADOR-CH și ApTI și s-a bucurat de participarea câtorva membri ai comisiei care a elaborat proiectul de ordonanță de urgență care va modifica modul în care funcționează azi sistemul 112 (OUG 34/2008 și OUG 111/2011): secretarul de stat Raed Arafat (MAI), generalul Ionel Sorin Bălan (STS), vicepreședintele ANCOM Eduard Lovin, secretarul de stat în MCSI Daniel Savu.
Punctul de vedere al APADOR-CH, susținut la dezbatere de directorul executiv Georgiana Gheorghe, a fost acela că nu suntem împotriva identificării posesorilor de cartele preplătite, dar acest lucru nu ar trebui să se facă printr-o ordonanță de urgență, ci printr-o lege care să prevadă garanții privind colectarea, păstrarea și prelucrarea datelor colectate de la cele zece milioane de posesori de cartele preplătite. Cele două cerințe sunt de altfel prevăzute în toate deciziile Curții Constituționale, care a declarat deja neconstituționale celelalte cinci tentative ale autorităților de a introduce, prin Legile Big Brother, și măsura obligativității achiziționării cardurilor preplătite cu buletinul.
Reprezentanții STS, MAI și ANCOM au susținut că au consultat cu atenție toate deciziile CCR anterioare și că ceea ce e nou de data asta, și acoperitor în cazul colectării, păstrării și prelucrării datelor personale ar fi tocmai Regulamentul de Protecție a Datelor Personale intrat în vigoare acum un an și invocat în proiectul de ordonanță. Cu alte cuvinte, simpla invocare a GDPR în ordonanță va fi suficientă pentru garantarea protecției datelor personale ale cetățenilor obligați să și le dea când cumpără o cartelă de la chioșcul din colț.
Mai mult, secretarul de stat Raed Arafat a spus că o ordonanță care va face bine oamenilor de rând nu are cum să fie neconstituțională.
Tot el a invocat și faptul că 22 de state europene și 150 de state din întreaga lume au această obligativitate de a te identifica atunci când cumperi cartele preplătite, acest lucru fiind o garanție a faptului că măsura nu are cum să fie una neconstituțională. Nu au fost furnizate, totuși, statistici care să arate dacă în statele respective a scăzut numărul apelurilor „non-urgente” la 112, după implementarea acestei măsuri.
Vicepreședintele ANCOM, Eduard Lovin, a adăugat că oricum toate companiile de telefonie au derulat până acum campanii de marketing prin care și-au îndemnat clienții să-și înregistreze cartelele preplătite și deci dețin într-o măsură oarecare datele clienților.
Matei Vasile, reprezentantul ApTI, a avertizat că aceste date au fost colectate în scop comercial și nu vor putea fi folosite în alte scopuri, fie și pentru cel nobil al 112. Ba da, i-a replicat un reprezentant STS, pentru că asta se va stabili prin noua ordonanță aflată în dezbatere. Ca să curme mica lor contradicție, Raed Arafat a conchis că „OK, le vom mai colecta o dată!”.
La dezbatere au apărut și câteva idei tehnice care ar putea rezolva și nevoia autorităților de identificare a apelanților, și ar proteja și datele cetățenilor. Respectiv posibilitatea ca un cumpărător de cartelă să se identifice introducând o parte din CNP, seria și numărul de la buletin atunci când introduce cartela în telefon și apelează numărul de activare al operatorului (*xxx#). Aceste date ar putea să fie verificate direct în baza de date a Evidenței populației, care deja le are, și astfel ele nu ar mai fi stocate de operator.
Reprezentanții STS au declarat că e o soluție de luat în seamă și că o vor discuta.
Un reprezentant al Asociației Naționale a Furnizorilor de Internet a felicitat autoritățile că vor implementa în sfârșit sistemul de localizare AML a apelanților la 112 – deși faptul că nu s-a implementat până acum e rușinos pentru România – și a punctat de asemenea că autoritățile ar fi avut și până acum mijloacele tehnice să identifice apelatorii care abuzează de 112, să-i amendeze și să popularizeze cazurile astfel încât să facă astfel și o educație publicului pentru a limita apelurile false.
Secretarul de stat Raed Arafat a ținut să menționeze că, dat fiind că numai 12 state UE au implementat sistemul de localizare AML, la capitolul rușine ne aflăm în compania celorlalte țări UE care nu l-au implementat, dar că acum facem totul ca să grăbim lucrurile.
Întrebați și de ce în România, spre deosebire de alte state europene, nu pot fi făcute apeluri către 112 de pe telefoanele inteligente, fără a avea o cartelă în telefon (deși tehnic telefoanele permit acest lucru), generalul Sorin Bălan de la STS a citat din OUG 111/2011, privind comunicațiile electronice, articolul 70, spunând că pentru a putea iniția un apel la 112 trebuie să fii „utilizator final” al unei rețele de telefonie, deci să ai un card în telefon.
Cum se împacă acest lucru cu dorința arzătoare a autorităților, invocată în preambulul noilor proiecte de ordonanță dezbătute, de a salva cât mai repede și mai mulți apelanți la 112?
Răspunde același general Bălan, că Institutul European pentru Standardizare în Comunicații a lăsat la latitudinea fiecărui stat să stabilească prin norme interne posibilitatea apelării numărului de urgențe. Iar România a decis să nu permită apelarea fără cartelă în telefon din cauza numărului mare de apeluri false înregistrate în primul an după punerea în funcțiune a serviciului 112.
În concluzie, am plecat de la dezbatere așa cum am venit, reprezentanții autorităților menținându-și punctul de vedere că identificarea posesorilor de cartele este obligatorie, mai ales că, după cum a punctat secretarul de stat Raed Arafat, în Constituție nu există dreptul de a telefona anonim, așa cum nu există nici dreptul de a circula cu o mașină neînmatriculată (argument invocat în trecut și de generalul Dumbravă de la SRI, care voia să vadă prin Legea Big Brother toate computerele înmatriculate ca mașinile).
Autoritățile par decise să adopte prin ordonanță de urgență o măsură declarată neconstituțională într-o lege în 2014. Dacă se va adopta, ea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2020, cu o perioadă de grație de șase luni în care toți posesorii de cartele vor trebui să se înregistreze la operatorii de telefonie, dacă vor să mai beneficieze de servicii. Suntem curioși ce va spune/face Avocatul Poporului, totuși, care a avut un reprezentant la dezbatere, dar nicio poziție publică până la această dată.
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/08/dezbatere-mcsi-autoritati.jpg487800APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-08-22 21:37:542020-08-12 13:08:39Guvernul vrea datele posesorilor de cartele prepay ca să-i poată amenda pe cei care sună abuziv la 112
Dacă ați fost la vot, dar ați ales să votați doar la europarlamentare și vreți să aflați dacă a votat cineva în locul vostru și la referendum, sau dacă nu ați ajuns să votați deloc, dar vreți să vedeți dacă în dreptul numelui vostru există totuși semnătura altcuiva, puteți face o cerere la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ca să primiți un extras din copia de pe lista electorală permanentă sau lista suplimentară.
Răspunsul ar trebui să-l primiți în 30 de zile, sau dacă durează mai mult, AEP ar trebui să vă transmită un răspuns cu motivul întârzierii.
Cererea poate fi depusă personal sau transmisă prin fax ((021)310.13.86), poștă (Str. Stavropoleos, Nr. 6, Bucureşti, Sector 3, 030084) sau e-mail (scanată pentru că trebuie semnată olograf). E-mailurile vor fi trimise la office@roaep.ro sau registratura@roaep.ro.
În funcție de interesul dvs, puteți folosi cererea pentru europarlamentare
Către,
AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ
Str. Stravropoleos, nr. 6, sector 3 Bucureşti
Subsemnatul/Subsemnata (numele şi prenumele) ………………………………………………………………………………………………………., CNP…………………………….cu domiciliul în…………………………………………………………….. str. …………………………………………………………….. nr. ……. bl. ……. sc. ……. ap. ….. judeţ/sector…………………….. telefon ……………., adresa de e-mail ………………………… (opţional), în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor personale și a legislației de punere în aplicare a acestuia, vă solicit un extras privind datele mele personale, inclusiv semnătura, din copia de pe lista electorală permanentă și/sau lista suplimentară ori de pe alte liste în care am fost înscris/ă, utilizate la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai 2019.
Solicit ca răspunsul să îmi fie comunicat:
a) la adresa ……………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………….. (se menţionează adresa de corespondenţă/domiciliu)
b) prin e-mail la adresa ………………………………………………………………………………………
c) printr-un serviciu de corespondenţă care să asigure faptul că predarea mi se va face numai personal, la adresa ………………………………………………………………………………….
Faţă de cele de mai sus, vă rog să dispuneţi măsurile necesare pentru a primi informaţiile solicitate, în termenul legal.
DATA SEMNĂTURA
[/box]
[button link=”http://www.apador.org/blog/wp-content/uploads/2019/05/Formular-cerere-AEP-verific-semnatura-alegeri-europarlamentare-2019.odt” style=”download” bg_color=”#ed0909″ window=”yes”]Descarcă formularul format word[/button]
sau cererea pentru referendum
[box type=”alert”]
Către,
AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ
Str. Stravropoleos, nr. 6, sector 3 Bucureşti
Subsemnatul/Subsemnata (numele şi prenumele) ………………………………………………………………………………………………………., CNP…………………………….cu domiciliul în…………………………………………………………….. str. …………………………………………………………….. nr. ……. bl. ……. sc. ……. ap. ….. judeţ/sector…………………….. telefon ……………., adresa de e-mail ………………………… (opţional), în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor personale și a legislației de punere în aplicare a acestuia, vă solicit un extras privind datele mele personale, inclusiv semnătura, din copia de pe lista electorală permanentă și/sau lista suplimentară ori de pe alte liste în care am fost înscris/ă, utilizate la referendumul naţional din 26 mai 2019.
Solicit ca răspunsul să îmi fie comunicat:
a) la adresa ……………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………….. (se menţionează adresa de corespondenţă/domiciliu)
b) prin e-mail la adresa ………………………………………………………………………………………
c) printr-un serviciu de corespondenţă care să asigure faptul că predarea mi se va face numai personal, la adresa ………………………………………………………………………………….
Faţă de cele de mai sus, vă rog să dispuneţi măsurile necesare pentru a primi informaţiile solicitate, în termenul legal.
DATA SEMNĂTURA
https://apador.org/wp-content/uploads/2012/08/referendum-stampila-liviu-chirica.jpg300400APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-05-27 11:50:352020-09-09 13:57:31Cum aflați dacă CNP-ul vostru a votat fără voi la europarlamentare sau la referendum
Inspirați de numeroasele îndemnuri recente de mers la vot, ne-am gândit să vă amintim, ca în fiecare an electoral, despre mijloacele pe care le aveți la îndemână ca să aflați cum s-a comportat și CNP-ul vostru în ziua alegerilor.
Anul acesta, pe 26 mai, avem două motive de mers la urne: alegerea europarlamentarilor și referendumul consultativ privind „problemele de interes național”, convocat de președintele țării.
Am întrebat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) dacă Sistemul Integrat de Monitorizare a Prezenței la Vot (SIMPV) va fi folosit în ambele situații și ni s-a răspuns că da (citește răspunsul AEP). Acest sistem prevede ca la momentul prezentării la urne, cetățenilor să li se scaneze cărțile de identitate, astfel fiind prevenite voturile multiple.
(De amintit că la precedentul referendum, desfășurat în toamna anului trecut, SIMPV nu a putut fi folosit, deoarece a fost făcut prea „în pripă”, după cum au motivat organizatorii)
Prin urmare, indiferent dacă veți merge doar pentru unul sau pentru ambele motive de vot în ziua de 26 mai, veți avea după aceea posibilitatea de a afla dacă și CNP-ul vostru a făcut același lucru.
APADOR-CH vă va oferi, a doua zi după vot, formularul prin care veți putea întreba la AEP dacă CNP-ul vostru a fost sau nu la vot pe 26 mai și dacă da, la care dintre ele.
Votul este un drept garantat de constituție. E bine să-l exercitați.
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/05/simpv-vot.jpg499800APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-05-14 12:04:512020-09-09 13:58:43Mergi, nu mergi la vot, după aia tot afli dacă CNP-ul tău a votat fără tine
În pregătirea alegerilor europarlamentare din 26 mai am lansat un chestionar cu opt întrebări pentru cetățeni și pentru candidați, pentru a vedea cum se situează în raport cu diverse subiecte europene. Chestionarul poate fi completat aici. Mai jos sunt răspunsurile de la candidați, în ordinea în care ne-au fost transmise de ei (postarea se va actualiza zilnic sau la câteva zile, pe măsură ce primim și alte răspunsuri):
Răspunsurile de la cetățeni – 3 mai, 214 au completat chestionarul astfel:
exemple pro/contra:
Primim mâncare mai proastã de la aceleași firme care trimit mâncare mai bună în țările din vestul Europei, nu ne este permis accesul în spațiul Schengen
Lupta anticoruptie este sprijinita, fonduri europene,
Romania are aceleasi drepturi si trebuie sa respecte aceleasi reguli ca si celelalte state membre.Depinde doar de cei alesi sa o reprezinte cat de bine inteleg acest lucru.
Accesam fonduri europene, cadrul legislativ- politicile publice- reglementarile europene se aplica tuturor statelor membre in mod egal, tintele de dezvoltare socio economică ale statelor membre vizează creșterea României spre atingerea indicatorilor europeni (=stimularea dezvoltării)
Raportul mcv continua. Nu suntem primiti in Schengen. Produsele vandute in Ro.
MCV, Shengen, subventiiile in agricultura
Aderenta statului nostru la spatiul Schenghen, desi am intrunit securizarea granitelor, suntem respinsi. Cel mai probabil are legatura cu traficul uman si coruptia generalizata din statul nostru.
Alimente calitate inferioara, dublu standard stat de drept, shengen
Dubla masura pe problemele legate de justitie, produse alimentare net inferioare fata de cele din ue, MCV, schengen
Candidatul roman la functia de procuror European a ajuns la selectia finala; Romania are presedintia Consiliului, desi nu era neaparat pregatita pentru asta; Nu exista discriminari structurale in UE, realizarile (sau nerealizarile, ca Schengen, Euro), depind de vointa si meritul Romaniei.
Pentru ca legislatia nu permite discriminari
Nu pt ca nu suntem in Schengen. Da pentru ca avem acces la fonduri europene.
Cand este vorba de resurse naturale este tratata bine, iar cand este vorba de luarea unei decizii ale statelor membre UE sau de luarea cuvantuoui in diverse conventii este tratata mai rau.
Schengen, Schengen, Schengen
spatiul Schengeb
Mecanismul de cooperare și verificare se aplica doar Romaniei si Bulgariei; abuzurile sau excesele guvernului sunt sanctionate in cazul tarilor mici, dar nu si in cazul tarilor puternice ( a se compara criza din Catalunia sau protestele Vestelor galbene cu evenimente din Romania sau Ungaria ; multe masuri de liberarizare si reforme structurale nu tin cont de decalajele care exista intre Romania si tarile mai dezvoltate
Export-Import in defavoarea noastra, reprezentativitate mica in comisiile importante
Alimente cu aceasi preț dar conținut diferit. Dupla măsură, în România este DNA în UE nu
justitie, piata unica, circulatia
Discrepanțele majore,sistem sănătate,învățământ,justiție,tratamentul la care sunt supuși cetățenii români în UE,veniturile cetățenilor români mult sub cele din UE,costurile aproape similare cu cele din UE .
produse UE de o calitate mai slaba, inclinatia media din UE de a privi intii spre Romania cind se intimpla ceva rau in UE, ignorarea unor probleme reale ale Romaniei (vecinatati geopolitice cu risc) pentru a nu leza interesele unor tari mai puternice.
modul in care s-au pus la zid jandarmii pentru interventia din 10 august in plen, modul in care se intervine agresiv si lipsit de respect in justitie, modul duplicitar in care „nu se vad” protocoalele si abuzurile din sistemul judiciar
Cetatenii Romaniei au aceleasi drepturi de libera circulatie ca cetatenii oricarui alt stat membru, reprezentarea noastra in parlamentul european este proportionala cu numarul de cetateni, votul Romaniei in Consiliul European este egal cu cel al oricarei alte tari.
Nu ne este respectată suveranitatea și independența. Politicienii europeni se amestecă (prin declarații sau amenințări) în mersul justiției. MCV-ul pe justiție este activat doar în România și Bulgaria, deși derapaje sunt și în alte țări. Produsele exportate către România sunt de o calitate inferioară față de cele comercializate în țările din vestul Europei.
La nivel european se întâlnesc aceleasi tipologii umane ca oriunde. Prin urmare, in functie de interesele de moment ale decidentilor Romania poate fi tratata just sau injust. Sunt notorii cazuri de dublu standard (e.g. Jandarmi ataca vestele galbene in FR, implicarea serviciilor in justitia din Luxemburg, etc pt care decidentii nu au facut nici un scandal
altele:
– Propria convingere ponderata de interesul general
– Opiniile societatii civile
– parerea cetatenilor din petitii online.
– Mandatul alegătorilor.
– consider ca propria mea convingere trebuie sa fie aceeasi cu a grupului parlamentar din care vii face parte deoarece voi deveni membra a unui grup parlamentar cu aceleasi convingeri politice cu ale mele, deasemenea consider ca egalitatea in drepturi si echitatea sociala in toate statele membre ale UE ar constitui elemente esentiale de care as tine cont.
altceva:
– si un avertisment despre reversibilitatea constructiei UE
– exercitare a suveranitatii nationale
– cred ca e rezultatul manipularii rusesti
– o demonstratie a puterii UK
– si o mare manipulare a opiniei publice britanice. cunosc antreprenori britanici ale caror afaceri sufera datorita brexitului iar acest lucru trebuie avut in vedere, o uniune de natiuni care se spriina reciproc inseamna un viitor stabil si prosper pentru acele tari, deci brexitul este o pierdere pentru intreaga UE.
altele:
– lipsa de know how
– prostia decidentlor
+ prostia națională
– coruptie
– Lipsa persoanelor calificate si interesate de utilizarea eficienta a acestor fonduri.
– corupție
– Legislatia nationala incoerenta.
– Coruptie, incompetenta, rea vointa.
– Coruptie si incompetenta
– Lipsa specialiştilor în gestionarea proiectelor cu fonduri europene
– coruptie, lipsa educatiei antreprenoriale
– E greu sa furi din fonduri europene.
– Coruptia nationala
– Ambele.
– legislatie
– o combinație din cele două
direcții de revizuire:
– drepturi consolidate pentru migranti, „Fara penali” adoptata la nivel de legislatie europeana, structuri specializate la nivel european cu atributii in combaterea terorismului
– Trebuie avute in vedere migratia cetatenilor UE in cadrul statelor membre si a aliatilor sai. Terorismul este intr-adevar o problema mare, insa trebuie avute in vedere drepturile ce tin de viata privata si libertatea de exprimare si cea religioasa.
– Ajungerea la o definiție comună în ceea ce privește terorismul, instituirea unor prevederi referitoare la imposibilitatea de a accede în funcții publice de către persoane condamnate, o mai bună protecție a refugiaților
– Terorismul, coruptia si migratia au existat totdeauna, au fost interpretabile totdeauna si trebuie gestionate cu respectarea drepturilor omului oricare ar fi istoria lui. Am trait vremuri in care drepturile omului depindeau de omul caruia i se aplica si nu ne a placut. De fapt, au fost cumplite.
– Dreptul la un recurs, la revizuirea dosarului , dreptul de a face public adevărul tău .
– Mai multa exigenta privind mesajele pe retelele de socializare Pedepse mai aspre in caz de coruptie sau terorism Implicare economica mai activa in zonele sarace ale Africii si Asiei
– 1) apărarea cetățeanului de bănci. 2) protejarea cetățeanului de coloșii IA. 3) instituirea unor mecanisme de protecție a identității (comunitare, naționale etc.)
– Infracțiuni comise pe teritoriul UE, schimbarea Constituției și a legilor justitiei privind corupția, fenomenul imigrației avantaje si dezavantaje pentru țara noastră
– Cred ca un terorist care omoara sute de oameni printr-o bomba plasata intr-un loc public nu poate avea drepturi care sa il ajute sa scape cu o pedeapsa usoara, deasemenea cei care sunt dovediti corupti nu pot beneficia de aceleasi drepturi ale omului pe perioada ispasiri pedepsei. Migratia este un subiect sensibil, cei mai multi migreaza pentru o viata mai buna si consider ca ei trebuie sa beneficieze de cat mai mult ajutor in special refugiatii din taberele de refugiati care mor datorita bolilor sau a lipsei hranei si a minimei igiene.
altceva:
– Un proces administrativ bine gestionat de presedintia romana a UE. Nu usor, dar nici exceptional.
– Un stimulent economic pentru industria media; masura corecta, dar care afecteaza intr-o anumita masura libertatea
– o prostie
– O alta metoda de a santaja pe oricine.Daca se cauta, orice text sau imagine poate fi considerata ca semanand cu o alta.
– Nu sunt clare consecințele încă
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/04/2-17-aprilie.jpg445800APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-04-17 12:33:122023-03-10 17:26:39Ce aș face dacă aș fi europarlamentar: răspunsuri de la candidați și cetățeni
Răspundeți la cele opt întrebări din chestionarul APADOR-CH și aflați cu ce candidat la europarlamentare vă potriviți în cuget și simțire. Asta dacă și candidații ne vor răspunde la întrebările pe care, deocamdată, le-am trimis tuturor partidelor care și-au depus listele de candidaturi la BEC
Campania electorală pentru alegerile europarlamentare din 26 mai nu a început încă, partidele abia se relaxează după depunerea listelor de semnături, așa că ne-am gândit să le luăm noi la întrebări înainte de a avea motive să spună că nu au timp să răspundă, că nu-și mai văd capul de campania electorală. Opt întrebări care, credem noi, ar scoate la iveală ce părere au candidații despre relația României cu UE și cum ar proceda ei într-o situație anume, odată ajunși în Parlamentul European.
Am luat de pe site-ul Biroului Electoral Central listele cu partidele și candidații înscriși în cursă și am aflat cu ocazia asta că nu toate partidele și nici toți candidații listați acolo sunt de fapt și înscriși în cursa electorală, întrucât nu toți au reușit să strângă numărul minim de semnături.
Candidatul român nu e dornic să fie contactat de alegători
Apoi am început să căutăm adresele de email ale candidaților, ca să le trimitem personal cele opt întrebări gândite de noi. S-a dovedit o operațiune migăloasă și pe alocuri imposibilă, întrucât candidatul român nu e așa de dornic de a fi contactat de cetățeni, cum ne face să credem din afișe. Românii merită multe, dacă e să ne luăm după sloganurile de campanie, dar nu și o adresă de email la care să poată fi contactat candidatul care-i cere votul.
N-ar fi rău ca la viitoarele alegeri, oricare ar fi ele, Autoritatea Electorală Permanentă să le impună partidelor și candidaților să-și treacă o adresă de contact (e-mail) pe formularul de candidatură.
Așa că într-o primă fază am trimis acest chestionar cu opt întrebări partidelor, care cât de cât mai au pe site-urile lor câte o adresă de contact. În zilele următoare le vom trimite individual și acelor candidați care acum se află în diverse alte funcții publice, și ale căror adrese se află pe site-urile instituțiilor respective – deputați, senatori sau europarlamentari.
Deocamdată, primul și singurul răspuns primit de la un partid a fost unul de la Partidul Noua Românie, care ne-a anunțat cu regret că i-a fost invalidată candidatura, deci consideră că întrebările noastre ar fi fără obiect. I-am răspuns că și așa am fi curioși să aflăm ce am pierdut, adică să ne răspundă totuși și să ne spună ce ar fi făcut în Parlamentul European, dacă ar fi fost aleși. Au promis că vor răspunde. Vom trata și publica toate răspunsurile în mod egal, fie că vin de la candidați validați sau invalidați de BEC.
Așteptăm cu interes și alte răspunsuri, dacă vor veni, dar până atunci, vă invităm să vă puneți în pielea candidaților și să vă imaginați că ați fi aleși în Parlamentul European. Ce ați răspunde la aceste întrebări? În funcție de răspunsul vostru la ele și de eventualele răspunsuri primite de la candidați veți putea să vă faceți o idee cu cine să votați la alegerile din 26 mai.
Pe măsură ce adunăm reacții de la cetățeni și de la candidați, vă vom ține la curent cu ce răspunsuri primim.
* bifați căsuța din dreptul răspunsului dorit, completați cu răspunsurile personale acolo unde este cazul și la final dați click pe „trimite” ca să primim răspunsurile voastre. Ar trebui să vă apară la final mesajul „răspunsul dvs a fost înregistrat”.
https://apador.org/wp-content/uploads/2018/09/vot-parlament-european.jpg8021200APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-04-15 18:48:422020-08-12 13:08:39Ce aș face dacă aș fi europarlamentar
Concluziile unor întâlniri calme între avocații practicieni, polițiști, procurori și reprezentanți ai Ministerului Justiției, în pregătirea transpunerii Directivei europene privind asistența juridică gratuită
Îmbunătățirea accesului la asistență juridică pentru persoanele private de libertate este obiectul proiectului pe care APADOR-CH îl derulează începând de anul trecut, în întâmpinarea momentului la care va trebui transpusă Directiva 1919/2016 privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspectate și persoanele acuzate în cadrul procedurilor penale (adică în mai 2019).
Transpunerea acestei directive este numai o parte din motivația proiectului, celelalte vizând și alte aspecte ce țin de practica juridică a apărării din oficiu, aspecte relevate de un proiect mai vechi al APADOR-CH, din care reieșea că la baza dispunerii arestului preventiv stă de multe ori și o apărare defectuoasă. Concluziile acelui proiect arătau că avocații nu sunt întotdeauna prezenți la audierile în cadrul cărora se dispune măsura arestului preventiv sau au timp limitat pentru a se informa despre caz și a pregăti apărarea, astfel încât să influențeze procedurile. În plus, mulți dintre judecători admit că sunt înclinați să se bazeze în luarea deciziilor în principal pe argumentele procurorilor. Acest lucru îi poate face pe avocații apărării mai puțin motivați să dedice timp și efort în etapa de dinainte de judecată, în ciuda impactului asupra libertății clienților lor și asupra rezultatelor cazului.
Ca să aflăm de la sursă ce stă la baza acestei demotivări a avocaților, în perioada septembrie-decembrie 2018, APADOR-CH a invitat mai mulți specialiști ai sistemului de justiție penală (avocați, procurori, polițiști) în cadrul unui grup de lucru care a avut mai multe întâlniri și a evaluat principalele bariere de ordin normativ și practic pe care practicienii le întâmpină în activitatea curentă.
Principalele probleme identificate de grupul de lucru au fost:
Onorariile prea mici ale avocaților din oficiu – cu propunere de majorare a acestora;
Accesul greoi la dosar – cu propunerea de realizare a unui dosar electronic astfel încât să aibă timp și avocatul să-l studieze înainte de audieri;
Slaba pregătire a unor avocați – cu propunerea de introducere în regulamentele breslei a obligativității instruirii continue ca o condiție pentru obținerea unei acreditări anuale;
Lipsa de continuitate a avocatului în cadrul aceluiași dosar – cu propunerea de folosire a unei delegări unice într-un dosar, astfel încât același avocat să-l reprezinte pe inculpat pe toată durata cercetării sau pe toată durata procesului.
Dacă punctul 1 a fost rezolvat teoretic în acest an, prin acceptarea de către Ministerul Justiției a unei majorări a onorariilor din oficiu (chiar dacă bugetul este încă o necunoscută), celelalte puncte par să mai aibă nevoie de impulsuri pe la instituțiile responsabile: Ministerul public, Ministerul Afacerilor Interne, Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Națională a Barourilor din România, Ministerul Justiției.
Ieri, 4 aprilie, am reușit să aducem la aceeași masă, pe lângă avocați și trei actori importanți în acest proces juridic: reprezentanți ai Ministerului Justiției – Departamentul de elaborare acte normative – un reprezentant al Parchetului general și un reprezentant al IGPR (care de altfel a fost în grupul de lucru pe toată durata proiectului). Discuțiile au fost tehnice, dar și practice, și sincere. Reprezentanții MJ au admis că în cadrul ministerului abia acum se constituie un grup de lucru care va analiza modul în care trebuie transpusă (luna viitoare) Directiva privind asistența juridică gratuită și au notat cu interes propunerile APADOR-CH și ale avocaților invitați.
Reprezentantul Parchetului a spus că e gata să „dea scris” că vom avea infringement din cauza netranspunerii directivei la timp, întrucât, cunoscând procedurile de lucru ale administrației românești, vor trece cel puțin șase luni până când ar putea fi transpusă directiva în legislație. Dacă nu se dă o ordonanță de urgență.
Discuțiile au fost, totuși, benefice, reprezentanții instituțiilor publice fiind de acord că problemele identificate în cadrul grupului de lucru sunt reale și pot fi rezolvate, cel mai probabil în același timp cu alte probleme ale sistemului, cum ar fi lipsa de spații de lucru corespunzătoare pentru procurori și polițiști sau lipsa calculatoarelor (care în unele parchete sunt vechi de cel puțin 15 de ani).
APADOR-CH a luat în serios promisiunile de deschidere instituțională și va transmite tuturor responsabililor un plan concret de măsuri care să ajute la îmbunătățirea muncii avocaților și implicit a calității apărării din oficiu. Mai ales că această calitate se cere a fi definită concret chiar de către Directiva 1919/2016, ce ar trebui transpusă luna viitoare în legislația românească.
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/04/masa-rotunda.jpg450800APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-04-04 22:47:022020-08-12 13:08:39Dreptul la un avocat, în lege, în practică și înainte de infringement
