Resurse Utile – Pagina 3

Dreptul la egalitate între soţi

10/12/2020/în Resurse Utile /de Rasista

Dreptul la egalitate între soţi (art. 5 din Protocolul nr. 7 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). Articolul prevede că soţii (nu şi concubinii) se bucură de egalitate în drepturi şi în responsabilităţi cu caracter civil, între ei şi în relaţiile cu copiii lor în ceea ce priveşte căsătoria, pe durata căsătoriei şi cu prilejul desfacerii
acesteia. Acest drept la egalitate între soţi nu poate împiedica, însă, statele să ia măsurile necesare în interesul copiilor. Deci, interesul copiilor primează faţă de egalitatea între soţi.

Dreptul de a nu fi privat de libertate pentru datorii contractuale

10/12/2020/în Resurse Utile /de Rasista

(art. 1 din Protocolul nr.4 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). Cel care a încheiat cu bună-credinţă un contract civil, comercial etc. şi nu îl poate executa, nu poate fi privat de libertate. Trebuie precizat că dacă încheierea contractului nu s-a făcut cu bună-credinţă, ci prin inducerea în eroare a celeilalte părţi, fapta constituie infracţiunea de abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor (art. 239 al. 2 cod penal) şi poate duce la privarea de libertate a autorului infracţiunii.

Dreptul la alegeri libere

10/12/2020/în Resurse Utile /de Rasista

Dreptul la alegeri libere (art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). Articolul prevede că statele părţi la Convenţie au obligaţia să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţiile care asigură libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.

Dreptul la protecţia proprietăţii

10/12/2020/în Resurse Utile /de Rasista

Dreptul la protecţia proprietăţii (art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). Articolul prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale, la protecţia proprietăţii sale.
Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Cu toate acestea, dreptul la protecţia proprietăţii nu poate aduce atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.

Cu toate că în protocol nu se prevede explicit, privarea de proprietate pentru cauza de utilitate publică nu se poate face decât în schimbul unei juste despăgubiri. Jurisprudenţa Curţii a completat această omisiune din protocol.

Întrucât protecţia este acordată proprietăţii, cel care solicită această protecţie trebuie să facă dovadă că este titularul unui drept de proprietate şi că acel drept al cărui titular este face obiectul unor ingerinţe.

Curtea a dezvoltat o bogată jurisprudenţa în acest domeniu, inclusiv cu privire la noţiunile de “bun” sau de “titular al dreptului de proprietate”, iar cazurile care au implicat România în materia respectării dreptului la proprietate au jucat un rol important (uneori sufocant) în dezvoltarea acestei jurisprudenţe.

Dreptul la instruire

10/12/2020/în Resurse Utile /de Rasista

Dreptul la instruire (art. 2 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). Este un drept de natură mixtă, care îmbina categoria de drepturi civile şi politice (libertatea de gândire) cu categoria drepturilor economice, sociale şi culturale.

Articolul prevede că nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Statul, în exercitarea funcţiilor pe care şi le va asuma în domeniul educaţiei şi al învăţământului, va respecta dreptul părinţilor de a asigura această educaţie şi acest învăţământ conform convingerilor lor religioase şi filosofice.

Dreptul la nediscriminare

10/12/2020/în Resurse Utile /de Rasista

Dreptul la nediscriminare are o dublă consacrare în Convenţie: interzicerea discriminării (art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului) şi interzicerea generală a discriminării (art. 1 din Protocolul nr. 12)

Art. 14 interzice discriminarea numai în legătură cu celelalte drepturi prevăzute de Convenţie, adică nu prevede o protecţie distinctă, pentru simplul fapt al discriminării. De aceea, dreptul din art. 14 poate fi considerat ca având un caracter „accesoriu altor drepturi” şi nu poate fi invocat decât împreună cu alte drepturi prevăzute de Convenţie ori de Protocoale. De exemplu, poate fi invocată discriminarea (art. 14) în conjuncţie cu încălcarea dreptului de a nu fi supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante (art. 3). Revenind la exemplu: din cauză că este de o anumită etnie, persoana fost supusă unor tratamente inumane/degradante în detenţie= încălcarea art. 14 în conjuncţie cu art. 3 din Convenţie).

Spre deosebire de art. 14 din Convenţie care se referă la nediscriminarea legată numai de „drepturile şi libertăţile stabilite prin Convenţie”, interzicerea generală a discriminării, introdusă prin art. 1 din Protocolul nr. 12, constituie un drept de sine stătător la nediscriminare, prin care se interzice discriminarea în legătură cu „orice drept prevăzut de lege”.

Dreptul la căsătorie

10/12/2020/în Resurse Utile /de Rasista

Dreptul la căsătorie (art. 12 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). Textul Convenţiei prevede că începând cu vârsta stabilită prin lege, bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie conform legislaţiei naţionale ce reglementează exercitarea acestui drept.

Libertatea de întrunire şi de asociere

10/12/2020/în Resurse Utile /de Rasista

Libertatea de întrunire şi de asociere (art. 11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire paşnică şi la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu alţii sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale. Se observă că dreptul la libertate sindicală are o natură mixtă, fiind şi un drept de primă generaţie (din categoria drepturilor civile şi politice incluse în Convenţie = libertate de asociere), dar şi un drept din a doua generaţie, adică din categoria celor sociale.

Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protejarea sănătăţii sau a moralei ori pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor altora. Prezentul articol nu interzice ca restrângeri legale să fie impuse exercitării acestor drepturi de către membrii forţelor armate, ai poliţiei sau ai administraţiei de stat.

Libertatea de exprimare

10/12/2020/în Resurse Utile /de Rasista

Libertatea de exprimare (art. 10 din Convenţie). Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Statele pot, totuşi, să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

Exercitarea acestor libertăţi comportă îndatoriri şi responsabilităţi.

Exercitarea acestor libertăţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie

10/12/2020/în Resurse Utile /de Rasista

Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie (art. 9 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau în colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.

Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru siguranţa publică, protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.