Cum s-a încheiat procesul cu Parchetul pe tema strategiei de combatere a abuzurilor poliției
Vă spuneam în februarie anul acesta că am câștigat procesul intentat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), pentru a obține o informație publică, și anume „Strategia pentru creșterea eficienței investigațiilor efectuate în cazurile de rele tratamente aplicate de agenții de stat în timpul exercitării atribuțiilor lor profesionale”.
[box]Actul solicitat de APADOR-CH de la Parchet, în baza Legii 544/2001, figura în corespondența dintre fostul premier al României, Dacian Cioloș, și comisarul european Nils Muižnieks, pe tema discriminării romilor și a violențelor forțelor de ordine la adresa cetățenilor. Comisarul european a făcut o vizită în România în 2014 și a aflat de numărul mare de abuzuri ale forțelor de ordine ce rămân nepedepsite. În 2016 i-a scris premierului român ca să afle dacă autoritățile au luat măsuri pentru remedierea situației, iar premierul i-a răspuns că printre măsurile luate s-ar afla și această strategie a parchetului.
Cerută de APADOR-CH de la Parchet, misterioasa strategie a fost pe rând ba secretă, ba bagatelizată la statutul de ordin intern al procurorului general, deci insuficient de importantă pentru a fi publicată. În urma procesului instanța a obligat PICCJ să facă public conținutul ordinului nr. 214 din 9 octombrie 2015, emis de Procurorul general.
[/box]
În urma acestui verdict, inițial Parchetul a făcut recurs, dar după întâmpinarea formulată de APADOR-CH, Parchetul a revenit, luând decizia de a comunica totuși documentul solicitat. Deși răspunsul Parchetului a fost făcut cu întârziere (după pronunțarea unei hotărâri de fond favorabile APADOR-CH, după declararea recursului de către parchet și după formularea întâmpinării la recurs), asociația a decis să renunțe la judecată deoarece înţelege să încurajeze îndeplinirea voluntară a obligaţiilor legale de către autorităţile publice. Desigur, ar fi fost nu numai legal, ci și normal ca acest lucru să se fi petrecut fără apelarea la justiție, mai ales că Ministerul public este garantul respectării legilor în România, iar pierderea unui proces pe motiv că nu respectă o lege, a liberului acces la informații publice, nu îi face cinste.
Așa cum am promis, publicăm documentul solicitat de APADOR-CH:
[box type=”alert”]Ordinul nr. 214 din 9 octombrie 2015 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de aprobare a
STRATEGIEI
de eficientizare a anchetelor în cauzele în care agenţii statului sunt cercetaţi
pentru fapte de rele tratamente comise în legătură cu
îndeplinirea atribuţiilor profesionale
- Parchetele de pe lângă curţile de apel vor dispune, în vederea efectuării urmăririi penale, preluarea cauzelor în care sunt anchetaţi, pentru comiterea infracţiunilor de cercetare abuzivă – prev. de art. 280 Cod penal, supunere la rele tratamente – prev. de art. 281 Cod penal, tortură – prev. de art. 282 Cod penal şi pu rtare abuzivă – prev. de art. 296 Cod penal, ofiţerii de poliţie, indiferent dacă fac parte sau nu din corpul poliţiei judiciare, precum şi ofiţerii din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
- Parchetele de pe lângă tribunale vor dispune, în vederea efectuării urmăririi penale, preluarea cauzelor în care sunt anchetaţi, pentru comiterea infracţiunilor de cercetare abuzivă – prev. de art. 280 Cod penal, supunere la rele tratamente – prev. de art. 281 Cod penal şi purtare abuzivă – prev. de art. 296 Cod penal, agenţii de poliţie, indiferent dacă fac parte sau nu din corpul poliţiei judiciare, precum şi agenţii din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
- La nivelul fiecărei unităţi de parchet de pe lângă curte de apel şi de pe lângă tribunal, procurorul general sau prim-procurorul, după caz, va desemna cel puţin un procuror din cadrul unităţii care va efectua cu precădere activitatea de urmărire penală în cauzele în care sunt anchetaţi poliţişti şi lucrători din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
- (1) Conducerile parchetelor de pe lângă curţile de apel vor desemna câte un procuror în vederea realizării monitorizării modului în care se desfăşoară anchetele în astfel de cauze, atât la nivelul unităţilor proprii, cât şi la nivelul parchetelor de pe lângă tribunalele aflate în raza de competenţă.
(2) Structura modului în care monitorizarea va fi realizată este redată în Anexa ce face parte integrantă din prezentul ordin. Separat, procurorii desemnaţi cu activitatea de monitorizare vor verifica şi modul în care standardele CEDO în materie de anchetă efectivă sunt respectate în dosarele având un astfel de obiect.
(3) Procurorii desemnaţi potrivit alin. (1) vor întocmi anual o Informare în legătură cu modul în care s-a desfăşurat activitatea de instrumentare a cauzelor ce fac obiectul prezentului ordin. Informarea va fi întocmită şi înaintată la nivelul Serviciului de îndrumare şi Control din cadrul parchetului de pe lângă înalta Curte de casaţie şi Justiţie până la data de 1 februarie a anului următor.
- (1) Cele menţionate la punctele 3 şi 4 vizează şi parchetul militar de pe lângă curtea militară de apel, precum şi parchetelor militare, în ceea ce priveşte eficientizarea activităţii în domeniul prevenirii şi combaterii faptelor de rele tratamente comise de către jandarmi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
(2) Serviciul de îndrumare şi Control din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi justiţie, parchetele de pe lângă curţile de apel, inclusiv cel de pe lângă Curtea Militară de Apel, precum şi cele de pe lângă tribunale şi tribunalele militare vor lua măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentului ordin.
(3) Serviciul de îndrumare şi control va comunica ordinul parchetelor.
(4) Ordinul intră în vigoare Ia data de 9 octombrie 2015.
[/box] [button link=”http://www.apador.org/blog/wp-content/uploads/2017/06/strategia.pdf” style=”download” color=”red” window=”yes”]Descărcați documentul în format PDF[/button]