CPT, după vizita în România: Condițiile din aresturile poliției rămân mediocre

24/09/2015/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Comitetul Consiliului Europei pentru Prevenirea Torturii și a tratamentelor inumane sau degradante (CPT) a publicat astăzi raportul asupra vizitei sale în România (din 5-17 iunie 2014). Delegația CPT a vizitat nouă aresturi, patru penitenciare și Spitalul Penitenciarului Rahova – pentru discuții cu arestații preventiv și deținuți – și a avut discuții cu personalul unor spitale de psihiatrie (Săpoca Iași și Centrul neuropsihiatric nr. 2 din București). Membrii CPT s-au întâlnit la București și cu reprezentanții APADOR-CH.

În raport sunt menționate evoluțiile pozitive constatate față de vizita precedentă a CPT (din 2010), ca exemplu de bune practici fiind dat medicul care se ocupă de aresturile din București și raportează ce constată după examinarea arestaților, consemnând inclusiv declarațiile acestora, chiar dacă nu există semne vizibile de violență pe corpurile lor. Totuși, CPT remarcă faptul că în ultimii cinci ani condițiile de detenție din aresturile poliției – care dețin arestații timp de câteva luni – “rămân mediocre, în special în ceea ce privește supraaglomerarea, stare proastă, insalubritate și accesul insuficient la lumină naturală și ventilație.”

În penitenciare, delegația a observat o teamă vizibilă a deținuților de a vorbi cu membrii CPT. Totuși, aceștia au primit numeroase informații despre rele tratamente (în special loviri aplicate deținuților de către mascații din grupurile de intervenții). În raport se spune că agresiunile au existat mai ales la deținuții de la regimul de maxima securitate sau închis, din închisorile Arad și Oradea. Delegația a avut acces și la dovezi medicale ale acestor agresiuni.

CPT se declară de acord cu existența grupelor de intervenție, dar menționează în raport că nu ar trebui ca ele să fie folosite ca substitut pentru lipsa cronică de personal de supraveghere. În plus, intervențiile acestor “mascați” ar trebui să fie mai bine reglementate, pentru prevenirea abuzurilor.

Și în penitenciare, CPT a constatat un grad mare de supraaglomerare, cu maximum 2m² de spațiu de persoană (în penitenciarul de femei Târgșor de exemplu), supraaglomerare agravată și de faptul că deținuții petrec în camere între 20 și 22 de ore pe zi. Raportul CPT recomandă creșterea numărului de penitenciare, a personalului medical alocat și implicarea deținuților în activități socio-educative și muncă, la regimurile de maximă securitate și închis

Raportul CPT face referire și la cazul Gabriel Dumitrache, mort în secția 10 de Poliție București, cerând autorităților române să informeze Comitetul despre mersul acțiunii în justiție împotriva polițistului acuzat că l-a omorât pe Dumitrache. CPT cere totodată autorităților să ia și măsuri disciplinare administrative la adresa polițiștilor, indiferent de mersul anchetei penale.

În același raport CPT a mai făcut recomandări cu privire la procedurile derulate în cazul examenelor medicale aplicate deținuților – să se facă cu respectarea confidențialității (nu în prezența unui polițist), dosarul medical să conțină un formular special pentru traume și să fie eliminată declarația pe care arestatul este obligat să o semneze, prin care îl exonerează pe polițist de răspunderea pentru un abuz.

APADOR-CH constată că raportul CPT conține fapte și situații semnalate de ani de zile de asociație, despre supraaglomerare și proastele condiții din aresturi. Din păcate, pe plan intern aceste probleme se discută public foarte rar, doar atunci când România mai primește o condamnare la CEDO pentru condițiile de detenție sau când o celebritate arestată se plânge de modul în care a fost tratată în timpul arestului. Drepturile civile sunt un subiect ignorat atât de autorități, cât și de simpli cetățeni, care au scuza că nu și le cunosc – conform studiului sociologic lansat recent de APADOR-CH.

Raportul complet CPT poate fi citit aici.

Ce știu românii despre drepturile lor și la cine merg ca să le revendice

22/09/2015/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

72% dintre români recunosc că nu sunt bine informați în privința drepturilor pe care le au, dar 80% dintre ei consideră că în România le sunt încălcate drepturile civile. Același procent dintre conaționali a auzit de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deși foarte puțini pot enumera drepturile prevăzute în Convenție. Instituțiile menționate de respondenți că încalcă cel mai frecvent drepturile omului în România sunt: Guvernul României (62%), instanțele de judecată (60%), Parlamentul și sistemul de sănătate (57%) și administrația locală (50%).

Acestea sunt rezultatele primului studiu național privind percepția românilor asupra drepturilor lor, realizat de IRES la solicitarea APADOR-CH, în cadrul proiectului „Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile”.

Cele mai menționate drepturi ale omului, în cadrul sondajului, sunt: dreptul la liberă exprimare (18%), dreptul la viață (12%), dreptul la muncă (9%) și dreptul la libertate și siguranță (8%). Într-o proporție redusă sunt menționate dreptul la sănătate (5%), dreptul de vot (4%), dreptul la educație (4%) și dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și religie (4%). Respondenții au menționat drepturi care nu există în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cum ar fi dreptul la muncă sau dreptul la sănătate, ceea ce confirmă deficitul de cunoaștere pe tema drepturilor omului.

Printre drepturile cele mai încălcate, oamenii au enumerat: dreptul de a fi judecat echitabil (61%), dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară ( 59%) și dreptul de protecția a proprietății (58%).

Deși discriminarea este percepută ca un fenomen puternic în România, 36% dintre respondenți declarând că s-au simțit discriminați, nu există o cunoaștere clară a procedurii de reacție în caz de discriminare, numai 1 din 3 români fiind familiarizat cu procedura. Ca percepție, cele mai discriminate categorii de persoane sunt persoanele cu o altă orientare sexuală decât heterosexuală (67%), persoanele infectate cu HIV (66%), persoanele de etnie romă (65%), persoanelecu handicap (63%) și femeile (50%).

Printre instituțiile aflate în topul celor care garantează în mare măsură respectarea drepturilor omului, în opinia respondenților, se numără președintele României (49%), poliția (49%), avocatul poporului (45%) și instanțele de judecată (42%).

Dacă ar trebui să-și revendice drepturile încălcate, oamenii spun că s-ar adresa totuși unor persoane/instituții de încredere, cum ar fi: polițistul (44%), avocatul (23%) și jurnalistul (12%).

Experiența APADOR-CH de mai bine de 20 ani relevă faptul că majoritatea cetățenilor nu au cunoștințe elementare despre drepturile civile și că acelora, puțini, care sunt conștienți că li se încalcă unele drepturi, le lipsesc informațiile și/sau resursele pentru a remedia problema. Această ipoteză, bazată pe experiență directă de lucru cu cetățenii, nu era însă documentată statistic, subiectul drepturilor omului nefiind abordat în analize sociologice derulate în România până la acest moment. Studiul IRES confirmă experiența APADOR-CH.

De aceea APADOR-CH lansează azi primul site dedicat drepturilor omului – www.drepturicivile.ro – o platformă interactivă care pune la dispoziția cetățenilor, organizațiilor neguvernamentale și specialiștilor în domeniul juridic informații utile și studii de caz care să ajute la mai buna cunoaștere a drepturilor civile în România și implicit la respectarea lor.

Site-ul este organizat pe patru direcții: Instanțele naționale/ Cum te adresezi la CEDO/ Executarea deciziilor CEDO/ și un modul de Consiliere online, unde specialiștii APADOR-CH vor răspunde întrebărilor vizitatorilor.

Site-ul este activ și va fi actualizat permanent, țintind să devină principala sursă de informare în domeniul drepturilor omului în România.

Studiul sociologic integral poate fi accesat și descărcat de pe site-ul www.drepturicivile.ro

***

Proiectul „Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile” este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014. Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org.

Ce știu românii despre drepturile lor

16/09/2015/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH vă invită la lansarea primului studiu național despre percepția românilor asupra drepturilor omului și a site-ului dedicat informării cetățenilor în domeniul drepturilor civile – www.drepturicivile.ro.

72% dintre români se declară slab sau deloc informați despre drepturile lor. Totuși, 80% dintre conaționali sunt de părere că în România drepturile omului nu sunt respectate. Același procent din populația autohtonă a auzit, însă, de existența Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Acestea cifre sunt rezultate ale primului studiu sociologic făcut la nivel național, privind percepția românilor despre drepturile fundamentale și a modului în care acestea pot fi revendicate. Studiul realizat de IRES, la inițiativa Asociației Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), face parte din proiectul „Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile”, finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Vă invităm marți, 22 septembrie, de la ora 10:00, la Hotel Sheraton (Calea Dorobanților 5-7), la lansarea acestui studiu și a site-ului www.drepturicivile.ro, pe care APADOR-CH îl pune la dispoziția cetățenilor care vor să se informeze despre ce drepturi au și cum pot să și le revendice, atât în țară cât și la CEDO.

Site-ul, de asemenea o premieră în spațiul virtual românesc, conține informații utile din domeniu și va fi totodată un portal de intermediere a relației dintre avocați și cetățenii care au nevoie de consiliere juridică.

***

Proiectul ”Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile!” este derulat de APADOR-CH și finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org.

A început oficial cenzura Internetului în România

19/08/2015/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

De ce încalcă drepturile omului și nu ar trebui să o acceptăm

O instituție administrativă (Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, ONJN) și-a luat rolul de cenzor al site-urilor web pe care utilizatorii români le pot accesa.

La 12 iunie 2015 a fost promulgată Legea nr. 124/2015 care aduce modificări Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. Articolul 10(7) stipulează: „[…] Furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice […], sunt obligați să respecte deciziile Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. referitoare la restricționarea accesului către site-urile de jocuri de noroc neautorizate în România*, precum și cele referitoare la reclama și publicitatea acelor jocuri de noroc organizate de către un operator de jocuri de noroc nelicențiat în România”.

La 24 iunie 2015, ONJN a adoptat, fără dezbatere publică, o decizie, publicată pe site-ul instituției de abia după o lună de la adoptare, decizie care nu numai că obligă furnizorii să blocheze accesul la unele site-uri prin DNS, ci și să redirecționeze utilizatorii către un site găzduit de STS. La sfârșitul lui iulie 2015 ONJN deja a trimis o somație în acest sens la adresa furnizorilor de Internet prin care îi obligă să implementeze această decizie.

ApTI împreună cu alte 5 organizații non-guvernamentale au avertizat de anul trecut ONJN că măsurile propuse încalcă drepturile fundamentale, dar instituția respectivă a ignorat pur și simplu demersul nostru, inclusiv cererea de dezbatere publică înainte de adoptarea actului normativ. Astăzi am trimis o nouă cerere către ONJN, sperând că în ceasul al 12-lea decidenții din această instituție vor înțelege că nu este vorba despre o simplă chestiune tehnică, ci despre o măsură cu efecte nebănuite.

Ce înseamnă decizia ONJN?

Furnizorii de servicii de Internet vor fi obligați să implementeze un sistem de filtrare a site-urilor, obligatoriu, pentru toți clienții lor. Aceștia vor deveni practic cenzorii informației accesate de orice utilizator român.

De asemenea, conform deciziei ONJN din 24.06.2015, aceasta înseamnă și că STS, cel puțin, va putea colecta toate adresele IP ale utilizatorilor de Internet de pe teritoriul României care încercă să acceseze acele site-uri.

Care sunt problemele?

1. Este instituită cenzura conținutului pe Internet

2. Este încălcată viața privată prin alterarea confidențialității comunicației electronice

3. Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracțiune

4. Blocarea prin DNS creează o serie de probleme indirecte tehnice de securitate informatică

5. Măsurile sunt tehnic inutile și pot fi ușor depășite

1. Cenzura conținutului pe Internet

Uniunea Europeană a inclus în directiva privind comunicațiile electronice obligația pentru statele membre ca accesul la Internet să nu poată fi blocat sau limitat în mod abuziv. Articolul 1 alin. (3a) din Directiva 2002/21/CE prevede în mod explicit că „Măsurile luate de statele membre cu privire la accesul utilizatorilor finali la serviciile și aplicațiile prin rețele de comunicații electronice sau cu privire la utilizarea acestor servicii și aplicații de către utilizatorii finali trebuie să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor fizice, astfel cum sunt garantate de Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și principiile generale ale dreptului comunitar.”

Problema fundamentală este că blocarea site-urilor web prin intermediul furnizorului de servicii Internet constituie o măsură de cenzură a conținutului online, măsură ce ridică probleme serioase în ceea ce privește respectarea drepturilor omului în general și a dreptului la liberă exprimare în particular.

Internetul și site-urile web sunt unanim recunoscute ca mijloace de comunicare în masă, astfel blocarea acestora în mod arbitrar riscă să contravină Constituției României Art. 30 aliniatul (2) „Cenzura de orice fel este interzisă” și aliniatul (4) „Nici o publicație nu poate fi suprimată”.

Faptul că o autoritate administrativă, și nu o instanță de judecată poate să decidă, fără posibilitate de apelare, că un anumit site nu trebuie să fie accesat de către utilizatori ridică probleme ale constituționalității deciziei.

Raportorul ONU cu privire la libertatea de exprimare concluzionează cu privire la acest subiect că: “Măsurile de blocare constituie o modalitate inutilă și disproporționată de a atinge scopul declarat”.

Din punct de vedere tehnic, sunt deja documentate cazuri la nivel mondial în care, în funcție de metoda tehnică folosită, blocarea a dus la imposibilitatea accesului la site-uri 100% legale, dar găzduite pe același IP, sau la blocarea unui site întreg (de ex. Wikipedia sau Instagram) pentru un singur conținut discutabil.

Aceste aspecte sunt cu atât mai importante cu cât se dorește nu numai crearea unei liste negre cu societăți neautorizate care va fi transmisă furnizorilor de Internet, dar și identificarea site-urilor care în cadrul unor activități de marketing, reclamă, publicitate sau alte activități cu caracter promoțional, oferă legături către jocurile de noroc neautorizate în România. Aici există un real pericol de apariție a unor decizii arbitrare cauzate de interpretabilitatea acestei prevederi.

O pagină de Facebook este un site? Un videoclip pe Youtube.com este promovare? Dar pe Trilulilu.ro? Dacă Google.ro afișează rezultate care promovează site-uri de pariuri neautorizate va fi blocat? Dar Google.com?

Mai mult decât atât, implementarea unui astfel de sistem de blocare a site-urilor de către furnizorii de servicii Internet înseamnă că sunt create și puse în funcțiune o serie de instrumente de cenzură care pot fi extinse foarte ușor la alte domenii. Odată acceptată blocarea Internetului și odată ce este pus la punct un sistem tehnic pentru implementarea acesteia, din ce în ce mai mulți vor cere ca din ce în ce mai multe lucruri să fie cenzurate.

De exemplu, sistemul de blocare a Internetului din Italia a fost creat, inițial, tot pentru a împiedica accesul la jocuri de noroc online neautorizate. În ciuda acestor intenții inițiale s-a ajuns la blocarea Internetului în multiple scopuri, de către multiple agenții și cu și fără protecțiile cerute de Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De la o listă simplă în domeniul jocurilor neautorizate de noroc din 2006, s-a ajuns astăzi la o listă complexă de site-uri care include și:

– peste 900 site-uri adăugate de poliția italiană fără intervenție judiciară;

– site-uri care facilitează cumpărarea de țigări din afara țării;

– un site împotriva mafiei (accadeinsicilia.net – în momentul de față nu mai există) care a fost considerat că este o publicație de presă neautorizată;

– site-ul unei organizații de protecție a consumatorilor (aduc.it) pentru defăimare;

– un site de publicitate gratuită online (bakeca.it) pentru facilitarea prostituției;

– un site pentru transferul de fișiere (thepiratebay.com);

– un site care conține informații despre utilizarea steroizilor;

– site-ul unei universități coreene;

– site-ul unei organizații a homosexualilor.

Din păcate, Italia nu este singurul astfel de exemplu. Un alt exemplu este și Franța, care a urmat o traiectorie similară pornind tot de la blocarea site-urilor pentru jocuri de noroc online.

2. Încălcarea vieții private prin alterarea confidențialității comunicației electronice

Furnizorii de servicii Internet (ISP – Internet Service Provider) au obligații de asigurare a confidențialității comunicațiilor electronice, pe care doar le intermediază din punct de vedere tehnic.

O decizie de blocare și redirectare prin ISP a unui site intervine în comunicarea dintre utilizatorul de Internet și site-ul respectiv, și îl retrimite, fără a-l anunța în prealabil, către un alt site, în cazul nostru – unul operată de o instituție militarizată.

Prin această acțiune ISP-ul transmite STS toate datele de trafic care pot identifica un utilizator de Internet, încălcând Art. 4 din legea 506/2004 privind viața privată în sectorul comunicațiilor electronice, dar și Legea 677/2001 prin transmiterea unor date personale (cum ar fi adresa IP) unor terți, fără informarea sau consimțământul utilizatorului.

Respectând principiul ierarhiei actelor normative, un ordin al unei autorități administrative nu poate încălca dispoziții imperative ale unei legi sau să încalce drepturile fundamentale.

Site-ul spre care ONJN vrea sa redirecteze utilizatorii.

3. Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracțiune

Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracțiune conform Art. 361 din noul Cod penal. Incriminarea penală a unei astfel de fapte este impusă de faptul că o astfel de activitate reprezintă în practică o alterare a funcționării corecte a sistemelor și rețelelor informatice.

Or, decizia ONJN se pare că îi obligă pe ISP să desfășoare o activitate tipic infracțională, în condițiile unui cadru juridic nereglementat unitar. Dacă orice altă persoană fizică sau juridică ar face exact aceleași acțiuni ca cele mandatate de ONJN, ar fi cu siguranță un infractor conform codului penal român în vigoare.

Reamintim că, respectând principiul ierarhiei actelor normative, un ordin al unei autorități administrative nu poate încălca dispoziții imperative ale unei legi sau să încalce drepturile fundamentale.

4. Blocarea prin DNS creează o serie de probleme indirecte tehnice de securitate informatică

Conform studiilor publicate de ICANN, principala autoritate care administrează resursele Internetului, blocarea site-urilor și blocarea prin DNS, în special, împiedică implementarea unor mecanisme de securizare a DNS-ului (DNSSEC) care sunt esențiale pentru funcționarea corectă a Internetului.

5. Măsurile sunt tehnic inutile și pot fi ușor depășite

Ca orice măsură de cenzură a Internetului, măsurile propuse de ONJN sunt tehnic inutile și pot fi ușor depășite de orice utilizator de Internet care știe să caute pe orice motor de căutare cuvinte ca: OpenDNS, alternative DNS, Google DNS, VPN, Tor sau altele.

În schimb măsurile ONJN vor crea infrastructura de cenzura a conținutului pe Internet care probabil va fi folosită și de alții pentru alte scopuri (vezi de ex. recentele măsuri de blocare a conținutului în Portugalia pentru presupuse încalcălcări ale drepturilor de autor ).

DNS-uri alternative publicate pe ziduri în Turcia pentru a depăși blocarea guvernamentală.

Semnatari:

APADOR-CH

ActiveWatch

Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) –

Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Fundația Ceata

Autoritățile nu descurajează abuzurile polițiștilor

03/08/2015/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH publică rezultatele cercetării privind modul în care autoritățile române mimează pedepsirea polițiștilor care comit abuzuri în relația cu cetățeanul.

Cercetarea a fost derulată în perioada februarie – iunie 2015 în cadrul proiectului „Cu ochii pe abuzurile poliției”, și relevă faptul că doar 14 din 3034 de plângeri penale făcute de cetățeni, referitoare la abuzuri ale forțelor de ordine, au ajuns în fața instanțelor de judecată, în perioada 2012-2014. În aceeași perioadă IGPR a primit 3301 plângeri privind comportamentul abuziv/brutal al polițiștilor, și doar 47 dintre acestea, adică aproximativ una din 70 s-au soldat cu sancțiuni disciplinare

Datele folosite de APADOR-CH au fost obținute prin cereri de informații de interes public, făcute către toate parchetele de pe lângă tribunalele județene, inspectoratele județene de poliție, Consiliul Superior al Magistraturii și IGPR. În cazul IGPR a fost nevoie și de o reclamație administrativă și o de acțiune în înstanță deoarece instituția refuză să comunice informații de interes public.

Cercetarea a mai arătat că poliția nu utilizează suficient mijloace care ar putea preveni sau ajuta la descoperirea abuzurilor, cum ar fi instalarea camerelor de luat vederi în secții – dotări ce presupun costuri minime – și de asemenea nu face demersuri pentru a informa cetățenii despre drepturile lor. Poliția refuză în mod ilegal să facă publice procedurile privind legitimarea, amprentarea, percheziția corporală, iar necunoașterea acestora de către cetățeni lasă loc arbitrariului și poate conduce la abuzuri.

Această secretomanie poate fi interpretată ca o dorință de menținere a forțelor de ordine ca organe represive mai degrabă decât orientate spre cetățean.
APADOR-CH a cerut CSM să dispună o verificare privind modul cum s-au derulat anchetele procurorilor în ultimii ani în cauzele privind polițiști acuzați de purtare abuzivă, iar IGPR și Ministerului de Interne să aloce de urgență fondurile necesare implementării sistemelor de supraveghere în toate secțiile de poliție.

___
Abuzurile polițiștilor chiar și neînsoțite de violențe, cum ar fi întrebuințarea de expresii jignitoare în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constituie infracțiunea de purtare abuzivă care se sancționează cu închisoare de la o lună la 6 luni sau amendă. În cazul în care se dovedește că un polițist aflat in exercitarea atribuțiilor de serviciu recurge la amenințări, loviri sau alte violențe, sancțiunea pe care o va primi va fi mai mare cu o treime decât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea respectivă.
___
Raportul complet poate fi citit aici.

Mai multe despre proiectul „Cu ochii pe abuzurile poliției”, găsiți aici, precum și informații despre drepturile persoanelor conduse la secția de poliție și ce pot face dacă au fost victime ale abuzurilor forțelor de ordine.

Proiect realizat în colaborare cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Poliția Română ia la rând, cu aplomb milițienesc, semnatarii unei petiții

30/06/2015/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

ActiveWatch și APADOR-CH protestează față de abuzurile grosolane, incompatibile cu normele statului de drept, prin care sunt hărțuite persoane care și-au exercitat dreptul la petiționare. Apreciem comportamenul Poliției Române ca fiind unul de tip milițienesc, similar poliției politice. În esență, în ultimele zile reprezentanți ai Poliției Române au chemat la secții pentru audieri sau au căutat la domiciliu sau la locul de muncă mai mulți cetățeni din țară, cu pretextul de a verifica dacă au semnat sau nu o petiție online. Oamenii semnaseră un document care critica lipsa de reacție a unor instituții publice din Hunedoara cu privire la gestionarea conflictelor și controverselor apărute din cauza micro-hidrocentralei de pe Râul Alb. Prin petiție, adresată printre alții și Ministrului de Interne, se solicita inclusiv demiterea unui șef de Inspectorat Județean de Poliție.

Considerăm că măsurile autorităților sunt excesive și de natură să îngrădească abuziv exercitarea unui drept constituțional, dreptul la petiționare. Potrivit RomâniaCurată.ro, zeci de persoane au fost conduse la secții pentru a fi audiate și pentru a declara în scris că au semnat respectiva petiție. În realitate acțiunile polițiștilor au caracter de hărțuire și represalii la adresa unor cetățeni care au îndrăznit să își exercite un drept și poate constitui, mai ales pentru inițiatorii ei, infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod Penal.

Mai mult, Poliția Română nu a oferit nici până acum un punct de vedere public care să justifice acțiunile din ultimele zile, ceea ce ridică noi suspiciuni cu privire la motivele pentru care sunt mobilizate atâtea forțe și resurse pentru a verifica semnatarii. Mai eficient și mai responsabil ar fi fost ca autoritățile române să analizeze în ce măsură conținutul petiției era îndreptățit și să verifice dacă entitățile criticate de cetățeni și-au respectat misiunea și au acționat în consecință.

Ultimii ani au demonstrat că România are o problemă cu modul în care autoritățile se raportează la cetățenii care protestează, în stradă sau prin intermediul petițiilor. Poliția Română are responsabilitatea să apere cetățenii, nu să îi trateze cu ostilitate, mai ales atunci când ei reclamă neregularități comise de poliție. Considerăm că această situație este extrem de gravă și transmite un mesaj extrem de periculos în spațiul public în sensul că aceia dintre cetățeni care se implică în acțiuni critice la adresa autorităților riscă să fie victimele unor represalii. Solicităm IGPR și MAI să prezinte o explicație publică situației. Concret solicităm următoarele clarificări:

1. Cine și în ce modalitate a sesizat poliția;

2. Care sunt indiciile concrete care justifică inițierea acestor verificări;

3. Pentru ce faptă și încadrare juridică se efectuează cercetările;

4. Câți polițiști sunt implicați în această acțiune de verificare și care este costul estimat al unei astfel de cercetări.

Raspunsul politiei

Guvernul vrea să transforme bătălia politică într-un război împotriva drepturilor cetățenești

09/06/2015/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Primul ministru și ministrul justiției au declarat ieri că vor sesiza procurorul general în cazul în care partidele de opoziție vor organiza proteste antiguvernamentale*. Unul din liderii PNL anunțase anterior că PNL va organiza un lanț uman în jurul Parlamentului în ziua în care va fi dezbătută moțiunea de cenzură împotriva Guvernului.

ActiveWatch și APADOR-CH consideră că primul ministru Ponta se victimizează invocând în mod ridicol o presupusă „lovitură de stat” din al cărei scenariu ar face parte și proteste de stradă. Există suficiente motive să ne temem că aceste pseudo-argumente se vor transforma în pretexte pentru o eventuală reprimare în forță a unor proteste de stradă, indiferent de revendicări și de cei care le susțin, fie chiar și organizate și susținute de actuala opoziție. Experiența ultimilor ani ne arată că, în momente cheie, autoritățile nu au ezitat să apeleze la forțele de represiune pentru a înăbuși protestele sau pentru a descuraja cetățenii să participe la acțiuni de stradă.

Dreptul la întrunire și libertatea de exprimare sunt garantate prin Constituție tuturor cetățenilor, inclusiv membrilor unor partide politice sau liderilor acestora. Obligația autorităților este de a proteja cetățenii care își exercită drepturile fundamentale în condițiile legii. Din păcate, guvernul Ponta pare hotărât să facă exact contrariul, amenințându-și oponenții nu numai cu acțiuni penale, dar și cu contra-manifestații după modelul consacrat de FSN în 1990**.

Facem un apel la membrii guvernului să se abțină de la astfel de declarații prin care forme ale libertății de exprimare sunt considerate infracțiuni, și de la eventuale acțiuni care limitează drepturi cetățenești și pot pune în pericol însăși ordinea publică pe care pretind că o apără. De asemenea, solicităm Jandarmeriei să acționeze cu maximă prudență în eventualitatea unor proteste de stradă, cu respect pentru dreptul cetățenilor de a se întruni și exprima în mod pașnic în spațiile publice. Totodată atragem atenția că Legea privind adunările publice este anacronică și nedemocratică și solicităm să fie aplicată cu deplină bună credință iar în paralel să ia măsuri pentru îmbunătățirea și democratizarea cadrului legal privind libertatea de întrunire.

Mircea Toma, Președinte ActiveWatch
Maria-Nicoleta Andreescu, Director executiv Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

—-

* Articolul din Codul Penal la care face referire Victor Ponta spune că „Întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi”.

**„Lucrurile nu se tranşează în stradă, cu forţa. Au spus că ies în stradă cu 1.000 de oameni. Noi putem să venim cu 10.000. Dacă ei vor veni cu 10.000, noi aducem 100.000. Nu poţi să dai foc ţării. O să ne adresăm Procurorului General. O să-i declare suspecţi şi o să îi cerceteze.”

Big Brother se întoarce în Parlament pe ușa din dos

07/05/2015/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Cerem dezbatere publică a legii de prelucrare a datelor din comunicațiile electronice

APADOR-CH împreună cu alte șapte organizații neguvernamentale își exprimă dezacordul față de modul netransparent în care Președinția și partidele parlamentare au procedat în legătură cu modificarea Legii 506/2004, a prelucrării datelor rezultate din comunicațiile electronice. În urma întâlnirii din 6 mai de la Cotroceni, proiectul cu modificările legislative a apărut imediat pe site-ul Senatului,introdus în procedură legislativă. Asta înseamnă că legiuitorul sare o etapă importantă legală, aceea a consultării publice.

Fiind vorba despre o lege care afectează direct comunicațiile electronice, organizațiile semnatare consideră că acest proiect ar fi trebuit asumat de ministerul de resort, supus dezbaterii publice conform Legii 52/2003, timp de 30 de zile, și apoi trimis în Parlament sub forma unui proiect de lege asumat de Guvern. Respectarea prevederilor legii transparenței presupune consultarea proiectul, a expunerii de motive, în care inițiatorul explică de ce este nevoie de respectivele modificări, dând totodată posibilitatea societății civile să vină cu propuneri de îmbunătățire.

Constatăm că atât Președinția cât și partidele parlamentare refuză să-și respecte promisiunile de transparență făcute la începutul acestui an, după ce Curtea Constituțională a României a invalidat, pentru a patra oară, tentativele de legiferare în stil Big Brother pe care le-au avut instituțiile statului în ultimul deceniu. Introducerea pe repede înainte, în Parlament, a proiectului de modificare a Legii 506/2004 se încadrează în stilul deja consacrat al autorităților române de a scrie legi pe genunchi, pe care ulterior le invalidează CCR.

Putem înțelege motivația principală de reglementare a acestui domeniu, dar atragem atenția că legile trebuie dezbătute public și nu adoptate tacit sau la comanda serviciilor de informații, cu atât mai mult cu cât este vorba de potențiale intruziuni într-un drept fundamental, dreptul la viață privată. Constatăm că, în ciuda invalidării repetate a legilor din categoria Big Brother, clasa politică și serviciile de informații continuă să ignore interesul public și transparența decizională în procesul democratic.

APADOR-CH împreună cu organizațiile semnatare încă nu se pronunță pe fondul proiectului în discuție, dar solicită ca, înainte de dezbaterea parlamentară – în comisii, unde trebuie să se prezinte toate punctele de vedere, sau în plen – proiectul de lege să fie suspus dezbaterii publice reale și eficiente, conform Legii 52/2003, pentru o perioadă de cel putin 30 de zile.

Doar așa se poate oferi societății civile posibilitatea de a formula comentarii, propuneri și observații, pentru asigurarea respectării unui principiu fundamental al societății democratice, și anume principiul transparenței decizionale. Pe lângă securitate, cibernetică sau nu, într-o societate democratică este nevoie și de transparență în activitatea decizională, și de protecția vieții private.

Semnatari:

Maria Nicoleta Andreescu, Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Cătălin Heghes, Asociația Pentru Minți Pertinente (AMPER)

Mircea Toma, Agenția de monitorizare a presei ActiveWatch

Bogdan Manolea, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI)

Mihai Bumbeș, Miliția Spirituală

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Oana Preda, CeRe

Violeta Alexandru, Institutul pentru Politici Publice (IPP)

Încă o condamnare a României la CEDO pentru un polițist bătăuș nepedepsit

05/05/2015/in Comunicate, , Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

București, 5 mai 2015

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai pronunțat azi o condamnare la adresa României, pentru că nu i-a făcut dreptate Ancăi Cătălina Doiciu, o femeie bătută de un polițist, la Predeal, în ianuarie 2001. Cazul a trenat în România timp de 7 ani și s-a încheiat cu achitarea polițistului, pe motiv că ar fi fost provocat de femeia bătută. Polițistul a fost și avansat în funcție câțiva ani mai târziu. Cauza a ajuns la CEDO în 2008, fiind reprezentată de avocatul APADOR-CH, Diana Olivia Hatneanu.

Faptele s-au petrecut astfel: la 3 ianuarie 2001, Cătălina Doiciu a ajuns la Poliția Predeal împreună cu logodnicul ei, care avusese o altercație cu un taximetrist în gară. Pentru că polițiștii se manifestau violent față de logodnic, Cătălina Doiciu, de 19 ani la acea dată, i-a luat apărarea acestuia. Motiv pentru care a luat și ea bătaie de la polițistul L.I, sub privirile altor patru colegi de breaslă. Bătaia a fost suficient de serioasă încât să necesite 14 zile de îngrijiri medicale. Conform certificatului medico-legal, Cătălina Doiciu a suferit un traumatism cranian, multiple lovituri și contuzii ale feței și piramidei nazale.

Cătălina Doiciu a făut plângere penală împotriva polițistului care a bătut-o, plângere analizată la acea vreme de Parchetul militar, întrucât poliția nu fusese demilitarizată. Rezultatul cercetării Parchetului militar a fost că tânăra de 19 ani ar fi sărit să-l bată pe polițist, motiv pentru care el i-ar fi dat o singură palmă. În aprilie 2002, după un an jumătate de cercetări, cauza s-a soluționat cu o amendă administrativă aplicată polițistului pentru „lipsa de gravitate a faptelor”. Ulterior amenda a fost anulată, iar în perioada 2003-2004 polițistul L.I. a fost avansat în funcția de agent șef principal. Cătălina Doiciu a făcut numeroase alte demersuri legale naționale, până în 2008, fără succes.

În decizia de azi CEDO a constatat o încălcare a articolului 3 din Convenția europeană a drepturilor omului, în sensul că Anca Doiciu a fost bătută de polițistul respectiv, faptă pentru care nu există nicio scuză. Curtea a afirmat că și în cele mai dificile circumstanțe, când e vorba de lupta împotriva terorismului, Convenția interzice tratamentele inumane și tortura, cu atât mai mult în cazul în care victima l-ar fi „provocat” pe respectivul polițist.

CEDO a mai constatat de asemenea că ancheta statului român a fost ineficientă și că a durat mult, în plus procurorul militar care s-a ocupat de caz nu a avut suficientă independență. Mai mult, Curtea spune că e greu de înțeles cum de polițistul nu a fost tras la răspundere pentru fapta lui, amenda fiind anulată, ba mai mult el a continuat să-și exercite funcția.

După un proces care a durat, și la CEDO, din 27 decembrie 2008 până în mai 2015, Cătălina Doiciu a primit satisfacție, daune morale în valoare de 11.000 de euro, plus cheltuieli de judecată.

„Prin hotărârea de azi, Curtea europeană atrage încă o dată atenția României că tortura, tratamentele inumane sau degradante din partea agenților statului sunt interzise, indiferent de circumstanțe, și că acuzațiile privind astfel de tratamente trebuie investigate pe plan intern cu maximă celeritate și seriozitate. Mai mult, hotărârea subliniază că practica de a menține în funcție, în contact direct cu publicul, polițiști acuzați de purtare abuzivă este incompatibilă cu prevederile Convenției europene, Curtea exprimându-și surpriza că, în cazul de față, polițistul nu numai că nu a fost sancționat în vreun fel, ci a fost chiar promovat după câțiva ani de la incidentul reclamat, în timp ce investigațiile penale erau încă în curs.”, a declarat Diana Olivia Hatneanu, avocatul APADOR-CH.

Ultimul caz câștigat tot de avocații APADOR-CH la CEDO, privind un cetățean bătut de poliție, a fost Flămânzeanu contra României, din noiembrie 2014. O statistică tristă a abuzurilor poliției la adresa cetățenilor, în ultimii ani, găsiți aici.

Găsiți decizia CEDO în cazul Doiciu contra României (varianta în franceză) aici: AFFAIRE DOICIU c. ROUMANIE.

***

APADOR-CH derulează în prezent “Cu ochii pe abuzurile poliției”, un proiect de conștientizare a repercusiunilor abuzurilor poliției asupra cetățenilor, proiect realizat în colaborare cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Amicus curiae la CCR pentru împăcarea parlamentarilor cu Constituția

07/04/2015/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH a depus azi la Curtea Constituțională a României un amicus curiae privind neconstituționalitatea articolului 24 din Legea nr. 96/2006, privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, articol care se află în evidentă contradicție cu Constituția și care le-a permis parlamentarilor să jongleze, la ultimele cereri ale parchetului, cu ridicarea imunității parlamentare. Demersul vizează, de asemenea, și practica neconstituțională a parlamentului de a redacta hotărâri numai în cazul în care se decide ridicarea imunității unui parlamentar, nu și în cazul contrar.

După ce a sesizat Avocatul Poporului în aceeași chestiune, APADOR-CH a ales procedura amicus curiae la CCR pentru a aduce argumente suplimentare cu privire la solicitarea președintelui României, de punere în concordanță cu Constituția a Legii 96/2006 și a Regulamentului Senatului.

În mod normal, Parlamentul avea obligaţia ca, din proprie iniţiativă, să pună în concordanţă cu Constituţia prevederile din actele normative care îi reglementează modul de funcționare. În acest caz, abia după data sesizării Curţii de către Preşedintele României, Regulamentul Senatului a fost modificat (prin hotărârea Senatului nr. 25 din 31 martie 2015), dar nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu articolul 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Conform acestuia, în cazul unei cereri de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului, „Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi.”.

Aceast articol contrazice articolul 76 al. 1 şi 2 din Constituţia României, care prevede că:

“(1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.

(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.”

Este evident că articolul 24 din Legea 96/2006 nu poate să modifice Constituția, prin urmare este neconstituțional, întrucât prevede cerinţa unei alte majorităţi (mai substanţiale) pentru adoptarea unei hotărâri a camerei, decât majoritatea prevăzută în mod strict în Constituţie, în art. 76 al. 2.

De asemenea, Parlamentul avea obligaţia de a reglementa o procedură clară de soluţionare a cererilor/solicitărilor primite de la parchet în legătură cu încuviinţarea percheziţiei, reţinerii şi arestării preventive a unui parlamentar.

În lipsa unei astfel de reglementări, s-a ajuns în situaţia în care o cameră a parlamentului (Senatul, de exemplu) refuză întocmirea şi publicarea unei hotărâri prin care a dispus cu privire la o solicitare ce i-a fost adresată într-o chestiune importantă (reţinerea, arestarea sau percheziţionarea unui parlamentar). Potrivit unei practici, care încalcă articolul 1 din Constituţie, Senatul întocmeşte şi publică hotărâri numai în cazul în care încuviinţează reţinerea, arestarea sau percheziţionarea unui senator. Dacă solicitarea de încuviinţare formulată de parchet este respinsă, Senatul nu întocmeşte şi nu publică nicio hotărâre, deşi, în realitate, atunci când plenul Senatului a votat negativ, practic a hotărât respingerea solicitării primite.

Prin această practică este zădărnicită posibilitatea de verificare și atacare a respectivei hotărâri (nefiind redactată şi publicată, nu poate fi atacată).

APADOR-CH apreciază că acest conflict juridic de natură constituţională poate fi rezolvat numai dacă prin decizia ce va fi pronunţată de Curte se va constata, pe lângă existenta conflictului dintre autorităţi, şi:

– neconstituţionalitatea articolului 24 al. 4 teza I din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi

– obligativitatea întocmirii şi publicării unei hotărâri a Senatului şi în cazul în care este respinsă o solicitare ce i-a fost adresată de parchet în baza art. 72 al. 2 din Constituţie.

Despre procedura amicus curiae

Prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu (în speță, respectarea drepturilor omului, libertatea de asociere) să ajute instanța, ca “prieteni ai instanței” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante.

Calitatea de amicus curiae a unei organizații neguvernamentale a fost recunoscută explicit de Curtea Constituțională în cuprinsul Deciziei nr. 447 din 29 octombrie 2013 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Citiți aici intervenția APADOR-CH la CCR

***

Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC), finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu 65.756.00 de euro. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.