Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
APADOR-CH, organizație neguvernamentală care monitorizează din anii 90 condițiile de detenție din aresturile și din penitenciarele românești, consideră că decizia Guvernului României de a grația colectiv mai multe categorii de condamnați nu rezolvă supraaglomerarea din penitenciare. În plus, proiectul de ordonanță este redactat în grabă și neglijent, lipsindu-i evident corelarea unor texte legale.
Concret, în articolul 2 al proiectului se prevede grațierea parțială (cu ½) a pedepsei aplicate „persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani ori persoanelor diagnosticate, prin expertiza medico-legala, cu boli incurabile în faze terminale.”
Dintr-o omisiune de corelare, articolul 3 alineatul 4 din proiect nu prevede exceptarea de la grațierea parțială pentru niciun fel de infracțiuni, astfel că este posbil ca de grațierea parțială (1/2 din pedeapsă sau chiar a restului de pedeapsă) să beficieze și cei care au comis omoruri, violuri, tâlhării, pedofilie, trafic de droguri, trafic de persoane, terorism, crime împotriva umanității (!). De exemplu, de această grațiere vor putea beneficia și Ion Iliescu, Petre Roman alături de ceilalți învinuiți în dosarul Mineriadei, proaspăt redeschis tot după o condamnare a statului român la CEDO, sau în dosarul Revoluției.
Asociația solicită îndreptarea acestei erori și prevederea în proiect că infracțiunile exceptate de la grațierea integrală (art. 1 din proiect) sunt exceptate și de la grațierea parțială (art. 2 din proiect).
În același timp. APADOR-CH solicită înlocuirea sintagmei „persoanele care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani” cu una mai precisă și care să permită aplicarea actului normativ fără verificări și anchete suplimentare pentru a stabili dacă și pe cine are în întreținere respectivul condamnat. Noțiunea de „persoană aflată în întreținere” este specifică legislației fiscale, fiind asociată cu deducerile ce se acordă pentru persoanele aflate în întreținere. Este nevoie de o determinare mai clară a acestei categorii de condamanați care ar putea beneficia de grațierea parțială.
APADOR-CH consideră că nu se justifică prevederea din art. 3 al. 3 din proiet, conform căreia grațierea parțială nu este condiționată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă. În mod normal, când există o problemă reală constând în nerecuperarea prejudiciilor produse prin infracțiuni, este inexplicabil cum de printr-un act de clemență se subminează problema rezolvării recuperării prejudiciilor produse.
APADOR-CH solicită ca printre infracțiunile exceptate de la grațierea, integrală sau parțială, să se numere și infracțiunea de violență în familie (art. 199 Cod penal).
În concluzie, pentru a evita reglemetările caracterizate prin improvizație, APADOR-CH solicită guvernului să renunțe la promovarea grațierii pe calea unei ordonanțe de urgență, care, de altfel, nici nu justifică urgența, întrucât problema supraaglomerării penitenciarelor durează de ani de zile și este cunsocută și de guvern și de parlament. Așa cum se poate vedea în rapoartele scrise de organizație după vizitele făcute în penitenciare, condițiile de detenție în România sunt improprii de foarte mult timp, probleme precum supraaglomerarea, igiena precară, asistența medicală minimală sau hrana proastă sunt sistemice, lucru constatat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în 2012, în cazul Iacov Stanciu.
Construcția de penitenciare noi sau folosirea de spații alternative pentru detenție sunt doar o parte a soluției. Este nevoie și de o analiză a politicilor penale, de o prognozare a evoluției numărului de deținuți în următorii ani, de o redimensionare a sistemului de probațiune (care în prezent este supraaglomerat cu cazuri și are o acută lipsă de personal) și nu în ultimul rând de politici reale de reintegrare a foștilor deținuți, pentru a preveni recidiva, care în prezent în România ajunge și la 75%.
Grațierea produce efecte doar pe termen scurt. După grațierile care au mai fost făcute înainte de 1989 și după, s-a constatat că în maximum un an de zile numărul deținuților a redevenit egal cu cel de dinaintea acestor măsuri, tocmai din cauza lipsei celorlalte verigi din lanț.
Calea normală de a reglementa în această materie este cea a adoptării unei legi, eventual în procedură de urgență, dacă există o nerăbdare atât de crescută la nivelul majorității parlamentare.
De asemenea, APADOR-CH solictă Avocatului Poporului ca, așa cum s-a sesizat din oficiu cu privire la necosntituționalitatea unei legi din 2001, care interzice unui condamnat să fie prim-ministru sau membru al guvernului, să se sesizeze din oficiu și în cazul în care va fi adoptată o ordonanță de urgență pentru grațiere, ordonanță care, în mod vădit, nu justifică urgența cerută de Constituție.
https://apador.org/wp-content/uploads/2017/01/iliescu.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2017-01-19 09:37:302017-01-19 09:54:35Guvernul urgentează anchetarea Mineriadei, cerută de CEDO, și trece direct la grațierea posibililor vinovați
The Romanian Secret Service (SRI) is granted European funding in order to acquire software and hardware for “consolidating and assuring interoperability between information systems”. In translation this means a mass surveillance project where SRI and other public institutions would potentially have unlimited access to personal data collected and integrated in a large scale Big Brother system.
The bid was successful under Pillar 2 – OS 2.3. Increasing eGovernment systems usage, operation 2.3.1. “Consolidating and assuring interoperability of information systems dedicated to 2.0 eGorvenment services concentrated on events in citizens’ life and enterprises, cloud development”. The 184 page project was submitted one day after the call was publicly announced and it was rapidly approved despite the fact that it violates Articles 7 and 8 of the Charter of Fundamental Rights of the European Union, namely the rights to privacy and to personal data protection.
The project is being promoted as to develop eGorvenment services, for detecting and preventing fraud and for increasing government efficiency. However, as the technical specifications of the project show, one of its declared purposes is to acquire hardware and software for Internet traffic interception from instant messaging apps or other similar electronic communications programmes. Therefore, the project clearly derails from the current legal framework for interceptions, as provided by the Criminal Procedure Code, where interceptions can only be authorized by a judge.
The project also aims at aggregating data sets from all major public institutions and at allowing advanced search in order to permit inquiring any type of information about any citizen or resident. Entitled SII Analytics, the project includes a chapter on behaviour analysis, therefore the system will be able to correlate information from databases as well as other public information (such as Facebook account information) and create individual profiles. Moreover, under the disguised motivation of “preventing fraud”, the system will have facial recognition features and it will include a database of approximately 50-60 million images (passport or identity card photos) to which SRI will have unlimited access.
Therefore, contrary to the project’s description, the system is nothing more than a massive tool for spying on citizen’s private life. The project does not include any limitation regarding access to the information, nor does it establish a mechanism to ensure an effective control of the system and of the approximately 1000 people authorized to access it. There is no requirement to notify the data subject or to ask for consent. Therefore, the level for potential abuses remains very high since there is no transparency and no guarantees to limit misuse.
Helsinki Commitee Romania and 3 other NGOs sent a letter to both national and European officials urging for the public procurement process to be stopped. At the same time, the signatories signal the necessity of introducing as a necessary requirement for accessing European funds the interdiction to use such funding for violating or limiting human rights. At a national level, the signatories also highlight the need for a public debate on the role of the SRI in the Romanian society and regarding the guarantees for avoiding abuses and increasing institutional transparency.
The public letter is available in Romanian here and a technical specifications analysis performed by ApTI is available in Romanian here.
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/08/monitorizat2.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-08-08 07:08:012017-01-31 11:06:01Romanian Secret Services uses European Funding for mass surveillance project disquised as eGovernment
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
APADOR-CH protestează faţă de modul abuziv prin care guvernul (indiferent de compunere, actuală sau trecută) adoptă reglementări în materie fiscală prin care afectează/restrânge drepturi şi libertăţi fundamentale.
Ultimul abuz de această natură (după isprava din luna mai) este reprezentat de un proiect de hotărâre de guvern (HG) prin care ANAF-ul se autoabilitează să încalce grav viaţa privată a persoanelor, prin monitorizarea (fără niciun fel de autorizare judecătorească) a oricărei operaţiuni financiare efectuate de orice deţinător de card.
Pe lângă faptul că ANAF-ul şi Ministerul de Finanţe vor să fie mai “tari” decât procurorii (care au, totuşi, nevoie de autorizaţie de la judecător pentru intruziunile grave în viaţa privată), aceste structuri fiscale doresc să se situeze deasupra Constituţiei şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Astfel, potrivit prevederilor constituţionale, drepturile şi libertăţile fundamentale nu pot fi restrânse/afectate decât prin lege, nu şi prin alte acte normative cu putere inferioară legii, cum sunt HG-urile. În acest sens, art. 115 al. 6 din Constituţie interzice expres restrângerea, afectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale prin ordonanţă de urgenţă (OUG), deoarece numai legea le poate restrânge/afecta. Este de la sine înţeles că dacă prin OUG nu pot fi afectate drepturi şi libertăţi, cu atât mai puţin acestea pot fi afectate prin HG, act normativ cu putere inferioară legii şi OUG.
Este evident că datele privind operaţiunile efectuate de către deţinătorul unui card sunt date cu caracter personal, potrivit art. 3 lit. a din Legea nr. 677/2001 şi fac parte integrantă din ceea ce înseamnă viaţa privată a persoanei. Dreptul la viaţa privată este prevăzut în art. 26 din Constituţie şi în art. 8 din CEDO.
Mai mult, chiar în paragraful 2 al art. 8 din CEDO se prevede, printre altele, că nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea dreptului la respectarea vieţii private şi de familie decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege. Deci, potrivit CEDO, numai prin lege (nu şi prin HG) poate fi restrâns, sub orice formă, dreptul la viaţa privată.
Dacă actualul guvern, care se declară a fi altceva decât precedentele, doreşte să monitorizeze operaţiunile financiare efectuate de deţinătorii de carduri, calea constituţională de urmat nu este adoptarea unui HG care să adauge pentru cetăţeni obligaţii ce nu sunt prevăzute expres în lege, ci să întocmească un proiect de lege pe care să-l supună aprobării parlamentului. Și se va vedea dacă parlamentul va aproba sau nu astfel de măsuri.
Ca atare, APADOR-CH solicită guvernului să renunţe la practicile din trecut şi să-şi retragă proiectul de HG în discuţie.
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/07/guvern-card.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-07-28 11:21:432016-07-28 11:23:39Guvernul se substituie din nou parlamentului și își dă aprobare de monitorizare a deținătorilor de carduri
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Despre unele s-a vorbit în spațiul public în ultima perioadă. Spre exemplu, al 18-lea proiect se referă la mult așteptata debirocratizare. Unele dintre ele chiar au fost publicate cu titlu de informare, de exemplu cea privind modificarea legii executării pedepselor (cu privire la reducerea acestora în urma elaborării unor lucrări științifice). Despre altele nu s-a vorbit nimic până acum, iar altele au denumiri care nici măcar nu sugerează la ce se referă.
Astfel, la punctul 13 aflăm că guvernul va discuta un proiect de OUG „privind stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, iar la punctul 17 un proiect de OUG „privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”.
Despre cel din urmă putem bănui că este cel afișat de secretariatul general al guvernului la data de 16 iunie și asta pentru că are același titlu, ce-i drept foarte vag. Dacă este așa, atunci vorbim despre o nouă megaordonanță care ascunde de fapt zeci de modificări de acte normative, greu de numărat sau identificat.
Textul respectiv amestecă modificări mai importante sau mai puțin importante ale unor acte normative din diverse domenii, de la unele privind reorganizarea administrativă sau legislația rutieră, până la modificarea legii educației fizice și sportului (pentru a combate sedentarismul) sau înființarea unui post de vicepreședinte al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Și dacă nu ar fi vorba despre o megaordonanță, tot ar fi prea mult 18 ordonanțe de urgență într-o singură zi, pe masa guvernului.
APADOR-CH a atras deja atenția, în nenumărate rânduri, că abuzul de OUG este o practică nedemocratică, de multe ori neconstituțională, în special atunci când urgența nu este justificată sau când modificările afectează drepturi fundamentale. Astăzi guvernul nu face decât să legitimeze și să perpetueze practici profund nedemocratice ale guvernelor anterioare.
De aceea, APADOR-CH solicită guvernului să își reconsidere poziția și să recurgă la ordonanțe de urgență numai în cazurile în care intervenția legislativă de urgență este imperios necesară, potrivit Constituției.
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/06/cover1.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-06-28 17:43:442016-06-28 17:43:44Câte situații de urgență au fost azi în România, 18? Și câte zeci de legi vor fi modificate de guvern sub acest pretext?
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
O echipă formată din reprezentanți ai APADOR-CH și Greenpeace România s-a deplasat în zona satului Runcurel, județul Gorj, pe data de 24 mai a.c. pentru a se documenta la fața locului cu privire la eventuale încălcări ale drepturilor omului în contextul în care peste 130 de familii din sat urmează să fie expropriate pentru extinderea carierei de lignit Jilț Nord, exploatare minieră a Complexului Energetic Oltenia (CEO). Conform informațiilor disponibile anterior deplasării, exproprierile nu erau însoțite de o justă despăgubire, iar perspectiva strămutării satului într-o comună vecină, Telești, era incertă.
Pe parcursul vizitei reprezentanții APADOR-CH și Greenpeace au stat de vorbă cu săteni din Runcurel și Telești și cu reprezentanți ai autorităților administrației publice locale relevante, mai exact cu secretarul și viceprimarul comunei Mătăsari și cu primarul comunei Telești.
1. Scurtă descriere a satului
Runcurel este un sat care aparține administrativ de comuna Mătăsari și este situat în sud-vestul țării între Motru și Rovinari, la aproximativ 40 km sud-est de Târgu-Jiu, capitala județului Gorj. Singurele surse de trai pentru oamenii din zonă sunt locurile de muncă la CEO și agricultura de subzistență.
Satul este înconjurat de trei cariere de lignit: Jilț Nord, Jilț Sud și Roșiuța (harta) care au avansat de-a lungul timpului încet dar sigur către vatra satului. Limita de vest a exploatării Jilț Nord se află în acest moment la aproximativ 30 de metri de biserica satului, monument istoric, și de cimitir. O informare oficială a CEO anunță extinderea în continuare a exploatării.
Comunitatea, formată din aproximativ 200 de gospodării (satul are 450 de locuitori oficial), trăiește într-o atmosferă tensionată. Localnicii care nu au primit înștiințare de expropriere în decembrie 2015 și care, de regulă, au rude angajate la CEO, nu se arată îngrijorați de situație. Singura problemă care pare a îi interesa este soarta bisericii și cea a cimitirului.
Oamenii direct afectați trăiesc într-o stare de incertitudine extrem de stresantă. Practic nu știu ce se va întâmpla cu ei, cu casele, acareturile și terenurile lor.
2. Procedura de expropriere
În trecut, achiziția terenurilor sau gospodăriilor pentru extinderea carierelor de lignit în zonă avea loc în urma negocierilor între proprietari și CEO. Compensațiile oferite proprietarilor includeau prețul negociat pentru terenuri, imobile, pomi, viță de vie etc, plus unul sau mai multe locuri de muncă pentru membrii familiei. Astfel de negocieri au avut loc și recent, inclusiv în anul 2014, cu cetățeni din Runcurel, însă înțelegerile respective nu s-au finalizat.
În cazul de față însă exproprierile din Runcurel se vor face fără negocieri cu proprietarii. Acest lucru este posibil din cauza unei hotărâri emise de actualul guvern în decembrie 2015, care aprobă exproprierile conform Legii nr. 225/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. – Hotărârea Guvernului nr. 960/2015 privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Deschiderea şi punerea în exploatare a carierei Jilţ Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit”.
Compensațiile oferite localnicilor au fost stabilite deja, în mod unilateral, iar sumele aferente au fost publicate în Monitorul Oficial, în anexa 2 a HG nr. 960/2015. Prețul impus prin Hotărâre, de aproximativ 1 EUR/m2 și faptul că localnicilor nu li s-au stabilit compensații și pentru casele, acareturile, pomii fructiferi sau vița de vie aflate pe teren, nu le vor permite unora dintre familii să își refacă viața în altă parte. În nota de fundamentare a actului normativ respectiv s-a consemnat faptul că “proprietarii au pretenții financiare exagerate”, însă nu se amintește nimic despre casele și acareturile amplasate pe o parte a terenurilor respective. Singura referire la imobile în nota de fundamentare este cea privind posibilitatea de a se identifica și proteja monumente istorice/zone de protecție a acestora.
Pe 23 decembrie 2015, locuitorii satului Runcurel au primit înștiințări cu privire la expropriere prin care au fost informați că termenul de eliberare a terenului este de 30 de zile de la data notificării. Notificarea include o invitație la sediul diviziei miniere a CEO, în care localnicii sunt rugați să se prezinte cu actele de proprietate. Trebuie precizat că o parte dintre localnici nu sunt în posesia actelor care le atestă dreptul de proprietate deoarece primăria Mătăsari nu li le-a eliberat.
În februarie 2016, CEO emite Decizia de expropriere nr. 4747/9.02.2016 ce constituie „titlu executoriu, fără alte formalități, pentru predarea bunurilor imobiliare cuprinse în Anexă […] Contestațiile asupra Deciziei de expropriere nu suspendă transferul drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile.” Transferul drepturilor de proprietate operând de drept la data emiterii Deciziei, înseamnă că CEO deja este proprietarul terenurilor identificate în Anexa 2 a HG nr. 960/2015. Unii dintre oamenii din Runcurel locuiesc deci, începând cu februarie a.c., în case situate pe terenuri care nu le mai aparțin de drept, terenuri pe care ar fi trebuit deja să le elibereze.
Nici notificările transmise localnicilor, nici decizia CEO nu menționează în vreun fel existența caselor.
Conform viceprimarului și secretarului comunei Mătăsari, primăria este preocupată de exproprieri pe care primarul, în acord cu localnicii, le consideră injuste. În sprijinul acestor afirmații reprezentanților APADOR-CH și Greenpeace România le-au fost puse la dispoziție două note cuprinzând problemele ridicate de cetățenii afectați de exproprieri precum si copii ale unor solicitări de întâlnire, adresate la data de 16 februarie a.c. Consiliului Județean și CE Oltenia. Cei doi reprezentanți ai primăriei au mai afirmat că formal, comisia de expropriere există, că au fost înregistrate 92 de dosare la comisie însă primarul nu va semna actele până nu reușește să găsească o soluție la problemele ridicate de localnici. Trebuie precizat că, anterior vizitei inopinate la primăria comunei Mătăsari, reprezentanți ai Greenpeace România au solicitat fără succes să se întâlnească cu primarul.
CEO i-a informat pe locuitorii din Runcurel, încă din anul 2011, că satul urmează să fie strămutat în comuna Telești situată la 25 km de Runcurel și 20 km de Târgu Jiu. Mai mult, CEO a organizat și o deplasare, în 2012, pentru cei care urmează să fie expropriați, pentru ca aceștia să vadă zona în care ar urma să se construiască noua vatră a satului.
Mai multe știri de presă relatau în 2011-2012 despre faptul că în jur de 250 de gospodării vor fi mutate din Runcurel în Telești, reprezentanții CEO spunând că au deja pregătite loturi de 2000 de mp pentru fiecare gospodărie, și că toți localnicii sunt de acord cu strămutarea (sursa).
Localnicii susțin azi că în 2012 li s-au făcut și evaluări la case, dar că de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Între timp casele au început să se deterioreze, din cauza trepidațiilor de pământ generate de lucrările miniere care s-au apropiat de sat.
Mai multe documente oficiale recente, aferente proiectului minier, menționează planuri pentru strămutarea localnicilor din Runcurel într-o viitoare vatră de sat ce ar fi urmat să fie construită în vecinătatea satului Telești, jud Gorj. Astfel:
– Acordul de Mediu din 9 mai 2016 – pagina 9 menționează: “Pentru locuitorii stramutati se va construi Vatra de Sat Telesti cu toate dotarile necesare (retea de drumuri, alimentare cu apa, canalizare menajera, retea de gaze si energie electrica). Pe amplasamentul studiat in suprafata de 184 922 mp va fi realizata o vatra noua de sat unde vor fi stramutate gospodariile afectate in urma inaintarii carierelor din zona Jilt Nord, Jilt Sud si Rosiuta. Astfel au fost create un numar de 140 de loturi in suprafata de 1000mp/lot, retea stradala, circulatie carosabila si pietonala, zone verzi, alimentare cu energie electrica, canalizare, alimentare cu apa si gaze. In studiul efectuat au fost luate în considerare si obiective de interes public prin amplasarea Bisericii (Monument Istoric) ca va fi strămutată din zona Runcurel […] In partea de vest a amplasamentului adiacent Bisericii si Cimitirului existent Barnici se afla amplasamentul pentru strămutarea cimitirului din zona Runcurel.”
– Raportul la studiul de impact asupra mediului EIM – pagina 28 menționează: “In perioada analizata vor fi dezafectate/stramutat 136 gospodarii (satul Bradet 2 si satul Runcurel 134), cimitirul, biserica si scoala satului Runcurelu. […] Pentru locuitorii stramutati se va construi Vatra de Sat Telesti cu toate dotarile necesare (retea de drumuri, alimentare cu apa, canalizare menajera, retea de gaze si energie electrica)”;
– Adresa Direcției Judetene pentru Cultură nr.67 din 27.01.2016 formulată ca răspuns la o solicitare a Ministerului Culturii menționează că a emis încă din anul 2011 aviz favorabil pentru strămutarea bisericii din Runcurel.
În fapt, singurul lucru care s-a realizat concret la Telești cu privire la strămutare este achiziționarea terenului adiacent menționat în Acordul de mediu pentru strămutarea bisericii și a cimitirului din Runcurel.
Din discuția cu dl. Constantin Saragea, clopotarul Bisericii Bîrnici, a reieșit că, în afara terenului pentru cimitir, care este deja achiziționat, CEO a mai reușit să achiziționeze doar câteva mici parcele, restul proprietarilor fie nedorind să vândă fie, dacă ar vrea să vândă, tot nu ar putea deoarece nu au actele care să ateste dreptul de proprietate asupra terenurilor. Dl. Saragea a afirmat că dumnealui se află în această a doua situație.
Primarul comunei Telești, Romulus Bildea, a afirmat că a existat cândva un proiect care avea în vedere amplasarea noii vetre a satului Runcurel pe o suprafață de 60 de hectare de pe raza comunei Telești. Proiectul, însă, nu a fost supus niciodată aprobării consiliului local. Primarul spune că a văzut proiectul în care CEO prevăzuse loturi pentru 400 de gospodării și alte edificii publice și utilități, însă ulterior, pentru că oamenii din Runcurel ar fi dorit numai despăgubiri în bani, CEO a restrâns proiectul la 20 de ha și loturi numai pentru 150 de case. Primarul susține că de un an de zile îi întreabă pe reprezentanții CEO când vin cu proiectul la aprobat și nu primește vreun răspuns. Din declarațiile primarului reiese că CEO încă nu a achiziționat cele 20 de ha, ci numai parcela de teren destinată cimitirului.
Primarul a mai declarat că își dorește ca proiectul să se realizeze, însă nu poate face nimic în acest sens, iar părerea sa personală este că “dacă se dorea, se făcea”.
4. Concluzii
Procedurile de expropriere efectuate au privit doar terenurile, nu și construcțiile (case de locuit, anexe) existente pe aceste terenuri. Din acest motiv, orice acțiuni de evacuare din locuințe sau de demolare a locuințelor contravin legii și constituției, reprezentând chiar încălcări ale legii penale.
Despăgubirile stabilite pentru terenuri sunt considerate de cei vizați de expropriere ca derizorii și stabilite în abstract, fără să se țină seama de valoarea culturilor/livezilor de pe terenuri, în condițiile în care locuitorii zonei practică o agricultură de subzistență.
Exproprierea terenurilor fără o justă despăgubire și exproprierea de facto a construcțiilor, fără urmarea unei proceduri legale și fără niciun fel de despăgubire încalcă în mod evident dreptul la protecția proprietății, garantat în art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Înainte de a emite dispoziția în discuție, autoritățile nu au luat în considerare riscul ca reclamanții să rămână fără adăpost dacă sunt evacuați, ceea ce încalcă principiul proporționalității. Potrivit acestui principiu, autoritățile ar fi trebuit să acorde atenția cuvenită consecințelor evacuării lor și riscului de a rămâne fără adăpost.
Sub acest aspect, este imputabilă autorităților și neîndeplinirea obligației pe care și-au asumat-o prin documente oficiale privind realizarea strămutării vetrei satului în localitatea Telești, din apropierea satului Runcurel.
Evacuarea locuitorilor, care fac parte dintr-o comunitate de câteva sute de persoane, care datează de foarte mult timp, are repercusiuni asupra traiului acestora și asupra relațiilor lor sociale și de familie, ceea ce constituie nu numai o afectare a domiciliului lor, ci și a vieții private și de familie, ambele valori fiind ocrotite prin art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În acest sens, s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (exemplificăm prin cauza Yordanova și alții împotriva Bulgariei – cererea nr. 25446/06, hotărârea din 24 aprilie 2012).
5. Solicitări
Sistarea imediată a operațiunilor de expropriere/evacuare, până la remedierea încălcărilor drepturilor garantate de art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, menționate în prezentul raport.
Abrogarea HG nr. 960/2015 privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Jilț Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit”. Adoptarea unei noi hotărâri de guvern privind exproprierile ar trebui sa aibă în vedere situația de ansamblu (adică întreg satul și toate cele trei exploatări miniere care îl înconjoară) și să se stabilească despăgubiri juste atât pentru terenurile expropriate, împreună cu uzufructul asociat acestora, cât și pentru construcțiile existente pe aceste terenuri.
Organizarea unor consultări/dezbateri publice reale între inițiatorii măsurilor de expropriere și persoanele vizate. Aceste consultări/dezbateri pot duce la găsirea de soluțiile reale, eficiente și pentru rezolvarea problemei relocării vetrei satului în localitatea Telești.
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/06/cover.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-06-07 18:36:572016-07-27 14:24:31Raport privind exproprierile abuzive din satul Runcurel
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Sub pretextul armonizării Codurilor cu ultimele decizii ale CCR și cu unele directive europene, Guvernul a adoptat în secret o ordonanță prin care aduce și alte modificări periculoase celor două Coduri, afectând astfel grav drepturi prevăzute în Constituție
APADOR-CH protestează faţă de modul neloial în care Guvernul a procedat la modificarea legislaţiei penale (Codul penal şi Codul de procedură penală), printr-o ordonanţă de urgenţă ţinută cu stricteţe “la secret” până în momentul adoptării, mai ales în condiţiile unor modificări de amploare (peste 150 de modificări, în total).
Este adevărat că e rezonabilă o intervenţie legislativă de urgenţă în privinţa punerii în acord a codurilor cu deciziile Curţii Constituţionale şi pentru implementarea unor directive europene pentru care procedura de infringement este iminentă, în condiţiile în care Parlamentul nu poate sau nu doreşte să-şi exercite funcţia de legiuitor.
Dar, printre numeroasele modificări ale Codului de procedură penală au fost “strecurate” şi unele texte pentru care nu se poate justifica nici necesitatea corelării cu deciziile Curţii Constituţionale şi nici necesitatea implementării urgente a unor directive. Mai mult, unele dintre modificări afectează drepturi fundamentale cum ar fi dreptul la viață privată și dreptul la un proces echitabil.
Spre exemplu, modificarea art. 153 din codul de procedură penală, constând în eliminarea filtrului judecătoresc, ce era prevăzut, şi în abilitarea procurorului de a cere direct de la bănci, fără încuviinţarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane, nu a fost cerută în nicio decizie a Curţii Constituţionale şi nici prin vreo directivă europeană ce trebuie implementată.
Modificarea art. 153, care elimină filtrul judecătoresc atunci când se dispune o măsură care afectează grav un drept fundamental al omului, dreptul la viaţă privată, garantat în art. 26 din Constituţie şi în art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este în acelaşi timp şi o măsură vădit neconstituţională, întrucât art. 115 al. 6 din Constituţie interzice adoptarea de ordonanţe de urgenţă prin care sunt afectate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie.
Aceeaşi este şi situaţia abrogării prin ordonanţa de urgenţă a alineatului 1 al art. 228 din Codul de procedură penală, care prevedea că după luarea măsurii arestării preventive, inculpatului i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, motivele pentru care s-a dispus această măsură. Întrebarea care se pune în mod firesc este care era urgenţa abrogării acestui text de lege care reglementa dreptul la informare al persoanei arestate, componentă esențială a dreptului la un proces echitabil? Abrogarea acestui text nu a fost cerută nici prin vreo decizie a Curţii Constituţionale şi nici prin vreo directivă europeană.
APADOR-CH solicită Guvernului să remedieze aceste încălcări ale Constituţiei şi amintește faptul că legiferarea pe ascuns, netransparentă și neloială nu este o cale democratică de urmat. Asociația îşi anunță intenţia de a folosi procedurile legale pentru eliminarea acestor excese.
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/05/viata-privata.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-05-20 08:23:142016-05-23 15:25:15Guvernul mai taie, în secret, din dreptul la viață privată și la informare, modificând Codul penal și Codul de procedură penală
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
APADOR-CH împreună cu mai multe organizații neguvernamentale i-au scris azi premierului Dacian Cioloș, cerându-i să pună în practică promisiunea cu „discuțiile așezate” pe tema legilor pe care SRI dorește să le impună pe fondul atentatelor teroriste de la Bruxelles.
Textul scrisorii
București, 30 martie 2016
Domnule Prim Ministru Dacian Cioloș,
Ați zis ieri o vorbă mare: „Cred că e important să ne învățăm în societatea românească să discutăm așezat și să luăm decizii în cunoștință de cauză.”
Și noi credem la fel. Și noi așteptăm cu interes vremea când o să discutăm așezat. Cu argumente și fapte. Cu analize de impact serioase, bazate pe cifre. Cu atenție la impactul asupra drepturilor fundamentale pentru proiectele de lege care au fost deja declarate cel puțin o dată neconstituționale.
Dar, din păcate, ce am văzut în ultimele două luni este departe de declarația dumneavoastră.
Vă reamintim:
După declarația dumneavoastră referitoare la înregistrarea cartelelor pre-pay, ministrul pentru Comunicații și pentru Societatea Informațională a anunțat că proiectul va intra într-un „regim de avizare rapid. Toate chestiunile legate de neconstituționalitate au fost eliminate.” Nu s-a anunțat nimic de vreo dezbatere publică. Nicio analiză de impact asupra drepturilor fundamentale. Nimic despre studiul de impact cu privire la cum va afecta industria. Nu am înțeles nici cum un terorist nu va putea să dea 3 lei unui om al străzii cu buletin ca să-i cumpere o cartelă. Așteptăm dezbaterea reală cu argumente.
În urmă cu aproximativ două săptămâni, Guvernul dumneavoastră a reușit contraperformanța de a adopta un nou tip de act normativ – Ordonanța de Urgență a CSAT cu privire la interceptarea comunicațiilor, într-un timp demn de un record mondial – o singură zi. Nici acolo n-am văzut o dezbatere, ci doar un proiect ieșit pe surse, iar proiectul era diferit de ce ați publicat ulterior în Monitorul Oficial. Ați anunțat apoi că „este nevoie de o amplă dezbatere publică pentru organizarea unei instituții responsabile pentru punerea în executare a supravegherii tehnice.” De atunci a fost liniște pe acest subiect. Așteptăm dezbaterea reală, cu argumente.
Acum puțin peste o lună, s-a încheiat dezbaterea publică privind legea securității cibernetice. Încă nu s-au publicat răspunsurile punctuale la cu propunerile avansate, dar deja ministrul societății Informaționale a participat la o conferință în care a explicat cum se va implementa legea (ca și cum proiectul nu ar putea suferi modificări în Parlament). De asemenea, am aflat deja că proiectul va ajunge în Parlament undeva în luna aprilie și că trebuie să fie „discutat în regim de urgență.” Nicio vorbă despre cele șase puncte concrete de neconstituționalitate pe care le-am tot adus în discuție. Pare ca unii politicieni cred că rezolvarea acestora se face prin corectarea virgulelor într-un text. Proiectul de lege prevede un impact bugetar 0 și un impact asupra sectorului privat care este tot 0. Dar un calcul empiric și parțial, dacă ne uităm doar la obligația de audit, ne duce la cel puțin 1000 euro x 400.000 firme = 400.000.000 euro/an doar pentru sectorul privat (art 18. alin 1 din propunerea de lege). Așteptăm dezbaterea reală cu argumente și cu participarea tuturor celor afectați.
Domnule Prim-Ministru, dorim să fim profesioniști și să facem ca la Bruxelles – nu cu informații prin presă că există un grup de lucru interministerial care lucrează, ci cu documente și argumente concrete despre proiectele de lege care pot afecta drepturile fundamentale ale cetățenilor. Dorim să discutăm cu documentele pe masă despre:
Analiza de nevoi care să conțină inclusiv
Studiu de impact asupra drepturilor omului (practică CEDO, CEJ, CCR, garanții, urmărirea scopului legitim, necesitatea într-o societate democratică, proporționalitatea cu scopul urmărit)
Impactul real asupra bugetului
Impactul real asupra sectorului privat
Eventual analiza cadrului similar european și mondial, dacă este cazul.
Textul politicii publice propuse, cu variante de adoptare posibile și efectele lor.
Stabilirea unui calendar ferm de dezbateri publice – online și offline.
După cum spuneam, așteptăm dezbaterea reală cu argumente pentru toate proiectele de mai sus. Pentru primul pas, așteptăm calendarul discuțiilor așezate.
Cu respect,
Bogdan Manolea, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI)
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Apel către deputați:
Stimate doamne deputate, stimați domni deputați,
Fiți toleranți, NU votați legea defăimării!
Vă solicităm să votați împotriva proiectului de lege privind defăimarea socială (PL-x 649.2015) deoarece conține definiții vagi care pot da naștere unor abuzuri și pot conduce la restrângerea unor drepturi fundamentale.
Spre exemplu, conform proiectului, defăimarea socială este fapta sau afirmația prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la un anumit grup social.
Includerea „afirmațiilor” în această definiție va avea ca efect inhibarea unor discuții libere pe teme de interes general, aducându-se astfel atingere libertății de exprimare. O altă problemă este legată de lipsa de previzibilitate a sintagmei „pusă în situaţie de inferioritate”, care este mult prea ambiguă astfel că lasă loc la abuzuri, deoarece destinatarii legii nu pot cunoaște limitele precise ce trebuie respectate pentru a nu încălca legea.
Acestea sunt doar două exemple. Mai multe puteți găsi în poziția publică asumată de opt organizații neguvernamentale în urma adoptării proiectului de lege în Senat, anul trecut. Față de varianta adoptată de Senat proiectul propus acum în Camera Deputaților a suferit mici modificări, dar care nu rezolvă problemele grave ale legii.
Trebuie precizat că proiectul, odată devenit lege, nu va contribui la prevenirea și combaterea discriminării, ci mai degrabă va duce în derizoriu conceptul de nediscriminare, deoarece dublează unele prevederi deja existente în legislația ce guvernează domeniul și instituie un nou organism cu atribuții antidiscriminare în interiorul (dar oarecum nesupus autorității) celui deja existent – Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Mai mult decât atât, în primă instanță spectrul acestei legi va inhiba discursul și discuțiile publice din mediul online. Pe termen mediu și lung, această lege va deschide ușa pentru introducerea unor inițiative legislative sau chiar măsuri administrative care să contribuie la cenzura Internetului sub pretextul aplicării legislației anti-discriminare.
Sperăm, stimate doamne și stimați domni, că veți citi cu atenție proiectul de lege care este deja înscris pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și veți alege să votați NU!
Semnatarii acestui apel:
APADOR-CH
ActiveWatch
Centru pentru Jurnalism Independent – CJI
Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație – CRJI
Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI
Societatea Academică Română – SAR
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/02/free-speach.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-02-10 15:40:282016-02-10 16:04:12Fiți toleranți, NU votați legea defăimării!
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Într-un moment în care atenția societății pare a fi focalizată pe viața din penitenciare, APADOR-CH atrage atenția că activitatea în spațiile de detenție este guvernată de doi ani de o lege modernă, dar aplicată parțial. Facem apel la Guvern să adopte de urgență regulamentul de aplicare a Legii 254/2013, privind executarea pedepselor și altor măsuri privative de libertate.
APADOR-CH
Domnule prim ministru Dacian Cioloș,Doamnă ministru de justiție Raluca Prună,Domnule ministru de interne Petre Tobă,
Cu ocazia adoptării de către guvern a Ordonanței de urgență pentru suspendarea art.96 alin.(1) lit. f) din Legea nr.254/2013, APADOR-CH vă amintește că în privința executării pedepselor și a altor măsuri privative de libertate o problemă majoră și extrem de urgentă este inexistența regulamentului de aplicare a legii. Regulamentul ar fi trebuit adoptat, prin hotărâre de guvern, în scurt timp după intrarea în vigoare, pe 1 februarie 2014, a noilor coduri în materie penală și a legislației execuțional-penale aferente.
Deși s-a dorit a fi una modernă, amintita lege guvernează de doi ani activitatea din spațiile de detenție, însă numai parțial, întrucât lipsa regulamentului face imposibilă aplicarea acelor prevederi din lege care contravin vechii legi. Concret, de doi ani de zile aresturile și penitenciarele din România își desfășoară activitatea zilnică teoretic după noua lege, adoptată în 2013, însă de fapt continuă să aplice regulamente anterioare. În penitenciare se aplică regulamentul de aferent Legii nr. 275/2006 pe când în aresturi, după știința noastră, se aplică un regulament care datează din anul 2005.
Această stare de fapt, care creează cel puțin disfuncționalități iar uneori situații absurde, durează de doi ani și afectează deopotrivă munca personalului din spațiile de deținere, cât și pe deținuți.
Pentru a vă da numai câteva exemple, amintim că la nivelul centrelor de arest preventiv continuă practica încătușării cvasi-automate a deținuților pe timpul cât aceștia sunt transportați, deși în Legea nr. 254/2013 utilizarea mijloacelor de imobilizare este prevăzută ca o excepție și nu ca regulă. De asemenea, lipsa regulamentului de aplicare a legii afectează activitatea în centrele pentru tineri și minori, în condițiile în care acestea au suferit, cel puțin scriptic, transformări radicale la intrarea în vigoare a Legii 254/2013.
APADOR-CH, organizație care monitorizează respectarea drepturilor omului în penitenciare și aresturi încă din 1990, a atras atenția asupra acestei stări de fapt în toate rapoartele întocmite în urma vizitelor din 2014 încoace. Apreciem că adoptarea regulamentului de funcționare a Legii 254/2013 este o urgență cel puțin la fel de acută ca suspendarea prevederii care permite liberarea condiționată mai devreme a persoanelor private de libertate care scriu lucrări științifice în penitenciar.
Faptul că Guvernul nu a adoptat nici până acum regulamentul este de neînțeles mai ales deoarece un proiect de hotărâre de guvern în acest sens a fost întocmit și publicat în vederea dezbaterii publice pe pagina de Internet a Ministerul Justiției încă din februarie 2014.
Facem apel pe această cale la Guvern pentru a adopta cât mai rapid regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/02/pre-trial.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-02-04 09:22:332016-02-04 09:38:06Apel pentru aprobarea regulamentului de aplicare a legii executării pedepselor
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Șerban Marinescu a fost agresat în iunie 2007 de trei polițiști de la Secția 22 din București, când a vrut să facă o plângere contra unui taximetrist. Timp de opt ani niciun procuror nu a reușit să-i găsească vinovați pe cei trei care continuă să profeseze ca apărători ai legii și ordinii în România
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat azi România pentru încă un cetățean bătut de poliție. Cazul Șerban Marinescu vs. România a ajuns la CEDO în 2013, după ce în țară plângerea celui agresat de poliție a fost pasată de patru ori între parchet și tribunale.
Faptele
La 2 iunie 2007, Șerban Marinescu a avut o altercație cu un șofer de taxi care refuza să-i dea restul pentru o cursă, seara târziu, în fața casei. Ca să-l intimideze, taximetristul a condus până la Secţia 22 de poliţie din Bucureşti. La secție, Marinescu a vrut să facă plângere împotriva taximetristului, dar s-a trezit că e bruscat de trei polițiști, lovit cu pumnii și picioarele și legat de o balustradă, pe un hol din secție.
Certificatul medico-legal, emis de IML în dimineața imediat următoare vizitei la poliție, confirmă că Marinescu a fost victima unei agresiuni care necesită 7-8 zile de îngrijiri medicale.
Cronologia pasării răspunderii
Plângerea împotriva polițiștilor și a șoferului de taxi a fost depusă chiar în ziua de 5 iunie 2007, la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 6 Bucureşti cu nr. 5717/P/2007. Răspunsul oficial al poliției a fost să-și acopere angajații bătăuși sub explicația că Marinescu venise deja bătut la secție și pentru că era recalcitrant a fost legat cu cătușe de balustrada scării, ca să se calmeze.
Timp de aproape opt ani dosarul Marinescu a fost plimbat între parchet și judecătorie, procurorii refuzând să-i trimită în judecată pe acuzați pentru faptele lor:
– Prima rezoluție de neîncepere a urmării penale faţă de lucrătorii de poliţie, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă, iar față de taximetrist, pentru lipsire de libertate, a fost dată de Parchet în iulie 2009;
– Instanța a desființat soluția Parchetului în noiembrie 2010 și a cerut din nou reluarea cercetărilor;
– Zece luni mai târziu, Parchetul a decis tot neînceperea urmăririi penale, fără să mai facă alte cercetări;
– În 2012 instanța se pronunță din nou în favoarea victimei și trimite pentru a doua oară cauza la Parchet;
– În iunie 2014 Parchetul dispune clasarea cauzei întrucât faptele nu există;
– Reclamantul contestă pentru a a treia oară soluţia procurorului. În februarie 2015 instanţa constată că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru fapta de purtare abuzivă şi trimite cauza la parchet în vederea începerii urmării penale cu privire la fapta de lipsire de liberate;
– În iulie 2015 Parchetul clasează din nou cauza pentru a patra oară pentru fapta de lipsire de libertate;
– Reclamantul contestă din nou, iar instanţa, la data de 2 decembrie 2015 pentru a patra oară trimite cauza la procuror pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi de a completa urmărirea penală.
După 8 ani de la incidentul din Secţia 22 de poliţie, dosarul este tot la parchet în curs de soluţionare.
În acest timp niciunul dintre polițiști nu și-a pierdut funcția, nu a fost sancționat. Pe tot parcursul procesului ei au avut reprezentare juridică gratuită din partea unuia dintre sindicatele polițiștilor. Cazul Marinescu se poate repeta oricând.
Ce zice CEDO
Reclamantul s-a plâns în octombrie 2013 Curţii Europene că a fost victima unui tratament inuman şi degradant din partea agenţilor statului, că nu a beneficiat de o anchetă efectivă (art. 3 din Convenţie) şi că nu a beneficiat de un recurs efectiv în sensul art.13 din Convenţie.
În contradictoriu, Guvernul României a argumentat la CEDO că această cauză ar fi prematură, atâta vreme cât judecarea ei nu s-a încheiat în țară. CEDO a considerat, însă, că opt ani ar fi fost suficienți ca dosarul să-și găsească o rezolvare.
În hotărârea publicată azi, CEDO subliniază deficiențele anchetei interne, faptul că procurorii au eșuat în audierea victimei și a martorilor, și constată că perioada lungă de timp scursă de la petrecerea faptelor până acum este incompatibilă cu cerința de promptitudine inclusă în obligațiile procedurale prevăzute la articolul 3 al Convenției Drepturilor Omului. Prin urmare CEDO i-a acordat despăgubiri lui Marinescu, în valoare de 7500 de euro, și a condamnat statul român pentru încă o încălcare a articolului 3 din Convenție.
APADOR-CH, prin avocatul Nicoleta Popescu, i-a oferit lui Șerban Marinescu asistență și reprezentare juridică pe tot parcursul procedurilor interne, susținându-l și în fața CEDO.
Mă bucur că am câștigat, dar în același timp sunt trist că așa ceva mai e posibil în România zilelor noastre. Timp de 8 ani am simțit cum instituțiile statului au fost complet indiferente, ba chiar ostile. Mulțumesc avocatei Nicoleta Popescu și APADOR-CH, fără de care nu aș fi putut să duc acest drum până la capăt. Sper ca lupta noastră din toți acești ani să forțeze justiția română, poliția, guvernul și alte instituții să își reconsidere poziția față de propriii cetățeni.”- Șerban Marinescu
O statistică tristă a abuzurilor poliției la adresa cetățenilor, în ultimii ani, găsiți aici.
Pentru detalii,
Nicoleta Popescu, avocat APADOR-CH
0733.078.723
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/12/serban-marinescu.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-12-15 11:34:322019-05-27 20:37:10România, condamnată la CEDO pentru încă un cetățean bătut de poliție
Utilizăm cookie-uri pentru ca site-ul să funcționeze optim. Continuând navigarea vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor.
OKNoPrivacy policy
