Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile
Consiliul Național de Integritate – ce este și ce ar trebui să fie?
Analiză juridică Consiliul National de Integritate
– Organizare si funcționare –
Consiliul National de Integritate (CNI) este pentru Agenția Naționala de Integritate (ANI) o structura similara board-ului (consiliului director) pentru o asociație. Aceasta similitudine rezulta, in principal, din atribuțiile prevăzute de lege pentru CNI.
Legea care reglementează atât structura, cat si atribuțiile si funcționarea CNI este Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate. Aceasta lege a suferit mai multe modificări, cea mai recenta fiind cea adusa prin OUG 5/2013 (care a privit regimul salarizării personalului).
Astfel, capitolul IV din Legea 144/2007 are denumirea “Consiliul National de Integritate”, iar in articolele 34 – 40 din aceasta lege este reglementat, in principal, mecanismul de organizare si funcționare al CNI. Prevederi care interesează CNI pot fi găsite si in alte articole din Legea 144/2007 (de exemplu, in art. 26, art. 29).
De asemenea, activitatea CNI este reglementata si prin Regulamentul de organizare si funcționare a Consiliului National de Integritate, aprobat prin Hotărârea CNI nr. 3 din 1.03.2011 (regulamentul este postat pe site-ul CNI). Este de menționat ca, pe ordinea de zi a ședinței CNI din 15.04.2013, primul punct se refera la “actualizarea” (probabil, modificarea) acestui regulament.
*
Ce este CNI? Potrivit art. 34 din Legea 144/2007, CNI este un organism reprezentativ, aflat sub control parlamentar exercitat de Senat, cu activitate nepermanenta.
*
Numirea membrilor CNI se face de către Senat, astfel cum prevede art. 35 al. 1 din Legea 144/2007. Numirea se face prin hotărâre a Senatului, care se publica in Monitorul oficial. Fiecare membru este, însă, desemnat, de autoritatea/instituția/entitatea pe care o reprezintă.
*
Componenta actuala a CNI poate fi caracterizata ca fiind stufoasa/numeroasa si politizata. Astfel, potrivit art. 35 al. 1 din Legea 144/2007, CNI este format din următorii membri:
- cate un membru desemnat de fiecare grup parlamentar din Senat (in prezent, in Senat sunt 5 grupuri parlamentare: PSD-PC, PNL, PDL, UNPR, UDMR);
- un membru desemnat de grupul minorităților naționale din Camera Deputaților;
- un membru desemnat de Ministerul Justiției;
- un membru desemnat de Ministerul Finanțelor Publice;
- un membru desemnat de Uniunea Națională a Consiliilor Județene din Romania (din tabelul cu membrii CNI, postat pe site-ul CNI, rezulta ca UNCJR nu si-a desemnat un reprezentant);
- un membru desemnat de Asociația Municipiilor din Romania
- un membru desemnat de Asociația Orașelor din Romania
- un membru desemnat de Asociația Comunelor din Romania
- un membru desemnat de Agenție Naționala a Funcționarilor Publici, ca reprezentant al înalților funcționari publici;
- un membru desemnat de Agenție Naționala a Funcționarilor Publici, ca reprezentant al funcționarilor publici;
- un membru desemnat de comun acord de asociațiile magistraților, legal constituite (din tabelul cu membrii CNI, postat pe site-ul CNI, rezulta ca nu a fost desemnat un astfel de reprezentant);
- un membru desemnat de organizațiile societății civile legal constituite, cu activitate in domeniul drepturilor omului, juridic sau economico-financiar (din tabelul cu membrii CNI, postat pe site-ul CNI, rezulta ca locul reprezentantului societății civile este vacant de la data de 21.06.2012, ca urmare a demisiei lui Codru Vrabie);
In prezent, tabelul cu membrii CNI, postat pe site-ul CNI, conține 14 poziții, inclusiv locul vacant al reprezentatului societății civile. Deci, practic, in CNI activează 13 membri. Teoretic, prin ocuparea tuturor pozițiilor de membri, componenta CNI ar urca la 16 membri.
Numărul real al persoanelor implicate în structura CNI este, în realitate, dublu, deoarece, potrivit art. 35 al. 3 din Legea 144/2007, fiecare dintre aceste entități își mai desemnează si câte un supleant. Din examinarea proceselor-verbale de ședința ale CNI rezulta ca, de regula, atunci când lipsește membrul titular, se prezinta la ședința supleantul, potrivit art. 37 al. 4 din Legea 144/2007 (desigur, exista situații când lipsesc ambii).
Deci, practic, la aceasta data, in cadrul CNI activează 26 de persoane (membri si supleanți), iar, prin ocuparea tuturor pozițiilor prevăzute de lege, numărul total al acestor persoane poate urca la 32 (16×2).
*
Cine poate fi membru CNI? Art. 35/1 din Legea 144/2007 prevede ca poate fi numita in funcția de membru al Consiliului National de Integritate persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
- este cetățean roman;
- are capacitate deplina de exercițiu;
- are studii superioare atestate in condițiile legii;
- nu a fost agent sau colaborator al serviciilor de informații înainte de anul 1990;
- nu a fost si nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al actualelor servicii de informații;
- nu s-a constatat in mod definitiv ca s-a aflat într-o stare de incompatibilitate, in conflict de interese sau ca ar fi existat diferențe semnificative mai mari de 10.000 de euro intre venituri si cheltuieli;
- nu a fost condamnat pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, pentru care nu a intervenit reabilitarea
- nu are cazier fiscal;
- este apt din punct de vedere medical si psihologic pentru exercitarea funcției.
Dovada ca persoana respectiva nu a fost si nici nu este agent sau colaborator al serviciilor de informații se face pe baza declarației pe propria răspundere, autentificată de un notar public (art. 35/1 al. 2 din Legea 144/2007).
*
Alegerea si revocarea președintelui CNI . Potrivit art. 36 din Legea 144/2007, președintele CNI este ales dintre membrii acestuia, prin votul a cel puțin 1/2 plus unu dintre membrii CNI. Votul este secret. Termenul in care CNI trebuie sa-si aleagă un președinte este de 5 zile de la data ședinței de constituire a CNI.
Tot in art. 36 din Legea 144/2007, se mai prevede ca președintele CNI poate fi revocat daca se afla într-unul dintre următoarele cazuri:
– a încălcat Constituția
– a încălcat vreo lege (redactarea textului art. 36, care conține sintagma “a încălcat Constituția si legile țării,” nu poate fi interpretata in sensul ca președintele CNI poate fi revocat numai după ce a încălcat si Constituția si toate legile tarii; încălcarea Constituției sau a unei legi este suficientă pentru revocare)
– a executat cu rea-credință atribuțiile ce îi revin prin funcția deținută.
Revocarea poate fi dispusa prin votul a cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor CNI. Votul este secret.
Se observa ca revocarea președintelui se poate dispune mai greu decât alegerea sa. Revocarea presupune votul a 2/3 din membri, deși alegerea s-a făcut cu votul a ½+1 din membri.
*
Mandatul membrilor CNIDurata mandatului unui membru CNI este de 4 ani. Mandatul poate înceta, mai înainte de cei 4 ani, in următoarele cazuri:
– prin demisie
– in caz de deces
– prin revocare de către Senat, pentru neîndeplinirea atribuțiilor legale. Reprezintă neîndeplinirea atribuțiilor legale si cazul in care un membru al CNI absentează nemotivat la 3 ședințe consecutive sau la oricare 6 ședințe ale CNI in cursul unui an (art. 37 al. 3 din Legea 144/2007).
*
Cheltuielile de deplasare ale membrilor CNIArt. 29 al. 4 din Legea 144/2007 prevede ca ANI suporta, pentru membrii CNI, in limitele bugetului aprobat, cheltuielile de deplasare de la domiciliu, in cazul în care domiciliul acestora se afla in alta localitate decât municipiul București, precum si celelalte cheltuieli necesare efectuării deplasărilor in tara si in străinătate, in interesul realizării obiectivelor.
*
Indemnizația de ședință a membrilor CNIDe asemenea, art. 29 al 5 din Legea 144/2007 prevede ca membrii CNI au dreptul la o indemnizație de ședință de 1% din venitul salarial brut al președintelui ANI.
*
Obligații suplimentare ale membrilor CNIPotrivit art. 39 din Legea 144/2007, membrii CNI au obligația ca, in exercitarea atribuțiilor ce le revin:
– sa se abțină de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor lor politice privind activitatea CNI sau a ANI (actuala redactare a textului art. 39 interzice exprimarea/manifestarea convingerilor politice doar in legătura cu activitatea CNI sau ANI, fără a interzice exprimarea/manifestarea de convingeri politice care nu au legătură cu ANI sau CNI; o explicație a caracterului permisiv al textului privind exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor politice ar consta in numărul mare de politicieni prezenți in structura CNI);
– sa nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizație căreia ii este aplicabil același regim juridic ca si partidelor politice.
La aceste obligații se mai adaugă si cele din normele de conduita stabilite prin art. 17 – 20 din Regulament pentru membrii CNI.
In aceste norme de conduita, este definit conflictul de interese specific activității din cadrul CNI ca fiind situația in care unul din membrii acestuia are sau ar putea avea un interes personal de natură patrimoniala sau nepatrimoniala, care influențează sau ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate si imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 144/2007, sau care ar putea aduce atingere independentei operaționale a ANI (art. 17 al. 1 din Regulament).
In normele de conduita este definita si o alta forma a conflictului de interese ca fiind situația in care efectele unui act sau fapt juridic, încheiat sau efectuat de un membru al CNI, creează un conflict de interese, iar acel membru al CNI maschează actul sau faptul juridic, ori efectele acestora, printr-un interpus, pentru ascunderea conflictului de interese (art. 17 al. 3 din Regulament).
De asemenea, normele de conduita conțin si definiția interesului personal (la care se refera definitivă “conflictului de interese specific activității din cadrul CNI”) ca fiind orice avantaj material sau de alta natura, urmărit ori obținut, in mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, prin folosirea reputației, a influentei, a facilitaților, a relațiilor si a informațiilor la care membrii Consiliului au acces in virtutea profesiei, ocupației ori afilierii personale (art. 17 al. 2 din Regulament).
Normele de conduita mai prevăd si obligația membrilor CNI de a nu accepta, direct sau indirect, niciun fel de cadouri sau alte avantaje, patrimoniale sau nepatrimoniale, care ar putea influenta sau fi percepute ca influențând exercitarea atribuțiilor ori performanta îndeplinirii îndatoririlor asumate in cadrul CNI (art. 18 din Regulament).
Art. 19 din Regulament prevede obligația membrilor CNI de a depune la secretariatul CNI o declarație scrisa privind existenta unui conflict de interese, in maximum 3 zile de la data la care membrul CNI ia cunoștința despre intervenirea situației de conflict de interese, declarație care se aduce la cunoștință publica de îndată.
Pe toata durata existentei conflictului de interese, membrii CNI aflați in aceasta situație sunt obligați sa se abțină de la dezbaterea ori luarea oricărei decizii, cu caracter normativ sau individual. Mandatul membrilor CNI aflați in conflict de interese este exercitat de membrii supleanți corespunzători, pana la încetarea conflictului de interese (art. 19 al. 2 din Regulament).
*
Atribuțiile CNI sunt cele prevăzute in art. 38 al. 2 din Legea 144/2007:
- propune Senatului numirea și revocarea din funcție a președintelui și vicepreședintelui ANI;
- constată suspendarea din funcție a președintelui și vicepreședintelui ANI (art. 31 al. 3 din Legea 144/2007 prevede ca arestarea preventivă a președintelui, a vicepreședintelui sau a unui inspector de integritate al Agenției atrage suspendarea de drept din funcția pe care acesta o deține).
- aprobă prin hotărâre regulamentele de organizare și funcționare ale Consiliului și comisiilor Consiliului, precum și norme interne de conduită;
- aprobă, prin hotărâre, regulamentul de desfășurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcție a președintelui și vicepreședintelui ANI, precum si întreaga metodologie aferenta (privind: tematica de concurs, componența comisiilor pentru organizarea concursului sau examenului, elaborarea subiectelor, corectarea lucrărilor și soluționarea contestațiilor);
- analizează, informările și rapoartele trimestriale pe care le prezintă președintele ANI; președintele CNI poate solicita astfel de informări/rapoarte si mai des, de câte ori considera necesar;
- formulează recomandări referitoare la strategia și activitatea ANI de evaluare a averilor, a conflictelor de interese și a incompatibilităților;
- înaintează Senatului, anual și ori de câte ori consideră necesar, un raport despre activitatea ANI;
- îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.
- analizează raportul anual de audit al activității ANI. Potrivit art. 33 din Legea 144/2007, raportul de audit se întocmește în primele 3 luni ale anului și cuprinde, în mod obligatoriu recomandări privind:
- modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale;
- organizarea eficientă a ANI;
- comportamentul, comunicarea si asumarea responsabilităților de către conducerea ANI;
- necesitatea de reducere sau, după caz, de suplimentare a posturilor ANI
*
Ședințele CNIȘedințele CNI sunt publice (art. 38 al. 1 din Legea 144/2007). Legea nu prevede nicio excepție de la caracterul public al ședințelor.
CNI trebuie sa se întrunească in ședință cel puțin 1 ședință pe luna, precum si ori de câte ori este necesar (art. 40 al. 1 din Legea 144/2007).
CNI este convocat de președintele sau. De asemenea, poate fi convocat de ¼ din membrii săi (art. 40 al. 2 din Legea 144/2007).
Cvorumul de ședință este de 2/3 din numărul membrilor CNI, iar hotărârile se adopta cu votul majorității simple (1/2+1) a membrilor prezenți (art. 40 al. 3 din Legea 144/2007).
Secretariatul CNI este asigurat de personal desemnat din cadrul ANI (art. 40 al. 4 din Legea 144/2007).
În art. 4 – 13 din Regulament se fac detalieri cu privire la convocarea si desfășurarea ședințelor CNI.
Astfel, convocarea ședințelor CNI se face prin telefon, fax sau posta electronica, la adresele comunicate in fisa de corespondenta de către membrii CNI (formularul fisei de corespondenta este prevăzut in anexa la Regulament). Termenele de convocare a ședințelor sunt:
a) cu cel puțin 7 zile lucrătoare înaintea datei de desfășurare a ședințelor ordinare;
b) cu cel puțin 3 zile lucrătoare înaintea datei ședințelor extraordinare;
c) cu cel puțin 24 de ore înaintea ședințelor convocate pentru situații excepționale.
Este de remarcat ca in Regulament se face o diferențiere discutabila intre ședințele care nu au caracter ordinar: ședințe extraordinare si ședințe excepționale, deși in lege sunt prevăzute doar 2 categorii de ședințe: ordinare (cel puțin 1 data pe luna) si extraordinare (ori de câte ori este necesar).
Ședințele CNI sunt conduse de către președinte, iar în lipsa acestuia de către un președinte de ședință ales la începutul ședinței, cu votul majorității celor prezenți.
Președintele verifica existenta cvorumului (art. 10 al. 2 din Regulament).
Situația cvorumului se consemnează într-un proces-verbal de prezenta, întocmit la începutul fiecărei ședințe, care se semnează de toți membrii prezenți. In cazul lipsei cvorumului, președintele CNI poate decide amânarea ședinței cu cel mult 15 zile calendaristice (art. 8 al. 2 si 3 din Regulament).
Potrivit art. 9 din Regulament, dezbaterea subiectelor de pe ordinea de zi trebuie sa respecte următoarea ordine:
a) aprobarea si semnarea procesului-verbal al ședinței anterioare, precedate de îndreptarea eventualelor erori de consemnare;
b) aprobarea ordinii de zi;
c) dezbaterea subiectelor a căror soluționare se face prin adoptare de hotărâri;
d) dezbaterea subiectelor a căror soluționare se face prin adoptare de recomandări;
e) realizarea informărilor asupra activităților curente;
f) dezbaterea subiectelor care nu au documentație anexa la mapa de ședință;
g) dezbaterea subiectelor introduse prin suplimentarea ordinii de zi;
h) dezbaterea solicitărilor tehnice ale secretariatului CNI.
Nu poate fi înscris pe ordinea de zi nici un subiect care necesita adoptarea de hotărâre sau de recomandare fără existenta unui proiect in formă scrisa (art. 9 al. 2 din Regulament).
In cazul in care, in urma dezbaterilor din cadrul unei ședințe, se considera ca nu se poate lua o decizie cu privire la un subiect de pe ordinea de zi, acesta se reia in ședința imediat următoare. Amânarea adoptării unei decizii nu se poate face decât o singură data (art. 12 din Regulament).
Dezbaterile din cadrul ședințelor CNI si adoptarea deciziilor se consemnează in procesul-verbal al ședinței, care se întocmește de secretariatul CNI. Dezbaterile se înregistrează pe suport magnetic sau electronic, iar in baza înregistrării se întocmesc stenogramele ședințelor CNI.
Procesul-verbal al ședinței va cuprinde, in mod obligatoriu, potrivit art. 11 al. 2 din Regulament:
-subiectele discutate de pe ordinea de zi
-punctele de vedere exprimate de către membrii CNI si participanții invitați
-deciziile adoptate
-numărul de voturi acordat pentru fiecare decizie adoptata in parte.
Procesele-verbale si deciziile adoptate, hotărâri si/sau recomandări, se semnează de către președintele de ședință.
*
Comisia de evaluare din cadrul CNI răspunde la întrebarea cine verifica integritatea celor care verifica integritatea, cu alate cuvinte, cine verifica integritatea persoanelor din structura ANI (președinte, vicepreședinte, restul personalului)
Potrivit art. 381 din Legea 144/2007, activitatea de evaluare a averii, a intereselor și a incompatibilităților pentru președintele și vicepreședintele ANI, precum și pentru personalul acesteia se face, în condițiile acestei legi, de către o comisie de evaluare din cadrul CNI, alcătuită din 5 membri.
Cei 5 membri ai comisiei de evaluare sunt desemnați de CNI, la propunerea președintelui CNI.
Aceeași comisie de evaluare din cadrul CNI are, pe lângă atribuțiile cu privire la integritate, si atribuții de evaluare a capacității manageriale a funcțiilor ANI. Evaluarea se face pe baza raportului anual de audit extern independent dispus de Senat (art. 26 al. 2 si 3 din Legea 144/2007). In urma acestui audit, comisia de evaluare poate propune CNI eliberarea din funcție a președintelui si/sau vicepreședintelui ANI, pentru incapacitate manageriala. Daca CNI apreciază ca se impune eliberarea din funcție pentru incapacitate manageriala, va trimite aceasta propunere Senatului, care va dispune (art. 25 lit. b si art. 26 al. 1 din Legea 144/2007).
Detalii privind funcționarea comisei de evaluare se găsesc in art. 14 – 16 din Regulamentul de organizare si funcționare a CNI. Printre altele, in regulament se prevede:
- Comisia de evaluare lucrează în prezența a cel puțin trei membri si ia decizii cu majoritatea membrilor săi, asigurând evaluarea averii, a intereselor și a incompatibilităților pentru președintele și vicepreședintele ANI, precum și pentru personalul acesteia, precum și evaluarea capacității manageriale a funcțiilor ANI.
- CNI desemnează si 3 membri supleanți ai comisiei de evaluare, care participă cu drepturi depline la ședințe, în absența membrului comisiei de evaluare pe care îl înlocuiește.
- Comisia de evaluare poate audia experți și persoane implicate ori interesate în cauzele cu care este sesizată.
- Mandatul comisiei de evaluare este de un an, cu posibilitatea reînnoirii.
- Comisia de evaluare poate fi revocată prin hotărârea CNI, dacă acesta constată îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor prevăzute de lege si de regulament.
- Comisia de evaluare informează CNI cu privire la rezultatele activității de verificare a personalului ANI, prin proces-verbal de constatare. CNI soluționează cauza și comunică hotărârea adoptată, președintelui ANI, pentru punerea în aplicare.
- In scopul evaluării capacității manageriale a funcțiilor ANI, comisia de evaluare se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată de: Senatul României, de CNI, de președintele ori de vicepreședintele ANI.
- Comisia de evaluare analizează evoluția indicatorilor manageriali, îndeplinirea obiectivelor de management ale președintelui ANI, modalitatea de implementare a strategiei anuale și, după caz, a concluziilor rapoartelor de audit extern independent
- Comisia de evaluare prezintă CNI un raport motivat privind capacitatea managerială. Președintele CNI înaintează Senatului acest raport si li trimite, spre cunoștința, președintelui și a vicepreședintelui ANI.
- In situația în care comisia de evaluare constată incapacitatea managerială, președintele CNI convoacă o ședință extraordinară a CNI. Hotărârile sau recomandările CNI adoptate în această ședință extraordinară se comunică Senatului României și ANI (reamintim ca, potrivit art. art. 25 lit. b si art. 26 al. 1 din Legea 144/2007, CNI poate propune Senatului revocarea din funcție a președintelui si/sau vicepreședintelui CNI, in caz de incapacitate managerială).
*
Actele CNIIn art. 40 al .3 din Legea 144/2007 se prevede ca, CNI adopta hotărâri cu votul majorității simple a membrilor prezenți. In Regulamentul de organizare si funcționare a CNI se prevede ca acesta adopta si recomandări. Adoptarea de recomandări rezulta din atribuțiile legale ale CNI, printre care se numără si formularea de recomandări, in anumite situații (art. 38 al. 2 lit. f din Legea 144/2007).
Potrivit art. 2 din Regulament, CNI adopta hotărâri privind:
-alegerea președintelui CNI
-delegarea unor însărcinări către membrii CNI
-regulamentul de organizare si funcționare a CNI
-regulamentul de organizare si funcționare a comisiilor CNI
-normele interne de conduita
-regulamentul cuprinzând metodologia elaborării proiectelor de hotărâri si de recomandări ale CNI
-regulamentul de desfășurare a ședințelor CNI
-regulamentele de concurs sau de examen pentru selectarea președintelui, a vicepreședintelui si a personalului ANI
-propunerea de numire a președintelui si a vicepreședintelui ANI, in baza rezultatelor concursului sau examenului
-constatarea suspendării din funcție a președintelui sau a vicepreședintelui ANI
-propunerea revocării din funcție a președintelui si a vicepreședintelui ANI
-revocarea președintelui CNI
-obiectivele de management elaborate si asumate de președintele ANI (președintele ANI trebuie sa le prezinte plenului CNI, în termen de 30 de zile de la depunerea jurământului in fata plenului Senatului)
-componenta comisiei de evaluare din cadrul CNI
-constatarea neîndeplinirii atribuțiilor de către un membru al CNI, prin absenta nemotivata la trei ședințe consecutive sau la oricare șase ședințe ale CNI in cursul unui an
-aprobarea strategiei întocmita de președintele ANI, privind procedurile de evaluare a averii, a conflictelor de interese si a incompatibilităților de către ANI
-orice alte atribuții stabilite prin lege sau orice alte însărcinări stabilite prin Regulament
Potrivit art. 3 din Regulament, CNI adopta recomandări privind:
-strategia si activitatea ANI privind evaluarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilităților
-modificările legislative privind prevenirea si verificarea conflictelor de interese si a incompatibilităților, respectiv privind controlul averilor, in baza sesizărilor venite din partea președintelui ANI
-masurile si acțiunile necesare pentru creșterea eficientei activității ANI, in baza informărilor trimestriale din partea președintelui ANI sau in baza concluziilor rapoartelor anuale de audit extern independent
-practicile si procedurile administrative pentru aplicarea legislației privind domeniile conflictelor de interese, incompatibilităților si declarării averilor, precum si a prevederilor din alte acte normative aflate în strânsă legătură cu aceste domenii
-strategia privind procedurile de evaluare a averii, a conflictelor de interese si a incompatibilităților de către ANI
f) orice alte atribuții stabilite prin lege sau orice alte însărcinări stabilite prin Regulament.
*
Registrele CNI.Potrivit art. 21 din Regulament, Secretariatul CNI întocmește si păstrează la zi cel puțin 6 registre de documente, după cum urmează:
a) Registrul pentru evidenta hotărârilor CNI
b) Registrul pentru evidenta recomandărilor CNI
c) Registrul pentru evidenta sesizărilor privind personalul ANI
d) Registrul proceselor-verbale
e) Arhiva înregistrărilor magnetice si electronice
f) Registrul de corespondenta a CNI
De asemenea, la CNI pot fi întocmite si păstrate si alte arhive de informații si date, potrivit legii (art. 21 al.1 lit. g din Regulament). Spre exemplu, potrivit art. 22 din Regulament, comunicările dintre CNI si alte entități publice sau private trebuie sa fie si arhivate, prin grija secretariatului CNI. Arhiva comunicărilor este distincta de registrul de corespondenta (in care doar se înregistrează comunicările).
*
Transparenta in activitatea CNI.In Regulamentul de organizare si funcționare a CNI, exista o prevedere importanta in articolul final, art. 26, in sensul ca hotărârile, recomandările, procesele-verbale si alte informații care, potrivit legii, sunt de interes public, se publica pe pagina de internet a ANI, la secțiunea „CNI”, in termen de 3 zile de la adoptare. Este o prevedere care elimina orice echivoc in legătură cu publicarea documentelor de interes public provenite de la CNI.
