Tag Archive for: conducerea la secție

You are here: / conducerea la secție

Posts

La cererea APADOR-CH, Avocatul Poporului atacă Legea poliției la CCR

/in , , /by

Legea prin care poliția a primit dreptul de a ține oamenii la secție pe perioade nedefinite a fost atacată la Curtea Constituțională, după un demers făcut de APADOR-CH

Avocatul Poporului a dat curs solicitării APADOR-H și a atacat la Curtea Constituțională articolul din Legea poliției care legiferează privarea de libertate pe durată nedeterminată. Mai exact,  art. 31 al. 1 lit. b şi art. 36-40 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, prevăd că o persoană poate fi condusă administrativ la secția de poliție și ținută acolo pe o durată nedeterminată.

Conducerea unei persoane la sediul poliţiei este o măsură administrativă care poate fi dispusă de poliţist în anumite cazuri (conduită violentă/agresivă, pregătirea sau comiterea unei fapte ilegale, probleme privind stabilirea identităţii etc.). Deși se deosebește de arest sau reținere, conducerea administrativă este tot o privare de libertate și de aceea ea a căpătat garanții suplimentare, de respectare a drepturilor persoanei conduse, prin modificările aduse la lege în 2019.

În timpul dezbaterilor pe marginea modificării Legii 218/2002, APADOR-CH a formulat câteva amendamente acceptate de Ministerul Afacerilor Interne, iar printre modificări s-a numărat și scurtarea perioadei de conducere de la maximum 24 de ore, cât era în legea veche, la 8/12 ore. Legea a fost, însă, modificată la Camera Deputaților, unde a fost eliminat complet termenul maxim de 8/12 ore și astfel a rezultat o lege prin care poliția a primit dreptul de a ține oamenii la secție pe perioade nedefinite.  

La 10 martie 2020 APADOR-CH a adresat un apel atât parlamentarilor, să modifice legea, cât și Avocatului Poporului, să semnaleze neconstituționalitatea legii la CCR. Deși ne-a răspuns prin poștă la solicitare, nu prin email, în aceste vremuri pandemice, apreciem totuși decizia Avocatului poporului de a da curs solicitării APADOR-CH și vom continua să urmărim subiectul, formulând un amicus curiae la CCR.

Citește răspunsul Avocatului Poporului

Ce drepturi ai când ești condus la secția de poliție

/in , , , /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

O nouă lege promulgată recent de președinte aduce o serie de modificări și clarifică diverse situații în care polițistul interacționează cu cetățeanul. De la prezentare și legitimare, la încătușare,  percheziție, controlul bagajelor și conducerea la secție.

Această din urmă procedură vizează acele cazuri în care identitatea unei persoane nu poate fi stabilită pe loc de către organul de ordine sau e nevoie ca persoana respectivă să fie îndepărtată din locul în care există o suspiciune că a făcut sau se pregătește să facă o faptă ilegală ori deranjează ordinea publică etc.

Conducerea la secție este o măsură administrativă și nu înseamnă nici arestare, nici reținere. În legislația noastră era prevăzut până acum ca o persoană să fie condusă la secție și ținută acolo maximum 24 de ore, fără a beneficia în acest timp de vreunul din drepturile garantate în caz de reținere și arestare: dreptul la un avocat, la medic sau la un telefon dat familiei. În această perioadă  de lipsire de libertate, reglementată insuficient în legislația națională, se petreceau adesea abuzuri, poliția nefiind obligată să informeze familia condusului la secție sau să-i elibereze acestuia vreun act doveditor.

Salutăm faptul că în forma propusă de MAI, adoptată de Parlament și promulgată au fost introduse  și amendamentele APADOR-CH, printre care cel mai important este cel care vizează drepturile persoanei conduse la secție.

Ce drepturi ai când ești condus la secție

a) de a fi informat cu privire la motivele conducerii la sediul poliției;

b) de a fi informat cu privire la drepturile pe care le ai

c) de a fi asistat de un avocat, precum și de a nu da nici o declarație fără prezența  acestuia, cu excepția comunicării datelor de identificare;

d) de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane aleasă de tine;

e) de a solicita informarea reprezentanților diplomatici ai statului de proveniență, în cazul cetățenilor străini;

f) de a fi consultat de un medic, la alegere, pe cheltuiala ta;

g) de a comunica prin interpret sau prin intermediul unei persoane cu aptitudini de comunicare, în situația în care nu vorbești sau nu înțelegi limba română ori nu te poate exprima.

Informarea va fi făcută de polițist înainte de conducerea la secție, Noile reglementări modifică mai multe legi: OUG 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliției de Frontieră Române, Legea nr.17/1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor și Legea nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Când și de ce poți fi condus la secție

Poliţistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliției, atunci când:

a) nu s-a putut stabili identitatea acesteia, ori există suspiciuni cu privire la identitatea declarată sau veridicitatea documentelor prezentate;

b) datorită locului, momentului, circumstanțelor, bunurilor aflate asupra sa, ori comportamentului, creează suspiciunea că pregătește sau a comis o faptă ilegală;

c) prin acțiunile sale periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, ordinea publică sau alte valori sociale;

d) luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică;

e) a săvârșit în flagrant o faptă prevăzută de legea penală, constatată potrivit normelor de procedură penală;

f) este dată în urmărire, potrivit legii;

h) este necesară executarea unui mandat, emis potrivit legii; i) a evadat din starea legală de reținere sau deţinere, a fugit dintr-un centru educativ, centru de detenție sau din unitatea în care executa măsura internării medicale;

j) nu respectă măsura luării în custodie publică; Polițistul are obligația de a raporta despre conducerea persoanei la sediul poliției.


Dezbaterile pe marginea acestor modificări au fost coordonate de MAI în perioada 2017-2018, iar propunerile făcute de APADOR-CH pe diverse teme incluse în aceste legi au fost preluate integral de autorii proiectului de lege.

Puteți citi integral:

Tabelul comparativ cu modificările la legile amintite

Răspunsul MAI la modificările propuse de APADOR-CH

Noua lege intrată în vigoare.

Când Poliția te bate, IML îți ia banii

/in , /by

Bucureșteanul Florin Urzică se plimba prin zona Arenei naționale, în data de 29 februarie, când s-a trezit culcat la pământ și agresat de mai mulți polițiști. Fără să-i ceară vreun act de identitate, doi dintre polițiști l-au ținut, iar un al treilea l-a bătut cu bastonul tonfa.

Ulterior Urzică a fost dus la Secția 9, unde a fost bătut în continuare de același polițist – un individ cu mustață, după cum spune Urzică – și ținut încătușat pe un hol al poliției, timp de opt ore și jumătate. În acest timp nu s-a produs vreo identificare a cetățeanului Urzică, deoarece polițiștii erau ocupați să bea și să mănânce, în secție, unde se ținea parastasul unui coleg recent decedat.

După cele opt ore în care cetățeanul Urzică habar n-a avut de ce este încătușat și ce i se reproșează, a fost dus la parchet unde a primit o ordonanță de reținere pentru 24 de ore. Urzică susține că bătaia primită la Secția 9 a fost pentru a-l obliga să admită că ar fi comis furturi sau spargeri, pe care polițiștii le aveau cu autor necunoscut.

Pentru că la parchet lui Urzică i s-a făcut rău – acuza dureri de cap puternice din cauza bătăii – a fost chemată o ambulanță care l-a transportat la Spitalul Universitar de Urgență București. Rapoartele medicilor care l-au consultat confirmă bătăile primite de Urzică în ziua respectivă. Totuși el a fost trimis înapoi în arest, cu un guler cervical montat în jurul gâtului, pentru că acolo acuza cele mai mari dureri. În seara zilei de 1 Marie, din cauza unei hemoragii nazale Urzică a fost dus la Spitalul Pantelimon, care se afla în apropierea secției de poliție.

Pe 6 martie, când a fost vizitat în arestul Secției 9 de către reprezentantele APADOR-CH, Urzică purta gulerul cervical, avea ochiul stâng umflat şi vânăt şi prezenta mai multe urme de lovituri pe piciorul drept. În plus, s-a plâns de dureri mari la cap şi gât, care nu cedează nici cu  calmante puternice.

Florin Urzică a reclamat comportamentul agresiv al polițiștilor și a solicitat conducerii secţiei de poliţie să fie dus la un medic legist, care să constate urmele lăsate de polițiști asupra lui. Din păcate, un consult la Institutul de Medicină Legală costă, conform legii, în jur de 100 de lei, bani pe care cetățeanul bătut de poliție nu-i are. Un astfel de certificat i-ar folosi în cazul unui proces cu poliția.

Citiți aici raportul complet asupra cazului Urzică și condițiile existente în arestul poliției.

 

În ciuda numeroaselor cazuri de cetățeni agresați de poliție, care și-au găsit dreptatea numai la CEDO, pare că instituțiile românești nu se sinchisesc să ia măsuri împotriva acelor polițiști care continuă să producă astfel de incidente. Urzică este probabil, doar cel mai recent caz de cetățean bătut într-o secție de poliție. Și în cazul lui, ca și în celelalte cercetate de APADOR-CH, s-au constatat încălcări flagrante ale legilor în vigoare.

Se impune din ce în ce mai mult necesitatea amendării Legii poliției, cel puțin în privința procedurilor ce privesc conducerea la secție. Nu e normal ca un cetățean  condus la secție să fie bătut, încătușat, ținut pe holuri timp de opt ore jumătate pentru ca polițiștii să bea și să mănânce la un parastas.

 

Concluziile APADOR-CH, în urma cercetării acestui caz:

 

[box type=”info”]

1.         APADOR-CH cere ca parchetul să investigheze cu celeritate şi imparţialitate acuzaţiile  credibile de rele tratamente comise de poliţiştii de la Secţia 9. Organele de poliţie pot utiliza forţa numai în situaţii limitate, cu respectarea proporţionalităţii intervenţiei şi cu scopul de a imobiliza persoana, nu de a o supune unor corecţii fizice ilegale.

2.         APADOR-CH cere reglementarea strictă a modului de operare al poliţiştilor în perioada ce precede emiterea ordonanţei de reţinere, care să prevină comportamentul abuziv al forţelor de ordine.

3.         Asociaţia solicită ca toate persoanele care sunt conduse la secţiile de poliţie să fie înregistrate în registrul special indiferent  de motivul conducerii precum şi scoaterea registrului din categoria informaţiilor secret de serviciu;

4.         APADOR—CH cere insistent ca agenţi sau ofiţeri de poliţie împotriva cărora există plângeri în curs de investigare la parchete să nu mai lucreze cu publicul până la finalizarea cercetărilor;

5.         Asociaţia solicită DGPMB declanşarea unor cercetări cu privire la participarea mai multor poliţişti la un parastas organizat în sediul Secţiei 9 în cursul zilei de 29 februarie a.c. Asociaţia solicită şi explicaţii în privinţa duratei exagerate (8 ore şi 30 de minute) a ţinerii lui Florin Urzică în cătuşe, pe un coridor;

6.         APADOR-CH cere explicaţii şi pentru intervenţia poliţistului în cabinetul medicului de serviciu de la Spitalul Pantelimon în timp ce acesta îl consulta pe Florin Urzică.

[/box]

Când poliția te identifică (și) cu pumnii și cătușele

/in /by

Șerban Marinescu întârziase în oraș, cu prietenii, la o bere. Noaptea a venit acasă cu un taxi, dar în fața blocului, când să coboare, s-a enervat că nu primește restul de la taximetrist. S-a certat cu el, iar taximetristul a plecat în trombă, cu tot cu client, spre o secție de poliție, ca să-i arate el rest. Clientul nu s-a împotrivit, socotind că la poliție și el poate depune plângere împotriva taximetristului.

Marinescu a rămas în taxi în timp ce șoferul a intrat în secția de poliție și a revenit însoțit de trei agenți. Marinescu spune că au refuzat să-l asculte şi nu i-au permis să depună plângere împotriva taximetristului: „M-au bruscat și m-au târât în secție, spunând: ce, mă, vrei să depui plângere, mă?!”. În acea noapte polițiștii l-au legat cu cătușe de o balustradă în poliție și i-au administrat o bătaie cu pumni și picioare, după care l-au legitimat.

La 5 dimineața Marinescu și-a sunat niște prieteni ca să vină să-l ajute să ajungă de la poliție la IML.

Faptele s-au petrecut pe 2 iunie 2007, la Secția de poliție 22 din Drumul Taberei. Asistent universitar la Facultatea de Arhitectură București, Șerban Marinescu se judecă de atunci cu Poliția română, care nu recunoaște nimic. Motivația poliției: cetățeanul a fost imobilizat și identificat, pentru că era violent.

„Senzația mea e că toate instituțiile statului sunt împotriva ta. Vor să te încuie cu orice ocazie”

Certificatul medico legal întocmit în dimineața de 2 iunie, după „vizita” la poliție a lui Șerban Marinescu spune așa: „echimoză reg. palpebrală ochi drept, leziuni traumatice care necesită 7-8 zile de îngrijiri medicale”. În pozele făcute de prietenii care au venit să-l ia de la secție apare un Marinescu cu buza spartă, tumefiată, gura plină de sânge, sânge pe față și ochi speriați.

După „vizita” la poliție Marinescu și-a declarat clar intenția de a reclama comportamentul polițiștilor. [quote]Din atitudinea lor a reieșit tot timpul că nici prin cap nu le trecea că poți să-i reclami. Cred că m-au considerat un băiat de cartier. Senzația mea atunci era că trei șmecherași m-au bătut pentru că puteau, și-au vărsat toată frustrarea lor asupra mea[/quote] .A fost asistat și reprezentat în instanță de avocatul APADOR-CH Nicoleta Popescu. „Deși foarte multă lume m-a descurajat, că în ce mă bag, că oricum o să pierd. Din păcate există mentalitatea asta la noi că nu e bine să „te pui cu ei”, am făcut acest proces pentru onoare mea, sunt conștient că atitudinea poliției oricum nu se va schimba”, crede Marinescu.

De altfel poliția nu și-a cerut niciodată scuze pentru comportamentul agresiv al celor trei agenți, iar singura tentativă de „negociere” a fost atunci când cazul devenise public, iar Marinescu a fost sunat de cineva de la poliție. „Mi-au spus să ne înțelegem ca oamenii!”.

Procesul trenează de ani de zile din diverse motive. În principal procuratura consideră că fapta reclamată nu există. Prin urmare a dispus neînceperea urmăririi penale.

 

[toggle title_open=”Nicoleta Popescu – avocata APADOR-CH, face un rezumat al celor patru ani de procese:” title_closed=”Nicoleta Popescu – avocata APADOR-CH, face un rezumat al celor patru ani de procese:” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”” read_less_text=”” include_excerpt_html=”yes”]

Avocata Nicoleta Popescu îl reprezintă pe Marinescu în procesul cu poliția:

Inițial procurorii au anchetat cazul și au dat rezoluție de neîncepere a urmăririi penale pe motiv că fapta nu există. Am contestat soluţia la prim-procuror care evident a menţinut soluţia procurorului de caz. Instanța de fond a respins plângerea dlui Marinescu şi a considerat că în mod corect parchetul a soluţionat plângerea cu neînceperea urmăririi penale. Împotriva soluţiei pronunţate de Judecătoria Sector 6 am formulat recurs. Tribunalul ne-a admis recursul a casat soluţia instanţei de fond datorită unui viciu de procedură şi a reîntors dosarul la Judecătoria Sector 6 pentru rejudecare. De  dată aceasta acceaşi Judecătorie Sector 6  care iniţial ne-a respins plângerea a admis-o  a infirmat soluţia procurorului şi a decis reîntorcerea dosarului la parchet pentru continuarea cercetărilor. Împotriva acestei soluţii poliţiştii au formulat recurs. Tribunalul a respins recursul poliţiştilor şi a menţinut soluţia instanţei de fond.

Dosarul s-a reîntors la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6. Fără a face niciun un nou act procedural procurorul de caz (altul de această dată !!!) a pronunţat aceeaşi soluţie de neîncepere a urmăririi penale. Din nou a trebuit să reluăm procedura. Am formulat plângere la procurorul ierahic superior care evident ne-a respins plângerea si apoi ne-am adresat instanţei. În prezent plângerea împotriva NUP-ului de află pe rolul Judecătoriei sector 6 cu termen la data de 14 februarie 2012.

Noutatea este ca între timp s-a schimbat codul de procedură penală iar astfel de plângeri se judecă de instanţa de fond în mod definitiv  deci nu mai pot fi atacate cu recurs. Schimbarea a venit odata cu « mica reforma » pentru a mai scurta termenele de soluţionare a dosarelor.
In concluzie : in functie de soluţia judecătoriei vom şti dacă ne reîntoarcem la parchet sau avem o soluţie definitivă în intern şi ne putem adresa CEDO.[/toggle]

Declarațiile celor trei agenți, făcute la aceeași masă cu taximetristul, și inspirându-se unii de la alții, după cum povestește Marinescu, susțin că reclamantul nu ar fi fost bătut în secție, ci a venit așa adus de taximetrist. Totuși, polițiștii scriu că el a venit cu o crustă de sânge pe față, iar taximetristul scrie că sângera.

Șerban Marinescu e dezamăgit de trenarea lucrurilor și de reacțiile instituțiilor statului în cazuri de acest gen: [quote]Nu m-am așteptat ca statul să-mi apere drepturile, dimpotrivă, senzația e că toate instituțiile statului sunt împotriva ta. Vor să te încuie cu orice ocazie. La proces e cuvântul tău împotriva cuvântului lor. Statul ar trebui totuși să găsească mecanisme prin care cetățeanul să-și poată demonstra dreptatea în astfel de cazuri.[/quote]

Speranța lui Marinescu se conturează din ce în ce mai mult a fi Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Peste 125.000 de „conduși” la secție în 2010

[box type=”info”]

Conform estimărilor statistice întocmite de APADOR-CH în cadrul demersurilor de modificare a legii poliției, numărul cazurilor de conducere la secție în 2009 a fost de peste 110.000 pe toată țara, și de peste 125.000 în 2010.

Cifrele nu sunt, însă, complete, atâta timp cât nu toate secțiile de poliție țin această evidență sau doresc s-o facă publică. În unele județe APADOR-CH a fost nevoită să ceară aceste statistici cu ajutorul instanței.

Demersul APADOR-CH vizează scurtarea termenului de 24 de ore în care cetățeanul poate fi ținut în secție pentru identificare, precum și stabilirea prin legislație a unui set de măsuri pentru siguranța și informarea persoanei conduse la secție.

[/box]

Ce faci când Jandarmeria te abordează cu „Ia-l, bă, pe ăla!”?

/in , /by
Atunci când vă considerați victimele unor întâmplări neverosimile, de genul conducerii la secție pentru identificare, completate și de un eventual comportament agresiv al jandarmilor sau polițiștilor, este de preferat să contestați cât mai rapid procesele verbale pe care organele de ordine vi le-au întocmit cu această ocazie.
Normal ar fi să contactați un avocat care să vă îndrume, dar în linii mari, iată care ar fi informațiile pe care trebuie să le știți înainte de a face o contestație:

 

Cum se poate contesta procesul verbal

[box type=”tick”]

– În termen de 15 zile calendaristice de la data întocmirii procesului verbal constatator trebuie să depuneți o contestație la judecătoria din raza teritorială în care se află strada pe care a avut loc fapta sancționată în procesul verbal. De exemplu, pentru că în Piața Universității se întâlnesc trei sectoare – 1, 3 și 5 – este important să știți exact în ce sector se află strada menționată în procesul verbal ca loc din care ați fost ridicați.

[/box]

[box type=”alert”]Dacă trimiteți contestația la judecătoria greșită va fi înregistrată şi apoi redirecţionată către judecătoria competentă ceea ce înseamnă o întârziere de luni de zile.[/box]
[box type=”download”]– Anexați la contestație copii după procesul verbal și actul de identitate, dar sunt utile orice alte acte doveditoare în sprijinul afirmațiilor dumneavoastră din contestație.[/box]
[box type=”info”]- E util să aveți un martor credibil – cu nume și adresă – care să vă confirme varianta și să fie dispus să se prezinte în instanță. Dacă nu e dispus să meargă la judecătorie, e mai bine să nu vă încurcați.[/box]
[box type=”info”]- Contestația trebuie să fie formulată clar și cât mai concis. E bine să precizați că cereți judecarea și în lipsă. E util să vă prezentați la propriul proces, dar dacă se întâmplă să nu puteți și nu ați cerut să se judece în lipsă riscați să se suspende dosarul. În acest caz va trebui să solicitaţi repunerea dosarului pe rol în inteval de un an alfel, dosarul va fi închis.[/box]

Cum faceți plângerea penală

În cazul în care faptele au fost de natură să vă lezeze într-atât încât doriți să faceți și o plângere penală la adresa jandarmilor sau polițiștilor cu care ați interacționat, ar fi de preferat să vă adresaţi unui avocat. Plângerea se face la Parchetul de pe lângă Judecătoria din raza teritorială a străzii unde a avut loc fapta, și spre deosebire de contestație, pentru plângere nu există un termen fix. Dar e util să o faceți destul de repede după producerea faptelor, ca să nu vă pierdeți din credibilitate.
***

Model de contestație

Mai jos aveți un model de contestație, depusă de un cetățean bruscat de jandarmi și condus la secție în timp ce filma protestele din Piața Universității.

[box type=”note”]

JUDECĂTORIEI  SECTORULUI X,

Domnule Președinte,

Subsemnatul A. V., cu domiciliul în  orașul, str., nr., și domiciliul procedural ales în București, str., nr. , sect., depun prezenta

Contestație

împotriva Procesului Verbal seria … nr. … din data de …, emis de către (secția de poliție sau UM de jandarmi, dacă este menționat în procesul verbal), București,

în contradictoriu cu Jandarmeria Română cu sediul în str. Jandarmeriei nr.9-11, Sector 1, Bucureşti

În fapt, în data de 19.01.2012 în jurul orei 22 ieșeam din localul Edgar’s Pub din str. Edgar Quinet nr. 9, sector 1 împreună cu A. V.si C. P. Menționez că în zilele anterioare am filmat în zonă manifestațiile din Piața Universității pe care le foloseam ca arhiva personala fiind regizor de film, pentru un proiect cinematografic. În timp ce mergeam pe strada Edgar Quinet spre Universitate împreună cu A. V și C. P. spre locul de parcare, am văzut o mulțime de oameni alergând spre noi. Eu m-am oprit să filmez evenimentul. Pe măsură ce oamenii treceau pe lângă mine am văzut, la aproximativ 50-100 de metri un rând de jandarmi. Eu am continuat să filmez, lângă mine mai erau câțiva reporteri și doi cameramani de la televiziune. La un moment dat jandarmii au mai înaintat spre mine, iar eu am continuat să filmez. Pe stradă mai eram eu și rândurile de jandarmi. Un jandarm a ordonat: „Ia-l bă pe ăla!”. Din rând au ieșit trei jandarmi și m-au apucat cu brutalitate, cu toate că nu am fugit și nici nu am opus rezistentă. Ajuns în mijlocul lor au început să mă lovească cu bastoanele fără nici un motiv. Am încercat să-i opresc spunându-le că nu au nici un motiv să dea in mine. Loviturile au continuat, fapt care constituie un abuz. Un jandarm a strigat:„Vezi că vrea să fugă!” deși nu aveam pe unde să fug. Atunci m-au îmbrâncit și un baston m-a lovit în zona capului. M-au obligat să șterg tot ce am filmat, ceea ce am și facut, dar în timp ce încercam să șterg mai primeam câte o lovitură.

Menționez că a doua zi am reușit să recuperez prin procedee electronice imaginile filmate în momentul capturării mele, imagini pe care le voi atașa contestației înregistrate pe un DVD. Jandarmii m-au împins într-o nișă a Facultății de Litere, unde erau căzuți alți doi tineri. Unul dintre ei mi-a spus că nu-și mai simte piciorul. Am stat acolo aproximativ 15 minute până a venit mașina jandarmeriei. Precizez că înainte de a urca în maşină atât eu cât şi cele două persoane care mă însoţeau am spus jandarmilor că sunt jurnalist.

În mașină eram în total 22 de civili și dacă îmi aduc bine aminte, 5 sau 6 jandarmi. Un tânăr deja lovit si cu sânge pe față a mai fost lovit zdravan de câteva ori, altul îmbrăcat în alb, cu o haină destul de subtire a fost și el lovit de câteva ori din cauza unei suspiciuni a unui jandarm cum ca l-ar fi văzut înjurând în stradă. Drumul a durat aproximativ 30 de minute timp în care am fost percheziționați, jandarmii au urlat la noi și ne-au amenințat, ne-au obligat sa închidem telefoanele să nu-i înregistrăm. Am ajuns în jurul orei 22,40 la secția de poliție nr. 4.

Aici am fost coborât din mașină, condus în secție unde mi-am prezentat buletinul. Apoi, la cererea unui polițist îmbrăcat în civil şi de faţă cu el am scris o declarație despre cele întâmplate în care am menţionat şi faptul că am fost tratat cu brutalitate. Polițistul mi-a luat numarul de telefon și seria telefonului. După ce am dat declarația am fost dus într-un alt birou unde mi-au fost luate amprentele, am fost fotografiat la perete din față și profil și filmat cu toate că nu existau indicii că aş fi săvârşit vreo infracţiune. Nu am fost informat ca pot refuza aceasta procedura care presupune introducerea mea in baza de date cu fotografii, amprente si imagine video. Un polițist sau jandarm care purta  cagulă a completat procesul meu verbal cu”tulburarea linistii si ordinii publice” de asemenea tot el a completat ca eu “nu am obiecțiuni cu privire la întocmirea procesului verbal” şi mi-a aplicat prin acest proces verbal sancţiunea “avertisment” cu toate că i-am spus că nu sunt vinovat. După trei ore petrecute în secția de poliție am semnat în cele din urmă procesul verbal pentru a putea pleca şi pentru că am fost înștiințat de polițistul care mi-a luat declarația că-l pot contesta. Am părăsit secţia de poliţie în jurul orei 01,30 a zilei de 20 ianuarie.

În fapt nu sunt vinovat de cele acuzate în Procesul Verbal.

Solicit anularea Procesului Verbal prin care am fost sancţionat cu avertisment având în vedere faptul că nu mă fac vinovat de săvârșirea nici unei contravenții.

Solicit judecare şi în lipsă.

De asemenea cer scoaterea datelor mele (poze, amprente, imagini video) din baza de date a poliției deoarece datorită meseriei mele acest fapt îmi poate prejudicia dreptul la liberă exprimare și accesul la alte evenimente sociale spontane. Menționez că aceste date mi-au fost luate fără ca eu să fiu înștiințat asupra dreptului meu de a refuza.

La incidentul din strada Edgar Quinet  au fost prezente cu mine A. V domiciliata în …..și C. P., dmiciliată în…………, martore care pot confirma cele afirmate de mine.

Anexez la prezenta contestație copie C.I., copie după procesul verbal, un DVD cu filmarea din momentul în care sunt luat de jandarmi și o adeverintă din partea casei de producție care să ateste faptul că sunt în desfășurare cu un proiect de film având ca subiect manifestatiile din Piata Universitatii.

Data:

Nume şi prenume:

Semnătura:

[/box]

De ce o banală identificare se lasă cu privare de libertate?

/in , /by

Augustus Costache, Narcis Iordache, Bogdan Moldoveanu, Mihai Petrescu. Sunt patru bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, fără antececente penale, care au avut ghinionul să se afle întâmplător în locul potrivit, la momentul nepotrivit. Printre zecile de oameni săltați de jandarmi din centrul Bucureștiului și conduși la secție în ultimele zile.

Augustus era la coadă la pateuri, lângă Cocor, Mihai plecase de la proteste tocmai pentru că anticipa că vor degenera, și se îndrepta spre metrou, Narcis era în documentare, printre protestatari, ca ziarist, Bogdan își aștepta sora – studentă la Arhitectură – ca s-o conducă acasă în siguranță. Se temeau să nu degenereze din nou manifestațiile. Toți aveau actele la ei, au fost legitimați acolo unde au fost găsiți și, în mod normal, ar fi trebuit să plece liniștiți la treburile lor, după identificare. Așa spune legea.

Totuși jandarmii i-au încărcat în dube și i-au dus la secția de poliție. Unii dintre ei au fost amprentați, fotografiați și amendați pentru ceva ce nu au făcut: „scandarea de lozinci împotriva regimului!”, „protest fără autorizație”, „tulburarea liniștii publice”, „zgomote și larmă”. Și chiar dacă le-ar fi făcut, nu erau motive suficiente pentru a fi tratați așa.

Sunt doar patru exemple, deloc izolate, care demonstrează necesitatea modificării legislației care reglementează procedura conducerii administrative la secție.

Conducerea la secție nu e arestare

O procedură puțin cunoscută de omul care nu are de-a face cu forțele de ordine este adesea confundată cu reținerea sau arestarea. Deși nu este niciuna nici alta, conducerea la secție îmbracă forma unei privări de libertate, dar nu e însoțită și de celelalte instrumente de garantare a drepturilor persoanelor, tocmai pentru că în legisația românească nu e percepută ca o privare de libertate, ci mai degrabă ca o vizită benevolă la secție. Cu toate că e vorba de privare de libertate, legiuitorul nu a binevoit să pună în norme și drepturile explicite pe care omul le are atunci când merge la secție doar ca să fie identificat.

APADOR-CH a identificat trei elemente esenţiale în actuala legislaţie care lasă posibilitatea unor abuzuri:

[box type=”alert”]

  1. o varietate mult prea largă de situaţii în care poliţistul/jandarmul are libertatea de a conduce o persoană la secţie
  2. durata mult prea mare (24 de ore) pentru care poate fi aplicată măsura conducerii la secție
  3. lipsa unor garanţii procedurale cu privire la drepturile persoanei conduse la secție

[/box]

Vedeți  [button link=”http://www.apador.org/blog/scoateti-legea-din-duba/modificari-legi-jandarmerie-politie/” size=”small”  window=”yes”]aici[/button]care articolele de lege trebuie modificate 

1.Nu e nevoie de conducere dacă se poate face identificarea pe loc

Conform acestor prevederi, manifestanții recalcitranți din Piața Universității puteau fi, într-adevăr, duși la secție, pentru că numai prin scoaterea lor din locul respectiv ar fi garantat calmarea spiritelor.

Nu era nevoie, totuși, de o astfel de măsură și în cazul cetățenilor pașnici, reținuți pe trotuare, care puteau fi lesne identificați – majoritatea aveau actele de identitate la ei – și lăsați să plece acasă.

În plus, dacă ar fi să respectăm cu strictețe litera legii ar fi trebuit imobilizate și îndepărtate numai acele persoane pe care jandarmii le-au văzut săvârșind fapta contrară legii. Despre majoritatea dintre protestatarii reținuți nu se poate spune acest lucru. Nu există probe.

2.Cei conduși la secție nu pot fi amprentați și fotografiați

În legislație nu este prevăzută obligativitatea amprentării sau a fotografierii persoanelor conduse la secție, dar nici nu e interzisă explicit. Prin urmare, polițiștii și jandarmii adesea uzează de aceste proceduri specifice reținerii/arestării, mizând chiar pe necunoașterea legii de către cetățeni.

Foarte puțin dintre cei conduși la secție pentru identificare în aceste zile au refuzat amprentarea și fotografierea, la sfatul unor avocați, dar chiar și pe ei unii polițiști au încercat să-i intimideze nerecunosându-le aceste drepturi – vezi cazul Narcis Iordache.

3. Nu pot fi reținuți mai mult de 24 de ore în secția de poliție

Deși în cazurile celor săltați din Piața Universității nu au existat rețineri în secție mai lungi de 4-5 ore, legislația prevede că o conducere la secție administrativă se poate întinde pe 24 de ore. În acest timp legea nu stipulează vreo măsură de garantare a drepturilor persoanei conduse, deși adesea cei conduși la secție seara sunt reținuți acolo pe perioada nopții. Cetățeanul ar trebui informat ce drepturi are, lăsat să-și contacteze familia sau un avocat și să i se furnizeze asistență medicală, dacă este cazul.

APADOR-CH a acordat consiliere juridică unor persoane care au avut probleme în familie sau la serviciu tocmai pentru că nu i-a crezut nimeni că au fost reținuți la poliție, atâta timp, „pentru identificare”, și nu li s-a dat nicio dovadă scrisă la plecare.

4. Procesul verbal de contravenție – singura dovadă că ați fost la poliție

Pentru că legislația nu prevede obligativitatea polițistului de a furniza un document care să ateste prezența cetățeanului în secție pentru un număr de ore, procesul verbal întocmit pentru pretinsa contravenție este în majoritatea cazurilor singura dovadă pe care omul o are că a fost acolo.

E important să citiți ce scrie polițistul/jandarmul în procesul verbal și atunci când vi se cere să-l semnați aveți posibilitatea să completați că nu sunteți de acord cu faptele menționate în el.

Dacă l-ați semnat sub amenințarea forței sau presiune psihică exercitată de polițist contactați un avocat care vă va ajuta să contestați procesul verbal. În acest caz este bine să aveți un martor.

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.