Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Propunerile APADOR-CH de îmbunătățire a proiectelor de legi ce reglementează statutul polițiștilor și jandarmilor
Șapte legi și ordonanțe vor fi modificate prin cele trei proiecte de legi pe care Ministerul Afacerilor Interne le-a pus în dezbatere publică la începutul acestei luni, sub titlul generos de „ Pachet legislativ elaborat în scopul protejării intereselor comunității, al protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei și pentru creșterea siguranței publice”. Legile reglementează statutul polițiștilor și al jandarmilor, combaterea consumului de droguri și aduc modificări codului rutier. Pentru un demers de asemenea anvergură, MAI a lăsat societății civile doar zece zile la dispoziție pentru transmiterea de propuneri, o perioadă scurtă raportată la volumul de legislație complexă ce trebuie citit și coroborat.
Legea 52/2003, privind transparența decizională, permite de altfel adaptarea perioadei de dezbatere stabilind un termen minim de 10 zile. În practică, însă, autoritățile publice se limitează la maxim 10 zile, indiferent de volumul de muncă necesitat pentru studierea unui pachet de legi. Iar această practică transformă de multe ori dezbaterea într-o mimare democratică, așa cum se întâmplă de multe ori în fața formelor fără fond.
Subliniind, așadar, acest aspect, APADOR-CH a transmis MAI și câteva propuneri de îmbunătățire a legislației aflată în discuție, ce vizează în principal statutul polițiștilor și al jandarmilor, și anume eliminarea abaterilor disciplinare prevăzute pentru divulgările publice făcute de avertizori, care pot aduce „atingeri onoarei și/sau prestigiului instituției”. Această prevedere este folosită adesea ca un instrument de pedepsire a polițiștilor și jandarmilor care îndrăznesc să semnaleze disfuncționalități ale instituțiilor din care fac parte. Astfel de divulgări trebuie considerate avertizări publice, conform Legii avertizorului de integritate 361/2022, pentru că sunt în interesul funcționării corecte a acelor instituții, chiar dacă aparent le „lezează” imaginea.
https://apador.org/wp-content/uploads/2023/10/20190822_161151-scaled-e1697707223269.jpg1067600Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2023-10-19 11:20:492023-10-19 13:18:36Cum se mimează dezbaterea publică pe repede înainte
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
APADOR-CH le cere președintelui, premierului și coaliției de guvernare să respecte Constituția și legile țării și să facă publice proiectele de legi privind funcționarea serviciilor de informații și securitatea națională, despre care există dezbateri în spațiul public, dar nu și informații concrete oficiale. Potrivit Legii 52/2003 privind transparența decizională, orice proiect de lege trebuie pus 30 de zile pe site-ul inițiatorului, în dezbatere publică, înainte de a fi adoptat de Guvern. Chiar dacă aceste proiecte se referă la servicii, ele nu au un regim special față de alte proiecte de lege, nu sunt secrete!
Conform unor știri de presă apărute ieri, SRI ar urma să capete puteri sporite în societate, unele dintre prevederile vehiculate în media fiind de natură să îngrijoreze, prin potențialul lor de a încălca drepturi și libertăți fundamentale. Într-o societate democratică nu este normal ca legile să fie discutate „pe surse”, deci cu atât mai îndreptățită reacția societății civile la aceste zvonuri.
Nu este prima dată când societatea civilă e lăsată să înoate într-un bazin gol, dând impresia că s-ar agita degeaba, pentru ca apoi politicienii să vină cu scuze de genul „era doar un draft”. De data asta este evident că pachetul legilor siguranței naționale se află într-o formă sau alta în dezbaterea partidelor, care s-au lăudat public că „le au”, dar nu înțeleg să joace democratic și să le supună unei dezbateri publice reale, așa cum merită întreaga societate.
Așadar, domnilori politicieni, dați drumul la apă în bazin, nu ne tratați ca pe niște copii cărora le faceți un bine cu forța, că nu e cazul, chiar dacă azi e 1 Iunie!
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/01/cell-phone-spy.jpg540960Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2022-06-01 12:25:292022-06-03 10:08:10Legile siguranței naționale nu sunt secrete, ar trebui puse în dezbatere publică
La dezbaterea organizată de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, reprezentanții MAI (Ministerul Afacerilor Interne), STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale) și ANCOM (Autoritata Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații) au admis la unison că principala motivație pentru dorința de identificare a posesorilor de cartele preplătite este aceea de a-i găsi (și amenda?) pe cei care sună abuziv la 112. Întrucât proiectele au fost ocazionate, totuși, de nefericitul caz Caracal, în care Poliția, STS și Parchetul și-au dat măsura competenței, în context s-a spus și că dacă posesorii de cartele ar fi obligați să-și dea datele personale, ar fi mai ușor identificați atunci când ar suna la 112 ca să ceară ajutor. De fapt, modul în care au acționat autoritățile în cazul Caracal a fost elefantul din cameră la aceste dezbateri, din care, însă, țapii ispășitori se pare că vor fi doar posesorii de cartele preplătite.
Secretarul de stat Raed Arafat și-a apărat proiectele prin două exemple:
– Unul al unui cetățean care ar fi sunat în cursul unui an de 21.000 de ori la 112, de pe o cartelă preplătită (Arafat nu a spus și cum și-au dat seama autoritățile că era același cetățean).
– Al doilea, în cazul în care cineva care sună la 112 pentru o urgență reală, și care își pierde cunoștința înainte de a apuca să se identifice la telefon, ar putea fi găsit și salvat dacă datele lui personale ar fi disponibile la operatorul de telefonie, care le-ar da serviciului 112. Chiar și în cazul în care cetățeanul respectiv nu ar fi acasă, de fapt, el tot ar putea fi găsit de poliție/salvare, prin interogarea vecinilor, cunoscuților etc.
Dezbaterea a fost organizată la cererea APADOR-CH și ApTI și s-a bucurat de participarea câtorva membri ai comisiei care a elaborat proiectul de ordonanță de urgență care va modifica modul în care funcționează azi sistemul 112 (OUG 34/2008 și OUG 111/2011): secretarul de stat Raed Arafat (MAI), generalul Ionel Sorin Bălan (STS), vicepreședintele ANCOM Eduard Lovin, secretarul de stat în MCSI Daniel Savu.
Punctul de vedere al APADOR-CH, susținut la dezbatere de directorul executiv Georgiana Gheorghe, a fost acela că nu suntem împotriva identificării posesorilor de cartele preplătite, dar acest lucru nu ar trebui să se facă printr-o ordonanță de urgență, ci printr-o lege care să prevadă garanții privind colectarea, păstrarea și prelucrarea datelor colectate de la cele zece milioane de posesori de cartele preplătite. Cele două cerințe sunt de altfel prevăzute în toate deciziile Curții Constituționale, care a declarat deja neconstituționale celelalte cinci tentative ale autorităților de a introduce, prin Legile Big Brother, și măsura obligativității achiziționării cardurilor preplătite cu buletinul.
Reprezentanții STS, MAI și ANCOM au susținut că au consultat cu atenție toate deciziile CCR anterioare și că ceea ce e nou de data asta, și acoperitor în cazul colectării, păstrării și prelucrării datelor personale ar fi tocmai Regulamentul de Protecție a Datelor Personale intrat în vigoare acum un an și invocat în proiectul de ordonanță. Cu alte cuvinte, simpla invocare a GDPR în ordonanță va fi suficientă pentru garantarea protecției datelor personale ale cetățenilor obligați să și le dea când cumpără o cartelă de la chioșcul din colț.
Mai mult, secretarul de stat Raed Arafat a spus că o ordonanță care va face bine oamenilor de rând nu are cum să fie neconstituțională.
Tot el a invocat și faptul că 22 de state europene și 150 de state din întreaga lume au această obligativitate de a te identifica atunci când cumperi cartele preplătite, acest lucru fiind o garanție a faptului că măsura nu are cum să fie una neconstituțională. Nu au fost furnizate, totuși, statistici care să arate dacă în statele respective a scăzut numărul apelurilor „non-urgente” la 112, după implementarea acestei măsuri.
Vicepreședintele ANCOM, Eduard Lovin, a adăugat că oricum toate companiile de telefonie au derulat până acum campanii de marketing prin care și-au îndemnat clienții să-și înregistreze cartelele preplătite și deci dețin într-o măsură oarecare datele clienților.
Matei Vasile, reprezentantul ApTI, a avertizat că aceste date au fost colectate în scop comercial și nu vor putea fi folosite în alte scopuri, fie și pentru cel nobil al 112. Ba da, i-a replicat un reprezentant STS, pentru că asta se va stabili prin noua ordonanță aflată în dezbatere. Ca să curme mica lor contradicție, Raed Arafat a conchis că „OK, le vom mai colecta o dată!”.
La dezbatere au apărut și câteva idei tehnice care ar putea rezolva și nevoia autorităților de identificare a apelanților, și ar proteja și datele cetățenilor. Respectiv posibilitatea ca un cumpărător de cartelă să se identifice introducând o parte din CNP, seria și numărul de la buletin atunci când introduce cartela în telefon și apelează numărul de activare al operatorului (*xxx#). Aceste date ar putea să fie verificate direct în baza de date a Evidenței populației, care deja le are, și astfel ele nu ar mai fi stocate de operator.
Reprezentanții STS au declarat că e o soluție de luat în seamă și că o vor discuta.
Un reprezentant al Asociației Naționale a Furnizorilor de Internet a felicitat autoritățile că vor implementa în sfârșit sistemul de localizare AML a apelanților la 112 – deși faptul că nu s-a implementat până acum e rușinos pentru România – și a punctat de asemenea că autoritățile ar fi avut și până acum mijloacele tehnice să identifice apelatorii care abuzează de 112, să-i amendeze și să popularizeze cazurile astfel încât să facă astfel și o educație publicului pentru a limita apelurile false.
Secretarul de stat Raed Arafat a ținut să menționeze că, dat fiind că numai 12 state UE au implementat sistemul de localizare AML, la capitolul rușine ne aflăm în compania celorlalte țări UE care nu l-au implementat, dar că acum facem totul ca să grăbim lucrurile.
Întrebați și de ce în România, spre deosebire de alte state europene, nu pot fi făcute apeluri către 112 de pe telefoanele inteligente, fără a avea o cartelă în telefon (deși tehnic telefoanele permit acest lucru), generalul Sorin Bălan de la STS a citat din OUG 111/2011, privind comunicațiile electronice, articolul 70, spunând că pentru a putea iniția un apel la 112 trebuie să fii „utilizator final” al unei rețele de telefonie, deci să ai un card în telefon.
Cum se împacă acest lucru cu dorința arzătoare a autorităților, invocată în preambulul noilor proiecte de ordonanță dezbătute, de a salva cât mai repede și mai mulți apelanți la 112?
Răspunde același general Bălan, că Institutul European pentru Standardizare în Comunicații a lăsat la latitudinea fiecărui stat să stabilească prin norme interne posibilitatea apelării numărului de urgențe. Iar România a decis să nu permită apelarea fără cartelă în telefon din cauza numărului mare de apeluri false înregistrate în primul an după punerea în funcțiune a serviciului 112.
În concluzie, am plecat de la dezbatere așa cum am venit, reprezentanții autorităților menținându-și punctul de vedere că identificarea posesorilor de cartele este obligatorie, mai ales că, după cum a punctat secretarul de stat Raed Arafat, în Constituție nu există dreptul de a telefona anonim, așa cum nu există nici dreptul de a circula cu o mașină neînmatriculată (argument invocat în trecut și de generalul Dumbravă de la SRI, care voia să vadă prin Legea Big Brother toate computerele înmatriculate ca mașinile).
Autoritățile par decise să adopte prin ordonanță de urgență o măsură declarată neconstituțională într-o lege în 2014. Dacă se va adopta, ea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2020, cu o perioadă de grație de șase luni în care toți posesorii de cartele vor trebui să se înregistreze la operatorii de telefonie, dacă vor să mai beneficieze de servicii. Suntem curioși ce va spune/face Avocatul Poporului, totuși, care a avut un reprezentant la dezbatere, dar nicio poziție publică până la această dată.
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/08/dezbatere-mcsi-autoritati.jpg487800APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-08-22 21:37:542020-08-12 13:08:39Guvernul vrea datele posesorilor de cartele prepay ca să-i poată amenda pe cei care sună abuziv la 112
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
La începutul acestei săptămâni, mai mulţi reprezentanţi ai partidului majoritar şi ai guvernului au adus la cunoştinţa publicului intenţia adoptării unei ordonanţe de urgenţă pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală.
În principiu, potrivit art. 115 al. 4 şi 6 din Constituţie, şi legile penale pot fi modificate prin ordonanţă de urgenţă, dacă sunt îndeplinite cel puţin următoarele două condiţii:
– există o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată (condiţia „urgenţei”)
– prin aceste modificări nu sunt aduse restrângeri noi sau mai mari decât cele existente ale drepturilor şi libertăţilor prevăzute în Constituţie. De exemplu, nu pot fi introduse noi infracţiuni sau limite mai mari de pedeapsă sau noi măsuri de supraveghere sau extinderea cazurilor care justifică arestarea preventivă etc. Prin urmare, rezultă că modificările aduse printr-o ordonanţă de urgenţă ori sunt neutre (nu se referă la drepturi şi libertăţi prevăzute în Constituţie), ori sunt mai favorabile decât reglementările deja existente cu privire la drepturile şi libertăţile prevăzute în Constituţie (de exemplu, eliminarea/limitarea unor măsuri de supraveghere, reducerea cazurilor care justifică arestarea preventivă etc.)
De altfel, Codul de procedură penală şi Codul penal au mai fost modificate prin ordonanţe de urgenţă, fără ca acestea să fie declarate, până în prezent, neconstituţionale. Spre exemplu, Codul de procedură penală a fost modificat prin OUG nr. 3/2014, OUG nr. 82/2014, OUG nr. 24/2015, OUG nr. 6/2016, OUG nr. 18/2016, OUG nr. 70/2016, iar Codul penal a fost modificat prin OUG nr. 18/2016.
În contextul prezentat mai sus, APADOR-CH solicită public Guvernului Românei să respecte, ca bună practică, principiul transparenţei decizionale în legătură cu emiterea acestei ordonanţe de urgenţă. În acest sens, asociaţia consideră că este absolut necesar ca proiectul ordonanţei de urgenţă (în cuprinsul căruia trebuie justificată urgenţa emiterii acestei ordonanţe) să fie publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei şi supus dezbaterii publice cu cel puţin 10 zile înainte de adoptare. Este adevărat, Legea nr. 52/2003 nu prevede obligativitatea dezbaterii publice a proiectelor de ordonată de urgenţă (care presupun adoptarea unor soluţii imediate, fără întârziere), dar, ca bună practică, având în vedere importanţa şi ecoul social al unei astfel de ordonanţe, este necesar ca, înainte de adoptare, conţinutul acestui act normativ să fie supus dezbaterii opiniei publice.
De asemenea, tot ca bună practică, APADOR-CH solicită public Guvernului României ca reglementările de mare importanţă şi impact în societate, cum ar fi şi modificarea legilor penale, să nu fie „strecurate” în perioada sărbătorilor ocazionate de Crăciun şi de Anul Nou, când atenţia marii părţi a opiniei publice este (sau ar trebui) orientată, prioritar, spre alte aspecte decât activitatea de legiferare.
https://apador.org/wp-content/uploads/2018/12/guvernul-romaniei.jpg501810Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2018-12-13 20:52:572019-01-21 21:19:39Cerem dezbaterea publică a ordonanței de modificare a codurilor penale
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
APADOR-CH solicită Comisiei speciale pentru modificarea Codurilor penale să lucreze transparent și să implice în dezbaterea proiectelor toți actorii importanți din domeniul justiției și ai societății civile
București, 10 mai 2018
Noile modificări la Codul penal și la Codul de procedură penală, discutate săptămâna aceasta în Comisia specială din Parlament, pentru „sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției”, au stârnit din nou nemulțumire și dezbateri aprinse în rândul opiniei publice și între profesioniști.
APADOR-CH a identificat cel puțin două aspecte problematice între amendamentele propuse de unii parlamentari, așa cum au fost ele publicate în media. Primul dintre ele este modificarea propusă la articolul 277, privind „Compromiterea intereselor justiţiei”, amendamentul adăugat prin alineatul 5 având următorul cuprins:
(5) Divulgarea oricăror date privind desfășurarea urmăririi penale, de natură a afecta imaginea publică a celor cercetați, a induce în opinia publică ideea vinovăției lor sau a zdruncina în orice fel prezumția de nevinovăție, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la doi ani sau cu amendă.
Dacă informațiile date publicității sunt neadevărate, pedeapsa este de la un an la trei ani sau amendă.
Atunci când făptuitorul nu poate fi identificat este antrenată răspunderea pentru neglijență a persoanelor competente să efectueaze urmărirea penală în cazul respectiv, pedeapsa fiind amendă penală și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
O primă problemă a acestui amendament este că în formularea textului de lege se folosesc exprimări echivoce, care nu au claritatea și previzibilitatea cerute de Constituție unei legi.
Astfel, sintagma: “Divulgarea oricăror date privind desfășurarea urmăririi penale” poate însemna orice. De asemenea, ambiguitatea redactării sintagmei „de natură a afecta imaginea publică a celor cercetați” permite interpretarea că orice informații despre stadiul urmăririi penale, altele decât cele favorabile suspectului/inculpatului, pot fi „de natură a afecta imaginea publică a celor cercetați”.
În consecință, dacă un astfel de amendament ar fi adoptat, în loc de informarea corectă și obiectivă a opiniei publice cu privire la stadiul urmăririi penale, vor putea fi publicate doar știri pozitive despre suspecți/inculpați sau opinii glorificatoare la adresa acestora, în caz contrar existând riscul comiterii unei infracțiuni.
În plus, acest amendament, care se dorește a fi dedicat consolidării prezumției de nevinovăție, introduce, în premieră, în Codul penal, prezumția de vinovăție, în cazul organelor de anchetă, care vor fi prezumate vinovate că au divulgat informații dintr-un dosar, în cazul în care nu poate fi identificată sursa acelor informații. Această prevedere încalcă prezumția de nevinovăție, prevăzută în Constituție la articolul 23, alineatul 11. Orice persoană (chiar și un anchetator) este prezumată nevinovată până la condamnarea definitivă, iar în realitate acele scurgeri de informații pot avea și alte surse implicate în faza de urmărire penală (părți, martori, avocați, experți etc.).
Un alt amendament discutabil este cel prin care se propune modificarea Articolului 290, privind Darea de mită. Se dorește ca simpla promisiune de dare de mită, incriminată în prezent, să nu mai constituie infracțiune. Va exista infracțiunea de dare de mită numai dacă promisiunea va fi urmată de niște acte materiale de îndeplinire, măcar parțială, a acesteia.
Potrivit textului propus,
Pentru ca fapta să constituie infracțiune, promisiunea trebuie să fie reală, serioasă, explicită, efectivă și conștientă. Nu este astfel promisiunea neurmată de acte materiale de natură a transpune în viață, cel puțin cu caracter incipient și parțial, înțelegerea frauduloasă.
Modificarea este cel puțin discutabilă întrucât integritatea presupune respingerea chiar și a simplei promisiuni.
Acestea sunt numai două exemple de modificări propuse la Codul penal, dar este posibil să mai existe și altele despre care societatea nu a aflat, de vreme ce lucrările comisiei nu sunt transparente.
Ca și în decembrie 2017, când aceeași Comisie a încercat să facă modificări la Codul de procedură penală, justificate de transpunerea în legislația națională a directivei europene privind prezumția de nevinovăție, se constată în continuare același stil de lucru opac și un refuz de a dezbate deschis proiectele cu toate părțile implicate.
APADOR-CH face din nou un apel către Comisia specială pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției să-și respecte propriul regulament, precum și regulamentele celor două camere ale Parlamentului și să lucreze transparent, cu publicarea proiectelor și a amendamentelor propuse la ele, astfel încât dezbaterile publice să se facă pe articole concrete, nu pe zvonuri și supoziții „scăpate” în presă, care inflamează inutil opinia publică.
https://apador.org/wp-content/uploads/2018/05/eugen-nicolicea-iordache.jpg647970Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2018-05-10 18:20:112019-04-23 20:43:57Parlamentul întărește prezumția de nevinovăție instituind prezumția de vinovăție
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională a afișat pe site-ul propriu, în 6 septembrie 2016, a cincea tentativă de a legifera înregistrarea cartelelor preplătite, de data asta printr-o ordonanță de urgență. Conform acestui proiect, care nu diferă mult de precedentele, toți cetățenii care cumpără cartele telefonice preplătite vor fi obligați să-și dea datele de identificare. Amintim că precedentele legi care au încercat să reglementeze acest lucru, din 2011 încoace, au fost declarate neconstituționale de către CCR, pe motiv că încălcau drepturi fundamentale.
APADOR-CH a transmis azi o adresă către doamna Delia Popescu, Ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, cerând organizarea unei dezbateri publice pentru acest proiect, deoarece și acesta, ca și precedentele, are prevederi ce pot avea impact negativ semnificativ asupra drepturilor fundamentale și reprezintă o nouă încercare de legiferare a înregistrării cartelelor pre-pay.
Conținutul solicitării
Doamnei Delia Popescu, Ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională
Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională
Bulevardul Libertăţii, Nr. 14, Sector 5, Cod 050706, Bucureşti
Fax: +40 21 311 41 31
cabinetministru@msinf.ro
Stimată doamnă ministru,
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, (APADOR-CH) este o organizaţie neguvernamentală care acționează pentru protecția drepturilor omului și pentru stabilirea echilibrului atunci când acestea sunt încălcate.
În calitate de asociaţie legal constituită şi în temeiul Art. 6 alin. 7 din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, vă adresăm prezenta cerere pentru a solicita organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice.
Proiectul a fost afişat în vederea dezbaterii publice pe pagina de internet a instituţiei pe care o conduceţi la data de 6 septembrie 2016, fără a se preciza vreun termen pentru primirea de comentarii şi propuneri. Documentul conține prevederi ce pot avea impact negativ semnificativ asupra drepturilor fundamentale și reprezintă o nouă încercare de legiferare a înregistrării cartelelor pre-pay.
Precizăm că, potrivit art.6 alin. 7 din Legea nr. 52/2003, organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de lege este obligatorie dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită.
Vă rugăm să ne informați în timp util cu privire la locul, data și ora stabilite pentru desfășurarea întâlnirii.
Cu considerație,
Maria-Nicoleta Andreescu,
Director executiv APADOR-CH
https://apador.org/wp-content/uploads/2014/04/sim-card.jpg464800Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-09-16 10:15:422016-09-16 10:17:26Cerem dezbatere publică pentru noua tentativă de legiferare a înregistrării cartelelor prepay
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Legile securității se numără precum steagurile lui Pristanda între Palatul Victoria și Cotroceni. Guvernul dezbate un singur proiect, președintele spune că există trei proiecte de legi în stadii avansate de elaborare.
APADOR-CH a participat ieri la sediul Guvernului la o dezbatere privind principiile care ar trebui să stea la baza legiferării în domeniul securității, legiferare care poate aduce atingere unor drepturi fundamentale. Dezbaterea, inițiată de Ministerul pentru Dialog Civic și Consultare Publică, a reunit reprezentanți ai ONG-urilor, ai instituțiilor publice din domeniile comunicațiilor, societății informaționale, justiție, precum și ai serviciilor de informații. ONG-urile prezente au avut un mesaj comun pentru transparența și previzibilitatea procesului normativ.
Pe parcursul întâlnirii, reprezentanții guvernului au dat asigurări că pe masa executivului nu există alte proiecte – exceptând proiectul de lege privind securitatea cibernetică, deja elaborat și prezentat public de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale – ci doar intenția de a elabora alte proiecte de lege. Acestea ar avea în vedere combaterea terorismului, unul dintre proiecte incluzând și înregistrarea cartelelor prepay.
Totuși, astăzi, 13 aprilie, după consultările cu partidele politice, președintele Klaus Iohannis a declarat că:
Un prim pachet, format din trei legi, este în procedură avansată în Guvern. Este vorba de îmbunătățirea legii de combaterea terorismului. A doua lege care există şi este în proceduri guvernamentale este legea care clarifică situaţia cartelelor prepaid, şi a treia este legea care se referă la securitate informatică, aşa numita lege cybersecurity.” (sursa)
În acest context, și având în vedere nevoia de transparență și previzibilitate a procesului de legiferare, adresăm guvernului și președintelui o întrebare: Există sau nu trei proiecte de legi?
Indiferent de răspuns, formulăm în cele ce urmează trei principii ce ar trebui să guverneze orice demers de reglementare în domeniu:
1. Proiectele de lege care pun în discuţie raportul dintre securitate şi drepturi fundamentale necesită o dezbatere publică detaliată şi cu o durată proporţională cu complexitatea problemelor, pe baza unui calendar asumat de Guvern şi de ceilalţi decidenţi (Preşedinte, Parlament), iar nu o adoptare rapidă, netransparentă şi neprevizibilă, sub pretextul unor urgenţe ipotetice.
De asemenea, pentru proiectele de lege elaborate în materia securităţii naţionale, aici intrând şi toate speciile de legi Big Brother, este necesar ca Guvernul să solicite opinia Comisiei de la Veneţia, înainte de trimiterea lor la Parlament.
2. Orice fel de interceptare a comunicaţiilor cetățenilor trebuie realizată de o autoritate autonomă civilă, supusă unui mecanism de control efectiv, inclusiv sub forma unui audit independent, prin care să se garanteze prevenirea şi, după caz, remedierea oricăror abuzuri.
3. Trebuie avut în vedere, la orice discuţie de acest gen, că orice măsură de supraveghere generalizată, care priveşte, nediferenţiat, întreaga populaţie (gen retenţia datelor, cartele pre-pay, înregistrare WiFi) este contrară principiului proporţionalităţii, principiu statuat în mod constant atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi în jurisprudenţa CEDO şi CJUE.
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/12/06_text-page-001.jpg29732974Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-04-13 17:36:242016-04-13 20:10:21Câte legi împotriva terorismului pregătește, până la urmă, Guvernul?
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
În urma anunțului de pe site-ul Ministerului pentru Comunicații și Societatea Informațională, cu privire la organizarea celei de-a doua sesiuni de dezbateri cu privire la legea securității cibernetice în data de 19 februarie 2016, dorim să ne exprimăm dezamăgirea față de nerespectarea termenilor angajamentelor luate de către cele două ministere în timpul primei dezbateri din 12 februarie 2016. Mai exact, au fost promise de către organizatori:
publicarea minutei primei dezbateri;
publicarea textului refăcut al propunerii de lege, după analizarea tuturor punctelor de vedere transmise în scris sau verbal;
motivarea opiniilor respinse.
Această a doua rundă de dezbateri, pe care am sugerat-o în vederea discutării punctuale a articolelor din propunerea de lege, este inutilă pe același text, în condițiile în care nici măcar minuta primei întâlniri nu a fost publicată sau comunicată participanților sau publicului larg interesat de dezbatere. Mai mult, documentul explicativ în ceea ce privește includerea sau respingerea motivată a comentariilor ridicate nu există, iar textul de lege propus este identic.
În acestă situație considerăm ineficientă reluarea discuțiilor de la prima dezbatere, întrucât o nouă dezbatere identică cu prima nu face decât să stagneze discuțiile și amână găsirea unor soluții de fond cu privire la conținutul defectuos al textului, care în continuare încalcă decizia Curții Constituționale a României nr. 17 din 2015 în numeroase puncte.
În concluzie solicităm publicarea minutei împreună cu toate comentariile scrise sau adresate verbal anexate, rescrierea propunerii de lege după analizarea tuturor observațiilor supuse atenției în cadrul perioadei de consultare publică, motivarea tuturor punctelor care nu au fost luate în considerare în noua variantă de text a propunerii și organizarea celei de-a doua dezbateri după ce aceste documente au fost puse la dispoziția publicului pentru cel puțin 30 de zile, conform art. 6 alin. 2 din Legea 52/2003 privind transparența decizională, care stipulează că anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţă publicului cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice.
Semnatari
Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI
ActiveWatch
Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Ca urmare a mai multor solicitări din partea societății civile a unei dezbateri publice, aceasta a fost organizată în data de 12 februarie 2016 de către Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională (MCSI) în parteneriat cu Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC). Înregistrarea video este disponibilă aici, iar un scurt rezumat aici.
Anterior organizării primei dezbateri, pe fondul problemei, au fost supuse discuției cinci principii majore după care propunerea de lege ar trebui să se ghideze. Principiile sunt explicate într-o scrisoare deschisă care poate fi în continuare susținută și semnată de orice persoană fizică sau juridică.
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/02/dezbatere.jpg450800Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-02-18 12:04:352016-02-18 12:04:35Ministerul comunicațiilor se face că dezbate Legea securității cibernetice a doua oară
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
APADOR-CH și alte patru organizații neguvernamentale fac un apel către președintele României să nu promulge ultima ispravă a parlamentarilor în materie de acces la date personale și securitate informatică.
Mai jos, conținutul scrisorii:
Domnule Președinte Klaus Iohannis,
În data de 5 februarie 2015 (1) ați inițiat procesul de reanalizare a prevederilor legislative în domeniul accesului la datele de trafic informațional și al securității informatice. Ați enunțat atunci o serie de principii printre care:
• o mai bună informare a opiniei publice privind măsurile în plan legislativ și efectele acestora;
• consultări cu reprezentanți ai societătii civile, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai celui academic;
• respectarea prevederilor Legii transparenței decizionale în procesul de adoptare a textelor de lege.
Ne aflăm acum la finalul procesului legislativ inițiat de Președinție, în fața unui act normativ propus de Dumneavoastră și asumat de partidele parlamentare (2) și, în pofida demersurilor societătii civile (3) de a atrage atenția asupra unor aspecte perfectibile din lege, nu putem decât să constatăm că principiile enunțate în februarie 2015 nu au fost onorate:
• Prevederile legii transparenței decizionale nu au fost respectate, iar Senatul a modificat, pe ascuns, data anunțată inițial pentru primirea de opinii. Nici Senatul și nici Camera Deputaților nu au organizat nicio dezbatere publica reală pe proiectul de lege, ba chiar au trecut proiectul cu o grabă absolut nejustificată, menținând suspiciuni de „interese ascunse”;
• Orice opinie primită din afara spectrului politic a fost ignorată – fie că a fost de la Consiliul Legislativ, societatea civilă sau reprezentanți ai mediului de afaceri. Nu există niciun argument rezonabil pentru a respinge chestiuni de fond, sau pentru ignorarea completă a semnălării unor erori de logică din textul propus doar pentru că „trebuie să fie adoptat repede și nu putem schimba vreo virgulă”;
• Nu a existat nicio informare a publicului larg, iar presa l-a prezentat ca pe un alt proiect „Big Brother” (ceea ce este factual incorect, atâta vreme cât proiectul nu propune o supraveghere generalizată). Mai mult, nici măcar subiecților legii nu le-au fost prezentate sau explicate modificările propuse, astfel încât există nelămuriri cu privire la modul de implementare a textului sau de interpretarea corectă a textului actual.
Pentru a rămâne consecvent în angajamentele de transparență și consultare asumate de Președinție, considerăm că singura soluție logică pentru Președinte este retrimiterea textului în Parlament pentru a permite o dezbatere publică și nu un simulacru – chiar și cu consecința întârzierii unui act normativ important.
La rândul nostru, pentru a rămâne consecvenți principiilor esențiale de transparență decizională, care v-au fost prezentate în multe întâlniri, considerăm că, în cazul în care veți decide că promulgarea legii este mai importantă decât respectarea principiilor susținute public de Dumneavoastră, singura soluție logică pentru noi este să considerăm că orice inițiativă viitoare a Președinției de a consulta organizațiile semnatare este irelevantă, fiind lipsită de consecințe practice.
Semnatari:
Bogdan Manolea, Asociația pentru Tehnologie și Internet
Mircea Toma, Activewatch
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent
Maria Nicoleta Andreescu, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki
https://apador.org/wp-content/uploads/2014/11/senat.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-10-05 14:14:472015-10-05 14:16:47Președintele Iohannis ar trebui să retrimită în parlament noua lege „Big brother”
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Cerem dezbatere publică a legii de prelucrare a datelor din comunicațiile electronice
APADOR-CH împreună cu alte șapte organizații neguvernamentale își exprimă dezacordul față de modul netransparent în care Președinția și partidele parlamentare au procedat în legătură cu modificarea Legii 506/2004, a prelucrării datelor rezultate din comunicațiile electronice. În urma întâlnirii din 6 mai de la Cotroceni, proiectul cu modificările legislative a apărut imediat pe site-ul Senatului,introdus în procedură legislativă. Asta înseamnă că legiuitorul sare o etapă importantă legală, aceea a consultării publice.
Fiind vorba despre o lege care afectează direct comunicațiile electronice, organizațiile semnatare consideră că acest proiect ar fi trebuit asumat de ministerul de resort, supus dezbaterii publice conform Legii 52/2003, timp de 30 de zile, și apoi trimis în Parlament sub forma unui proiect de lege asumat de Guvern. Respectarea prevederilor legii transparenței presupune consultarea proiectul, a expunerii de motive, în care inițiatorul explică de ce este nevoie de respectivele modificări, dând totodată posibilitatea societății civile să vină cu propuneri de îmbunătățire.
Constatăm că atât Președinția cât și partidele parlamentare refuză să-și respecte promisiunile de transparență făcute la începutul acestui an, după ce Curtea Constituțională a României a invalidat, pentru a patra oară, tentativele de legiferare în stil Big Brother pe care le-au avut instituțiile statului în ultimul deceniu. Introducerea pe repede înainte, în Parlament, a proiectului de modificare a Legii 506/2004 se încadrează în stilul deja consacrat al autorităților române de a scrie legi pe genunchi, pe care ulterior le invalidează CCR.
Putem înțelege motivația principală de reglementare a acestui domeniu, dar atragem atenția că legile trebuie dezbătute public și nu adoptate tacit sau la comanda serviciilor de informații, cu atât mai mult cu cât este vorba de potențiale intruziuni într-un drept fundamental, dreptul la viață privată. Constatăm că, în ciuda invalidării repetate a legilor din categoria Big Brother, clasa politică și serviciile de informații continuă să ignore interesul public și transparența decizională în procesul democratic.
APADOR-CH împreună cu organizațiile semnatare încă nu se pronunță pe fondul proiectului în discuție, dar solicită ca, înainte de dezbaterea parlamentară – în comisii, unde trebuie să se prezinte toate punctele de vedere, sau în plen – proiectul de lege să fie suspus dezbaterii publice reale și eficiente, conform Legii 52/2003, pentru o perioadă de cel putin 30 de zile.
Doar așa se poate oferi societății civile posibilitatea de a formula comentarii, propuneri și observații, pentru asigurarea respectării unui principiu fundamental al societății democratice, și anume principiul transparenței decizionale. Pe lângă securitate, cibernetică sau nu, într-o societate democratică este nevoie și de transparență în activitatea decizională, și de protecția vieții private.
Semnatari:
Maria Nicoleta Andreescu, Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Cătălin Heghes, Asociația Pentru Minți Pertinente (AMPER)
Mircea Toma, Agenția de monitorizare a presei ActiveWatch
Bogdan Manolea, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI)
Mihai Bumbeș, Miliția Spirituală
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Oana Preda, CeRe
Violeta Alexandru, Institutul pentru Politici Publice (IPP)
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/01/cell-phone-spy.jpg540960Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-05-07 13:35:132015-05-07 13:37:06Big Brother se întoarce în Parlament pe ușa din dos
Utilizăm cookie-uri pentru ca site-ul să funcționeze optim. Continuând navigarea vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor.
OKNoPrivacy policy