lege ONG – APADOR-CH

Posts

ONG-urile, între dizolvare și dosar penal din cauza unei legi ambigue

13/01/2020/in Buna guvernare, Comunicate, Slider, Transparenta /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Obligate să-și raporteze „beneficiarii reali”, organizațiile neguvernamentale din România sunt plimbate între instituțiile statului care ar trebui să clarifice și să aplice o lege proastă, prin care s-a transpus în legislația națională o directivă europeană.

APADOR-CH a transmis azi Ministerului Justiției și Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) două solicitări de informații, în virtutea Legii 544/2001, în care cere clarificarea unor noțiuni ambigue din Legea nr. 129/2019.

Conform acestei legi, ONG-urile din România trebuie să depună de anul acesta declarații privind „beneficiarii reali”, ca urmare a transpunerii în legislația națională a directivei europene privind combaterea spălării banilor. Din păcate, în legea românească s-a transpus greșit și neclar directiva, ceea ce face ca astăzi, în preziua termenului până la care asociațiile și fundațiile ar trebui să depună aceste declarații (15 ianuarie 2020) nimeni să nu știe exact ce trebuie să conțină respectivele declarații, cine sunt beneficiarii reali, care sunt organizațiile care trebuie să se supună legii și care nu, și nu în ultimul rând care este termenul final de depunere a acestora.

În urma mai multor întrebări puse de ONG-uri, până acum, MJ și ONPCSB și-au pasat una alteia răspunderea, reușind doar să inducă ideea că termenul final nu ar fi 15 ianuarie, ci 22 iulie 2020, dar nelămurind concret ce înseamnă „beneficiari reali”. Sunt toți cetățenii care se adresează la un moment dat unui ONG (pot fi sute sau mii într-un an), sunt doar membrii Consiliului director al ONG-ului? Nimeni nu pare a ști exact.

Întrucât între cele două legi care se bat cap în cap în această chestiune (Legea nr. 129/2019 și OUG 26/2000), una se referă la asociații și fundații care administrează și distribuie fonduri, iar una se referă la asociații și fundații în general, nicio organizație nu poate fi sigură în acest moment că intră sau nu sub incidența legii. Iar dacă intră, nu știe care sunt beneficiarii reali ce ar trebui declarați.

Prin urmare, cu toată buna credință, dorind să respecte legea și să facă declarația respectivă, o organizație ar putea greși făcând o declarație incompletă în care ar putea să nu-i cuprindă pe toți beneficiarii, câtă vreme aceștia nu sunt clar definiți de lege. Iar o declarație pe proprie răspundere incompletă intră la fals în acte publice, deci organizația e pasibilă de dosar penal. În același timp, dacă nu depun deloc această declarație, conform legii, ONG-urile sunt pasibile de dizolvare.

În concluzie, plimbate între MJ și ONPCSB, ONG-urile românești se află acum între riscul dizolvării – dacă nu declară beneficiarii reali – și dosarulul penal – dacă îi declară, dar nu așa cum spune legea. În condițiile în care nici măcar cei care trebuie să clarifice și să aplice legea nu sunt în stare să clarifice asta.

De aceea APADOR-CH și-a permis să facă și câteva sugestii de modificare și îndreptare a legilor amintite, în sensul precizării că obligaţia de declarare a beneficiarilor reali există numai pentru fundaţiile şi asociaţiile care administrează şi distribuie fonduri, fapt prevăzut de altfel și de directiva europeană. Mai jos citiți solicitările transmise de APADOR-CH către cele două instituții. Vă vom ține la curent cu răspunsurile pe care le vom primi.

Solicitare către Oficiul Național Pentru Combaterea Spălării Banilor Solicitare către Ministerul Justiției Ce ne-a răspuns Oficiul Național Pentru Combaterea Spălării Banilor

UPDATE 10 iulie 2020

Solicitare către Oficiul Național Pentru Combaterea Spălării Banilor – iulie 2020 Ce ne-a răspuns Oficiul Național Pentru Combaterea Spălării Banilor – iulie 2020

Prevederi anti-ONG, aprobate de Comisia juridică a Senatului

02/06/2019/in Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Comisia juridică din Senat a aprobat, la nici trei zile după alegeri, câteva modificări la legislația ce reglementează activitatea asociațiilor neguvernamentale (OG26/2000), modificări care ar putea pune în pericol activitatea ONG-urilor, ba chiar însăși existența acestora. Concret, modificările propuse de deputatul Liviu Pleșoianu (PSD), prevăd criterii noi de dizolvare pentru organizațiile neguvernamentale. Unele dintre criterii sunt redundante, ele fiind deja cuprinse în Codul penal, iar altele au un grad mare de subiectivitate, fiind astfel un potențial instrument de hărțuire politică la adresa ONG-urilor incomode.

Alături de alte nouă organizații neguvernamentale, APADOR-CH a semnat o scrisoare adresată șefilor tuturor grupurilor parlamentare, contestând intenția de modificare a legislației și atrăgând atenția că în continuare, unii membri și unele comisii ale parlamentului lucrează opac la modificarea legislației, în pofida semnalelor pe care cetățenii le-au dat la recentele alegeri.

Citește scrisoarea integral

The Romanian government fights terrorism with red tape, forcing NGOs to send thousands of TINs to ministries

19/06/2018/in Comunicate, Slider /by Rasista

The draft law approved by the Romanian Government for the transposition of Directive (EU) 2015/849 on the prevention of the use of the financial system for the purposes of money laundering or terrorist financing goes far beyond its provisions in order to drown the critical voices of civil society in reports full of TINs (taxpayer identification number) and ID series. For example, the Government adds associations, foundations and federations, on its own initiative, in a seemingly excess of European zeal, as reporting entities bound to communicate the personal data of the beneficiaries. Thus, the personal data of journalists or children participating in any kind of NGO activity should be reported.

Without any reasonable argument, civil society is placed in the same category of financial risk as providers of gambling services and banking institutions. Without the publication of any risk analysis, as recommended by international standards in the field, NGOs are required to report sets of data that even profitable banks and gambling firms can hardly cope with.
Transparency of the internal structure of any NGO – status, address, membership of the Board, etc. – is already provided in Romania through the National NGO Register, which is managed by the Ministry of Justice and is publicly available at http://www.just.ro/registrul-national-ong/.

On May 31, 2018, the Romanian Government approved the Draft Law on the Prevention and Control of Money Laundering and Terrorist Financing, as well as on amending and completing some normative acts. In trying to transpose the Fourth EU Money Laundering Directive, the government project has already prompted strong criticism from the NGO sector. This will seriously affect the activity of civil society by introducing the obligation to communicate to the Government the identification data of the beneficial owners of non-governmental organizations under the extreme sanction of dissolution in case of non-compliance.

More specifically, the project will lead to:
– the complete closure of organisations working for the most vulnerable groups: abused people, people whose human rights are not respected, people affected by extreme poverty, or

– the drastic reduction of the number of citizens who use the services of non-governmental
organizations;

– in addition, the status of obliged entity, imposed on NGOs by an exaggerated interpretation of the
Directive, also has damaging effects on NGOs’ activity. Thus, only one of the effects is that NGOs will no longer be able to sign partnerships without informing each other about the complete lists of their beneficial owners, including persons, with names, surnames and all civil status data from the identity documents (Article 15 (1) and Article 19 (8, 10)).

The criticisms were exposed and explained to law initiators, the Ministry of Justice and the National Office for the Prevention and Combating of Money Laundering, in a public debate held on May 7 at the request of the Civil Society Development Foundation (FDSC). The explanations, however, had no impact. The conclusions of NGOs participating in the debate, available in an open letter, have remained bleak:

We conclude with the hope that you will stop these serious changes to the freedom of operation of civil society in Romania: reporting the identification data of the NGO service beneficiaries and the possibility of dissolution as a sanction for the refusal to disclose this data We also believe that the current form of the draft law will not ensure the achievement of the final objective of the Directive, as civil society cannot even report, nor will the authorities be able to process the huge amount of information.

For example, only the social services and related services sector (socio-educational or sociomedical, housing, labour market mediation, etc.) provided by non-governmental organizations in Romania have about 350,000 beneficiaries annually.

The situation is all the more serious because the law clearly contradicts one of the key sources by which the Government bases its draft law : FATF (Financial Action Task Force) recommendations, the intergovernmental organization working to reduce money laundering and terrorism financing. FATF Recommendation 8 directly addresses nonprofit organizations and imposes exactly what the Government of Romania has not done: for non-profit entities, any approach to the problem is done through risk analysis and measures proportionate to the identified risk. As no assessment of the terrorist risk in the NGO sector has been published in Romania, it is incomprehensible that the above-mentioned measures are proportionate to the alleged risk.

The current form of the draft law is therefore unacceptable for a functioning civil society in a European state. Excessive and harmful provisions on associations, foundations and federations must be blocked in Parliament.

For more information, please contact:
Simona Constantinescu, Civil Society Development Foundation (mobile +40752.444.306, email
simona.constantinescu@fdsc.ro)
Nicoleta Andreescu, Association for the Defence of Human Rights in Romania – the Helsinki Committee (APADOR-CH) (mobile +4 0733.078.721, email nandreescu@apador.org)

Signatories
1. ACCEPT
2. ActiveWatch
3. Alături de Voi
4. Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
5. Asociația Anais
6. Asociația Dăruiește Viață
7. Asociația Front
8. Asociația Groundfloor Group
9. Asociația Mame pentru Mame
10. Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.
11. Asociatia Pro Democrația
12. Asociația pentru Relații Comunitare
13. Asociația SAMAS
14. Asociatia Transcena
15. Centras
16. Centrul Cultural Clujean
17. Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi
18. Centrul pentru Inovare Publică
19. Centrul pentru Jurnalism Independent
20. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
21. Centrul pentru Legislație Nonprofit
22. CeRe Centrul de Resurse pentru participare publică
23. Colectiv A
24. CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate
25. CRJ – Centrul de Resurse Juridice
26. CRPE Centrul Român de Politici Europene
27. ECPI Euroregional Center for Public Initiatives
28. Expert Forum
29. Federația Dizabnet – Rețeaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități
30. Federația Fundațiilor Comunitare din România
31. FOND Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare
32. FONPC Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil
33. FONSS Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
34. Fundatia pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)
35. Fundația Agenția Împreună
36. Fundația AltArt pentru Artă Alternativă
37. Fundația Civitas
38. Fundația Comunitară București
39. Fundația Comunitară Oradea
40. Fundația Comunitară Sibiu
41. Fundația Comunitară Iași
42. Fundația Comunitară Țara Făgărașului
43. Fundația Comunitară Timișoara
44. Fundația Crucea Albă
45. Fundatia HEKS/EPER Romania
46. Fundația Estuar
47. Fundația Gabriela Tudor
48. Fundația Inimă de Copil
49. Fundația Inovații Sociale Regina Maria
50. Fundația Little John’s (Cisnădioara)
51. Fundația Noi Orizonturi
52. Fundația PACT
53. Fundația pentru Parteneriat
54. Fundația Sensiblu
55. Fundația Regen
56. Greenpeace România
57. Grupul PONT
58. Hope and Homes for Children
59. HOSPICE Casa Speranței
60. Institutul pentru Politici Publice
61. Institutul Prezentului
62. Let’s Do It, Romania!
63. MagiCAMP
64. Mediawise Society
65. MetruCub – resurse pentru cultură
66. Miliția Spirituală
67. Opportunity Associates România
68. Organizaţia Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual
69. Rețeaua Națională a Muzeelor din România
70. Roma Education Fund
71. Salvați Copiii România
72. Societatea Academică din România
73. Societatea de binefacere Diakonia Făgăraș
74. Techsoup Romania
75. TERRA Mileniul III
76. Terre des hommes Elveția
77. United Way Romania
78. Valentina România
79. Florian Matei-Popescu, cercetător la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei
Române, București
80. Prof. Dr. Mihaela Lambru, Facultatea de Sociologie si Asistență Socială, Universitatea din
București

The government uses a European directive on anti-money laundering to close down NGOs

07/03/2018/in Buna guvernare, Comunicate /by APADOR-CH

The National Office for the Prevention and Control of Money Laundering published a draft law on the prevention and fight against money laundering amending several normative acts, including the « Law of NGOs » (Government Ordinance No. 26 / 2000) ^[1].

The pretext of these legislative amendments is the implementation of the European Directive no. 2015/849 / EU of 20 May 2015 on the prevention of the use of the financial system for the purposes of money laundering or terrorist financing.

The Government wants to oblige associations and foundations to report periodically to the Ministry of Justice ^[2] (annually and whenever new situations occur) numerous data and information, including the names and identification data of each person with whom the association or foundation gets in touch or to whom provides support in any way in the course of their work. Nevertheless, the European Directive does not expressly request this and leaves a margin of discretion to each state.

In case of non-compliance with the obligation to report this data or other information, the draft law proposes sanctions ranging from a significant fine (up to 5,000 lei) ^[3] to the dissolution of the association/foundation ^{[4 ]} .

Given the unclear, confused and disproportionate categories of data and information to be reported by NGOs listed in the draft law, it is obvious that the Government is seeking to introduce burdensome legal obligations which, objectively, will not be able to be met by NGOs. And the final sanction for failure to meet this reporting obligation is manifestly disproportionate, namely, the « supreme » sanction of dissolution.

APADOR-CH points out that the Parliament is currently debating a draft bill proposed by the ruling party, providing for the dissolution of NGOs in case of non-compliance with the burdensome request of reporting any financing grant (regardless of its value). Also, the Ministry of Public Finance is preparing, upon recommendation from the Court of Auditors, a draft law which will allow NGOs to be scattered with targeted fiscal control pretexting monitoring the use of the 2% tax rate that can be redirected to NGOs.

The government is already adopting a « modus operandis » toward NGOs, which has two components:

the introduction of bureaucratic, confusing and burdensome obligations for NGOs (mostly in the form of excessively detailed and frequent reports);
the provision of manifestly disproportionate sanctions (dissolution of the NGO) in the event of failure to meet these bureaucratic obligations, which in reality cannot be fulfilled.

So instead of focusing on their work and their mission purpose, associations and foundations will dedicate their time and energy to drafting reports and sending them to the different public entities. The latter will not be able to process that much information (there are sufficient precedents of such institutional incapacity, for example, the catastrophic monitoring by ANAF (the national fiscal administration agency) of of payment of health contributions). But if an NGO is too loud or critic of the governing authorities, it could be put under scrutiny for some forgotten report out of dozens of reports requested or for missing a date on the requested information, leading to its dissolution.

APADOR-CH reminds that for associations and foundations; the dissolution is a sanction comparable to the death penalty for the individual. However, if the “death penalty” can still apply to (legal) entities in the EU, at least the conditions for its application must be sufficiently clear and restrictive, and should be limited to truly exceptional cases to prevent abuse.

APADOR-CH appeals to the Government to temper its increasingly brutal attempt to retaliate against the criticism coming from civil society by introducing legal regulations that prevent normal functioning of associations and foundations.

^[1] At:http://www.onpcsb.ro/pdf/PROIECT%20LEGE%2031%20%20IANUARIE%20CU%20OBS%20MJ%20FINAL.pdf

^[2]Point 18 of the draft law introduces the obligation to communicate to the Ministry of Justice the identification data of « real beneficiaries ». And, in the case of associations and foundations, art. 4 al. 2 lit. c of the draft Law on the Prevention and Control of Money Laundering and Terrorist Financing, the notion of « real beneficiary » also includes « natural persons … in whose main interest the association or foundation was established or is operating ». Because the notion of « main interest » used in the bill is not defined anywhere, it can refer to anything, including the interest of individuals in being supported by an association/foundation. For example, an association for consumer protection or patient protection was set up in the interests of consumers or patients. The consequence of this bill is that the name and other identification data of consumers or patients coming into contact with such associations should be reported to the Ministry of Justice. According to the draft law, each person will have to be identified and reported to the Ministry of Justice by the association/foundation. If this obligation is not respected, the association/foundation will be dissolved (abolished).

^[3] Point 18 of the draft law

^[4] Point 24 of the draft law

Translated by

Tag Archive for: lege ONG

Posts

UPDATE 10 iulie 2020