Tag Archive for: libertate de exprimare

You are here: / libertate de exprimare

Posts

The Government introduces the political control of online communication during the electoral campaign

/in , /by

Some considerations on the removal/blocking of [1] non-compliant political advertising material on online platforms. By adopting the first emergency ordinance of 2025, the Government is copying European legislation but adapting it Romanian-style, legislating the elimination of political posts that are not to the liking of electoral bureaus, before a court decision.

Through Emergency Government Ordinance No. 1/2025, the Government wanted to legislate certain aspects concerning the conduct of the presidential elections, which would take place in a rerun on 4 May 2025 (after the cancellation of last year’s elections).

The Government paid Special attention to online election campaigning, both on regular and “big media platforms”.

It is possible that Regulation (EU) 2024/1083 of the European Parliament and of the Council of 11 April 2024, establishing a common framework for media services in the internal market (also called the European Media Freedom Regulation) also stimulated the Government’s unfriendly attention to online platforms.  Point 4 of its Preamble  contains unflattering remarks about online platforms, especially the big ones:

“firstly, global online platforms act as gateways to media content, with business models that tend to disintermediate access to media services and amplify polarising content and disinformation. Those platforms are also essential providers of online advertising, which has diverted financial resources from the media sector, affecting its financial sustainability and, consequently, the diversity of content on offer.”

Once it was officially established that online platforms are the media’s mortal enemy because they polarise and misinform, as opposed to the traditional media, which unites and informs with maximum fairness (if it were not so, in our country, parties would no longer substantially fund the “traditional” media), the Government followed the trend and proceeded to adopt regulations to censor the enemies.

Thus, Government Emergency Ordinance 1/2025 contains a drastic regulation on sanctioning offences committed in online electoral campaigning. Failure to comply is a serious offence punishable by a heavy fine of 15,000 up to 50,000 lei.

But the worst part is yet to come.

Who will the electoral bureaus support?

According to art. 17 paragraphs 5 and 6 of GEO 1/2025, the decisions of the Central Electoral Bureau (BEC) and of the other electoral bureaus admitting complaints regarding online electoral campaigning are enforceable and constitute orders to take action against illegal content within the meaning of art. 9 of Regulation (EU) 2022/2.065 (Digital Services Act – DSA).

In other words, these decisions, issued by eminently political entities (electoral bureaus), will be enforced even if they are not final, i.e. they can be enforced before being subject to the control of their merits and legality, which can be exercised exclusively by the courts.

This legislative solution is diametrically opposed to the one provided for in Article 42(5) of Law 370/2004 on presidential elections, according to which appeals against the decisions of the electoral bureaus suspend the execution thereof. Moreover, it should be noted that Article 17 of GEO 1/2025 does not provide for any derogation from Article 42(5) of Law 370/2024, which provides for the suspension of the execution of decisions of electoral bureaus that are challenged.

So, if a political body, such as the electoral bureau, does not approve an online campaign post, it will be able to decide to immediately remove/block that post, even if the political body’s decision is not final and can be overturned in appeal.

Similarly, using the logic of the Government’s Regulation, one could proceed to demolish a building based on a non-definitive administrative decision without waiting for the decision to be challenged in court and the court to settle the challenge.

The political character of the Central Electoral Bureau (BEC) results from its composition, which includes:

  • 5 judges
  • 3 members of the Permanent Electoral Authority (President and 2 Vice-Presidents). The President is appointed by the Parliament based on the proposal of the parliamentary groups, the President of Romania appoints one vice-president, and the other is appointed by the Prime Minister. Those who elected/appointed them to office can also remove them from office for “good reason”, so those elected/appointed depend entirely on the goodwill of the politicians who elected/appointed them.
  • 10 representatives of political parties (politicians).

Thus, out of 18 members, 13 are politicians, and 5 are judges. It is obvious that the majority, when making a  decision, remains uninfluenced by the judges since the voting arithmetic clearly favors the politicians, who constitute a more significant proportion of the Central Electoral Bureau ‘s composition.

Correlatively, the County Electoral Bureau, respectively the Electoral Bureau of the district and municipality of Bucharest and the Electoral Bureau for polling stations abroad are composed of 3 judges, a representative of the Permanent Electoral Authority and no more than 7 representatives of the political parties that have proposed candidates. So, out of 11 members of those electoral bureaus, 3 are judges, and the remaining 8 (the vast majority) are politicians (as mentioned above, the Permanent Electoral Authority  is a political body – controlled, through appointments and dismissals, by politicians).

The county polling stations’ electoral bureaus comprise a maximum of 9 members, including a chairperson, a deputy chairman, and a maximum of 7 members, as proposed by the political parties participating in the elections. So out of 9 members, 7 (the vast majority) are appointed by parties. The political nature of the composition of the polling station’s electoral bureau is obvious.

The fact that these eminently political entities can order the removal/blocking of content from online platforms without waiting for the judgement of a court of law, ruling on the merits and legality of the removal/blocking decision, is a gross interference of politics in the exercise of the right to free expression.

The solution is in the hands of the Parliament

To balance the right to free expression with the rights of candidates’ images or the interests of political groups, online content should only be removed or blocked after all appeals against the removal/blocking decision have been exhausted. This means that enforcement should occur only after a final court judgment on the legality and merits of the removal/blocking decision has been issued.

It may be argued that court judgments take considerable time to conclude. However, this issue is not insurmountable. Electoral legislation already includes provisions that expedite the resolution of electoral disputes, typically reducing the time required by the courts to mere days. Similar provisions could be implemented to decide whether to remove or block online content.

It should also be noted that Regulation (EU) 2022/2065 does not enforce non-final decisions. Article 9 of the Regulation, which is dedicated to the order to take action against illegal content, provides in paragraph 6 “the conditions and requirements laid down in this Article shall be without prejudice to the requirements of national civil and criminal procedural law.“

In our legal system, enforcement occurs only after the enforcement order has become final, either following a challenge or upon the expiration of the time limit for challenging it.

Addressing this issue requires action from Parliament. Upon adopting the law that approves the Government Emergency Ordinance 1/2025,the  Parliament could introduce provisions stipulating that decisions to remove or block online content will only be enforceable after a final judgement on any appeal against such decisions has been rendered. Additionally, Parliament may also establish very short deadlines for the courts to resolve such disputes.

 

[1] Point 22 of the preamble to Regulation (EU) 2022/2065 of the European Parliament and of the Council of 19 October 2022 on a single market for digital services states: “In order to benefit from the exemption from liability for hosting services, the provider should, upon obtaining actual knowledge or awareness of illegal activities or illegal content, act expeditiously to remove or to disable access to that content.”

Cum este redusă la tăcere presa, cu ajutorul justiției

/in , , /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

  • Libertatea de exprimare este limitată în România din cauza daunelor morale mari, cerute de la jurnaliști în instanțe;
  • România este condamnată la CEDO din cauza asta;
  • APADOR-CH a propus o modificare a Codului civil pentru limitarea daunelor morale cerute pentru defăimare;
  • Ministerul Justiției și CSM nu au fost de acord;
  • Și Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei recomandă o limitare a daunelor acordate prin justiție, pentru evitarea autocenzurii în presă;

În cel puțin 20 de procese deschise în România în ultimii ani (2022-2023), jurnaliștilor acuzați de defăimare li s-au cerut daune morale cuprinse între 50.000 și 2 milioane de euro. În cursul judecății sumele au fost reduse de judecători sau procesele au fost respinse ca nefondate, totuși efectul acestora a fost descurajant pentru jurnaliști și a produs autocenzură.

România are deja mai multe condamnări la CEDO pe această temă, adică pentru îngrădirea libertății de exprimare garantată de articolul 10 din Convenție, pe motiv de defăimare. Cauza Ghiulfer Predescu v. Romania (2017) este în continuare una pe care Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei nu o consideră închisă, deoarece statul român nu a luat măsurile necesare pentru a se asigura că astfel de cazuri nu se vor repeta.

I se reproșează statului român exact lipsa de predictibilitate a reglementărilor privind stabilirea cuantumului despăgubirilor morale care se acordă în cazurile de defăimare. Din 2017 până acum alte nouă cazuri similare din România au ajuns la CEDO.

 

Problema – jurnaliști sunt hărțuiți în instanță

Un exemplu recent al riscurilor generate de actualul sistem de reglementare este cazul redacției Context, căreia i-au fost solicitate de către un om de afaceri daune în valoare de 3,4 milioane euro, din care 100.000 de euro pentru „stresul cauzat de investigațiile jurnalistice”, care arătau că statul român a investit 2 milioane de euro, bani europeni, într-un teren de golf care nu a fost realizat niciodată. În urma publicării investigației Context, DNA a deschis un dosar penal pentru a investiga cazul. De asemenea, statul român a câștigat recent un proces în care a cerut recuperarea banilor plătiți pentru construcția terenului de golf.

Un alt caz este al jurnaliștilor de la „Reporter de Iași”, dați în judecată de patronul publicației „Bună ziua Iași” pentru o serie de investigații care arătau legături de afaceri dintre acesta și primăria orașului, investigații care au dus și la deschiderea unei anchete DIICOT. În acest caz au fost cerute daune morale de 100.000 de euro, pentru defăimare.

Desigur că jurnaliștii își vor găsi în cele din urmă dreptatea, dacă nu în țară, măcar la CEDO, însă până atunci vor avea de gestionat stresul de câțiva ani al proceselor în care li se cer daune imense doar pentru că și-au făcut meseria.

O problemă este și cu jurnaliștii care se întâmplă să greșească, folosind cu bună credință informații care se dovedesc ulterior că au fost false. O astfel de situație le poate fi fatală, căci e de ajuns să greșească o dată și să fie condamnați să plătească daune materiale care îi vor falimenta.

Dacă, pentru o greșeală, un ziarist poate fi obligat la daune morale de 100.000 de euro, e evident că el va avea de ales intre autoconservare și practicarea profesiei la standardele normale. Cât de liberă mai este acea presă în care instanța aplică principiul ruletei rusești când acordă despăgubiri morale?

 

Recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

În aprilie 2024, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a făcut o recomandare statelor UE, menită să contracareze utilizarea unor astfel de procese intimidante, denumite generic „împotriva participării publice”:

Plafonarea daunelor pentru reclamant

Statele membre ar trebui, în limitele posibilităților sistemelor lor juridice naționale, să prevadă plafonarea despăgubirilor, pentru a preveni sancțiunile financiare abuzive sau disproporționate pentru inculpați, care ar avea un efect de descurajare asupra participării lor publice și pentru a evita crearea de stimulente financiare la introducerea unei acțiuni în justiție.

 

Soluția APADOR-CH – plafonarea daunelor – neagreată de justiția română

Pe plan intern, APADOR-CH a făcut, în ianuarie 2024, o propunere de modificare a Codului civil, astfel încât în cazurile de defăimare, daunele morale să fie plafonate la un număr de salarii medii pe economie, un plafon predictibil, așa cum a cerut și Comitetul de Miniștri.

Din păcate atât Ministerul Justiției cât și CSM, cele două instituții cărora APADOR-CH le-a adresat propunerea, au respins idea, pe motiv că ar îngrădi libertatea de apreciere a judecătorilor, de a decide cuantumul despăgubirilor.

În România, așadar, libertatea de apreciere a judecătorilor reduce libertatea de exprimare a presei, deoarece atunci când știi că ai putea să fii condamnat să plătești daune materiale de zeci de mii de euro e firesc să te autocenzurezi când scrii pe anumite subiecte controversate.

Întrucât nu a avut succes cu autoritățile române, APADOR-CH a transmis astăzi Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei – organism însărcinat cu monitorizarea executării hotărârilor CEDO – o informare cu demersurile făcute în România și a cerut CM să nu închidă cauza Ghiulfer Predescu vs. România întrucât încă mai există pericolul pentru jurnaliști de a fi reduși la tăcere printr-o condamnare pecuniară exorbitantă, pentru defăimare.

Solicitările APADOR-CH către Consiliul de Miniștri:

  • Să ceară autorităților române să publice un plan de acțiune în grupul de cauze Ghiulfer Predescu vs. România;
  • Să ceară autorităților române să reconsidere propunerea de modificare a Codului civil, pentru limitarea daunelor morale în cazurile de defăimare;
  • Să ceară Institutului Național al Magistraturii să actualizeze cursurile pentru judecători, cu un accent pe cazurile de defăimare și încălcarea Articolului 10, privind libertatea de exprimare.

Citește informarea transmisă de APADOR-CH către Comitetul de Miniștri

CNCD cauționează acte de discriminare, dar sancționează arta

/in /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Organizaţiile semnatare, membre ale Coaliției Antidiscriminare și partenerii lor, constată cu îngrijorare că CNCD se abate tot mai des de la misiunea sa de garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării.

Unele din hotărârile recente ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) vin cu o interpretare periculoasă a reglementărilor prevăzute de OUG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare şi aduc atingere unor drepturi fundamentale garantate de Constituție. Aceste hotărâri decredibilizează instituţia şi eforturile de combatere a discriminării, într-un context social și politic în care manifestările și discursurile discriminatorii au un grad de risc ridicat.

Facem referire la cele două speţe care au fost reflectate şi în mass-media: tipografia nesancţionată pentru că a refuzat să printeze o broşură despre forme de agresiune împotriva persoanelor LGBTQ, precum şi expoziţia de artă sancţionată pentru că ar aduce atingere dreptului la demnitate unei categorii largi de persoane, practic tuturor creștinilor din România (conform declarației lui Cristian Jura, membru în Colegiul CNCD). Pentru ambele spețe așteptăm încă publicarea deciziilor și a motivărilor care au stat la baza lor.

Astfel, pe 10 ianuarie 2024 colegiul CNCD a respins sesizarea privind tipografia, considerând că decizia acesteia de a refuza tipărirea unei broșuri despre forme de agresiune împotriva persoanelor LGBTQ nu constituie o formă de discriminare, fiind justificată de libertatea de conștiință a conducerii tipografiei.

Considerăm că este o decizie greșită, care creează un precedent periculos ce poate încuraja în viitor și alte situații similare, în care prestatorii de servicii pot refuza anumitor categorii accesul la servicii. Pentru a exemplifica, recenta decizie CNCD poate scăpa de sancțiune un taximetrist care refuză să transporte o persoană din motive legate de apartenența etnică a acesteia.

În al doilea caz, CNCD a decis să sancționeze, pe 17 ianuarie 2024, mai multe instituții de cultură, un curator și un artist pentru o expoziție de artă ce a avut loc în 2023 la Art Safari. În fapt, expoziția artistului Paul Baraka, conținea lucrări care reinterpretau scene din iconografia creștină. Acestea au fost considerate de reprezentanți ai BOR și de alte persoane ca fiind defăimătoare. Unul din membrii colegiului, Cristian Jura, a invocat, în declarațiile acordate recent publicației Gândul, ca argument juridic în favoarea sancțiunii, prevederile Articolul 30 din Constituția României în care este interzisă cenzura și se precizează limitele libertății de exprimare:

Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea,onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine, precum și faptul că sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

Cristian Jura, membru CNCD, a mai enumerat, conform sursei citate, și alte acte normative care au stat la baza sancțiunii: Legea cultelor, Ordonanța Guvernului privind combaterea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe, precum și Legea muzeelor, dar și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a Curții Europene a Drepturilor Omului.

La rândul său, Asztalos Csaba, directorul CNCD, a declarat pentru Scena 9 că decizia de sancționare s-a luat în urma mai multor ședințe de deliberări, concluzia membrilor Consiliului, susținută cu un vot de 9 la 2, fiind că s-au depășit limitele dreptului la libertatea de exprimare, deoarece expoziția aduce atingere sentimentelor religioase ale unei părți importante a populației din România și prezintă simboluri religioase într-un mod neadecvat.

Considerăm că, în acest caz, avem de-a face cu o sancțiune abuzivă a CNCD, care amendează nejustificat libertatea artistică, adică forma de manifestare a libertății de exprimare care beneficiază de cele mai diverse și creative forme de manifestare. În cazul de față, operele de artă în discuție nu discriminează nicio persoană, grup de persoane sau comunități religioase, iar artistul nu demonstrează nicio intenție de a jigni anumite valori, simboluri sau sensibilități religioase. Este vorba de lucrări care reinterpretează simboluri ale iconografiei creștine într-o manieră creativă, eventual critică, care, în cel mai rău caz, ar putea fi acuzată că aduce atingere sensibilităților religioase ale unora dintre credincioșii creștini.

Legea pentru prevenirea și combaterea discriminării nu poate fi însă invocată în acest sens, neavând prevederi pe baza cărora să sancționeze astfel de fapte. Mai mult, Curtea Europeană a Drepturilor Omului oferă protecție libertății de exprimare, inclusiv ideilor care pot fi ostile sau ofensatoare față de credințele religioase:

„Persoanele care aleg să își exercite libertatea de a-și manifesta religia nu se pot aștepta în mod rezonabil ca aceasta să fie protejată împotriva oricărei critici. Dimpotrivă, membrii unei comunități religioase trebuie să tolereze și să accepte respingerea convingerilor lor religioase de către alte persoane și chiar și răspândirea, de către alte persoane, a unor doctrine ostile credinței lor”. (Ghid privind Art. 9 – Libertatea de gândire, de conștiință și religie din Convenția europeană a drepturilor omului, CEDO)

Sancționarea artei este o decizie extremă care, atunci când este luată, trebuie să fie necesară într-o societate democratică. Așteptăm să aflăm de la CNCD cum justifică necesitatea acestei hotărâri și ce drepturi a dorit să protejeze prin sancționarea libertății de exprimare.

Considerăm că CNCD trebuie să depună eforturi mai mari pentru a analiza, cu mai multă atenție, cazurile dificile, care pun în balanță drepturi fundamentale ce intră în conflict și să nu se lase influențat de presiunea și intimidările venite din partea unor diverși actori sociali. Independența instituției este esențială în misiunea ei de protejare a persoanelor și grupurilor vulnerabile.

  • ActiveWatch
  • Asociația Accept
  • Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G
  • Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”
  • Euroregional Center for Public Initiatives – ECPI
  • Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală – SECS
  • Tineri pentru Tineri
  • Centrul FILIA
  • Asociația MozaiQ LGBT
  • CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
  • Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate – CPE
  • Centrul pentru Inovare Publică
  • Mediawise Society
  • APADOR-CH

Abuz de putere – percheziție corporală la poliție pentru o postare pe Facebook

/in /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Libertatea de exprimare și dreptul de a organiza și de a participa la proteste pașnice sunt din ce în ce mai afectate de acțiunile instituțiilor de forță din România. 

Duminică, 14 ianuarie 2024, activista Angi Șerban a fost condusă la secția de poliție, de forțele de ordine, în urma unei postări pe care o făcuse în aceeași zi pe Facebook. În postare, ea critica intervenția în forță a autorităților publice la protestul transportatorilor. Angi Șerban a fost ridicată de forțele de ordine de la o adresă diferită de aceea pe care o are în actele de identitate, fapt, de asemenea, extrem de îngrijorător, deoarece ridică semne de întrebare cu privire la modul în care a fost găsită de poliție, și dacă se afla sau nu deja sub supraveghere.

Această acțiune a Poliției Române, prin care o persoană a fost ridicată cu mandat de aducere, de la o altă adresă decât domiciliul, condusă la sediul poliției și percheziționată corporal pentru o postare pe o rețea de socializare, reprezintă o formă dură de intimidare și umilire a cetățenilor care exprimă opinii critice la adresa instituțiilor de forță și, deci, un atac grav la adresa democrației. Aceste acțiuni creează un climat ostil, menit a descuraja cetățenii să-și exercite dreptul de a participa la adunări publice și dreptul la liberă exprimare, inclusiv la critică.

Conform comunicatului oficial al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, operațiunea de ridicare și conducere la secție s-a făcut în baza unui mandat emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5. Faptul că niște procurori au dat curs unei solicitări a forțelor de ordine, prin care un cetățean este subiectul unui mandat de aducere și apoi percheziționat, fără a fi acuzat de vreo faptă penală pentru care să fie relevantă percheziția, este deosebit de îngrijorător pentru statul de drept din România. Justiția a acționat în acest caz ca o unealtă a forțelor de ordine, comportându-se ca executantul unui ordin al Poliției și nu ca un garant al respectării drepturilor individuale și a legii.

Considerăm că opinia exprimată de Angi Șerban pe rețeaua de socializare se încadrează în limitele libertății de exprimare. Aceasta nu doar că nu conține suficiente elemente pentru a fi încadrată ca instigare publică la săvârșirea de infracțiuni, dar reprezintă o critică legitimă a acțiunilor publice și disproporționate ale forțelor de ordine în cadrul protestelor agricultorilor și transportatorilor. Angi Șerban semnala și critica, cu legitimă îngrijorare, prezența unor arme de foc în dotarea forțelor de ordine prezente la aceste proteste.

În paralel, conform Sindicatului Europol, polițiștilor și jandarmilor li s-ar fi cerut să oprească agricultorii și transportatorii care protestează în această perioadă inclusiv prin blocarea drumurilor publice. Credem că și aceasta este o acțiune abuzivă, având în vedere dreptul Constituțional de a organiza și participa la proteste. Disproporționat considerăm că este și zelul Poliției, care anunță public că a deschis 24 de dosare penale care vizează infracţiunea de instigare publică, în urma unor mesaje distribuite pe grupul de Whatsapp folosit de cei care participă la acţiunile de protest ale transportatorilor şi fermierilor.

Acțiunile de intimidare ale forțelor de ordine sunt incompatibile cu practicile unui stat democratic. Organizațiile semnatare și Coaliția ONG-uri pentru Cetățean își manifestă profunda îngrijorare cu privire la astfel de abuzuri în care autoritățile publice folosesc tactici de intimidare menite să descurajeze exercitarea unor drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare și dreptul la protest. 

Atragem atenția partidelor aflate la guvernare, PSD și PNL, că instaurarea regimului fricii este o strategie care contravine drepturilor omului. O astfel de strategie este absolut inacceptabilă raportat la valorile europene și are potențialul de a amplifica nivelul de nemulțumire a cetățenilor români. Problemele sociale din România nu pot fi rezolvate prin deschiderea de dosare penale și conducerea la secție a persoanelor care își exercită dreptul la liberă exprimare. Într-un an electoral, principala preocupare a politicienilor trebuie să fie comunicarea directă cu cetățenii, și nu aplicarea de bastoane peste drepturi fundamentale. Democrația poate fi garantată și protejată doar cu respect pentru cetățeni și drepturile lor.  

Solicităm Ministerul de Interne să verifice modalitatea în care s-a desfășurat acțiunea din 14 ianuarie 2024 împotriva lui Angi Șerban și să facă publice concluziile acestei analize. 

Solicităm Inspecției Judiciare să verifice modul în care a fost emis mandatul de aducere a lui Angi Șerban și să facă publică această analiză. 

Solicităm liderilor PSD și PNL să se delimiteze de acțiunile abuzive ale poliției și Parchetului și să își exprime fără echivoc atașamentul față de valorile democratice și respectarea drepturilor constituționale. 

Semnatari:

ActiveWatch

Centrul de Investigații Media

Miliția Spirituală

Asociația Respiro Human Rights Research Centre

Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Asociația Rădăuțiul Civic

Mediawise Society

Asociația CIVICA 

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul pentru Inovare Publică

APADOR-CH

Greenpeace România

Centrul FILIA

*sursa foto – pagina de Facebook a activistei Angi Șerban

Protecting Freedom of Expression by Supporting ECtHR Implementation

/in /by

We are thrilled to announce our cooperation with the European Implementation Network (EIN) in their new project focused on safeguarding freedom of expression in the Council of Europe member States. As a participant to this project, we are dedicated to promoting this fundamental right and the effective implementation of the relevant judgments of the European Court of Human Rights, as well as to advocating for reforms aimed at effectively protecting free speech in Romania.

Violations of the right to free speech have become central to the crisis of democratic backsliding in European States. We witness the healthy functioning of democracies being undermined, and sometimes curtailed, by a combination of factors, depending on the jurisdiction, such as draconian defamation laws silencing journalists through court proceedings, the undermining of free debate through excessive ownership of media outlets by the State or its affiliates, and even widespread violence against reporters.

To address these pressing issues, the ECtHR has already issued about 300 leading judgments that identify violations of the right to free speech. However, it is alarming to note that at the time of writing, 50% of the leading free speech judgments handed down by the ECtHR in the last 10 years are still pending implementation. Currently, there are more than 100 leading ECtHR judgements on free speech awaiting implementation.

Together with EIN and other partners, we are committed to championing freedom of expression and upholding democratic values throughout Europe. By actively engaging with the implementation process of ECtHR judgments, we aim at creating lasting reforms that protect and promote free speech across the continent. Stay tuned for updates as we work towards a more inclusive and democratic society.

 

*photo

Drepturile nerespectate ale oamenilor din România

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Bilanț la 10 Decembrie – Ziua internațională a drepturilor omului – de câte ori a fost condamnată România la CEDO și cât ne-a costat asta, în 2022; Până la urmă ce mai e milionul de euro în ziua de azi?!

Protecția proprietății, dreptul la viață, la un proces echitabil, dreptul de a nu fi supus unui tratament inuman și degradant, dreptul de a nu fi judecat și pedepsit de două ori pentru aceeași faptă, dreptul la viață privată, dreptul de a te exprima liber și a nu fi discriminat.

Acestea sunt drepturi care au fost încălcate în România, după cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în cele peste 60 de  hotărâri pronunțate împotriva țării noastre doar în acest an.

Desigur, faptele s-au petrecut cu mulți ani în urmă, dar reclamanților li s-a făcut dreptate abia în 2022, de către Curtea Europeană, după ani de zile în care au încercat în zadar să găsească dreptatea în justiția națională.

Am ales să facem acest bilanț realist al respectării drepturilor omului în România, în locul unuia festivist, cum se întâmplă adesea de 10 Decembrie, Ziua Internațională a Drepturilor Omului. Am numărat condamnările României la CEDO și am adunat despăgubirile pe care, în cele din urmă, trebuie să le plătim toți, de la buget, deși doar unii au greșit.

De cele mai multe ori, cei care au greșit sunt reprezentanți ai justiției naționale, care fie au refuzat să facă anchete efective în diverse dosare, pentru a stabili vinovății și a trage la răspundere vinovați, fie au judecat strâmb unele lucruri care s-au cerut îndreptate, iată, doar la CEDO.

Pe categorii de drepturi/articole din CEDO, România a fost condamnată în 2022 astfel (hotărârile CEDO pot fi citite dând click pe nume):

Pentru nerespectarea proprietății (Articolul 1 Protocolul 1)

VĂLEANU AND OTHERS v. ROMANIA – Curtea a constatat ineficiența mecanismului de restituire a bunurilor confiscate sau naționalizate de regimul comunist, în ciuda noilor căi de atac prevăzute de Legea nr. 165/2013, care impune sarcini excesive solicitanților care nu reușesc să obțină compensații adecvate. Statul trebuie să ia măsuri pentru simplificarea și clarificarea procedurilor de restituire. Despăgubirile plătite de stat către 30 de reclamanți din această cauză au fost de 232.692 de euro.

Alte condamnări pe același articol: MANOLE v. ROMANIA – 40.000 de euro, DĂNOIU AND OTHERS v. ROMANIA – 5.000 de euro , STĂNESCU v. ROMANIA – 5.000 de euro

Încălcarea dreptului la viață (Articolul 2)

PÂRVU v. ROMANIA – Un șofer a fost confundat în trafic cu un urmărit internațional, și împușcat în cap de poliție. 15 ani au trecut fără o anchetă efectivă, fără un vinovat, fără despăgubiri pentru familia victimei. APADOR-CH a sprijinit cazul la CEDO. Cauza face parte din cele trei care au adus României o nouă monitorizare (pe articolul 46 din CEDO), din partea Comitetului de Miniștri, pentru utilizare excesivă a forței din partea poliției – despăgubiri de 73.630 de euro.

Alte încălcări ale articolului 2 – MIHĂILĂ v. ROMANIA – 21.000 de euro, DÂMBEAN v. ROMANIA – 22.500 de euro

Interzicerea torturii, a tratamentelor inumane și degradante (Articolul 3)

30 de cauze care privesc condiții improprii de detenție, supraaglomerare, igienă precară, lipsa îngrijirilor medicale în penitenciare. Peste 300 de reclamanți, foști și actuali deținuți, au primit de la stat despăgubiri în total de 982.500 de euro numai în aceste cauze închise în 2022.

Alte două cauze în care statul a fost condamnat pentru că autoritățile nu au investigat în mod eficient acuzațiile de abuz sexual asupra unor minore și, prin urmare, și-au încălcat obligația pozitivă de a le proteja de tratamente inumane și degradante: A.Ö. AND H.Ö. v. ROMANIA – despăgubiri de 12.500 euro și A.E.J. v. ROMANIA – despăgubiri de 12.500 euro.

Dreptul de a nu fi judecat și pedepsit de două ori (Articolul 4 din Protocolul 7)

STĂVILĂ v. ROMANIA – despăgubiri de 5.408 de euro

Dreptul la un proces echitabil (Articolul 6)

În nouă cauze, CEDO a constatat că România a încălcat dreptul reclamanților la un proces echitabil sau că procesul penal a avut proceduri și o durată excesivă:  MENA v. ROMANIA – despăgubiri de 5.000 de euro, POSZLER v. ROMANIA – 1.500 euro,  GAL v. ROMANIA – 9.000 euro, AGROKUALITA EOOD v. ROMANIA – 1.520 de euro, PAULESCU v. ROMANIA – 24.000 euro, CĂLIN v. ROMANIA – 15.000 euro, FLORIN-IOAN NISTOR AND ADRIAN MARCEL NISTOR v. ROMANIA – 6.000 euro, ANDI MARIUS IONESCU v. ROMANIA (art 6 și art 3) – 9.400 euro, CORNESCHI v. ROMANIA – 8.700 euro.

Dreptul la respectarea vieții private și de familie (Articolul 8)

Șase cauze în care reclamanții nu au reușit să-și găsească dreptatea în instanțele naționale, deși aveau legea de partea lor: C. v. ROMANIA – hărțuire sexuală la locul de muncă – 7.500 euro; TUSĂ v. ROMANIA – un proces de mal praxis – 9.700 euro; VLAD v. ROMANIA – neaplicarea hotărârilor judecătorești într-un proces de custodie a copilului – 10.141 euro; LOIRY v. ROMANIA – neaplicarea hotărârilor judecătorești de revenire a copilului la domiciliul stabilit de instanță – 9.900 euro; I.V.Ț. v. ROMANIA – intervievarea unui copil fără acordul părinților și difuzarea pe post a interviului; JIVAN v. ROMANIA – autoritățile naționale au evaluat greșit severitatea dizabilității reclamantului, privându-l astfel de posibilitatea de a beneficia de un asistent personal – 8.300 euro.

Libertatea de exprimare (Articolul 10)

BUMBEȘ v. ROMANIA – Curtea Europeană a stabilit că dacă vrei să te duci cu doi prieteni și o pancartă, ca să protestezi în fața Guvernului, nu ai nevoie de notificare, că nu e adunare publică și nici huliganism, așa cum au zis jandarmii și justiția română, ci libertate de exprimare – 6.985 euro. Cazul a fost susținut la CEDO de APADOR-CH.

Alte cauze de încălcare a libertății de exprimare: POIENARU v. ROMANIA – a scris pe blogul personal despre nereguli constatate la locul de muncă, la APIA –  8.100 euro; STANCU AND OTHERS v. ROMANIA – doi ziariști de la Lumea justiției au câștigat dreptul de a scrie despre reprezentanți ai justiției – 3.440 euro; PONTA c. ROUMANIE – Fostul prim-ministru fusese condamnat de o instanță națională pentru un comentariu pe Facebook despre un ministru din cabinetul său – 2.200 de euro; RUSU v. ROMANIA o profesoară de geografie a demascat neregulile inspectorului școlar Bistrița și fusese condamnată pentru asta în România – 9.000 euro.

Interzicerea discriminării și dreptul la educație (Art 14 și art 2 din Protocolul 1)

MORARU v. ROMANIA – Nu există o justificare obiectivă și rezonabilă pentru refuzul de a permite unei femei, a cărei înălțime și greutate sunt sub limitele cerute candidaților de sex feminin, să susțină examenul de admitere la medicina militară. Eșecul instanțelor naționale de a furniza vreo justificare cu privire la legătura dintre dimensiunea unui candidat și puterea acestuia – 7.500 euro.

1.575.616 euro a plătit statul român pentru condamnările suferite la CEDO în 2022

Am fi tentați să spunem că e o sumă mică – până la urmă ce mai e milionul de euro în ziua de azi? – dar care are prostul obicei de a se multiplica an de an, pentru că din păcate condamnările la CEDO nu se lasă și cu schimbările sistemice cerute deseori de Curte.

Câștigarea unui proces la CEDO e abia începutul. Faptul că un cetățean obține dreptatea prin condamnarea țării sale la CEDO nu înseamnă automat îmbunătățirea situației sale și cu atât mai puțin a altora suferind de aceeași problemă. Vedeți cauzele pilot pe dreptul de proprietate sau pe condiții de detenție. Ba chiar pe dreptul la viață.

CEDO nu poate face legi sau schimba sistemele de justiție din țările pe care le condamnă, însă poate să ceară statelor respective, în deciziile de condamnare, pe lângă despăgubirea financiară a victimei și anumite măsuri de îndreptare a sistemelor care au generat nedreptățile.

Dar implementarea deciziilor CEDO e un proces lent și dificil. Debutează cu despăgubirea victimei, o acțiune ce se petrece relativ rapid după condamnarea la CEDO, pentru că banii dați de la buget sunt adesea cea mai ușoară măsură de executat. Schimbările sistemice, însă, nu sunt la fel de ușor de făcut, ele pot dura luni, ani sau decenii. În acest timp alți cetățeni cad victime ale acelorași încălcări de drepturi, unii dintre ei se duc la CEDO și, după alți ani de așteptare, statul le plătește și lor despăgubiri.

Viața merge mai departe (dacă merge, pentru victime), cei care au greșit greșesc în continuare, nefiind trași la răspundere, ba poate chiar sunt avansați sau pensionați pe sume importante.

Numai în 2022, România avea 106 hotărâri pilot de executat și figura pe ultimul loc într-un clasament al țărilor UE, cu cel mai mare scor de neexecutare a hotărârilor CEDO, de 57% față de o medie europeană de 37%.

Un timp mediu de executare a unei hotărâri pilot în România este de 4 ani și 2 luni.

La mulți ani de Ziua Internațională a drepturilor omului! Câteodată ne e greu și nouă, activiștilor, să privim lucrurile cu optimism.

EU governments have disproportionately restricted freedoms during COVID-19 pandemic

/in , , , /by

Since the start of the COVID-19 pandemic, EU governments have imposed disproportionate restrictions to civic freedoms, hampering activism and democratic participation, a new report by Liberties and Greenpeace finds.

More than half of EU governments have failed to safeguard people’s right to peaceful assembly. For example in Belgium, while shops and malls were allowed to reopen in May and bars and restaurants in June, the absolute ban on assemblies was only revised in July. Other governments, like Romania, did not relax the bans on assemblies even as other restrictions were eased significantly when the steady decrease of the infection rate allowed authorities to significantly ease restrictions for businesses.

A number of governments have curtailed public access to information and participation in decision making, such as Germany, the Netherlands, Poland, Romania, Slovenia and Spain. Some went further and also clamped down on the right to free speech, with Hungary and Romania as the most staggering examples. In Poland, two activists were charged with offences carrying up to ten years’ imprisonment for a poster campaign challenging the government’s statistics concerning the spread of the pandemic.

Linda Ravo, advocacy officer for Civil Liberties Union for Europe (Liberties), said:

Our freedoms are critical to maintaining democracy. It’s very hard to accept that a number of governments are using the public health crisis to limit fundamental rights and damage democracy. Countries with stronger democratic traditions have shown some worrying signs, while others with more authoritarian trends have used the COVID-19 pandemic as an excuse to hamper activism and roll back democracy. Restoring and promoting people’s freedoms and supporting civil society actors should be a key element of the EU’s action in the post-COVID-19 recovery. The EU should also be more vocal and braver against governments which have exploited the crisis to silence critics and erode democracy.” 

Liberties and Greenpeace demand that the European Commission reflect these worrying breaches of fundamental rights in the rule of law report it is expected to publish in the coming days. The Commission is expected to publish its first Annual Rule of Law Report at the end of September. According to the Commission, it aims to “monitor significant developments, both positive and negative, relating to the rule of law in Member States”.

Ariadna Rodrigo, democracy campaigner at Greenpeace European Unit, said:

Fundamental rights such as freedom of speech, association and access to information give people the tools they need to ensure governments act in their best interests, particularly when navigating a public health crisis. The Commission must urgently act to protect these rights and freedoms by calling out EU governments that impose excessive restrictions on our democratic rights and by restricting access to EU funding if governments do not immediately rectify their ways.”

Our organisations observe that, in many EU countries, the COVID-19 related restrictions are merely the latest in a series of measures to obstruct public participation. They call on all EU institutions to act urgently to restore and promote public participation in democracy so that people can ensure their governments answer to and work for them at all times, including during a pandemic.

 

* The report Locking Down Critical Voices is based on targeted research in Germany, the Netherlands, Romania, Slovenia and Spain, as well as public sources.

The targeted research was conducted by German Gesellschaft für Freiheitsrechte (GFF), Dutch Juristen Comité voor de Mensenrechten (NJCM), Romanian Association for the Defense of Human Rights – the Helsinki Committee (APADOR-CH), Slovenian Peace Institute – Institute for Contemporary Social and Political Studies in Slovenia, and Rights International Spain (RIS).

The reference period for the research runs from the point when the World Health Organisation (WHO) declared a global pandemic in early March until late July 2020.

Cât costă „reperarea” onoarei primarului de la Florești, Cluj

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Instanța a anulat amenda dată de Poliția locală din Florești, Cluj, unei tinere, pentru o postare critică pe Facebook, obligând primăria să-i restituie acesteia banii și să-i achite cheltuieli de judecată de 1020 de lei

O postare pe Facebook, critică la adresa primarului din Florești, Cluj, s-a transformat pentru Iulia Ungureanu într-o amendă de 1000 de lei, primită prin poștă de la Poliția locală din localitate, pe motiv că i-ar fi lezat demnitatea primarului. Lucrurile s-au întâmplat în martie anul acesta, în timpul stării de urgență și au fost rapid popularizate în condițiile în care pandemia ne restrânsese destul de multe drepturi, dar nu și pe cel la exprimare.

APADOR-CH i-a cerut atunci ministrului Marcel Vela o anchetă internă privind activitatea noilor săi subordonați – polițiștii locali – care s-au comportat în acest caz ca un aparat de „reperat onoarea” primarului și de intimidare a cetățenilor. În loc să cerceteze serios situația, MAI a pasat răspunderea tot la primarul din Florești, șeful pe care polițiștii locali încercau astfel să-l impresioneze. La rândul său, primarul, ne-a răspuns că s-a simțit jignit de postarea tinerei, deși aceasta nu conținea un limbaj injurios, dar a pasat și el răspunderea înapoi la MAI, pentru eventuala anchetare a polițiștilor locali.

Între cele două instituții plătite din bani publici ca să lucreze pentru cetățeni (poliția și primăria), dreptul la exprimare al Iuliei Ungureanu a fost până la urmă restabilit de instanță. Judecătoria Cluj Napoca a admis cererea tinerei și a decis, în ședința de ieri, 2 septembrie, anularea procesului verbal de amendă, restituirea sumei plătite de petentă și obligarea Primăriei comunei Florești la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 1020 de lei. Soluția nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în 30 de zile.

Este un exemplu clasic de cheltuire  abuzivă a banilor publici, când angajați ai statului încalcă legile și drepturile civile, însă pentru greșelile lor plătește întreaga comunitate. Întrucât, așa cum ne-a răspuns și nouă, primarul s-a simțit jignit de critica de pe facebook, cel mai probabil Primăria Florești nu se va îndrepta împotriva polițiștilor pentru a recupera banii, ci va achita cheltuielile de judecată  de 1020 de lei de la buget, făcând astfel părtașă toată comunitatea la acțiunea jenantă a polițiștilor locali de apărare a demnității așa zis lezate a primarului.

Iulia Ungureanu a salutat decizia instanței și a anunțat că e dispusă să ajungă și la CEDO dacă va fi cazul:

În cazul în care se va face apel și aș pierde procesul voi merge la CEDO, pentru a apăra drepturile și libertățile noastre. Acest proces nu este despre mine, ci este despre noi. Doresc să mulțumesc avocatei mele, presei, APADOR-CH ( Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki), Avocatului Poporului și tuturor celor care au susținut această cauză.

Eu voi rămâne în continuare un cetățean pro-activ în comunitatea în care trăiesc, cu mențiunea că sunt adepta dialogului civilizat. Democrația reprezintă pentru mine mai mult decât alegeri libere, iar participarea cetățenilor nu trebuie să se limiteze doar la vot. Esența guvernării democratice este cu, despre și pentru oameni. Cetățenii au dreptul să se implice în viața social-politică, să vină cu propuneri, soluții, să fie consultați, să candideze, dar și să conteste deciziile aleșilor sau să critice persoanele ce dețin funcții publice atunci când se pun în discuție chestiuni de interes public.

Oare ce s-ar întâmpla dacă toți cetățenii care critică în mediul online ar fi amendați?! Nu cumva prin astfel de sancțiuni se induce cetățenilor teama de a dezbate, de a critica, de a participa?! Nu cumva determinăm cetățenii să nu își folosească numele real pe online, de teama că orice ar comenta ar putea fi folosit împotriva lor?!”

Postarea de la care a pornit totul:

Comandantul paraseste ultimul nava, domnule primar. Dvoastra ati parasit-o primul!

In vremuri de criza si urgente se…

Publicată de Iulia Ungureanu pe Miercuri, 25 martie 2020

Citește și demersurile făcute de APADOR-CH în acest caz și răspunsurile primite de la autorități:

MAI – pasează răspunderea la primarul din Florești

Dacă nu poți, de ce te mai dai mare? Sau „operaționalizarea neputinței” la Poliția română

Ce spune primarul din Florești – că s-a simțit jignit, dar că poliția locală e, mai nou, în subordinea MAI

Poliția Cluj trimite cazul la Parchet

 

Cerem ministrului de interne o anchetă în cazul amenzii pentru o postare critică pe Facebook

/in , , , /by

O persoană din Florești, Cluj, a fost amendată cu 1000 de lei pentru că l-a criticat pe primar pe Facebook. Cum starea de urgență nu a abolit și libertatea de exprimare, i-am cerut ministrului Marcel Vela o anchetă internă privind activitatea noilor săi subordonați – polițiștii locali

Iulia Ungureanu, o studentă din Florești, Cluj, a fost amendată de poliția locală din comuna în care locuiește pentru o postare critică la adresa primarului, în care îi cere acestuia să ia măsuri de protejare a cetățenilor localității în pandemie. Postarea nu conține cuvinte jignitoare la adresa primarului, însă polițiștii locali au considerat că postarea îi „lezează demnitatea primarului provocând indignarea cetățenilor” și au amendat-o pe autoare cu 1.000 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 30 al. 1 lit b cu ref. la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Textul legal invocat de poliţia locală prevede că este contravenţie „săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora;”

După cum se poate observa din textul legal citat, această contravenţie se aplică, în mod normal, scandalagiilor, nu celor care critică, în limbaj civilizat, activitatea deficitară a autorităţilor, așa cum se poate observa în postarea incriminată:

APADOR-CH i-a adresat azi o solicitare ministrului afacerilor interne, Marcel Vela, cerându-i să dispună o anchetă internă în acest caz, întrucât de la instituirea stării de urgență polițiștii locali au trecut în subordinea MAI, nu se mai află în subordinea primarilor, la a căror imagine sunt atât de sensibili.

Libertatea de exprimare nu se află printre drepturile restrânse în timpul stării de urgență. Mai mult decât atât, Curtea Europeană a Drepturilor Omului subliniază că statul nu are dreptul să sancţioneze şi, astfel, să inhibe criticarea persoanelor care deţin funcţii publice, atunci când se pun în discuţie chestiuni de interes public. Chiar dacă acea critică s-ar realiza prin expresii jignitoare, ofensatoare sau şocante, ceea ce nu este cazul de față.

APADOR-CH i-a mai cerut ministrului Vela ca după încetarea stării de urgență să facă o analiză cu privire la beneficiile sau prejudiciile aduse comunităţii prin subordonarea poliţei locale către primar. Poate se va constata că ar fi mai eficient ca poliţia locală să treacă definitiv în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Pentru că acum avem o poliţie naţională şi foarte multe poliţii locale, tot atâtea caţi primari sunt.

Iulia Ungureanu, care a plătit deja amenda primită și anunță că o va contesta, spune că nu este singura amendată pentru părerile exprimate pe Facebook de poliția locală din Florești: „Au fost date multe amenzi aici pentru jigniri pe facebook, de 2 ani se tot dau amenzi. Unele sunt intr-adevar cu cuvinte injurioase. De o singură persoană știu că a câștigat contestația, alții încă sunt în proces”.

Așteptăm cu interes punctul de vedere al ministrului de interne Marcel Vela în această situație și măsurile de sancționare pe care le-a luat.

Sesizarea către Ministrul Marcel Vela

Prin lipsa de transparență, instituțiile statului alimentează conspirationismul și dezinformarea

/in , , /by

20 martie 2020

Prin lipsa de transparență, instituțiile statului alimentează conspirationismul și dezinformarea

Organizațiile semnatare atrag atenția autorităților publice din România că asigurarea transparenței printr-un dialog deschis cu reprezentanții mass-media precum și garantarea pluralismului de opinii sunt valori fundamentale ale democrației care pot favoriza cooperarea cetățenilor cu autoritățile statului, cooperare care devine vitală în condiții de criză.

Înțelegem că în acest moment eforturile autorităților publice sunt îndreptate spre criza generată de pandemie, însă considerăm că acest lucru nu trebuie să conducă la încălcarea legii chiar de către instituțiile publice sau la abuz de putere din partea acestora. Mai mult, atragem atenția autorităților că ideea de a reduce disponibilitatea de comunicare pentru a se putea dedica rezolvării problemelor crizei este o eroare gravă care poate să producă efecte contrare așteptărilor. Asigurarea transparenței și a promptitudinii în răspunsul autorităților către public și mass-media este o regulă de bază a comunicării în condiții de criză. Comunicarea este parte a crizei, iar dacă este făcută prost, criza riscă să ia proporții dramatice.

Facem acest apel deoarece la numai 3 zile de la declararea stării de urgență, observăm deja situații pe care le considerăm abuzive:

Direcția de Sănătate Publică Cluj a transmis un document către un jurnalist în care menționează că „suspendă” activitatea de a da curs solicitărilor de informații de interes public conform Legii 544/2001, pe perioada stării de urgență. În paralel, Direcția de Sănătate Publică Botoșani a transmis presei o hârtie prin care își declină competența de a răspunde la o astfel de cerere, solicitând presei să se adreseze Grupului de Comunicare Strategică, deși solicitarea viza activitatea DSP Botoșani.

Amintim că termenul general de răspuns, conform Legii 544/2001, este de 10 zile, iar ca excepție el poate fi prelungit la 30 de zile. În cazul presei termenul de răspuns este de 24 de ore. În Decretul de Instituire a Stării de Urgență, se menționează că termenul de răspuns pentru aceste solicitări este dublat, nicidecum nu este menționată suspendarea dreptului de acces la informații de interes public. Prin urmare cele 10, respectiv 30 de zile devin maximum 20 de zile sau 60 de zile în starea de urgență, iar în cazul presei – maximum 48 de ore. Refuzul de a răspunde la solicitările de informații publice rămâne în continuare abatere disciplinară, potrivit articolului 21 din aceeași lege.

Pe de altă parte, Decretul Prezidențial privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României dă atribuții insuficient reglementate instituțiilor publice. Articolul 54 menționează un mecanism care face posibilă „eliminarea de la sursă” sau „blocarea accesului utilizatorilor din România la conținutul care promovează știri false cu privire la evoluția COVID-19”. Înțelegem potențialul de pericol al știrilor și informațiilor false, considerăm însă că nu Guvernul este instanța care trebuie să stabilească valoarea de adevăr a informațiilor oferite de mass-media. În condițiile în care rolul presei este și de a evalua critic activitatea Guvernului, astfel de atribuții deschid posibilitatea de abuz și pun în pericol libertatea presei. Măsurile de combatere a știrilor false trebuie aplicate gradual, la început cu atenționarea autorilor cu privire la posibilitatea de dezinformare, cererea de modificare a titlurilor sau a anumitor termeni eronați, eliminarea sau modificarea conținutului. Numai după ce acestea nu dau rezultate trebuie să se ajungă la închiderea site-ului, prin apelarea la găzduitor, conform legislației aplicabilă în domeniu. Nu recomandăm apelarea la blocarea prin furnizorii de Internet (cum este prevăzut acum în decretul de urgență) fără a lua în considerare posibilitatea că prin această măsură există riscul de a face un conținut obscur mult mai cunoscut decât era și, deci, de a încuraja, indirect, răspândirea lui. Motivarea tuturor măsurilor dispuse de autorități trebuie să fie publică, pentru a se putea stabili în mod transparent în ce au constat știrile false și ce greșeli au fost făcute, în scopul evitării comiterii unor fapte similare și de către alte persoane. Orice decizie a autorităților publice trebuie să poată fi apelată în fața instanțelor de judecată.

Organizația Națiunilor Unite și Human Rights Watch fac un apel către toate statele să nu folosească această perioadă ca pretext pentru măsuri care încalcă drepturile omului, fără ca aceste măsuri să fie justificate și fără a fi explicate publicului general.

Vă solicităm să nu abandonați fundamentele democrației, cu atât mai mult cu cât acestea pot contribui la creșterea colaborării populației cu autoritățile publice. Îngrădirea libertății presei sub pretextul crizei și lipsa de transparență din partea autorităților nu pot decât să afecteze încrederea cetățenilor în acțiunile autorităților publice, încredere care este vitală pentru depășirea acestui moment.

ActiveWatch
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
APADOR-CH
Funky Citizens
Centrul pentru Inovare Publică
Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI
Asociația CIVICA
Asociația MozaiQ LGBT
Átlátszó Erdély – Asociația Transilvania Transparentă
Greenpeace România
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
Expert Forum
Civitas Politics

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.