Tag Archive for: Parlament

You are here: / Parlament

Posts

Apelul către Avocatul Poporului pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

/in /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

 

Stimate domn,

Mai multe organizații ale societății civile vă solicită să sesizați Curtea Constituțională a României cu privire la Legea privind securitatea cibernetică a României (număr de înregistrare la Senat L580/2014), întrucât aceasta are probleme fundamentale de concepție, propunând o serie de măsuri cu efect limitativ asupra dreptului la viață privată în zona digitală și încalcă în mod evident reglementările europene discutate astăzi pe subiectul securității informației.

Legea contravine din multe puncte de vedere și propunerii de Directivă NIS (Network & Information Security) care pornește de la scopul protecției datelor personale ale cetățenilor și nu de la crearea de noi atribuții pentru serviciile secrete.

În timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice și a datelor informatice ale cetățenilor, Legea, în forma adoptată, reprezintă un cec în alb care poate fi folosit de serviciile de informații pentru a controla orice persoană de drept privat (SRL, SA, PFA, ONG) care deține un sistem informatic (adică orice calculator sau smartphone). Potențialul pentru abuzuri este, astfel, enorm. Acesta decurge din nenumăratele ambiguități prezente în lege, începând de la definirea vagă a „deținătorilor de sisteme informatice” și continuând cu obligațiile ce le revin celor care cad sub incidența legii.

În ordinea gravității/neconstituționalității lor, vă enumerăm câteva articole din legea securității cibernetice, articole care subminează grav dreptul la viață privată al cetățenilor:

  • Articolul 17 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator (vezi subiecții legii în art 2) trebuie să „permită accesul la date” autorităților stipulate în lege (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO și ANCOM). Accesul se face la simpla „solicitare motivată”, în condițiile în care astăzi, conform Codului de procedură penală, orice acces la sistemele informatice (unde sunt stocate datele informatice) se poate face doar cu autorizarea unui judecător.  Mai mult, accesul la datele de trafic este momentan imposibil pentru organele legal abilitate tocmai deoarece Curtea Constituțională a considerat, prin decizia 440/2014, că un atare acces nu respectă principiile respectării vieții private. Astfel, considerăm că articolul 17 este vădit neconstituțional.
  • Articolul 16 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice, indiferent de mărime, tipul de date colectate sau importanța lor pentru ecosistemul cibernetic, vor fi obligați să aplice politici de securitate cibernetică, să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Aceasta înseamnă cheltuieli de audituri de securitate estimate la minim 1500 de euro/an investiți în securitate informatică pentru orice persoană de drept privat.
  • Articolul 10 Serviciul Român de Informații este desemnat autoritate națională în domeniul securității cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică, organizarea și executarea activităților ce privesc securitatea cibernetică a României. În vreme ce Uniunea Europeană propune în directiva NIS ca instituțiile care se ocupă de domeniul securității cibernetice să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, Parlamentul României acordă acces nelimitat și nesupravegheat la toate datele informatice deținute de persoane de drept public și privat unei institutii – SRI – care nu îndeplinește niciuna din condițiile de mai sus.

Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a fost discutat superficial în vara acestui an, moment în care organizațiile semnatare au propus o serie de modificări la articolele ce încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului.

În pofida acestor puncte de vedere, legea a fost adoptată tacit (deci fără niciun fel de dezbatere) de Camera Deputaților în luna septembrie, iar vineri, 19 decembrie, a fost aprobată și de Senat,  într-o procedură suspect de rapidă, după ce, cu două zile înainte, Comisia de apărare audiase exclusiv punctele de vedere ale serviciilor de informații.

Punctele de vedere ale societății civile nu au fost luate în seamă, ele nefigurând nici măcar pe site-ul Senatului, la secțiunea dedicată opiniilor cu privire la lege, deși au fost trimise în termenul legal. Există soluții legislative simple (de ex. accesul la datele informatice să se facă doar în condițiile Codului de procedură penală și obligațiile de audit informatic să fie doar către Infrastructurile Cibernetice de Interes Național) pentru cei care doresc o reală securitate informatică în România și nu un regim de control absolut de tip securistic.

Organizațiile semnatare vă cer să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea Legii securității cibernetice a României.

Vă amintim că, în 2014, Curtea Constituțională a României a mai constatat neconstituționalitatea Legii Big Brother și a Legii cartelelor prepay și Wi-Fi cu buletinul, sesizarea privind-o pe cea din urmă fiind formulată chiar de dvs. Ambele erau acte normative în ton cu recent adoptata lege a securității cibernetice și care încălcau grav dreptul la viață privată și protecția datelor personale, instituind un regim de supraveghere informatică total nedemocratic, sub pretextul protejării securității naționale.

Faptul că în această vară Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două legi care, în esență, încălcau aceleași drepturi ca și legea securității cibernetice ne face încrezători că vă veți exercita atribuțiile legale și de această dată. Considerăm că este nevoie de o dezbatere reală a implicațiilor Legii securității cibernetice și, într-un cadru mai larg, a echilibrului dintre drepturile individuale și securitatea națională pe care România trebuie sa îl asigure prin sistemul său de legi..

Cu respect,

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cătălin Hegheș, Director Executiv  – Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Ionuț Oprea, Asociația IAB România (Interactive Advertising Bureau)

APADOR-CH cere transparentizarea procesului de selecție a viitorilor membri CNI

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) face un apel către Comisia juridică a Senatului României pentru transparentizarea procedurilor  de audiere și numire în funcții a viitorilor membri ai Consiliului Național de Integritate.

Consiliul Național de Integritate, forul superior al Agenției Naționale de Integritate, își schimbă în aceste zile componența, în urma încetării mandatelor vechilor membri. Conform legislației în vigoare, partidele politice, structurile asociative ale administrației publice locale și societatea civilă fac propuneri pentru numirea în CNI a câte două persoane, un reprezentant și un supleant, aceștia urmând să fie audiați în Comisia juridică a Senatului înainte de a fi numiți prin vot în plenul Parlamentului.

Întrucât nominalizarea respectivilor reprezentanți nu a făcut până acum obiectul dezbaterilor publice, iar audierea acestora în Comisia juridică e pe cale să se petreacă aproape pe furiș, fără un anunț public al ședinței, APADOR-CH se vede nevoită să solicite Senatului să transparentizeze acest proces, pentru ca societatea să afle cine sunt aceia care vor superviza activitatea unui organism extrem de important pentru țară: Agenția Națională de Integritate.

APADOR-CH cere Comisiei juridice a Senatului să anunțe din timp data și ora ședinței publice de audiere a potențialilor membri ai CNI, precum și să facă publice CV-urile acestora și adresele însoțitoare ale candidaturii depuse de entitățile desemnatoare.

***

Amintim că APADOR-CH, împreună cu alte 13 organizații neguvernamentale, a depus în urmă cu o lună de zile, la Biroul permanent al Senatului, propunerile pentru nominalizarea celor doi membri care să reprezinte societatea civilă în CNI. Aceștia sunt:

  • Domnul Ciprian Ciucu – reprezentant. Dl. Ciucu este Director de programe, membru al consiliului director al CRPE. Are o experienţă bogată în sectorul non-profit, unde a lucrat pentru organizaţii cunoscute precum „Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile”, „Centrul Educaţia 2000+ (Soros Open Network)”. A acordat consultanţă în cadrul mai multor proiecte de asistenţă tehnică (Banca Mondială, Comisia Europeană, USAID, DfID, Unicef) pentru diferite agenţii şi ministere din România și Republica Moldova. În perioada 2007-2013 a fost lector invitat la Universitatea Bucuresti unde a ținut cursul de managementul proiectelor în cadrul Departamentului de Studii Europene al Facutăţii de Litere. Ciprian a scris în media românească în publicaţii precum Observator Cultural, Dilema Veche, HotNews, Euractiv şi altele.
  • Doamna Elena Calistru – supleant. Dna. Calistru este președinte și co-fondator al asociației Funky Citizens, organizație non-guvernamentală care se concentrează pe utilizarea noilor tehnologii pentru promovarea bunei guvernări. Are o experienţă de peste 5 ani în sectorul non-profit, fiind implicată în proiecte naționale, regionale și internaționale de promovare a transparenței, politicilor anticorupție și a gestionării eficiente a banilor publici. Reprezintă organizația în platformele de cooperare cu societatea civilă a Strategiei Naționale Anticorupție și a Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă. A participat la acțiuni de advocacy la nivelul South-East European Regional Cooperation Council/ Regional Anticorruption Initiative (integritatea sistemului judiciar), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (protecția avertizorilor de integritate) sau a Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției (mecanismul de evaluare). Elena este absolventă de științe politice, urmând cursurile din cadrul Universității București și Universității La Sapienza din Roma.

Lista organizațiilor societății civile care susțin candidaturile:

  1. Activewatch – Agenția de Monitorizare a Presei
  2. Asociația Pro Democrația
  3. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, APADOR-CH
  4. Asociația Romano ButiQ
  5. Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe
  6. Centru de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS
  7. Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI
  8. Centrul Român de Politici Europene – CRPE
  9. ExpertForum – EFOR
  10. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile – FDSC
  11. Fundația pentru o Societate Deschisă
  12. Funky Citizens
  13. Grupul pentru Democrație Participativă
  14. LADO Timiș

________________________________________________________________________________

sigle

Acest demers este parte a proiectului „ Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Cine mai poate opri promulgarea legii cartelelor pre-pay

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Șapte organizații neguvernamentale au cerut azi Avocatului Poporului, precum și președinților Senatului și Camerei Deputaților să uzeze de dreptul lor de a sesiza Curtea Constituțională a României cu privire la neconstituționalitatea legii privind înregistrarea utilizatorilor de cartele pre-pay și rețele Wi-Fi.

După ce legea a fost adoptată în procedură de urgență de ambele camere ale Parlamentului, CCR rămâne garantul respectării drepturilor omului la viață privată. Sesizarea Curții nu poate fi însă făcută înainte de promulgare (conform legii de funcționare a acesteia – 47/1992), decât de următorii: Avocatul Poporului, președinții Senatului și Camerei Deputaților, Președintele României sau un număr de 50 de deputați și 25 de senatori.

Dacă legea nu va ajunge în analiza CCR înainte de promulgare, ultima șansă pentru ca ea să nu intre în vigoare ar fi ca Președintele României să o trimită înapoi Parlamentului pentru reexaminare. Este puțin probabil, însă, ca acesta să o facă, întrucât legea în sine este o inițiativă discutată deja în CSAT.

Textul solicitării

 

Stimate domnule Valeriu Zgonea, președinte al Camerei Deputaților,

Stimate domnule Călin Popescu Tăriceanu, președinte al Senatului,

Stimate domnule Victor Ciorbea, Avocat al Poporului

Organizațiile semnatare consideră că Legea privind modificarea și completarea OUG nr. 111/2001 privind comunicațiile electronice, adoptată ieri, 2 iulie, de Camera Deputaților în procedură de urgență, afectează grav dreptul la viață privată consfințit de Constituție și vă solicită să sesizați Curtea Constituțională cu privire la potențiale aspecte de neconstituționalitate.

 

Legea adoptată este neclară și are influențe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite.  De exemplu:

  • toți cetățenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite sau nu vor trebui identificați;
  • toți cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 12 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;
  • înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.

Legea a fost inițiată de Guvern în luna aprilie 2014, a fost aprobată rapid de Senatul României (în 2 iunie), și chiar mai rapid de Camera Deputaților (2 iulie). Asta în ciuda protestelor venite din partea societății civile, și chiar a furnizorilor de servicii de comunicații electronice, care cereau dezbatere publică pe această temă și mai ales renunțarea la o astfel de măsură.

Guvernul a adoptat această inițiativă– contestată de societatea civilă – la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), fusese invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca “Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.

Organizațiile semnatare consideră că legea urmează același caracter disproporționat al directivei recent invalidate de instanța europeană, întrucât, sub pretextul protejării securității naționale, toți cetățenii sunt considerați suspecți și sunt supravegheați într-un stil orwellian, specific unei societăți totalitare.

 

Semnatarii sunt indignați că Guvernul și Parlamentul României continuă să ia decizii peste capul cetățenilor și într-un total dispreț față de obligativitatea consultării acestora în procesul legislativ. Proiectul NU a fost transmis societății civile și industriei înainte de adoptarea de guvern și niciuna dintre comisiile Senatului NU a fost interesată de alte opinii. Comisiile Camerei Deputaților, sesizate pe fond, doar au simulat dezbaterea publică și au adoptat proiectul la o zi după ce președintele Comisiei pentru tehnologia informațiilor și comunicații a afirmat public că se așteaptă amendamente și că proiectul va mai fi dezbătut abia în sesiunea ordinară din toamnă.

 

În acest stil tradițional de ne-dezbatere publică riscăm să intre în vigoare legi lacunare și care nu au practic niciun efect benefic serios, dar care aduc atingere drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Istoricul adoptării acestui proiect ne arată adevarata față a României digitale dorită de guvernanți: un spațiu virtual în care cetățenii să dea cu subsemnatul pentru orice utilizare a tehnicilor de comunicație și în care datele să fie accesibile direct și fără mandat tuturor serviciilor secrete și nesecrete.

Trebuie precizat că legea este a patra tentativă de a impune o astfel de reglementare în România în ultimii trei ani, toate fiind respinse până acum în diverse stadii în Parlament. Amintim și că peste 1500 de organizații prestigioase și cetățeni au semnat până acum o petiție împotriva activităților de supraveghere în masă din România (http://coliberator.ro/petition/).

Organizațiile semnatare vă solicită să acționați în spiritul mandatului dumneavoastră și să vă exercitați atribuțiile legale, sesizând Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea acestei legi, care afectează grav dreptul la respectarea vieții private, înainte de promulgarea ei.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

SRI vrea să ne „repare” computerele cu forța

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Generalul SRI Dumitru Dumbravă explică, la Comisia de Tehnologia Informațiilor și Comunicații din cadrul Camerei Deputaților, cum vede Serviciul Român de Informații reglementarea Internetului (deocamdată doar în România) și de ce SRI a inițiat de fapt proiectul de Lege privind securitatea cibernetică.

Parlamentul ne leagă computerele direct la serverele serviciilor secrete

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Comisia de Tehnologia Informațiilor și Comunicații din cadrul Camerei Deputaților a organizat azi, 11 iunie, o dezbatere pe tema celor două proiecte de acte normative pe care trebuie sa dea rapoarte:

Câțiva reprezentanți ai societății civile au participat la dezbatere, înmânând oficial comisiei și petiția lansată după conferința Coliberator și care cere decidenților politici să renunțe la aceste proiecte și să respecte dreptul cetățenilor la viață privată.

 

Proiecte de legi care înlocuiesc logica cu vigilența serviciilor de informații

 

APADOR-CH a reacționat – împreună cu alte organizații ale societății civile – la maniera total netransparentă și lipsită de consultare publică în care Guvernul și apoi Senatul au adoptat proiectul cu privire la cartelele pre-pay. Aceasta este deja a patra încercare legislativă de a impune aceste prevederi abuzive, care încalcă drepturi fundamentale ale cetățenilor.

Ne întrebăm după câte încercări se vor opri?

În legătură cu al doilea proiect legislativ APADOR-CH constată că în realitate, prin proiectul de lege privind securitatea cibernetică, se urmărește eludarea prevederilor din Codul de procedură penală (cpp), potrivit cărora o perchezitie informatică se poate efecuta numai în cazul în care o persoană a comis o infracțiune și numai în baza autorizației unui judecător (art. 168 din cpp). 

Or, potrivit proiectului de lege privind securitatea cibernetică, percheziția informatică se poate efectua chiar dacă persoana vizată nu a comis nicio faptă penală/infracțiune și fără să mai fie nevoie de autorizația unui judecător.

Deci, o consecință gravă a adoptării proiectului de lege este că persoanele care nu comit infracțiuni vor avea mai puține drepturi și garanții decât cele care comit infracțiuni, ceea ce este absurd. Cu alte cuvinte, este rezultatul înlocuirii logicii cu vigilența serviciilor de informații.

Mai jos vă prezentăm punctele de vedere ale Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI) pe marginea celor două proiecte de lege, puncte de vedere cu care APADOR-CH este de acord și care au fost prezentate azi comisiei din Camera Deputaților.

 Opinia ApTI privind proiectul securitate cibernetica iunie 2014

Opinie ApTI privind proiectul prepay iunie 2014

 

Comentariile APADOR-CH pe marginea celor două proiecte de lege:

– tehnic vorbind, înregistrarea utilizatorilor cartelelor pre pay este ineficientă, acest obstacol poate fi ocolit de aceia care vor s-o facă (prin cumpărarea cartelelor prin interpuși sau softuri de modificare a afișării numărului apelantului);

– viața privată are drept componentă esențială confidențialitatea, iar statul are obligația de a o respecta;

– acest proiect de lege va induce o situație similară, prin caracterul disproporționat al aplicării supravegherii electronice, ca și în cazul directivei Big Brother, anulată la Curtea de Justiție Europeană;

– măsura pe care Parlamentul și Guvernul încearcă să o implementeze prin această lege a fost respinsă de evaluarea Comisiei Europene, cu ocazia adoptării directivei Big Brother. Așadar, CE a considerat că înregistrarea cartelelor prepay este mai gravă decât reglementările din amintita directivă.

– proeictul de lege privind securitatea cibernetică contravine flagrant unei noi directive a Parlamentului European exact pe aceeași temă, adoptată la prima citire de PE anul acesta;

– proiectul stabilește aceleași obligații și același regim pentru utilizatorii individuali ca și pentru cei de stat sau pentru companii de comunicații (Articolul 5, pct. 8 din proiect spune că  „infrastructuri cibernetice” sunt  infrastructuri din domeniul tehnologiei informației, constând în sisteme informatice, aplicații aferente, rețele și servicii de comunicații electronice”.  Calculatorul de acasă este un sistem informatic, cu aplicațiile aferente;

– proiectul permite efectuarea de percheziții informatice fără autorizație de la un judecător, ceea ce contravine reglementărilor din Codul de procedură penală în vigoare.

Parlamentul aprobă pe șest dorința Guvernului de a-i monitoriza pe utilizatorii de cartele preplătite și de Internet wireless

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Proiectul de lege inițiat de Guvern în luna aprilie 2014, care instituia obligativitatea înregistrării și stocării datelor de identificare ale utilizatorilor de cartele preplătite, a fost aprobat rapid de Senatul României (în 2 iunie), și se pregătește să treacă la fel de rapid și discret de Camera Deputaților[1]. Proiectul a fost înregistrat la Cameră pe 3 iunie iar termenul stabilit pentru amendamente a fost de doar o zi. Asta în ciuda protestelor venite din partea societății civile, și chiar a furnizorilor de servicii de comunicații electronice, care cereau dezbatere publică pe această temă și mai ales renunțarea la o astfel de măsură.

Inițiativa Guvernului – contestată de societatea civilă[2] – venea la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), fusese invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.

Organizațiile semnatare consideră că proiectul de lege inițiat de Guvern și îmbrățișat acum de Parlament urmează același caracter disproporționat al directivei recent invalidate de instanța europeană, întrucât, sub pretextul protejării securității naționale, toți cetățenii sunt considerați suspecți și sunt supravegheați într-un stil orwellian, specific unei societăți totalitare.

Semnatarii sunt indignați că Guvernul și Parlamentul României continuă să ia decizii peste capul cetățenilor și într-un total dispreț față de obligativitatea consultării acestora în procesul legislativ. Proiectul NU a fost transmis societății civile și industriei înainte de adoptarea de guvern și niciuna dintre comisiile Senatului NU a fost interesată de alte opinii. În acest stil tradițional de ne-dezbatere publică riscăm să fie adoptate în Parlament  legi lacunare și care nu au niciun efect practic serios, în afară de limitarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Această atitudine ne arată adevarata față a României digitale dorită de guvernanți: un spațiu virtual în care cetățenii să dea cu subsemnatul pentru orice utilizare a tehnicilor de comunicație și în care datele să fie accesibile direct și fără mandat tuturor serviciilor secrete și nesecrete.

Proiectul de lege aflat acum la un pas de adoptare în Parlament este a patra tentativă de a impune o astfel de reglementare în România în ultimii trei ani[3], toate fiind respinse până acum în diverse stadii în Parlament. Proiectul este neclar și are influențe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite. De exemplu:

  • toți cetățenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite vor trebui identificați;
  • toți cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 6 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;
  • înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.

Organizațiile semnatare solicită Parlamentului să nu se ralieze perseverenței demne de o cauză mai bună a Guvernului și să nu adopte acest proiect de lege, care afectează grav dreptul la respectarea vieții private.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

APADOR-CH le-a scris parlamentarilor și partidelor să abroge Legea Big Brother

/in /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

În urma invalidării, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a Directivei 2006/24/EC, care impunea obligația statelor de a colecta date privind comunicațiile electronice și de telefonie ale cetățenilor pentru o perioadă de cel puțin șase luni, APADOR-CH le-a trimis azi un apel tuturor parlamentarilor români, precum și partidelor parlamentare, cerându-le să adopte de îndată o lege prin care să abroge toate actele naționale derivate din amintita directivă europeană.

Apelul de mai jos poate fi folosit de fiecare cetățean care dorește să susțină acest demers, scriindu-le personal parlamentarilor care-l reprezintă și cerându-le să abroge Legea 82/2012.

Scrisoare către parlamentari

Stimată doamnă/Stimate domn deputat/senator

Către Partidul…

Către Președintele Camerei Deputaților, Președintele Senatului

Prin Decizia din 8 aprilie 2014, pronunțată de Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)[1], a fost invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.

Potrivit comunicatului de presă nr. 54/14 din 8 aprilie 2014 al CJUE[2], Directiva 2006/24/CE a fost invalidată începând chiar cu data intrării sale în vigoare, ceea ce are semnificația anulării acesteia.

Directiva 2006/24/CE a fost transpusă în legislația națională prin Legea nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Consecința logică a invalidării Directivei 2006/24/CE este rămânerea fără suport a legilor interne (din fiecare țară) prin care a fost implementată această directivă, intrucât în acest caz se aplică principiul juridic „accessorium sequitur principalem”, în sensul că legislația „secundară”, de implementare a directivei, urmează soarta reglementării principale, care a fost invalidată/anulată începând chiar cu data intrării sale în vigoare. Nu este posibil să fie menținută la nivel național o reglementare care a transpus o directivă europeană  invalidată, pentru că prejudiciază drepturi funamentale.

Din aceste motive, este absolut necesar să fie imediat abrogată Legea nr. 82/2012, care transpune în legislația națională directiva europeană invalidată.

În acest sens, vă adresăm solicitarea de a iniția de urgență un proiect de lege cu următorul conținut:

„Articol unic – Legea nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 406 din 18.06.2012, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.”

Director executiv,

Maria-Nicoleta Andreescu

[1] Decizia din 8 aprilie 2014 pronunțată de Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauzele reunite C-293/12 și C-594/12 poate fi accesată aici.

[2] Comunicatul de presă nr. 54/14 din 8 aprilie 2014 al CJUE poate fi accesat aici.

Cerem parlamentarilor să nu voteze proiectul de lege privind înregistrarea cartelelor pre-pay

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Semnatarii acestui apel își exprimă dezacordul față de adoptarea de către Guvern, în ședința din 9 aprilie 2014, a proiectului de lege privind înregistrarea deținătorilor de cartele telefonice pre-plătite și le cer parlamentarilor să nu voteze proiectul.

Acest proiect de lege a fost adoptat la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), a fost invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.

Semnatarii consideră că și proiectul de lege adoptat de Guvern în ședința din 9 aprilie 2014 urmează același caracter disproporționat al directivei recent invalidate de instanța europeană, întrucât, sub pretextul protejării securității naționale, toți cetățenii sunt considerați suspecți și sunt supravegheați în stil orwellian, specific unei societăți totalitare.

În plus aceasta este a patra tentativă de a impune o astfel de reglementare în România în ultimii trei ani (găsiți aici o cronologie), toate fiind respinse până acum în diverse stadii în Parlament.

Proiectul este neclar și are influențe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite. De exemplu:

  • toți cetățenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite vor trebui identificați;
  • toți cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 6 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;
  • înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.

Semnatarii solicită Guvernului să nu se transforme într-o anexă, cu mai puțin personal, a serviciilor de informații sau a CSAT-ului și să retragă acest proiect de lege, care afectează grav dreptul la respectarea vieții private. De asemenea, le cerem parlamentarilor care își declară sau asumă convingeri de sorginte democratică să nu voteze acest proiect de lege, în cazul, previzibil, în care el nu va fi retras de Guvern.

Semnatari:

Maria Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch – Asociaţia de Monitorizare a Presei

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Pentru detalii
Maria Nicoleta Andreescu,

director executiv APADOR-CH,

0733.078.721

e-mail: office@apador.org

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.