Raport asupra vizitei în Penitenciarul Craiova

La data de 29 iulie 2014, reprezentanți ai APADOR-CH și RHRN au vizitat Penitenciarul Craiova. Această vizită a fost una de revenire la cea făcută în decembrie 2012.

1. Aspecte generale

Cea mai mare realizare de la ultima vizită a fost finalizarea lucrărilor la secția exterioară Ișalnița și darea spre folosință a acesteia, secție în care  au fost mutate deținutele  în regim semideschis și deschis,  care muncesc majoritatea la cusut pantofi. Secția are o capacitate de 60 locuri, toate fiind ocupate la data vizitei, după cum a afirmat directorul penitenciarului.

Directorul a spus că alte schimbări, față de momentul decembrie 2012, au fost: reparații ale rețelei de apă, reparații ale blocului alimentar, s-au îmbunătățit metodele de control al pachetelor primite de deținuți pentru a evita introducerea de telefoane în penitenciar. O altă investiție făcută între timp în penitenciar a fost amenajarea unei baze de agrement  cu fonduri norvegiene.

Referitor la locurile de muncă pentru deţinuţi, conducerea a menționat că au existat colaborări cu spitalul nr. 1 din Craiova pentru îngrijirea spațiilor verzi. S-a afirmat că o colaborare cu AJOFM este greoaie deoarece aceștia oferă locuri de muncă numai celor care mai au 9 luni până la liberare. Din totalul veniturilor, 40% revine deținuților.

Conducerea a precizat că perchezițiile  în camere, cu participarea echipei de mascați, au loc în general, o dată pe lună.

Referitor la camerele amenajate ca izolator, conducerea penitenciarului a declarat că nu au avut loc schimbări între timp şi că acestea se află în aceeaşi stare descrisă şi la vizita precedentă a APADOR-CH.

2. Efective, personal, spații de detenție, dotări

Conform directorului, intrarea în vigoare a noilor coduri în materie penală, modificarea legii executării pedepselor și eliberările care s-au făcut conform noii legi nu au scăzut efectivele. La data vizitei penitenciarul deținea 1193 de persoane, o diferență evidentă fiind în cazul arestaților preventiv: numărul acestora a scăzut.

Din cei 1193 de deținuți, 157 erau de sex feminin (dintre care 4 tinere, cu vârste între 18 şi 21 de ani), restul fiind bărbați (dintre care 67 tineri). Penitenciarul Craiova cazează în continuare deținuți în toate regimurile de detenție, inclusiv arestați preventiv. Distribuția pe regimuri era următoarea: 96 persoane în regim deschis ( din care 45 erau femei), 72 regim semideschis (47 femei), 601 în regim închis (30 femei), 164 în regim de maximă siguranță dintre care o parte considerați cu grad de risc sporit (8 femei), 243 arestați preventiv (21 femei), 17 neincluși (6 femei).

La sectorul operativ penitenciarul avea angajate 296 de persoane, 38 de posturi fiind vacante, 26 de posturi ocupate la sectorul socio-educativ şi 10 vacante, iar la medical erau 14 posturi ocupate şi 8 vacante.

Chiar dacă prin darea în funcţionare a secţiei Işalniţa penitenciarul Craiova a mutat acolo 60 de femei, spaţiul destinat cazării deţinuţilor în penitenciar a rămas acelaşi, menţionat şi în raportul asupra vizitei precedente, respectiv 2626 mp, ceea ce înseamnă că fiecăruia dintre cei 1133 deţinuţi cazaţi efectiv în clădirile de la Craiova îi revin 2,3 mp spaţiu personal. Penitenciarul Craiova rămâne în continuare unul dintre cele mai supraglomerate din ţară cu un procent al supraaglomerării de aproximativ 180%. Asociaţiile apreciază faptul că o nouă secţie pentru femei a fost deschisă la Işalniţa şi recomandă ca aceste demersuri să continue prin amenajarea unor noi spaţii pentru detenţie, astfel încât fenomenul supraaglomerării să fie eliminat şi să se asigure spaţiu personal fiecărui deţinut de 4 mp, aşa cum prevăd standardele internaţionale.

Dreptul la corespondeță/petiționare este în general respectat. Sistemul info-chioşc era la data vizitei funcțional. Situaţia referitoare la amplasarea telefoanelor, a cutiei poştale şi amenajarea sectorului vizită este aceeaşi cu cea descrisă la penultima vizită APADOR-CH în penitenciarul Craiova.

2. Blocul alimentar

Pentru masa de prânz  se servea ciorbă de dovlecei şi mâncare de fasole verde. Seara urma să se servească piure de cartofi şi carne porţionată. Reprezentanții organizațiilor au văzut aşa-zisele bucăți de carne porționate din ziua respectivă, care erau de fapt jumări. Carnea era păstrată în frigidere, în pungi-mușchi de porc şi vită şi nu e clar pentru ce urma să fie folosită, având în vedere calitatea slabă a cărnii ce fusese preparată în ziua vizitei.

Blocul alimentar fusese renovat, era bine întreținut și curat.

3. Cabinetul medical

Echipa medicală este formată din 3 medici generalişti, un medic psihiatru, un medic pneumo-ftiziolog, un medic dentist, 5 asistenţi generalişti, un asistent de farmacie, un asistent radiolog, un tehnician dentar. Posturile aflat în schemă, dar vacante la data vizitei erau unul de medic şef, unul de medic generalist, unul de medic radiolog, 4 de asistenţi generalişti şi un post de asistent stomatolog. Având în vedere populaţia penitenciară mare aflată la Penitenciarul Craiova, asociaţiile recomandă angajarea de personal până la completarea posturilor din schemă, astfel încât nevoile medicale ale deţinuţilor să fie acoperite.

La data vizitei erau prezenţi la cabinet un medic generalist, psihiatrul şi medicul pneumo-ftiziolog, discuţiile fiind purtate cu aceştia. Conform medicului generalist, cele mai frecvente probleme sunt cu pacienţii în vârstă care prezintă probleme cardiace şi diabet. Unii deţinuţi în vârstă şi bolnavi urinează necontrolat şi nu există fonduri pentru achiziţia unei cantități suficiente de scutece absorbante. Lipsa de fonduri este o problemă și în cazul pacienților care fac dializă, pentru care este necesară achiziționarea unor pungi speciale dar și în cazul achiziționării de teste de sarcină.

La data vizitei existau 3 cazuri de hepatită C, un caz de hepatită tip B și două cazuri HIV. Medicul a spus că au fost testaţi pentru depistarea virusurilor hepatitei B și C peste jumătate dintre deținuți. Nu există cazuri diagnosticate de infecții cu transmitere sexuală în rândul deținuților.

Medicul a mai spus că nu mai sunt prezervative suficiente de o săptămână şi că se distribuie doar la camera pentru vizită intimă. Înainte, prezervativele erau distribuite la cabinetul medical, numai la cerere. Directorul penitenciarului a admis existența în penitenciar a raporturilor sexuale între bărbați şi faptul că prezervativele sunt insuficiente.

La data vizitei erau în evidenţă ca foşti consumatori de droguri 14 deţinuţi. Toți au scrisori medicale de la psihiatrie. Medicul a spus că aceştia ajung la Craiova după ce adicția este tratată într-un penitenciar spital şi că în instituţie nu a fost nevoie să se facă nici schimb de seringi.

Personalul medical a mai spus că medicamentele sunt suficiente. Deoarece deţinutele s-au plâns de igiena precară pe care o au în penitenciar şi de insuficienţa materialelor igienico-sanitare, reprezentanţii organizaţiilor au întrebat dacă problemele medicale ale acestora sunt tratate corespunzător. Medicul a afirmat că pentru probleme ginecologice acestea sunt consultate la spitalul penitenciar Rahova. În ultima lună avuseseră loc 3 internări la penitenciarul spital Rahova pentru probleme ginecologice. Medicul a spus că referitor la insuficienţa materialelor igienice, cantitatea prevăzută pentru fiecare deţinută în parte este menţionată într-un ordin al Ministerului Justiţiei şi nu se pot achiziţiona mai multe.

Medicul psihiatru a menţionat că are în evidenţă 131 de deţinuţi cu probleme psihice, dintre care 72 în tratament. Conform medicului pneumo-ftiziolog, la data vizitei nu existau cazuri de TBC în penitenciar.

 

4. Judecătorul de supraveghere a privării de libertate

Judecătorul a afirmat că în general problemele sunt legate de deciziile comisiei de disciplină, care de multe ori dovedeşte o severitate exagerată şi că deciziile sale le-au contrazis de multe ori pe cele ale comisiei din cauza lipsei de probe, anulând sancţiuni. Judecătorul a semnalat nereguli legate de percheziţiile făcute de echipele de mascaţi în camerele deţinuţilor, a afirmat că deţinuţii cu probleme psihice nu ar trebui să fie cazaţi în penitenciare şi că există probleme cu respectarea condiţiilor de detenţie pentru deţinuţii în regim deschis din cauza personalului de pază insuficient al penitenciarului.

Potrivit judecătorului, au fost şi decese în cursul acestui an,  investigate de procuratură. Judecătorul a mai afirmat că sunt numeroase declaraţiile false de refuz de hrană şi că foarte puţini deţinuţi le duc până la capăt. Judecătorul şi-a estimat activitatea la 50 de dosare pe săptămână de analizat din partea deţinuţilor, cu un program de audieri de două zile pe săptămână.

5. Vizita în camere, discuții cu persoane private de libertate

Cei doi reprezentanți au vizitat o cameră din cadrul Secției 1 femei, unde pedepsele se execută în regim închis. În cameră se aflau 27 de femei în 27 de paturi pe o suprafață de aproximativ 30 mp. Camera era insuficient ventilată, iar spațiul efectiv de mișcare insuficient în raport cu numărul de persoane; în acest caz fiecărei persoane îi revenea puţin peste 1 mp spaţiu personal. APADOR-CH şi RHRN atrag atenţia că nivelul supraaglomerării în acest caz este excesiv de mare şi recomandă mutarea femeilor în alte camere astfel încât fiecăreia să-i revină suficient spaţiu personal, conform standardelor în materie.

S-au reținut mai multe aspecte legate de condițiile de  cazare, accesul la servicii medicale și igienă: fiecare femeie primește trei absorbante și un săpun pe lună, aceasta fiind norma aprobată prin ordin al Ministrului Justiției (ordin nr. 2056/C din 06.09.2007). Cantitatea de absorbante este evident insuficientă, iar în cazul femeilor care nu primesc pachete de la familie reprezintă un potențial degradant, deoarece le obligă să obțină materialele de igienă apelând la mila celorlalte deținute sau creându-și datorii. Una dintre deținute a afirmat că suferă de o tulburare mintală și că locul ei ar trebui să fie într-un spital psihiatric, că nu face față presiunii din penitenciar, situație ce duce la atacuri de panică și manifestări violente, consecințele fiind tensionarea relațiilor cu colegele de cameră și rapoartele negative din partea personalului de pază, care reacționează foarte strict la cea mai mică abatere. O altă deținută a afirmat că nu se simte în siguranță în aceeași cameră cu persoane condamnate pentru omor sau care se automutilează și că acesta este un mediu nesănătos, stresant, sursă de tulburări psihice.

La cererea reprezentantului RHRN, conducerea penitenciarului a facilitat discuții cu 7 persoane private de libertate dintre care 4 consumatori autodeclarați de droguri și 3 persoane condamnate pentru trafic (cărăuși). Toți consumatorii autodeclarați erau fumători de etnobotanice sau canabis/hașiș și nu au necesitat servicii medicale speciale în cadrul penitenciarului.

Adelina Boboşatu                                                 Valentin Simionov

APADOR-CH                                                       RHRN

Raspuns ANP Craiova