Raport asupra vizitei la Penitenciarul Poarta Albă

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Penitenciarul
Poarta Albă a fost vizitat la data de 6 mai 2009 de două reprezentante ale
APADOR-CH. Vizita anterioară avusese loc în luna decembrie a anului 2003.

1. Date generale

Conform responsabililor,
Penitenciarul Poarta Albă a finalizat procesul de reprofilare  în funcţie de
regimurile de executare a pedepsei, care în fapt a însemnat reorganizarea
secţiilor şi mutarea deţinuţilor. La data vizitei în penitenciar aici se aflau
deţinuţi încadraţi în toate cele patru regimuri de executare a pedepsei precum
şi arestaţi preventiv (bărbaţi, femei şi minori). Trebuie făcută precizarea că
aproape jumătate dintre deţinuţi, 590 din totalul de 1228, îşi execută pedeapsa
în regim semideschis în secţia exterioară a penitenciarului amplasată în
localitatea Valu lui Traian, la Poarta Albă rămânând numai 17 din această
categorie. Restul deţinuţilor care îşi execută pedeapsa în penitenciarul
principal sunt aproximativ egal repartizaţi pe regimurile de detenţie sau sunt
arestaţi preventiv.

Şi în Penitenciarul Poarta Albă (ca şi la  Focşani, Giurgiu
şi Rahova) unii dintre deţinuţi sunt consideraţi „cu grad de risc sporit”. Aceştia
nu sunt separaţi de deţinuţii încadraţi în acelaşi regim de executare a
pedepselor, însă sunt mai atent supravegheaţi.

2. Efective, spaţii de deţinere, personal

La data vizitei
în penitenciar se aflau 638 de persoane private de libertate din care 23 femei
şi şapte minori. Repartizarea pe regimuri de detenţie era următoarea: 155  în
regim de maximă siguranţă, 175 în regim închis, 17 în regim semideschis (la
secţia pentru femei), 112 în regim deschis. În penitenciar se mai aflau 136 de
arestaţi preventiv şi 43 de condamnaţi în observare/carantină urmând a fi
repartizaţi pe regimuri de executare a pedepsei.

Suprafaţa totală
de cazare a deţinuţilor la Penitenciarul Poarta Albă este de 4625,45 m.p.
excluzând suprafaţa a două pavilioane nepopulate la data vizitei. Raportând  la
un total de 638 de persoane suprafaţa este generoasă revenind mai mult de 7
m.p./deţinut. Cu toate acestea, la faţa locului situaţia nu se prezintă la fel
de bine. Spre exemplu, într-o cameră unde se aflau cazaţi opt tineri, destul de
spaţioasă în sine, erau montate nu mai puţin de 20 de paturi care aglomerau
spaţiul în mod inutil, tinerii aflaţi la momentul vizitei în acea cameră
declarând că nu îşi aduc aminte să fi fost vreodată mai mult de 12 în cameră.  Camerele
au grupuri sanitare proprii dotate însă numai cu chiuvete şi WC turcesc, şi
acestea necesitând reparaţii. Băile comune, la care deţinuţii au acces la duş
cu apă caldă de două ori pe săptămână, după un program prestabilit, sunt nişte
săli insalubre dotate doar cu preşuri de cauciuc şi ţevi (fără pară).
Penitenciarul furnizează gratuit deţinuţilor materiale igienico-sanitare:
detergenţi, săpun, hârtie igienică, pastă şi periuţă de dinţi, cremă şi aparate
de ras de unică folosinţă.

Numărul total al
angajaţilor Penitenciarului Poarta Albă la data vizitei se ridica la 289.
Dintre aceştia numai 12 sunt angajaţi ai Serviciului Educaţie  şi asistenţă
socială iar la cabinetul medical lucrează 11 persoane din care cinci medici
(unul stomatolog) şi şase asistenţi. În schimb, în domeniul siguranţei deţinerii lucrau la data vizitei 244 de persoane,
84% din totalul angajaţilor astfel: 14 – ofiţeri la pază, 43 –
escorte, 137 – schimburi pază şi supraveghere, 5 – însoţire, 29 – grupa de intervenţie specializată (mascaţii), 16 – vizite. Cifrele sunt
relevante pentru „importanţa” acordată în sistemul penitenciar românesc aspectelor
ce ţin de intervenţia psihosocială în vederea reintegrării şi de starea de
sănătate a deţinuţilor.

3. Hrana deţinuţilor

Blocul alimentar
se prezenta într-o stare proastă mai ales din cauza mucegaiului de pe pereţi
(care sunt negri din acest motiv) şi asta în ciuda faptului că sistemul de
ventilaţie funcţiona la capacitate maximă. Responsabilii penitenciarului au
afirmat că au încercat în nenumărate moduri să elimine mucegaiul însă fără
succes. Starea spălătoarelor pentru veselă şi pentru legume era nesatisfăcătoare
(vechi, din ciment ros, placate cu fainţă care căzuse în multe locuri, cu bazine
nu tocmai curate). Spaţiile de depozitare, camera frigorifică şi frigiderul
pentru probele de hrană erau însă relativ bine întreţinute. La bucătărie
lucrează 14 deţinuţi.

La momentul
vizitei în blocul alimentar se pregătea prânzul (trei meniuri pentru trei
regimuri: comun, musulmani şi diabetici). În ziua respectivă se folosiseră 89
de kg de carne de porc, 27 de kg slănină şi 5,9 kg de carne de oaie (pentru
musulmani). Meniul comun consta în ciorbă de porc şi carne cu piure din fulgi
de cartofi (ca în mai toate penitenciarele carnea era destul de greu de depistat),
iar pentru seara se pregăteau paste cu sos (un fel de ciorbă lungă cu multe
paste). Diabeticii primesc trei suplimente alimentare zilnic. Majoritatea
deţinuţilor se hrănesc preponderent cu alimentele primite de la aparţinători
sau cumpărate de la magazinul din incinta penitenciarului.

APADOR-CH
continuă să susţină că externalizarea
seviciilor de hrănire a deţinuţilor ar rezolva o bună parte dintre probleme.

4. Asistenţa medicală

La Penitenciarul Poarta
Albă  cabinetul medical, amplasat în incinta secţiei de maximă siguranţă, este
deservit de cinci medici (doi de medicină generală, doi specializaţi în medicină
de familie, un stomatolog) şi şase asistenţi medicali. Timp de 12 ore pe zi, în
intervalul 7-19, un medic este prezent la cabinet, restul permanenţei fiind
asigurate de un asistent medical. Medicul prezent la cabinet în momentul
vizitei reprezentantelor APADOR-CH a afirmat că media consulturilor acordate
zilnic este de 25, iar afecţiunile deţinuţilor sunt dintre cele mai variate. De
curând au fost înregistrate două cazuri de boli contagioase, unul de râie şi
altul de varicelă (alţi trei deţinuţi se aflau în carantină suspecţi de această
boală). Medicul a relatat că în penitenciar s-a desfăşurat programul Iniţiativa
38 de testare rapidă pentru infecţia cu HIV/SIDA, iar rezultatele au fost toate
negative şi că, după ştiinţa lui, nicio persoană privată de libertate din
penitenciar nu este infectată cu acest virus. În ceea ce priveşte posibilitatea
deţinuţilor de a accesa programe pentru prevenirea răspândirii infecţiei cu
HIV/SIDA şi a altor infecţii transmisibile  şi tratament eficient pentru
consumatorii de droguri injectabile interesul personalului medical este scăzut.
Această atitudine a fost justificată prin faptul că nu s-au confruntat încă cu
astfel de probleme. Astfel, medicul a afirmat că nu a fost cazul să acorde
tratament medical vreunui consumator de droguri, însă dacă ar exista suspiciune
de consum cabinetul dispune de truse de testare. Problema răspândirii bolilor
infecţioase prin tatuare nu a fost luată în considerare, iar calea sexuală de
transmitere a infecţiilor, avută în vedere de responsabili, este de asemenea
neglijată (penitenciarul nu mai dispune de prezervative de la începutul anului,
iar anterior prezervativele erau distribuite numai la cabinetul medical).   

 APADOR-CH solicită  instalarea unor cutii cu
prezervative în locuri accesibile deţinuţilor (în curţile de
plimbare, la club, pe coridoare), iar
aprovizionarea cu prezervative să revină în
sarcina administraţiei penitenciare, pentru a nu mai exista perioade în care
acest simplu şi ieftin mijloc de prevenire să nu fie disponibil.  Asociaţia
cere   şi găsirea unor soluţii (de
exemplu furnizarea gratuită a acelor de unică folosinţă) pentru eliminarea
riscului de îmbolnăvire prin tatuare.

5. Activităţi recreative, intervenţie psihosocială

Spaţiul de care
dispune Penitenciarul Poarta Albă este generos. Curţile de plimbare sunt mari
şi dotate cu băncuţe acoperite cu copertine precum şi cu aparate de forţă. În perimetrul
penitenciarului sunt amenajate şi două terenuri de fotbal şi unul de baschet.
Deţinuţii au acces în curţile de plimbare timp de două până la trei ore pe zi,
inclusiv sâmbăta şi duminica. Ca în majoritatea penitenciarelor activitatea
preferată este fotbalul. Penitenciarul are o echipă de fotbal înscrisă în
campionatul naţional organizat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor. În
perioada când stau în camere, deţinuţii pot urmări programe TV începând cu ora
apelului (6:30) şi până la ora 23.

La Serviciul
educaţie şi asistenţă socială sunt angajate 19 persoane dintre care şapte îşi
desfăşoară activitatea la secţia exterioară Valu lui Traian. În incinta
principală a Penitenciarului Poarta Albă lucrează deci numai 12 persoane în
domeniul intervenţiei psihosociale. Conform celor afirmate de şefa serviciului,
acestea desfăşoară mai multe programe printre care: PROLIB, EDUCOSPORT, „Cine
sunt eu?”, „Educaţia bunului cetăţean” şi HOBBY (sculptură, pictură) la care se
adaugă programele de la secţia exterioară Valu lui Traian („Reguli de
comportare în societate”, „Alege cariera” precum şi un hobby mai aparte, creşterea iepurilor). Din
păcate, programele urmează acelaşi tipic: durata – trei luni, frecvenţa – odată
pe săptămână cîte maximum două ore, participare redusă prin comparaţie cu
efectivele de deţinuţi – între 16 şi 24 de deţinut pe program. APADOR-CH sugerează din nou consultarea deţinuţilor cu privire
la temele care i-ar interesa de exemplu prin chestionare completate individual. La momentul vizitei nu avea loc nicio activitate din programele
enumerate. Reprezentantele APADOR-CH au intâlnit însă un asistent social care
se îndrepta spre secţia minorilor unde urma să le vorbească despre (coincidenţă
sau nu) drepturile omului.  
Activităţile care implică ieşiri în comunitate (în general ocazionate de
sărbători legale importante) se desfăşoară numai cu deţinuţi de la regimul deschis.

La şcoala din
Penitenciarul Poarta Albă orele sunt programate în două schimburi pentru
clasele I-IV şi clasele V-VIII şi sunt organizate sub formă de clase afiliate
unei instituţii de învăţământ din Constanţa. Se utilizează aceleaşi manuale cu
aceasta, iar activităţile se desfăşoară după acelaşi calendar (de exemplu, teza
unică la limba română urma să aibă loc a doua zi după vizită, după programul
naţional stabilit de minister). Nouă cadre didactice lucrează la şcoala din
penitenciar dintre care două cu normă întreagă (prefesorii de matematică şi
limba română). În momentul vizitării şcolii aproximativ 15 deţinuţi se aflau pe
terenul de baschet de lângă clădire, în recreaţie. Cadrele didactice au afirmat
că începând cu anul şcolar următor vor funcţiona şi clase de liceu deoarece mai
mulţi deţinuţi au solicitat să îşi continue studiile şi după nivelul şcolii
generale.

În Penitenciarul
Poarta Albă desfăşoară în mod regulat activităţi cu deţinuţii organizaţiile
Stânca Veacurilor, Serviciul Umanitar pentru Penitenciare şi Martorii lui
Iehova. În mod ocazional mai desfăşoară diverse activităţi şi Prison Fellowship
şi Arhiepiscopia Tomisului.  

Câţiva minori şi
tineri aflaţi în penitenciarul Poarta Albă fuseseră transferaţi aici pentru a
participa la un proiect cinematografic derulat de Strada Film cu acordul
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Deţinuţii, provenind de la
penitenciarele de minori şi tineri din Craiova şi Tichileşti, au fost implicaţi
în proiect în calitate de actori. Reprezentantele APADOR-CH au întâlnit patru
dintre ei care s-au declarat entuziasmaţi de experienţă şi nemulţumiţi de
perspectiva reîntoarcerii la locurile lor de detenţie.  APADOR-CH consideră
astfel de proiecte benefice pentru îmbunătăţirea eficienţei reintegrării
sociale a deţinuţilor, mai ales a minorilor, şi are convingerea că dacă se va
mai ivi o astfel de ocazie administraţia penitenciară îi va acorda tot sprijinul.

6. Vizite, contacte cu exteriorul, alte drepturi

La sectorul
vizite sunt amenajate şapte cabine cu dispozitiv de separare şi o cameră pentru
vizita la mese. Fiecare deţinut poate fi vizitat simultan de trei persoane
majore şi oricâţi minori. Vizitele se desfăşoară de luni până vineri conform
planificării în funcţie de iniţiala numelui.  Deţinuţii pot primi un pachet
lunar cu alimente de la aparţinători, pachet ce poate să conţină maxim 10 kg.
de alimente greu alterabile, maxim 6 kg. fructe şi legume precum şi sucuri. 

Deţinuţii au
acces la telefoane cu cartelă şi cutii poştale amplasate pe holurile secţiilor. Corespondenţa primită (nu şi cea trimisă) de persoanele
private de libertate este înregistrată indiferent de expeditorul scrisorii,
fapt care poate crea suspiciuni cu privire la utilizarea ulterioară a datelor
respective. APADOR-CH poate accepta înregistrarea comunicărilor/răspunsurilor
din partea autorităţilor ca dovadă a primirii acestora de către deţinuţi, dar nu şi a corespondenţei particulare cu familia,
prietenii etc. De asemenea, o altă problemă similară este faptul că deţinuţii
trebuie să comunice personalului penitenciarului numerele de telefon pe care
urmează să le apeleze în ziua efectuării apelurilor. În ambele
situaţii se poate pune întrebarea cui se
transmit aceste informaţii şi în ce
circumstanţe ar putea fi folosite.

Penitenciarul
dispune de Cameră de grefă care asigură confidenţialitatea întâlnirii dintre
presoana privată de libertate şi avocat, supravegherea efectuându-se exclusiv
vizual.

Judecătorul
delegat pentru executarea pedepselor este prezent zilnic la Penitenciarul
Poarta Albă (deserveşte şi Penitenciarul-Spital Poarta Albă şi arestul IJP
Constanţa). Are programate audienţe cu persoanele private de libertate de  două
ori săptămânal, cu o medie de 15-20 de deţinuţi pe şedinţă. Audierile persoanelor
private de libertate se desfăşoară în interiorul secţiei de deţinere. Cele mai
multe plângeri adresate judecătorului delegat se referă la rapoarte de
incident, în general la rapoarte întocmite în urma percheziţiilor în camere.
Judecătorul delegat şi-a exprimat nemulţumirea asupra faptului că nu are un
grefier în condiţiile în care volumul de muncă este foarte mare.

7. Munca deţinuţilor

Numai 110 din
toţi cei 1228 de deţinuţi aflaţi în custodia Penitenciarului Poarta Albă
(incluzându-i şi pe cei de la Valu lui Traian) efectuează munci remunerate, iar
directorul unităţii a afirmat că numărul acestora este în scădere. Procentul de
deţinuţi scoşi la munci remunerate, sub 10%, este foarte mic având în vedere
importanţa muncii în procesul de reeducare şi, ulterior, de reintegrare
socială. APADOR-CH semnalează situaţia pozitivă întâlnită la Penitenciarul
Focşani unde aproape jumătate dintre deţinuţi muncesc şi solicită conducerii
Penitenciarului Poarta Albă să facă demersuri mai susţinute pentru ca un număr
semnificativ de persoane private de libertate să poată munci.

8. Vizita în camere şi discuţii cu deţinuţii

8.1.
În Secţia a-4-a, regim de maximă siguranţă erau
148 de deţinuţi la o capacitate de  175 de paturi instalate. Reprezentantele
APADOR-CH au vizitat camerele 13 (12 persoane la 12 paturi) şi 14 (9 persoane la
13 paturi). Camerele sunt dotate cu grup sanitar propriu, însă duşul săptămânal
se face la baia comună, o sală insalubră (duşuri sub formă de ţevi fără sită,
grătare vechi etc.). Clubul secţiei era în reamenajare la momentul vizitei.

Deţinutul Asan Ridvan
(camera 14) s-a plâns că a fost în repetate rânduri sancţionat (uneori pe
nedrept) şi că a fost trecut la regim de maximă siguranţă din regimul închis
tocmai datorită rapoartelor de incident. De asemenea s-a plâns de faptul că nu
poate intra în posesia certificatului de naştere deoarece cererile sale sunt
plimbate între diverse instituţii. Consultând dosarul de penitenciar al lui
Asan Ridvan (cu permisiunea lui) reprezentantele APADOR-CH au constatat că
într-adevăr numărul sancţiunilor este mare şi anume 13 de la începutul lui 2008
şi până la data vizitei pentru incidente destul de diverse (ameninţări,
agresiuni, proteste, deţinere de obiecte interzise). Reprezentanţii
penitenciarului au afirmat că toate sancţiunile au fost justificate şi că Asan Ridvan
este cunoscut pentru comportamentul său violent. În opinia APADOR-CH,
numeroasele sancţiuni disciplinare nu pot duce decât la sporirea reacţiilor
negative ale deţinutului care se consideră persecutat de administraţie (de
pildă, în problema obţinerii certificatului de naştere, s-a dovedit că  aceasta, împreună cu primăria Poarta Albă
ar fi trebuit să declanşeze procedurile legale, lucru ce nu se întâmplase până la data vizitei
reprezentantelor asociaţiei). Ar fi de dorit ca un psiholog al penitenciarului
să acorde atenţie acestui deţinut mai dificil, iar cadrele să dea dovadă de mai
multă înţelegere şi bunăvoinţă în aprecierea comportamentului său.   

8.2.
Secţia a-6-a, regim deschis găzduia la data
vizitei 119 deţinuţi. Dintre aceştia 58 munceau la un punct de lucru în
exteriorul unităţii. Ei sunt transportaţi cu autobuzul penitenciarului la
punctul de lucru unde primesc telefoanele mobile. Prevederile legale
referitoare la regimul deschis impun, însă ca deţinuţilor să li se înmâneze
telefoanele şi bani de buzunar (în măsura în care deţinuţii dispun de bani) la
ieşirea din penitenciar şi nu la punctul de lucru astfel că deţinuţilor de la
Poarta Albă nu li se respectă întocmai drepturile aferente încadrării pe
regimuri de executare a pedepsei. Conducerea unităţii a afirmat că are în
vedere amenajarea unor cutii individuale la punctul de control pentru
depozitarea efectelor personale ale deţinuţilor care merg la lucru.

Camerele secţiei
a-6-a sunt mari şi în general curate. Uşile camerelor de deţinere se deschid
odată cu apelul de dimineaţă şi se închid seara în jurul orei 19:30 (excepţie
fac camerele în care toţi cei cazaţi merg la muncă şi ale căror uşi se
încuie).  Accesul în curţile de plimbare este permis între orele 9 şi 18.
Persoanele private de libertate întâlnite de reprezentantele asociaţiei au
declarat că le sunt în general respectate drepturile şi că personalul
penitenciarului dă dovadă de destule ori de înţelegere în sensul că nu aplică
sancţiuni pentru abaterile minore.

8.3. În Secţia femei erau la data vizitei 23 de
deţinute (majore) încadrate în toate regimurile de detenţie şi arestate
preventiv cazate în cele patru camere ale secţiei fără a se respecta separarea
pe regimuri. Astfel, într-una dintre camere erau: o deţinută de la regimul
închis, două arestate preventiv, restul fiind în regimurile semideschis şi
deschis. Este de la sine înteles că nu se pune problema deschiderii uşilor sau
asigurării altor drepturi pentru persoanele de la regimurile mai uşoare şi că
se aplică regulile regimului cel mai strict, adică cel închis.  Ca şi la alte
penitenciare,  s-a afirmat că lipsa spaţiilor potrivite este motivul care îi
împiedică să realizeze corect separarea pe regimuri şi diferenţierea de
tratament aferentă.

Deţinutele s-au
declarat în general mulţumite de modul în care se poartă cu ele supraveghtorii
şi de condiţiile de detenţie (primesc detergenţi şi alte produse de igienă,
pentru probleme medicale de natură ginecologică sunt duse la spital la
Constanţa…).

8.4. În Secţia a-7-a, minorii (7 la număr) şi tinerii (24), toţi în regim semideschis împart aceeaşi incintă şi curte de
plimbare, de dimensiuni destul de reduse. Din acest motiv deţinuţii nu au
posibilitatea să iasă la aer pe tot parcursul zilei. Minorii şi tinerii pot
circula liber numai în interiorul secţiilor lor de la apelul de dimineaţă până
la ora stingerii. Plimbarea zilnică se execută după un orar alternativ astfel
încât cele două categorii de deţinuţi să nu se intersecteze.  Responsabilii
penitenciarului au afirmat că încearcă să suplinească aceste deficienţe prin
scoaterea minorilor şi tinerilor, separat, la terenurile amenajate pentru sport
(baschet şi fotbal) din afara secţiei de deţinere. La momentul vizitei, însă
toţi minorii şi toţi tinerii se aflau în secţiile respective, cu uşile
deschise, nimeni nu utiliza curtea de plimbare sau vreun teren de sport.

Atât minorii cât
şi tinerii cu care au vorbit reprezentantele APADOR-CH au afirmat că sunt de
regulă bine trataţi. Unul dintre minori era vizibil bolnav (transpira şi avea
frisoane), însă a declarat că medicul l-a consultat în acea zi (când şi
solicitase acest lucru) şi că urma ca o doua zi să fie transferat la spital.
Singura nemulţumire a fost formulată de deţinuţii tineri în legătură cu
posibilitatea de a ieşi să joace fotbal mai des. APADOR-CH recomandă
intensificarea activităţilor socio-educative cu minorii şi tinerii, adaptarea
conţinutului acestora la nevoile şi interesul lor precum şi organizarea
activităţii secţiei astfel încât aceştia să poată ieşi cât mai mult timp la aer
şi să facă sport.  

Concluzii
şi recomandări:

1.      Asociaţia semnalează
nerespectarea drepturilor persoanelor private de libertate care îşi execută
pedeapsa în regim semideschis şi deschis (mai ales femeile, minorii şi tinerii)
şi recomandă responsabililor să organizeze activităţile pe secţii în aşa fel
încât deţinuţii să poată circula între camere, pe holuri, înspre şi dinspre curţile
de plimbare;

2.      APADOR-CH insistă asupra necesităţii de a relua şi permanentiza  furnizarea de prezervative
şi pentru găsirea unor soluţii pentru eliminarea riscului de îmbolnăvire prin
tatuare în vederea prevenirii răspândirii  bolilor infecţioase;

3.      Blocul alimentar este insalubru din
cauza mucegaiului. Asociaţia recomandă responsabililor să ia în considerare
externalizarea serviciilor de hrană;

Alte concluzii şi
recomandări sunt cuprinse în raport.

Manuela
Ştefănescu                                                                  Maria-Nicoleta
Andreescu

Raspunsul ANP in acest caz