Raport asupra vizitei la Serviciul de reintegrare socială şi supraveghere de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
În ziua de
10 octombrie 2003, doi reprezentanţi ai APADOR-CH au vizitat Serviciul
de reintegrare socială şi supraveghere de pe lângă Tribunalul
Dâmboviţa (SRSS – Dâmboviţa), unde au purtat o discuţie cu
şeful serviciului, precum şi cu un consilier de reintegrare socială
şi supraveghere.
1. Aspecte
generale
SRSS – Dâmboviţa
şi-a început activitatea în septembrie 2001, fiind înfiinţat pe
bazele Centrul experimental de probaţiune Târgovişte GRADO, care
a funcţionat între 1999 şi 2001, şi ale serviciul de probaţiune
din Centrul de reeducare Găeşti. De altfel, dotarea prezentă
a Serviciului este cea pusă la dispoziţie de GRADO.
Legea cadru
în baza căreia funcţionează SRSS – Dâmboviţa este Ordonanţa
Guvernului nr.92/29.08.2000, aprobată şi modificată prin Legea
nr.129/18.03.2002.
Personalul
SRSS – Dâmboviţa este format din 4 consilieri de reintregrare socială
şi supraveghere, inclusiv şeful serviciului.
SRSS – Dâmboviţa
nu dispune de un buget separat, fiind finanţat prin intermediul bugetului
alocat Tribunalului Dâmboviţa.
2. Activitatea
SRSS – Dâmboviţa
Din discuţia
cu personalul SRSS – Dâmboviţa a reieşit că, în principal,
activitatea Serviciului se desfăşoară în patru direcţii.
a. Consilierii
de integrare socială şi supraveghere întocmesc referate de evaluare
pentru inculpaţi la cererea instanţelor de judecată şi
la cererea organelor de urmărire penală. Deşi referatele de
evaluare au doar un caracter orientativ, în general instanţele de judecată
ţin cont de acestea, constatările consilierilor de integrare socială
şi supraveghere regăsindu-se în aproximativ 90% din hotărârile
pronunţate de acestea. În ceea ce privşte întocmirea de referate
de evaluare la cererea organelor de urmărire penală, această
atribuţie a fost adăugată prin Legea nr.129/18.03.2002, iar
până în prezent SRSS – Dâmboviţa nu primit nici o asemenea solicitare.
b. Consilierii
de integrare socială şi supraveghere derulează activităţi
de supraveghere în comunitate faţă de persoanele prevăzute
de legea-cadru la art.11 alin.1 lit. a)-c) şi anume faţă de:
– minorii sancţionaţi de către instanţa de judecată
cu măsura educativă a libertăţii supravegheate, dispusă
în condiţiile articolului 103 din Codul penal. SRSS – Dâmboviţa
monitorizeză îndeplinirea de către minor a obligaţiilor impuse
acestuia de către instanţă şi prevăzute de articolul
103 aliniatul 3 din Codul penal. În măsura în care se constată că
minorul nu respectă obligaţiile impuse, SRSS – Dâmboviţa sesizează
instanţa de judecată care a dispus libertatea supravegheată.
– condamnaţii faţă de care instanţa a dispus suspendarea
executării pedepsei sub supraveghere. SRSS – Dâmboviţa supraveghează
respectarea de către aceste persoane a măsurilor prevăzute
de articolul 863 aliniatul 1 literele a)-d) din Codul penal şi,
dacă este cazul, a obligaţiilor dispuse de instanţă în
sarcina supravegheatului şi prevăzute de articolul 863
aliniatul 3 literele a)-f) din Codul penal. Supravegherea are loc dacă
măsura este menţionată în sarcina SRSS – Dâmboviţa în
hotărârea judecătorească.
În prezent,
SRSS – Dâmboviţa supraveghează aproximativ 40 de persoane, instanţele
de judecată fiind încă reticiente în privinţa aplicării
suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Pe parcursul
supravegherii, persoanele faţă de care este exercitată pot
solicita SRSS – Dâmboviţa asistenţă şi consiliere, inclusiv
terapie cognitiv-comportamentală. Această din urmă procedură
este abia la început. Din totalul persoanelor aflate sub supraveghere, în
decursul anului 2003 aproximativ 10 au solicitat SRSS – Dâmboviţa asistenţă
şi consiliere.
Persoanelor
care au solicitat asistenţa şi consilierea din partea SRSS – Dâmboviţa
li se întocmeşte un dosar de reintegrare socială şi supraveghere,
care debutează cu un plan de supraveghere alcătuit de consilier
împreună cu persoana vizată. La aceasta se adaugă rapoarte
alcătuite la orice modificare importantă intervenită în legătură
cu persoana supravegheată, cel mai rar o dată la 6 luni.
c. SRSS –
Dâmboviţa colaborează pe bază de protocoale cu o serie de alte
instituţii şi autorităţi.
Există
un protocol de colaborare cu Centrul de reeducare a minorilor Găieşti
şi cu Penitenciarul Mărgineni, în baza căruia consilierii SRSS
– Dâmboviţa efectuează o evaluare a minorilor sau a deţinuţilor
mai tineri de 25 de ani după perioada de carantină, în urma căruia
se întocmeşte un plan de intervenţie, iar în vederea eliberării,
întocmesc referate de evaluare la cererea Consiliului profesoral sau a Comisiei
de liberare condiţionată. La Centrul de reeducare Găeşti
sunt avuţi în vedere numai minorii care provin din judeţul Dâmboviţa.
Persoanele care fac obiectul acestui protocol de colaborare pot cere de la
SRSS – Dâmboviţa consiliere şi asistenţă, după liberare.
În baza protocolului
încheiat cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Dâmboviţa, cele
două instituţii se înştiinţează reciproc în legătură
cu persoanele aflate sub supraveghere.
SRSS – Dâmboviţa
desfăşoară şi un program de prevenţie anti-infracţională
în şcolii şi licee în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean
Dâmboviţa.
d. SRSS –
Dâmboviţa colaborează cu organizaţii non-guvernamentale locale,
cum ar fi Asociaţia "Înapoi la muncă", în cadrul unui
program de mediere profesională şi asistenţă, sau Asociaţia
"Turnul Chindiei", care oferă cursuri de calificare profesională
gratuite. În anul 2002 s-a desfăşurat programul "Munca în folosul
comunităţii ca alternativă la încarcerare", împreună
cu Penal Reform International – Bucureşti.
3. Concluzii
APADOR-CH
apreciază că activitatea SRSS – Dâmboviţa, deşi încă
la început, se dovedeşte utilă, mai ales în ceea ce priveşte
alternativele la încarcerare. Este de apreciat că instanţele de
judecată, ca urmare a referatelor de evaluare a consilierilor din cadrul
Serviciului au început să dispună suspendarea executării pedepsei
cu închisoarea sub supraveghere, ca alternativă la încarcerare. De asemenea
este de apreciat şi faptul că instanţele de judecată ţin
cont într-o măsură atât de mare de referatele de evaluare ale consilierilor
Serviciului la individualizarea pedepselor. Acest lucru dovedeşte utilitatea
referatelor de evaluare, ca instrument în activitatea judecătorilor.
APADOR-CH
conderă totodată că:
–
numărul de 4 consilieri de reintegrare socială şi supraveghere
este insuficient, mai ales având în vedere că activitatea SRSS – Dâmboviţa
începe să se dezvolte. Supravegherea se întinde pe perioade mari de timp
(un an pentru minori, iar pentru condamnaţii faţă de care s-a
dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate ajunge
şi la 9 ani, în funcţie de hotărârea instanţei de judecată).
În acelaşi timp, numărul referatelor de evaluare solicitate de instanţele
de judecată este de presupus că va creşte, având în vedere
utilitatea acestora, iar în plus, vor apărea şi solicitări
din partea organelor de cercetare penală. Aceste aspecte ar trebuie avute
în vedere din timp de către Direcţia de Integrare Socială şi
Supraveghere, pentru a adapta schema de pesonal la necesităţile
Serviciului înainte de a se ajunge la o supraaglomerare a consilierilor de
reintegrare socială şi supraveghere;
–
trebuie evitată o implicare sporită a poliţiei în activitatea
de supraveghere a SRSS – Dâmboviţa. Consilierii de reintegrare socială
şi supraveghere trebuie să îşi fundamenteze referatele de evaluare
pe constatările proprii din teren şi nu pe informaţiile oferite
de poliţie, care pot ridica suspiciuni în privinţa obiectivităţii
lor;
–
SRSS – Dâmboviţa trebuie să se implice mai mult în pregătirea
pentru eliberare a minorilor din Centrul de reeducare Găeşti şi
a deţinuţilor din Penitenciarul Mărgineni. În privinţa
celor din urmă ar trebui ca activitatea consilierilor SRSS – Dâmboviţa
să se exindă şi asupra deţinuţilor cu vârste peste
25 de ani. Tuturor persoanelor private de libertate de pe raza judeţului
Dâmboviţa ar trebui să le fie adus la cunoştinţă
faptul că după liberare pot solicita asistenţa şi consilierea
SRSS – Dâmboviţa şi în ce anume constau acestea;
–
ar fi benefic ca SRSS – Dâmboviţa, în baza unui protocol cu Inspectoratul
Şcolar Judeţean şi a atribuţiilor sale legale, să
identifice posibilitatea ca persoanele interesate care solicită asistenţa
şi consilierea Serviciului să urmeze cursuri de alfabetizare, la
sfârşitul cărora să li se elibereze certificate care să
ateste şcolarizarea.
Diana Călinescu
Valerian Stan