Media – Pagina 75

Comunicat al APADOR-CH cu privire la hotărârea CEDO în cazul Rupa împotriva României

16/12/2008/în Comunicate, Procese CEDO /de Rasista

Astăzi, 16 decembrie
2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în primul din
cele două dosare înaintate de reclamantul Vili Rupa împotriva României şi
a condamnat statul român pentru încălcarea dreptului de a nu fi supus la
tratamente inumane, a dreptului la o anchetă efectivă în cazul
supunerii la tratamente inumane, a dreptului la libertate şi
siguranţă, a dreptului la un proces echitabil, a dreptului la
respectarea domiciliului precum şi a dreptului la un recurs efectiv.
Reclamantul a fost susţinut în demersurile sale în faţa Curţii
Europene de APADOR-CH.

Reclamantul s-a
plâns Curţii Europene că, în ianuarie 1998, a fost agresat de mai
mulţi poliţişti în sediul poliţiei Hunedoara unde a şi
fost reţinut timp de o noapte în condiţii inumane. În martie 1998,
reclamantul a fost luat cu forţa de la domiciliul său şi agresat
de către un echipaj de poliţie. Reclamantul a fost arestat preventiv
şi dus în arestul poliţiei Hunedoara. Pe durata arestării
preventive, reclamantul a fost supus în continuare unor rele tratamente care au
inclus şi imobilizarea mâinilor şi picioarelor cu lanţuri pe o
perioadă ce a depăşit 80 de zile. Curtea Europeană a
constatat că aceste tratamente precum şi lipsa unei anchete în
privinţa acestora reprezintă încălcări ale Articolului 3 al
Convenţiei Europene, care interzice tortura, tratamentele inumane şi
degradante.

Curtea
Europeană a mai constatat că arestarea preventivă a reclamantului
nu a îndeplinit exigenţele Articolului 5 al Convenţiei Europene,
fiind dispusă de către un procuror, care nu este un „magistrat” în
sensul Convenţiei Europene. Articolul 5 prevede că orice
persoană privată de libertate trebuie dusă de îndată în
faţa unui judecător care să se pronunţe asupra
legalităţii privării sale de libertate. Curtea a mai apreciat
că, în absenţa unui mandat de percheziţie, intrarea
poliţiştilor în domiciliul reclamantului reprezintă o
încălcare a Articolului 8 al Convenţiei Europene care garantează
dreptul la respectarea domiciliului.

Reclamantul s-a
mai plâns că procedura penală prin care a fost condamnat la o
pedeapsă de 1 an şi 2 luni de închisoare pentru trafic de
substanţe interzise (mercur) nu a respectat garanţiile unui proces
echitabil. Curtea Europeană a constatat că pentru a se pronunţa
cu privire la vinovăţia reclamantului, instanţele naţionale
s-au bazat doar pe declaraţiile poliţiştilor implicaţi în
evenimente şi nu au dispus administrarea altor probe.

Textul integral
al hotărârii este disponibil în limba franceză pe site-ul www.echr.coe.int.

16 decembrie 2008

Pentru detalii
suplimentare: Diana-Olivia Hatneanu – director executiv APADOR-CH, telefon 021.312.45.28.

PROTESTUL ACTIVEWATCH – AGENTIA DE MONITORIZARE A PRESEI SI APADOR-CH ÎMPOTRIVA ÎNCĂLCĂRII LIBERTĂŢII DE EXPRIMARE ÎN CAZUL ZIARISTEI FERI PREDESCU

25/11/2008/în Comunicate /de Rasista

ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei si APADOR-CH
protestează împotriva recentei sentinte care o obliga pe ziarista Feri
Predescu la plata unor daune morale în cuantum de 50.000 de RON, precum si la
plata cheltuielilor de judecata in valoare de aproximativ 7 200 de RON (in
total aproximativ 20 000 de euro) si la publicarea de scuze intr-un cotidian
central si unul local.

Obligarea jurnalistei la plata unei sume exorbitante este o
sancţiune vădit disproporţionată şi are ca efect
direct restrângerea până la anulare a libertăţii de exprimare. Oricine
ar dori să iniţiteze o dezbatere cu privire la chestiuni de interes
public, în special presa, este intimidat şi descurajat prin astfel de
măsuri dispuse de instanţă.

Jurnalista a fost condamnata pentru faptul ca a facut referire la
legaturile pe care primarul orasului Constanta, Radu Mazare, le-ar avea cu
diferite clanuri din Constanta. Opiniile au fost
exprimate de Feri Predescu in contextul unui scandal legat de o bataie la
Hotelul Flora din Constanta in care au fost implicate 30 de persoane.

Feri Predescu a fost invitata sa comenteze la Realitatea TV in august
2006 evenimentele de la Hotelul Flora, intr-o emisiune moderata de Andrei
Gheorghe. In emisiune era prezent si primarul Radu Mazare, care a avut astfel
ocazia sa dea o replica la afirmatiile jurnalistei si sa-si expuna punctul de
vedere in acest caz.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în mai multe
hotărâri că esenţa societatii democratice este discutarea
libera, neinhibata, in spatiul public a oricarei chestiuni de interes public, iar
aplicarea unor sanctiuni disproportionate, chiar in cazul in care ar exista o
culpa a ziaristului, constituie o incalcare a Articolului 10 din Conventia
Europeana a Drepturilor Omului, intrucat ele au un efect intimidant, inhibant,
care anuleaza posibilitatea dezbaterii libere specifice societatii democratice.

In plus, Radu Mazare este primar si om politic si, asa cum Curtea
Europeana a repetat in nenumarate randuri, limitele criticii acceptabile sunt
mai largi cu privire la un politician în raport cu indivizii
obişnuiţi, întrucât cei dintâi se supun în mod inevitabil şi
conştient unui control strict al fiecărui cuvânt şi al
fiecărei fapte şi trebuie să arate un grad mai mare de
toleranţă. Protectia reputatiei unui politician trebuie cântărită
cu interesele discuţiei libere a chestiunilor politice, care prezinta o
importanta deosebita intr-o societate democratica.

De aceea, APADOR-CH si ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei
considera ca a avut loc o ingerinta disproportionata in dreptul la libertatea
de exprimare al jurnalistei Feri Predescu. APADOR-CH o va sprijini pe jurnalista
in demersurile pe care urmeaza sa le initieze la Curtea Europeana a Drepturilor
Omului pentru incalcarea dreptului sau la libera exprimare.

COMUNICAT AL APADOR-CH CU PRIVIRE LA DESECRETIZAREA STENOGRAMELOR SEDINTELOR DE GUVERN

18/11/2008/în Comunicate /de Rasista

În urma unei
acţiuni introduse de APADOR-CH, Curtea
de Apel Bucureşti a anulat parţial Decizia primului-ministru nr.
261/2007 prin care sunt secretizate (clasificate ca “secret de stat”)
stenogramele tuturor şedinţelor de Guvern.

Secretizarea integrală,“în
bloc”, a stenogramelor şedintelor de Guvern încalcă atât Legea nr.
182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cât şi
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public,
întrucât nu tot ce se discută în şedinţele de Guvern constituie
informaţii a căror divulgare ar putea produce daune
securităţii naţionale. Hotărârea
pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti permite accesul liber al
cetăţenilor la stenogramele şedinţelor de Guvern cu o
singură excepţie: pasajele din stenograme care se referă la
chestiuni de siguranţă naţională. Hotărârea
Curţii de Apel poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.

APADOR-CH
precizează că decizia primului-ministru nr. 261/2007 a intervenit pe
fondul refuzului Guvernului de a comunica copii ale unor stenograme de şedinţă.
Astfel, la 23 februarie 2006, Guvernul a fost obligat printr-o decizie definitivă
şi irevocabila să comunice copiile a trei stenograme privind
şedinţele în care s-a discutat adoptarea Ordonanţei de
Urgenţă nr.101/2004 privind preluarea de către AVAS a unor
creanţe fiscale asupra societăţilor comerciale RAFO SA
Oneşti şi CAROM SA Oneşti; Ordonanţei de Urgenţă
nr.177/2001 privind unele măsuri de redresare financiară în vederea
finalizării procesului de privatizare a SC RAFO SA Oneşti şi
Ordonanţei de Urgenţă nr.142/2004 pentru suspendarea
aplicării prevderilor OUG nr.101/2004. În septembrie şi octombrie
2006, Guvernul a comunicat două dintre acestea, ulterior refuzând să
comunice copia stenogramei privind Ordonanţa de Urgenţă
nr.142/2004. Mai mult, prin decizia primului-ministru nr.261/2007 aceasta a
fost clasificată, încălcându-se atât Legea nr.182/2002 privind
protecţia informaţiilor clasificate şi Legea nr. 544/2001
privind liberul acces la informaţiile de interes public, cât şi
hotărârea judecătorească irevocabilă din februarie 2006.
Abia la 11 noiembrie 2008 copia celei de-a treia stenograme a fost
comunicată APADOR-CH, după ce trei secretari generali ai Guvernului –
Mihai Voicu, Radu Stroe si Ilie Bolojan – au fost amendaţi prin
hotărâri judecătoreşti irevocabile pentru refuzul
comunicării, şi o acţiune urmărind amendarea celui de al patrulea
secretar general al Guvernului, Gabriel Berca, a fost introdusă pe rolul
instanţei.

Copiile
stenogramelor comunicate de către Guvern pot fi consultate pe pagina de
internet a APADOR-CH, www.apador.org, în
secţiunea “acces la informaţii/cazuri”.

Pentru
informaţii suplimentare: Diana-Olivia Hatneanu, director executiv
APADOR-CH

021 315 46 31;
0724 304 384

Conferinţa ocazionată de lansarea raportului „Publicarea monitoarelor oficiale judeţene”.

15/10/2008/în Comunicate /de Rasista

Asociaţia
pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) şi Societatea Academică din România (SAR) invită
jurnaliştii miercuri, 15 octombrie , ora 11:00 la conferinţa
ocazionată de lansarea raportului „Publicarea monitoarelor oficiale judeţene”.

Raportul
constată probleme grave la nivelul implementării Ordonanţei
Guvernului nr. 75/2003 privind
organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de editare a
monitoarelor oficiale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi identifică o mare varietate de practici
în domeniu, majoritatea dintre ele eludând sau chiar ignorând prevederile
legale. Pe baza constatărilor prezente în raport dar mai ales
în urma întâlnirilor directe cu reprezentanţii autorităţilor
locale, a organizaţiilor neguvernamentale şi a unor instituţii
centrale, vor fi făcute recomandări pentru
îmbunătăţirea cadrului legislativ.

Consiliile
judeţene/Consiliul general al municipiului Bucureşti, în calitatea
lor de instituţii responsabile cu activitatea de publicare a monitoarelor
oficiale judeţene manifestă de cele mai multe ori dezinteres
faţă de monitoarele oficiale judeţene.

· Multe dintre ele nu au au depus nici
măcar un minim efort pentru asigurarea desfăşurării în bune
condiţii a activităţii de publicare a monitoarelor oficiale
judeţene. Parte
dintre ele, aproximativ un sfert, nici măcar nu au adoptat hotărârile
prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 75/2003,
hotărâri ce ar trebui să stabilească înfiinţarea, structura organizatorică, statul
de funcţii şi numărul de personal ale serviciului precum şi
procedurile în baza căroră să se
realizeze editarea monitoarelor oficiale judeţene.

· Nu mai puţin de 11 consilii
judeţene au desemnat o singură persoană să se ocupe de întreaga
activitate de editare a monitorului oficial judeţean, iar această
persoană, de cele mai multe ori are şi alte atribuţii.

· Deşi ar trebui să cuprindă
toate actele normative ale emitenţilor monitoarele oficiale judeţene conţin
doar o mică parte dintre acestea. Nici măcar actele normative
adoptate de consiliile judeţene nu sunt publicate în monitorul oficial
judeţean. În medie, fiecare consiliu judeţean adoptă anul 147
acte normative, dar în monitoarele oficiale judeţene sunt publicate doar
76 dintre acestea.

· Accesul publicului la monitoarele oficiale
judeţene este didficil dacă nu chiar imposibil deoarece distribuţia
monitoarelor nu este organizată în scopul diseminării
înformaţiilor către populaţia care ar putea fi interesată
ci către alte instituţii ale statului, de cele mai multe ori pe
bază de reciprocitate.

Conferinţa va
avea loc la Sala Paris a Hotelului Novotel, Calea Victoriei nr. 37B,
Bucureşti.

Anexat: Agenda
conferinţei

Pentru detalii
suplimentare:

Maria-Nicoleta
Andreescu, tel: 021.312.45.28, e-mail: nandreescu@apador.org

Pentru
eventualele informatii si sesizari legate de proiectele Phare contactati: cfcu.PHARE@mfinante.ro

Proiect finanţat de
UNIUNEA EUROPEANA

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

Comunicat al APADOR-CH cu privire la hotărârea CEDO în cazul Iordache împotriva României

14/10/2008/în Comunicate, Procese CEDO /de Rasista

Astăzi, 14
octombrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România
pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, a dreptului la
respectarea vieţii de familie şi a dreptului la un recurs efectiv în
cauza Iordache împotriva României.
Reclamantul, Florian Iordache, a fost susţinut în demersurile sale în
faţa Curţii Europene de APADOR-CH.

Reclamantul s-a
plâns în faţa Curţii Europene că, în urma condamnării sale
penale la pedeapsa închisorii, a fost automat decăzut din drepturile
părinteşti faţă de fiul său minor şi că nu a
dispus de nicio cale de atac împotriva acestei decăderi automate. În plus,
în timpul executării pedepsei închisorii, a introdus o acţiune
civilă pentru stabilirea unui drept de vizită a minorului, dar
această acţiune a fost respinsă, în apel şi în recurs,
pentru neplata taxelor de timbru.

Curtea
Europeană a constatat, în primul rând, încălcarea dreptului de acces
la o instanţă, componentă a dreptului la un proces echitabil,
datorită faptului că instanţele de apel şi recurs au
respins cererea reclamantului de stabilire a unui drept de vizită pentru neplata taxelor de timbru şi
nu au analizat în niciun fel fondul cererii, neluând în considerare
situaţia particulară a reclamantului care nu dispunea de niciun fel
de resurse materiale. Curtea Europeană a mai remarcat că
instanţele române nu i-au explicat reclamantului că putea cere
scutirea de la plata acestor taxe de timbru.

În al doilea
rând, Curtea Europeană a constatat încălcarea dreptului la
respectarea vieţii de familie şi a dreptului la un recurs efectiv
datorită decăderii automate a reclamantului din drepturile sale
părinteşti. Curtea a aplicat în acest caz analiza sa din cauza Sabou şi Pârcălab împotriva României (hotărârea din 28 septembrie 2004) în care a constatat că aplicarea
automată de către instanţele române a pedepsei accesorii a
decăderii din drepturile părinteşti, fără o
analiză a circumstanţelor concrete ale cazului, nu
urmăreşte un scop legitim în sensul Convenţiei Europene a
Drepturilor Omului şi reprezintă o ingerinţă
nejustificată în dreptul la respectarea vieţii de familie. Curtea
Europeană a mai constatat că legea română nu îi punea
reclamantului la dispoziţie nicio cale de atac pentru a contesta această
decădere. Textul integral al hotărârii este disponibil în limba
franceză pe site-ul www.echr.coe.int.

APADOR-CH atrage
atenţia asupra faptului că, în această hotărâre, Curtea
Europeană a considerat că decăderea automată din drepturile
părinteşti reprezintă o „situaţie continuă”. Or, în
cazul situaţiilor continue nu se aplică regula conform căreia
Curtea Europeană nu poate fi sesizată decât în termen de şase
luni începând cu data deciziei interne definitive. De aceea, orice
pedeapsă accesorie a decăderii din drepturile părinteşti
aplicată automat de instanţele române înainte de 2006, când Codul
Penal a fost modificat în urma hotărârii Sabou
şi Pârcălab, este susceptibilă să atragă
noi condamnări ale României de către Curtea Europeană. În plus,
APADOR-CH subliniază că acelaşi raţionament se aplică
şi în cazul decăderii automate din dreptul de a alege (a se vedea
hotărârea Calmanovici împotriva
României din 1 iulie 2008) şi solicită modificarea de
urgenţă a Codului penal pentru înlăturarea aplicării
automate a pedepsei accesorii de decădere din dreptul de a alege.

14 octombrie 2008

APADOR-CH

Pentru detalii
suplimentare: Diana-Olivia Hatneanu – director executiv APADOR-CH, telefon 021.312.45.28.

Comunicat privind hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Barb împotriva României

07/10/2008/în Comunicate, Procese CEDO /de Rasista

Astăzi, 7
octombrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România
pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare în cauza Barb împotriva României. Reclamantul, Ioan
Barb, a fost susţinut în demersurile sale în faţa instanţei
europene de APADOR-CH.

În anul 2000, Ioan
Barb, jurnalist, a fost condamnat definitiv la plata unei amenzi penale de 50
lei pentru insultă, în urma publicării un articol intitulat „O
familie din Hunedoara a dat o ţeapă de 300 000 000 de lei” cu
subtitlul „Preşedintele Forumului Germanilor, P.D., a promis,
fără bază legală, 700 de locuri de muncă în Germania;
700 de persoane au fost deja înşelate” în revista Capital.

Curtea Europeană
a apreciat ca disproporţionată condamnarea penală a
reclamantului, în măsura în care articolul incriminat se referea la teme
de interes general, aprecierile la adresa lui P.D. aveau bază
factuală şi ziaristul a acţionat cu bună-credinţă,
în limitele acceptabile ale exagerării şi provocării. În plus,
instanţele naţionale nu au furnizat motive suficiente şi
pertinente pentru a justifica această condamnare. Textul integral al
hotărârii poate fi consultat pe www.echr.coe.int.

Curtea
Europeană a condamnat România la plata a 19,88 Euro cu titlul de
despăgubiri materiale (contravaloarea amenzii penale plătite de
reclamant), a 1.000 Euro cu titlul de daune morale şi a 1.781 Euro pentru
costurile şi cheltuielile reprezentării în faţa acestei
instanţe internaţionale.

APADOR-CH atrage
atenţia că, datorită deciziei Curţii Constituţionale
din 18 ianuarie 2007 care a declarat dezincriminarea insultei şi calomnei
drept neconstituţională, şi în prezent se pot pronunţa
sancţiuni penale ca cea din cauza Barb, care să atragă
condamnarea României de către CEDO. Mai mult, astfel de condamnări
penale ar fi pronunţate în lipsa unei legi votate de Parlament care
să incrimineze insulta şi calomnia. APADOR-CH atrage atenţia
că motivaţia Curţii Constituţionale pentru menţinerea
în Codul penal a acestor infracţiuni a fost lipsa unui cadru legal civil
sau contravenţional pentru a proteja eficient demnitatea şi onoarea
persoanei. În consecinţă, APADOR-CH solicită Parlamentului
României să adope de urgenţă prevederi civile apte să
protejeze efectiv aceste valori şi să pună capăt stării
de incertitudine juridică cu privire la infracţiunile de insultă
şi calmonie.

7 octombrie 2008

Pentru detalii
suplimentare: Diana-Olivia Hatneanu – director executiv APADOR-CH, telefon 021.312.45.28,
021.315.46.31

Comunicat de presă

24/09/2008/în Comunicate /de Rasista

APADOR-ch a
depus astăzi, 24 septembrie 2008, o cerere de
intervenţie în interesul pârâtelor în procesul intentat de
către Municipiul Bucureşti, prin Primarul general, fundaţiilor
Centrul de Resurse Juridice şi Terra Mileniul III, prin care
municipalitatea a solicitat dizolvarea celor două organizaţii, pe
motiv că ar desfăşura activităţi ilegale. Celor
două fundaţii li se reproşează, prin citarea
trunchiată a documentelor statutare, că ar acorda asistenţă
juridică şi reprezentare în instanţă în mod nelegal.

În realitate, fundaţiile Centrul de Resurse Juridice şi Terra
Mileniul III, în temeiul liberului acces la justiţie şi a unor
dispoziţii legale speciale, au cerut anularea unei hotărâri a
Consiliului General al Muncipului Bucureşti, iar instanţa, după
ce a analizat inclusiv calitatea în care s-au adresat justiţiei şi a
apreciat-o ca fiind legală, le-a dat câştig de cauză. Drept
urmare, autoritatea publică a cerut
dizolvarea celor două pârâte care au „îndrăznit” să o
acţioneze în instanţă.

Admiterea unei asemenea cereri de dizovare ar
constitui un precedent grav, care ar împiedica funcţionarea liberă a
oricărei organizaţii neguvernamentale, întrucât acestea s-ar vedea în pericolul de a fi
dizolvate dacă ar critica sau ar acţiona într-un mod considerat
neconvenabil de către o autoritate publică. Exemplu ar putea fi apoi
preluat de către orice persoană fizică sau juridică ce
şi-ar propune şicanarea unei organizaţii neguvernamentale. În
consecinţă dreptul la liberă asociere ar fi lipsit de
conţinut, întrucât asocierea ar fi permisă doar în scopul
lăudării autorităţilor publice. Din acest motiv, APADOR-CH a solicitat intervenţia în procedura
judecătorească şi respingerea acţiunii de dizolvare.

Acest atac la adresa libertăţii de asociere nu este singular. În
ultimul an mai multe iniţiative instituţionale sau individuale au
creat un cadru proprice reducerii la tăcere a organizaţiilor
neguvernmentale incomode. Cu titlu de exemplu menţionăm că Legea
asociaţiilor şi fundaţiilor a fost modificată în sensul introducerii
posibilităţii ca autorităţile publice să ceară
dizolvarea unor organizaţii pe motiv că denumirea lor este de
natură să creeze confuzii cu instituţii publice, prevedere care,
datorită ambiguităţii sale, este aptă să genereze
abuzuri. Cererea de reexaminare a legii a fost deja respinsă de Senat
şi urmează a fi respinsă în curând şi de plenul Camerei
Deputaţilor, la propunerea Comisiei juridice.

24 septembrie 2008

Pentru
informaţii suplimentare: Diana-Olivia Hatneanu, director executiv

0724304384

Comunicat privind hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Calmanovici împotriva României

01/07/2008/în Comunicate, Procese CEDO /de Rasista

Astăzi, 1
iulie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în
cauza Calmanovici împotriva României pentru
încălcarea dreptului la libertate şi siguranţă, dreptului
la un proces penal echitabil, dreptului la viaţă privată şi
a dreptului la alegeri libere, prevăzute de Convenţia Europeană
a Drepturilor Omului. Reclamantul, Viorel Calmanovici, a fost susţinut în
demersurile sale în faţa instanţei europene de APADOR-CH.

Cazul Calmanovici
este primul în care Curtea europeană sancţionează România pentru
practica punerii în aplicare cu întârziere a hotărârilor de eliberare
condiţionată. De asemenea, este pentru prima dată când România
este condamnată pentru aplicarea automată de către
instanţele naţionale a interzicerii drepturilor electorale, ca urmare
a unei condamnări la pedeapsa închisorii.

Faptele care au
dus la constatarea acestor încălcări ale Conveţiei sunt
următoarele:

În urma unui
denunţ privind fapte de corupţie prespuse a fi fost comise de
reclamant şi un coleg al acestuia, poliţişti, un procuror
militar a autorizat interceptarea telefoanelor lui Viorel Calmanovici pentru o
perioadă de 30 de zile, în iulie 2002. În urma începerii urmăririi
penale a reclamantului, un procuror militar a dispus arestarea preventivă
a acestuia, invocând faptul că inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru
care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, iar lăsarea sa
în libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică. Instanţele
militare au dispus, prin hotărâri succesive având acelaşi temei,
prelungirea măsurii arestării preventive până la data de 19
noiembrie 2002, iar la 11 noiembrie 2002 reclamantul a fost condamnat în
primă instanţă de un tribunal militar la executarea unei pedepse
cu închisoarea. Ulterior hotărârea de condamnare a fost casată
şi reclamantul a fost achitat. În recurs, Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie a pronunţat o hotărâre definitivă de
condamnare a reclamantului la pedeapsa cu închisoarea, fără să
îl mai audieze. Pe lângă pedeapsa închisorii, Înalta Curte i-a aplicat lui
Viorel Calmanovici şi pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi,
inclusiv drepturile părinteşti şi dreptul de a alegea şi de
a fi ales. La 20 septembrie 2005, instanţa a dispus eliberarea
condiţionată a reclamantului. Deşi hotărârea instanţei
a devenit definitivă şi executorie la 26 septembrie 2005, la
miezul-nopţii, reclamantul nu a fost eliberat din penitenciar decât la ora
16:30 a zilei de 27 septembrie.

Curtea
europeană a apreciat că arestarea preventivă a reclamantului,
dispusă de procuror pentru perioada 2-31 august 2002, fără indicarea motivelor concrete care au impus
adoptarea acestei măsuri, deci cu nerespectarea prevederilor legale
interne, reprezintă o încălcare a dreptului la libertate şi
siguranţă. De asemenea, privarea de libertate a reclamantului în
perioada 21 septembrie – 19 noiembrie 2002, pe baza unor hotărâri
pronunţate de instanţele militare, deşi acestea nu mai erau
competente să se pronunţe în cauze privind poliţişti
începând cu 24 august 2002, a reprezentat o încălcare a dreptului la
libertate şi siguranţă. Nu în ultimul rând, punerea în libertate
a reclamantului cu întârziere nejustificată în ziua de 27 septembrie 2005 a
reprezentat o încălcare a aceluiaşi drept. Curtea a constatat
încălcarea Convenţei europene şi datorită faptului că,
până la 11 noiembrie 2002, instanţele naţionale au prelungit
măsura arestării preventive fără să indice care erau
riscurile punerii în libertate a reclamantului, fără să ia în
considerare eventuale măsuri alternative la încarcerare şi
fără să examineze circumstanţele individuale ale domnului
Calmanovici.

În
privinţa dreptului la un proces echitabil, Curtea a constat încălcarea
acestuia pentru că reclamantul nu a fost audiat de Înalta Curtea de
Casaţie şi Jutiţie, care a pronunţat condamnarea sa
definitivă, mai ales după ce anterior reclamantul fusese achitat.

Curtea
europeană a mai apreciat şi că dreptul la viaţă
privată a reclamantului a fost încălcat deoarece convorbirile sale
telefonice au fost interceptate şi înregistrate pe baza unor prevederi
legale care nu ofereau la acel moment garanţii minimale pentru evitarea
abuzurilor din partea autorităţilor. Pe de altă parte dreptul la
viaţa de familie a reclamantului a fost încălcat datorită
interzicerii exercitării drepturilor sale părinteşti pe perioada
detenţiei, măsură aplicată de instanţă automat,
fără a lua în considerare circumstanţele concrete ale cazului.
Interzicerea execitării drepturilor electorale ale reclamantului, care nu
a putut vota la alegerile generale şi prezidenţiale din 2004, a fost
consideră de Curtea europeană ca reprezentând o încălcare a
dreptului la alegeri libere, tot datorită faptului că măsura a
fost aplicată automat de către instanţă, fără a
fi luat în considerare scopul legitim urmărit şi
proporţionalitatea măsurii în raport de acesta.

Textul integral
al hotărârii CEDO în cauza Calmanovici împotriva României (cererea nr.42250/02)
poate fi accesat pe pagina de internet a Curţii europene www.echr.coe.int.

1 iulie 2008

APADOR-CH

Pentru detalii
suplimentare:

Diana-Olivia Hatneanu
– director executiv APADOR-CH

tel:0724 304 384
sau 312 45 28.

COMUNICAT PRIVIND CONCLUZIILE INVESTIGAŢIEI APADOR-CH ASUPRA INTERVENŢIEI FORŢELOR DE ORDINE DIN 2 APRILIE 2008

09/04/2008/în Comunicate /de Rasista

În urma investigării incidentelor din data de 2 aprilie 2008, când
Poliţia şi Jandarmeria au intervenit în forţa împotriva unui
grup de 46 de persoane aflate într-o hală a SC Flaros SA, iar un total de
54 de persoane au fost private de libertate pentru mai multe ore în mai multe
secţii de poliţie din sector 3, APADOR-CH a ajuns la concluzia
că intervenţia în forţă a poliţiştilor şi
jandarmilor a fost nejustificată
şi disproporţionată. Grupul de tineri protestatari nu avea arme, droguri sau substanţe
interzise, nu planifica demonstraţii violente şi nu făcea decât
să îşi manifeste paşnic opiniile anti-război şi
anti-NATO într-un spaţiu închis, privat.

APADOR-CH cere investigarea
şi tragerea la răspundere a celor care au dispus şi coordonat
descinderea şi a executanţilor operaţiunii. Totodată,
asociaţia cere cercetarea şi sancţionarea poliţiştilor
de la secţia 12 care au spus o persoană unui tratament degradant,
obligând-o să se dezbrace complet în sediul secţiei de poliţie.

Asociaţia solicită o atentă evaluare a metodelor de instruire a membrilor serviciului de
intervenţie rapidă din poliţie şi jandarmilor. În timpul
intervenţiei din 2 aprilie 2008 s-a folosit un limbaj suburban, s-au
proferat insulte cu caracter rasist, sexist şi xenofob şi injurii de
către poliţişti şi jandarmi. Un asemenea comportament este inadmisibil în orice situaţie
şi trebuie interzis cu
desăvârşire.

APADOR-CH solicită Guvernului să iniţieze de
urgenţă un act normativ prin care să elimine posibilitatea „conducerii la sedii” a unei persoane atât pentru
poliţie şi jandarmerie cât şi pentru orice altă
autoritate/instituţie. Măsura „conducereii”
persoanelor, prevăzută de legile Poliţiei şi Jandarmeriei,
înseamnă privare de libertate şi este sursă sigură de
abuzuri. Existenţa acestei măsuri în legislaţie a permis
privarea de libertate nejustificată a 54 de persoane în data de 2 aprilie
2008.

Raportul integral al APADOR-CH poate fi consultat pe pagina de internet a
asociaţiei, www.apador.org, în
secţiunea „Rapoarte speciale/Poliţie”.

Pentru detalii suplimentare:

Diana-Olivia Hatneanu, director executiv APADOR-CH, 312 45 28, 0722 467 034

COMUNICAT DE PRESĂ

08/04/2008/în Comunicate /de Rasista

APADOR-CH atrage
atenţia asupra modului netransparent în care sume importante de la
bugetul de stat se alocă diferitelor culte religioase, de cele mai
multe ori pe căi informale, nerespectându-se procedurile existente.

În anul 2007,
numai din Fondul de Rezervă la dispoziţia
Guvernului s-au alocat aproximativ 18,6 milioane de euro pentru finanţarea de
construire/renovare lăcaşuri de cult. Suma totală alocată
de la bugetul de stat şi de la bugetele locale cultelor religioase în anul
2007 este imposbil de determinat, datorită lipsei de
transparenţă a autorităţilor. Informaţiile ori nu sunt
publicate de către Secretariatul de Stat pentru Culte, respectiv
autorităţile locale, ori sunt inexacte şi publicate tardiv. Nici
cererile de informaţii cu privire la aceste aspecte nu primesc
răspusuri satisfăcătoare.

În plus, de cele mai multe ori, principiul
proporţionalităţii în acordarea sprijinului financial stipulat
de lege nu este respectat, mai alescu
privire la salarizarea personalului clerical şi neclerical din fonduri
bugetare. Cererile făcute în acest sens de minorităţile
religioase, justificate în baza creşterii numărului de enoriaşi
şi a construcţiei de noi biserici, nu sunt soluţionate de
către autorităţile publice centrale şi locale.

APADOR-CH atrage atenţia şi asupra limitării nejustificate a
dreptului la liberă asociere a persoanelor care doresc să
înfiinţeze asociaţii religioase. În anul 2006, la adoptarea Legii nr. 489/2006
privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor,
cerinţele restrictive impuse la constituirea unei asociaţii
religioase (de exemplu, existenţa a minim 300 de membri fondatori
faţă de 3 pentru o asociaţie nereligioasă) au fost
justificate prin beneficiile de ordin fiscal la care aceste asociaţii vor
avea acces. În practică, deoarece
Codul Fiscal nu prevede scutiri pentru asociaţiile religioase, acestea nu
sunt acordate, autorităţile locale aplicând discreţionar prevederile
Legii nr.489/2006. În aceste condiţii, cerinţele suplimentare
impuse la constituirea unei asociaţii religioase îşi pierd orice
justificare, devenind disproporţionate.

Un alt domeniu sensibil în care statul român nu îşi respectă obligaţiile
legale este cel al înfiinţării
de cimitire publice, fără apartenenţă religioasă. În lipsa acestora, membri
minorităţilor religioase devin victime ale discriminării, confruntându-se cu refuzul înmormântării în cimitire confesionale, cu
impunerea participării unor preoţi de alte confesiuni la înmormântare
ori cu solicitarea unor taxe exagerate.

Acestea sunt o parte dintre concluziile
raportului „Stat şi religii în
România – o relaţie transparentă?” realizat de APADOR-CH în cadrul proiectului „Către
transparenţă în implicarea statului în probleme religioase”, cu
sprijinul financiar al Ambasadei Elveţiei la Bucureşti. Raportul poate fi consultat pe pagina de
internet a asociaţiei, în secţiunea Publicaţii.

Pentru detalii suplimentare: Maria
Andreescu, tel: 0745 507 216 sau 312 45 28.