Arhiva pentru categoria: Proiecte

Sunteți aici: / Proiecte

Carta UE în sprijinul spațiului civic din România

/în /de

Spațiul civic românesc s-a restrâns semnificativ în ultimii ani. Procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP) sunt folosite pentru hărțuirea și intimidarea jurnaliştilor și chiar dizolvarea organizațiilor societății civile. ONG-urile și cetățenii care îndrăznesc să inițieze în justiție cauze de interes public plătesc prețul suprem pentru curajul lor: dizolvarea sau insolvența personală.

Proiectul de față oferă oportunitatea de a explora modul în care Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene poate proteja în mod eficient spațiul civic românesc. Cercetarea realizată în timpul proiectului, privind utilizarea potențială a Cartei și a legislației UE pentru a preveni dizolvarea ONG-urilor, va fi utilizată pentru a sprijini atât schimbările legislative necesare, cât și cauzele de interes public pendinte ale societății civile.

Activitățile de advocacy vor consolida capacitatea organizațiilor societății civile de a se implica în viitoarele activități de advocacy anti-SLAPP, inclusiv în timpul procesului de transpunere a Directivei (UE) 2024/1069.

De asemenea, crearea unui ghid practic privind procedura întrebărilor preliminare la CJUE va consolida capacitatea avocaților de a proteja drepturile omului.

Durata proiectului – 9 luni – iulie 2024-martie 2025

Obiectivele proiectului:

  • Dezvoltarea capacității organizațiilor societății civile de a utiliza Carta drepturilor fundamentale și dreptul UE pentru a proteja spațiul civic;
  • Dezvoltarea capacității avocaților de a proteja drepturile omului prin utilizarea procedurii întrebărilor preliminare la CJUE;
  • Creșterea capacității punctului focal al Cartei (Ministerul Justiției) de a implementa Strategia Cartei 2020-2030

Grupurile țintă:

  • Organizații neguvernamentale românești;
  • Punctul focal al Cartei UE (Ministerul Justiției);
  • Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO);
  • 42 de Barouri din România;

Beneficiari ai proiectului:

Orice persoană fizică sau juridică română, care se află în litigiu în interes public

Rezultate estimate:

  • Sporirea capacității societății civile (ONG-uri, jurnaliști, cetățeni) de a proteja spațiul civic prin dezvoltarea și utilizarea instrumentelor Cartei și ale legislației UE;
  • Dezvoltarea capacității ONG-urilor de a se implica în viitoare activități de advocacy anti-SLAPP, inclusiv în timpul procesului de transpunere a Directivei (UE) 2024/1069;
  • Sporirea capacității avocaților de a invoca Carta și procedura întrebării preliminare la CJUE, în litigiile naționale pentru drepturile omului;
  • Sporirea capacității instituțiilor statului de a utiliza Carta și legislația UE la elaborarea legislației și politicilor.

Iată câteva din activitățile derulate în cadrul proiectului:

  • Împreună cu câteva zeci de organizații, cetățeni și jurnaliști am solicitat Ministerului Justiției ca în proiectul legii privind transpunerea Directivei anti SLAPP să fie extinse și la nivel național garanțiile de protecție a persoanelor și organizațiilor hărțuite prin procese abuzive. Astfel s-ar realiza o protecție reală a acestora, împotriva diferitelor acțiuni de intimidare exercitate prin justiție.

Scrisoarea deschisă către Ministerul Justiției

  • În urma scrisorii deschise, Ministerul Justiției ne-a invitat, împreună cu semnatarii scrisorii, la o discuție premergătoare întocmirii proiectului de lege. La întâlnirea care a avut loc la 13 noiembrie 2024 a participat și ministra justiției, Alina Gorghiu. În urma discuției a reieșit că oficialii ministerului nu sunt convinși că legea de transpunere a Directivei poate să extindă prevederile Directivei și au promis că vor „întreba” la Bruxelles;
  • În paralel, împreună cu o parte din semnatarii scrisorii am format un grup de lucru pentru a monitoriza și ajuta, pe cât posibil transpunerea Directivei anti SLAPP în legislația națională;
  • La 27 noiembrie, APADOR-CH a trimis o scrisoare către Comisia Europeană, cerând un punct de vedere pentru „dilema” autorităților române;
  • La 20 decembrie 2024, Comisia Europeană ne-a răspuns că nu numai că România poate să transpună Directiva anti SLAPP extinzând garanțiile și la cazurile naționale, dar chiar este încurajată să facă asta, chiar de la Bruxelles.
Răspunsul Comisiei Europene la întrebarea adresată de APADOR-CH
  • La 16 decembrie 2024 APADOR-CH a transmis o scrisoare deschisă și Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cosemnată de același număr mare de organizații, cetățeni și jurnaliști care s-au alăturat demersului făcut pe lângă MJ. În scrisoarea către CSM am cerut de asemenea o întâlnire pentru a discuta despre transpunerea Directivei anti SLAPP în legislația națională și viziunea CSM în legătură cu extinderea garanțiilor de protecție în procesele naționale, nu doar la cele transfrontaliere, așa cum prevede Directiva.

Scrisoarea deschisă către Consiliul Superior al Magistraturii

  • La 20 ianuarie 2025, APADOR-CH a transmis Departamentului pentru executarea hotărârilor CEDO din cadrul Comitetului de Miniștri o comunicare privitoare la cazul Ghiulfer Predescu vs. România, menționând efectul de descurajare și cenzură pe care îl au numeroasele procese de tip SLAPP din România ultimilor ani, asupra mișcărilor civice, jurnalismului și deci asupra drepturilor civile.

Rule 9 submission regarding the supervision of the execution of the judgment Ghiulfer Predescu v. Romania case

  • În cadrul proiectului, APADOR-CH a făcut o cercetare în care un număr de avocați și judecători și-au spus părerile despre procedura transmiterii de întrebări preliminare la CJUE și modul în care această procedură funcționează în practica judiciară românească.

Procedura întrebărilor preliminare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în practica judiciară din România – Aplicare și provocări

Proiectul este finanțat prin programul CERV STRIVE 2021-2027 (Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori) al Comisiei Europene.

Programul pentru cetățeni, egalitate, drepturi și valori (CERV) are ca scop protejarea și promovarea drepturilor și valorilor Uniunii Europene, așa cum sunt consacrate în tratatele UE și în Carta drepturilor fundamentale. Sprijină crearea și îmbunătățirea unor societăți deschise, echitabile, democratice, egale și incluzive și care funcționează în conformitate cu principiile statului de drept. Aceasta include o societate civilă puternică, încurajând participarea democratică, civică și socială a oamenilor și cultivând diversitatea, pe baza valorilor, istoriei și memoriei noastre comune.

Publicațiile din cadrul acestui proiect reprezintă poziția APADOR-CH și nu reflectă poziția Uniunii Europene.

Ajutăm polițiștii să „fluiere” democratic

/în /de

În perioada ianuarie-decembrie 2024, APADOR-CH va contribui la modificarea legislației și practicii poliției și jandarmeriei, pentru includerea și recunoașterea rolului avertizorilor de integritate în buna funcționare a celor două instituții.

Un studiu realizat în 2021, privind statutul avertizorilor de integritate din România, a arătat că regulamentele interne și cadrul legal al Poliției și Jandarmeriei Române interzic comunicarea publică a oricărui lucru care ar putea „prejudicia imaginea instituției”. De ani de zile, aceste prevederi au permis sancționarea disciplinară și chiar eliberarea din funcție a polițiștilor care au criticat public anumite deficiențe legate de activitatea și organizarea poliției/jandarmeriei pe motiv că dezvăluirile au afectat negativ prestigiul instituției.

În ciuda expunerilor din mass-media și a acțiunilor societății civile, această practică continuă să se întâmple, deși atât vechea legislație privind avertizorii, cât și noua lege, adoptată în 2022, prevăd că angajații care fac dezvăluiri în interes public nu pot fi trași la răspundere pentru dezvăluirile făcute cu bună credință. Liderii sindicatelor din poliție susțin că sunt în mod deosebit vizați și vulnerabili la abuzuri din partea conducerii, pentru a „da un exemplu” și a descuraja viitorii avertizori.

Proiectul APADOR-CH, care se va derula în ianuarie-decembrie 2024, își propune să abordeze această problemă prin susținerea schimbărilor legislative și instituționale, precum și prin traininguri pentru angajații celor două instituții, despre canalele de raportare și măsurile de protecție a avertizorilor.

Anul 2024 reprezintă deopotrivă o oportunitate pentru îmbunătățirea legislației Poliției și Jandarmeriei – pe care oficialii au promis să o modifice după accidentul de la 2 Mai din vara anului 2023 – dar va fi și un an electoral, o perioadă complexă și complicată prin definiție pentru schimbările legislative.

În acest proiect, APADOR-CH va încerca să contribuie la modificarea legislației, pentru a fi conformă cu Directiva UE 2019/1937 privind protecția avertizorilor, va monitoriza implementarea în practică a noilor prevederi, și va ajuta la popularizarea și conștientizarea noii legislații, prin traininguri pentru polițiști și jandarmi, cu privire la procedurile și măsurile de protecție pe care le au la dispoziție.

Principalele obiective ale proiectului sunt:

  • Contribuția la prevenirea corupției în cele două instituții și creșterea responsabilizării în Poliție și Jandarmerie, prin promovarea transpunerii și implementării corecte a Directivei UE 2019/1937 privind avertizorii de integritate;
  • Creșterea nivelului de cunoaștere și înțelegere a rolului avertizorilor la nivelul Poliției și Jandarmeriei Române, în cooperare cu autoritățile naționale independente responsabile cu acest lucru.

Atingerea obiectivelor din proiect va fi posibilă prin colaborarea cu instituțiile implicate și responsabile – Poliția Română, Ministerul Afacerilor Interne și Institutul de Studii pentru Ordine Publică, Agenția Națională de Integritate – și prin includerea în sesiunile de instruire a unui număr de 60 de polițiști, jandarmi și membri de sindicat din cele două instituții.

Aici vor putea fi consultate demersurile făcute în cadrul proiectului.

Jurnal de proiect

Anterior demarării oficiale a proiectului, APADOR-CH a solicitat mai multor instituții (MAI, IGPR, Jandarmeria Română) informații despre existența unor proceduri interne de raportare a avertizărilor în interes public, în conformitate cu prevederile Legii protecției avertizorilor publici, precum și Agenției Naționale de Integritate – informații privind organizarea internă pentru a răspunde prevederilor noii legi. Demersurile au ajutat la conturarea mai bună a proiectului în sine.

Octombrie 2023

Noiembrie 2023

Martie 2024

Aprilie 2024

Mai 2024

Iunie 2024

  • Principiul proiecției pe verticală a disprețului față de lege și public în Poliția Română – Cum au făcut toate cele 41 de Inspectorate județene de poliție – cu excepția unuia – un copy paste cu greșeli gramaticale după răspunsul țâfnos al colegului de la IGPR, la întrebările APADOR-CH despre procedurile legale pentru raportările de integritate și protecția avertizorilor în cadrul Poliției Române.
  • Răspunsul IGPR la a treia solicitare de informații privind procedura de raportare pentru avertizorii de integritate. Au apărut, în cele din urmă, pe site-ul Poliției canalele de raportare, dar procedura este, chipurile, „opozabilă numai polițiștilor”, deci „de uz intern”.
  • La 27 iunie 2024, APADOR-CH a sustinut o sesiune de informare pentru polițiști, cu privire la Legea privind protecția avertizorilor de integritate, în cooperare cu Institutul de Studii pentru Ordine Publică (ISOP) și Agenția Națională de Integritate (ANI).

Iulie 2024

  • La începutul lunii iulie 2024 APADOR-CH a solicitat conducerii IGPR o întâlnire pentru a discuta față în față despre procedurile de raportare, precum și modul în care s-a organizat Poliția Română pentru implementarea prevederilor Legii protecției avertizorilor de integritate, și în contextul îmbunătățirii legislației privind statutul polițistului. Întâlnirea a fost solicitată mai ales în contextul răspunsurilor țâfnoase obținute de la IGPR, la solicitările repetate ale asociației de furnizare a acestor informații publice.
  • IGPR a răspuns solicitării, invitând APADOR-CH la o discuție lămuritoare, care a avut loc în luna august 2024.

August 2024

Sepembrie 2024

  • La 2 septembrie 2024, APADOR-CH a solicitat din nou, a treia oară, IGPR, să furnizeze o copie a procedurii interne de raportare pentru avertizorii de integritate, dat fiind că ea nu este clasificată, deci poate fi publicată la cerere, în baza Legii 544/2001.
  • La 13 septembrie 2024, APADOR-CH a sustinut o sesiune de informare pentru polițiști, cu privire la Legea privind protecția avertizorilor de integritate, la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov, la care au participat polițiști din întregul județ. IPJ Brașov a fost singurul inspectorat din țară care a răspuns transparent la solicitările APADOR-CH privind procedurile interne destinate avertizorilor din poliție.
  • Ce nevoie are APADOR-CH să știe? La 16 septembrie 2024 IGPR a răspuns celei de a treia solicitări a APADOR-CH, privind publicarea procedurii neclasificate, de raportare pentru avertizorii de integritate, punând că deși este neclasificată, procedura „…face parte din categoria documentelor care sunt destinate uzului intern de către structurile de specialitate ale unei instituții publice, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.” și că în această procedură se prevede că procedurile pot fi difuzate către terți numai dacă șeful compartimentului apreciază că terțul solicitant are cu adevărat nevoie să cunoască procedura pe care o solicită: „Procedurile pot fi difuzate (…) numai dacă a fost stabilită necesitatea nevoii de a cunoaște pentru solicitant și cu aprobarea conducătorului compartimentului inițiator.”. Așadar, un șef din IGPR este deasupra legii și poate decide ca ea să fie sau nu respectată.
  • APADOR-CH consideră că refuzul IGPR de a furniza informațiile cerute este contrazis de prevederile art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001, prin care informaţia de interes public este definită astfel: „…prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de formă sau de modul de exprimare a informaţiei.” Este evident că procedura întocmită şi deţinută de IGPR priveşte şi rezultă din activităţile IGPR, încadrându-se astfel în categoria informaţiilor de interes public, iar furnizarea acestor informații nu poate fi îngrădită prin decizia arbitrară a unui conducător de instituție.
Decembrie 2024
  • La 16 decembrie 2024, APADOR-CH a sustinut la Cluj o sesiune de informare pentru polițiști, cu privire la Legea privind protecția avertizorilor de integritate, în colaborare cu Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, la care au participat polițiști din întregul județ.

 

Ianuarie-Februarie 2025

În luna decembrie 2024, APADOR-CH a cerut tuturor Inspectoratelor de Poliție Județene din România și Inspectoratului General (IGPR) informații despre raportările privind încălcarea unor legii, primite în cursul anului 2023 de la polițiști, conform Legii 361/2022, pentru protecția avertizorilor de integritate.

Conform articolului 7 din legea amintită, instituțiile aveau obligația de a întocmi un registru electronic în care să noteze astfel de raportări, obiectul fiecărei raportări în parte precum și datele de identificare ale avertizorului și, în cele din urmă, măsurile dispuse pentru rezolvarea raportărilor. Conform Legii 544/2001, APADOR-CH a cerut de la IPJ-uri următoarele informații:

  • Care este data primei raportări în acel registru electronic
  • Câte raportări au primit IPJ-urile în 2023
  • Obiectul fiecărei raportări și modul de soluționare

Răspunsurile au venit greu, majoritatea depășind termenul legal de răspuns, și după insistențe din partea noastră. În cele din urmă, trăgând linie, răspunsurile primite de la Inspectoratele de poliție se impart în câteva categorii:

  • Răspunsul IGPR care spune că „la nivelul I.G.P.R., au fost înregistrate 5 sesizări ale unor persoane fizice, care invocau prevederile Legii nr. 361/2022, 4 dintre acestea fiind anonime. Corespondențele în cauză au fost analizate la nivelul unității competente a instrumenta astfel de sesizări, reieșind faptul că, doar o singură astfel de sesizare a fost instrumentată în conformitate cu cadrul legislativ în materie, deponentului fiindu-i transmis răspuns în termenul prevăzut de Legea nr. 361/2022”. Celelalte patru sesizări au primit răspunsuri conform legii petițiilor. Nimic despre obiectul raportării sau modul de soluționare;
  • Răspunsul IPJ Suceava care spune că „Poliția Română reprezintă o instituție investită cu exercițiul autorității de stat, capabilă să interpreteze și să aplice prevederile legale” și că „posedă un mecanism sigur și confidențial, întrucât prin intermediul structurilor specializate au fost gestionate o serie de raportări în interes public, efectuându-se investigații/verificări privind practicile cu potențial ilicit sau alte comportamente neetice, ceea ce demonstrează o cultură organizațională integră pentru angajați și foștii angajați”. Totuși, în același răspuns IPJ Suceava susține că „în perioada de referință, la nivelul unității noastre nu au fost înregistrare raportări conform Legii nr. 361/2022”, și ne informează că instituția abilitată să comunice aceste date statistic ar fi de fapt Agenția Națională de Integritate.
  • Răspunsuri primite de la numeroase IPJ-uri care spun fie că „În perioada indicată de dumneavoastră (…) nu au fost înregistrate sesizări formulate în temeiul art. 7 din Legea 361 din 2022” (IPJ Alba), fie că „În urma verificărilor efectuate la nivelul instituției noastre, nu au fost semnalate încălcări ale prevederilor Legii 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public” (IPJ Călărași). Din aceste răspunsuri nu e clar dacă respectivele IPJ-uri au înțeles la ce face referire Legea 361/2022 (că nu despre încălcarea ei e vorba în rapotările de integritate), că articolul 7 din lege privește obligația instituției de a crea registrul avertizărilor, și deci, nu e clar deloc dacă acele IPJ chiar au astfel de registre, cum le obligă legea, sau nu.
  • Răspunsul standard de la cei care par să fi înțeles întrebările, dar au ales să răspundă sec: „În evidențele Inspectoratului de Poliție Județean Cluj nu au fost înregistrate raportări în conformitate cu Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor de integritate în interes public”.

Un răspuns aproape perfect a venit la aceleași întrebări din partea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Chiar dacă nu răspunde și la întrebarea privind obiectul celor cinci raportări de integritate primite de IGSU, este totuși instituția care a răspuns aproape integral la întrebările primite.

Ce părere au sindicaliștii din poliție

În luna ianuarie 2025, pentru o verificare încrucișată a situației, am adresat același tip de întrebări și numeroaselor sindicate care reprezintă lucrătorii din poliție, cu rugămintea de a ne ajuta să aflăm dacă în rândul polițiștilor există totuți avertizori de integritate care au încercat să semnaleze diverse încălcări ale legii și nu au reușit fie pentru că la nivelul structurilor în care activează nu sunt suficient de bine explicate mecanismele de raportare, fie au făcut-o dar nu au fost luați în seamă.

Din păcate sindicatele nu sunt obligate de Legea 544/2001, a informațiilor de interes public, să răspundă solicitărilor, așa că nu am avut din partea acestora decât vagi promisiuni de colaborare.

#EUfunded  #NHC #CatalystofChange #EUValues

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, Comitetul Helsinki olandez și Centrul European pentru Legislație Non-Profit, în cadrul programului „Catalizatorii schimbării”

Opiniile exprimate aici sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene sau ale Comitetului Helsinki din Țările de Jos.

Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea (NHC) nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.

Libertate de exprimare cu sprijin de la CEDO

/în /de

Împreună cu Rețeaua Europeană de Implementare (EIN), APADOR-CH se angajează într-un nou proiect axat pe protejarea libertății de exprimare în statele membre ale Consiliului Europei – Protejarea libertății de exprimare prin sprijinirea executării hotătârilor CEDO. Ca participanți la acest proiect, continuăm ceea ce facem deja de mai bine de 30 de ani, promovăm acest drept fundamental prin urmărirea executării hotărârilor relevante ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în domeniu, precum și prin susținerea reformelor care vizează protejarea efectivă a libertății de exprimare în România.

Încălcarea libertății de exprimare se află în centrul crizei democratice  pe care o traversează majoritatea statelor europene azi. Deja de ani de zile asistăm la o subminare a funcționării sănătoase a democrației, prin tot felul de tertipuri, de la legi antidefăimare sau procese care reduc jurnaliștii la tăcere, la concentrarea în puține mâini a mijloacelor de informare  până la violență manifestată la adresa reporterilor.

Pentru a aborda aceste probleme stringente, CEDO a dat deja aproximativ 300 de hotărâri care identifică încălcări ale libertății de exprimare. Totuși, este alarmant de observat că, la momentul demarării acestui proiect (anul 2023), 50% dintre hotărârile privind libertatea de exprimare pronunțate de CEDO în ultimii 10 ani sunt încă în curs de executare. În prezent, există peste 100 de hotărâri importante ale CEDO privind libertatea de exprimare care așteaptă executarea.

Împreună cu EIN și alți parteneri europeni ne angajăm să promovăm libertatea de exprimare și să susținem valorile democratice în întreaga Europă. Prin implicarea activă în procesul de executare a hotărârilor CEDO, ne propunem să sprijinim  reforme de durată care să protejeze și să promoveze libertatea de exprimare pe tot continentul.

Aici veți regăsi informații relevante despre subiect, pe măsură ce proiectul va avansa:

 

Ianuarie 2024 – APADOR-CH a transmis Ministerului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii o propunere de modificare a Codului civil privind plafonarea daunelor morale la care sunt condamnați jurnaliștii în procesele de defăimare, raportate la un număr de salarii medii pe economie, și nu lăsate doar la aprecierea judecătorilor. Această modificare ar putea ajuta la închiderea cauzei Gulfer Predescu vs. România, considerată încă neexecutată din cauza lipsei de predictibilitate a reglementărilor privind stabilirea cuantumului despăgubirilor morale care se acordă în cazurile ce pot fi denumite generic, pentru simplificare, cazuri de „defăimare”.

Propunerea APADOR-CH către Ministerul Justiției Răspunsul MJ

 

Propunerea APADOR-CH către Consiliul Superior al Magistraturii Răspunsul CSM

 

Iunie 2024 – Solicitările APADOR-CH către Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei, în informarea transmisă în cauza Ghiulfer Predescu vs. România:

  • Să ceară autorităților române să publice un plan de acțiune în grupul de cauze Ghiulfer Predescu vs. România;
  • Să ceară autorităților române să reconsidere propunerea de modificare a Codului civil, pentru limitarea daunelor morale în cazurile de defăimare;
  • Să ceară Institutului Național al Magistraturii să actualizeze cursurile pentru judecători, cu un accent pe cazurile de defăimare și încălcarea Articolului 10, privind libertatea de exprimare.
Cum este redusă la tăcere presa, cu ajutorul justiției

Iulie 2024 – Solicitările APADOR-CH publicate pe site-ul Comitetului de Miniștri al CE

August 2024 – Răspunsul Guvernului la intervenția APADOR-CH în cazul Ghiulfer Predescu vs.România

Ianuarie 2025 – La 20 ianuarie 2025, APADOR-CH a transmis Departamentului pentru executarea hotărârilor CEDO din cadrul Comitetului de Miniștri o comunicare privitoare la cazul Ghiulfer Predescu vs. România, menționând efectul de descurajare și cenzură pe care îl au numeroasele procese de tip SLAPP din România ultimilor ani, asupra mișcărilor civice, jurnalismului și deci asupra drepturilor civile.

Apariții în media:

Targeted by Aggressive Lawsuits, Romanian Journalists Seek Legal Protection – Marian Chiriac, BIRN

 

*sursa foto

NED – Consolidarea societății civile în Europa de Est 2022-2024

/în /de

Acest proiect, finanțat de National Endowment for Democracy, își propune să consolideze rezistența organizațiilor societății civile din Europa Centrală.

În perioada 2022-2024, Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului cu sediul în Polonia și partenerii săi APADOR-CH și Comitetul Helsinki din Ungaria vor organiza întâlniri și training-uri care vor avea ca scop consolidarea rezilienței societății civile din Polonia, România și Ungaria. Proiectul le va permite partenerilor programului să reflecteze asupra experienței dobândite de fiecare organizație în țara ei, și să împărtășească lecțiile învățate cu grupurile din celelalte țări, înainte de alegerile din 2024.

Programul va fi și un schimb de observații, bune practici și experiențe cu privire la modul în care eforturile societății civile pot juca un rol crucial în apărarea și întărirea proceselor democratice.

Fiecare dintre cei trei parteneri ai programului va organiza și câte o serie de sesiuni de formare, adaptate pentru a răspunde nevoilor personalului lor, precum și nevoilor altor organizații pentru drepturile omului.

De exemplu, APADOR-CH va desfășura câteva serii de cursuri, cum ar fi: explorarea oportunităților de strângere de fonduri pentru ONG-urile din România, educarea despre mecanismele legislative ale UE și programul Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori, îmbunătățirea abilităților de comunicare ale reprezentanților societății civile sau pregătirea societății civile pentru atacuri cibernetice și îmbunătățirea procedurilor de securitate cibernetică în propriile organizații.

SOLID, un program de consolidare a protecției avertizorilor de integritate

/în /de

„Integritatea impune solidaritate” – SOLID, un program de consolidare a protecției avertizorilor de integritate

Durata proiectului: 2021-2022

Parteneri: APADOR-CH, ActiveWatch

Scopul proiectului: conștientizarea publică asupra rolului avertizorilor de integritate în societatea românească și consolidarea acestui rol prin crearea unui sistem de protecție eficient, în colaborare cu instituțiile statului și sectorul privat.

Obiective:

  • Promovarea transpunerii corecte a Directivei UE 2019/1937, a avertizorilor de integritate în vederea încurajării participării democratice și a apărării și promovării libertății de exprimare sub forma avertizării de integritate.
  • Identificarea nevoilor avertizorilor de integritate și dezvoltarea unui centru de resurse care să le ofere sprijin juridic și psihologic.
  • Creșterea nivelului de cunoaștere și înțelegere a rolului avertizorului de integritate, la nivelul societății românești.

În 2004, România a devenit prima țară europeană care a adoptat o lege a avertizorilor de integritate ca parte a măsurilor naționale de luptă împotriva corupției în administrația publică. După 15 ani de la adoptarea legii, concluziile generale ale monitorizării implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 indică faptul că avertizorii de integritate reprezintă o categorie vulnerabilă în fața abuzurilor autorităților, deoarece nu exista un sistem național de protectie eficient.

În 2013, lipsa de protecție eficientă a avertizorilor de integritate a fost constatată de CEDO, în cauza APADOR-CH Bucur și Toma c. României. Totuși, acest caz nu a produs îmbunătățiri sistemice semnificative. Dimpotrivă, cazurile de hărțuire ale avertizorilor de integritate au devenit din ce în ce mai dese în ultimii ani și au fost documentate de ActiveWatch în Rapoartele anuale FreeEx „Libertatea Presei în România“, care semnalează că dreptul la libertatea de exprimare sub forma sesizarii de integritate este constant prejudiciat, persoanele în cauză suferind numeroase represalii. Cazurile reflectate de mass-media acoperă diverse domenii: protecția sănătății publice, justiție, protecția mediului, industria apelor, transportul în comun, mass media, cultura.

În 2019, Ministerul Justiției sublinia aceleași probleme în documentele rezultate din implementarea unui proiect POCA (cod SIPOCA 62) care și-a propus să răspundă unor cerințe specifice din Strategia Națională Anticorupție, notând nevoia de a crește eficiența „măsurilor preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și inconsistențelor legislative în ceea ce privește instituția avertizorului de interes public“. În pofida acestor deziderate enunțate la nivel instituțional, persistă cazurile în care Regulamentele de Ordine Interioară ale instituțiilor de stat contravin chiar dispozițiilor legale, care oricum protejează defectuos avertizorii de integritate (de exemplu: Regulamentul spitalelor din București încalcă Legea avertizorilor de integritate – conform unui document APADOR-CH, 2019).

Adoptarea în 2019 la nivelul UE a unei Directive dedicate avertizorilor de integritate (Directiva UE 2019/1937) denotă un interes sporit la nivel european. Acesta a fost enunțat și de Vera Jurova, comisar european pentru justiție, care subliniază că avertizorii de integritate „pot reprezenta un rol crucial pentru jurnaliștii de investigație, așadar protejarea acestora promovează libertatea presei“.

Proiectul de față pornește de la ideea că intervalul de transpunere și implementare a Directivei în legislația internă reprezintă o oportunitate pentru organizațiile societății civile și pentru alți actori, interesați de a contribui la adoptarea unui sistem de protecție eficient pentru avertizorii de integritate, în acord cu standardele europene și de a pune, în același timp, subiectul pe agenda publică națională.

Beneficiari:

  • Minim 25 de avertizori de integritate vor fi implicați într-un studiu de identificare a vulnerabilităților și nevoilor grupului din care fac parte, în acțiuni de advocacy pentru implementarea Directivei, în evidențierea unor cazuri specifice care necesită sprijin juridic și psihologic. Aceștia vor fi selectați prin intermediul rețelelor profesionale ale ActiveWatch, APADOR-CH și mass-media.
  • Minim 5 instituții de stat și 10 ONG-uri vor fi implicate în procesul de transpunere corectă, timpurie, a Directivei; minim 10 companii din sectorul privat vor fi implicate în procesul de implementare al acesteia (selectate în funcție de relevanță și interes).
  • 200 de studenți ai facultăților de jurnalism și administrație publică din țară, 30 de jurnaliști și 40 de avocați vor fi instruiți cu privire la activitatea de avertizare de integritate și impactul asupra muncii lor.
  • Peste 20.000 de cetățeni vor fi informați despre rolul avertizorilor de integritate într-o societate democratică.

 

Demersuri în cadrul proiectului

aprilie 2021 – Proiect de lege: e ilegal să dezvălui o ilegalitate în domeniul apărării și securității naționale

mai 2021 – Polițist avertizor – pățaniile unui agent care „a fluierat” în poliție

mai 2021 – Proiect de lege: dacă vorbește direct cu presa, avertizorul pierde protecția legală

iunie 2021 – Camelia Roiu versus SISTEMUL – Povestea unui medic care a vrut doar să-și facă meseria

iunie 2021 – Florin Kovacs, avocatul care îi ajută pe avertizorii de integritate să nu fluiere a pagubă

iulie 2021 – Doar 12% dintre români spun că au auzit de legea avertizorului de integritate, o lege veche de 17 ani

iulie 2021 – Lansarea site-ului www.avertizori.ro

octombrie 2021 – Recomandările APADOR-CH cu privire la proiectul de Lege privind protecţia avertizorilor în interes public

octombrie 2021 – Raportul privind statutul avertizorului de integritate în România

octombrie 2021 – Avertizori în România – oameni care nu vor o țară ca afară, ci doar o țară corectă

decembrie 2021 – Propunerile APADOR-CH pentru Legea avertizorilor de integritate – proiectul aflat la Camera Deputaților

februarie 2022 – APADOR-CH cere motivarea avizelor negative date proiectelor de legi în comisiile parlamentare

iulie-octombrie 2022 – saga adoptării legii, apelul la președinte și atacarea legii la CCR – Alegerea președintelui: ocrotește avertizorii sau ține cu corupții?

AVP ne refuză – Un Parlament avem și trebuie să-l ascultăm orbește

decembrie 2022 – Cronologia adoptării Legii de protecție a avertizorilor de integritate

ianuarie 2023 – Cum văd companiile private legea privind protecția avertizorilor de integritate

***

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă

Proiectul este derulat de APADOR-CH în parteneriat cu ActiveWatch și beneficiază de o finanțare în valoare de 95.754 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.

Egalitatea în sistemele de justiție penală în UE

/în /de

Durata proiectului: 2021-2022

Parteneri: Comitetul Helsinki Bulgar, APADOR-CH, Center for European Constitutional Law Grecia, Fair Trials Europa Belgia, Liga Drepturilor Omului Belgia

Scopul proiectului: este de a demonstra necesitatea și fezabilitatea colectării de date privind egalitatea de tratament în justiția penală.

Există dovezi empirice ale impactului diferit al sistemelor de justiție penală asupra persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile (bazate pe etnie, religie, orientări sexuale sau sărăcie) în statele membre ale UE. Aceste persoane sunt adesea supuse discriminării sau li se refuză un proces echitabil, cu încălcarea legislației UE. Totuși, datele sunt neuniforme și există o oarecare rezistență instituțională la colectarea sistematică a datelor. Acest lucru împiedică înțelegerea corectă a fenomenului mai sus amintit și prin urmare găsirea soluțiilor corecte de rezolvare.

Proiectul de față urmărește extinderea cercetărilor realizate disparat în ultimele decenii, rezultatele obținute urmând să ajute la abordarea situațiilor unor grupuri vulnerabile și să contribuie la introducerea garanțiilor necesare pentru o justiție corectă la nivel național și european. În final se va stabili dacă metodologia aplicată în proiect este replicabilă în alte state membre, ca un mecanism durabil și pe termen lung pentru evaluarea impactului justiției penale în Europa.

Obiectivele proiectului sunt:
– Dezvoltarea unei metodologii replicabile pentru colectarea de date despre impactul disparat al sistemului de justiție penală asupra etniei și
grupurilor de migranți în UE;
– Obținerea de date care indică existența unui astfel de impact și sferele în care este cel mai evident;
– Studiu comparativ între diferitele state membre participante;

Proiectul EQUALITYDATA va explora diferențele rasiale și etnice, și practicile discriminatorii în sistemele de justiție penală din Bulgaria, România, Grecia și Belgia, pe baza cercetărilor și statisticilor oficiale și chestionarelor naționale aplicate în rândul deținuților. Proiectul se întinde pe 18 luni și își propune să chestioneze peste 3.000 de deținuți din 55 de închisori din cele patru țări participante, astfel:

– Bulgaria – 15 închisori și cămine; 1000 de deținuți intervievați;
– România – 25 închisori; 1000 de deținuți intervievați;
– Grecia – 5-7 închisori, 500 de deținuți intervievați;
– Belgia – 8 închisori, până la 600 de deținuți intervievați.

Rezultatele cercetărilor vor fi discutate în cadrul unor mese rotunde naționale și europene, cu reprezentanți ai grupurilor implicate, autorități și specialiști în justiție penală. Va fi realizat și un sondaj la nivelul UE, pentru identificarea barierelor juridice și practice în calea colectării de date privind impactul disparat (în special la replicarea metodologiei anchetei) în sistemele de justiție penală dintr-o gamă mai largă de state membre ale UE.

Proiect cofinanțat prin Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie al Uniunii Europene

Citește raportul  cu rezultatele proiectului – ro Read full report – eng

Drepturile în secția de poliție – de la lege la practică

/în /de

 

Durata proiectului: 2021-2023

Coordonator: Ludwig Boltzmann Gesellschaft – Organizație austriacă pentru promovarea cercetării științifice;

Parteneri: APADOR-CH, Rights International Spania, Comitetul pentru Drepturi Civile Irlanda, Fair Trials Europa

Scopul proiectului: Îmbunătățirea respectării drepturilor procedurale în secțiile de poliție prin promovarea și schimbul de bune practici la nivel european

Cercetările efectuate în diverse proiecte precedente, la care și APADOR-CH a fost parte, au arătat că deși la nivel național au fost adoptate legi care implementează directivele europene în domeniu, în practică continuă să existe diferențe de abordare și de respectare a drepturilor procedurale ale suspecților și inculpaților în secțiile de poliție, cum ar fi:

Prezentul proiect urmărește să găsească și să promoveze bunele practici în materie și eventualele provocări în implementarea acestora, să implice în procesul de reformă actori cheie din sistemul de justiție și să întărească capacitatea organizațiilor societății civile de a promova schimbările benefice în sistem.

Drepturile procedurale sunt recunoscute nu numai ca garanții pentru un proces echitabil, ci și ca cele mai importante mijloace eficiente împotriva torturii sau a altor forme de rele tratamente, în special în primele ore de arestare.

Începând din 2021, APADOR-CH este parte în acest proiect european, alături de organizații similare din Austria, Spania, Irlanda și Belgia. În decursul celor doi ani de implementare a proiectului vor avea loc interviuri cu practicieni ai sistemului de justiție (polițiști, avocați), cu reprezentanți ai sistemului legislativ și guvernamental, cu suspecți sau condamnați.

Se vor organiza întâlniri și dezbateri tematice la nivel național și regional cu actori relevanți din domeniu.

Vor fi culese date și informații privind derularea procedurilor din secțiile de poliție, la nivel regional și national, cu accent pe diferențele dintre practică și legislație.

 

Cofinanțat prin Programele Justiția și Drepturi, Egalitate și Cetățenie, ale Comisiei Europene

 

Activități în cadrul proiectului:

Martie 2022 – Drepturile în secția de poliție – de la teorie la practică – discuții în primul grup de lucru

Mai 2022 – București – Dreptul la avocat în secția de poliție – cum s-a făcut de a ajuns România un model în Europa

Septembrie 2022 – Dublin – Despre audierea la poliție, cu față umană

Citiți și raportul final al proiectului (eng)

Rezultatele proiectului (urmând link-urile găsiți fișele informative realizate pentru fiecare drept în parte):

Dreptul la un avocat (+ varianta engleză) – bune practici România

Înregistrarea audio-video a audierilor (+ varianta engleză) – bune practici Irlanda

Asistență juridică (+ varianta engleză) – bune practici Luxemburg, Olanda, Finlanda

Dreptul la informare (+ varianta engleză) – bune practici Olanda, Scoția, Spania

 

Discriminarea suspecților și inculpaților de etnie romă în cadrul sistemului de justiție penală

/în /de

 

APADOR-CH lucrează în perioada 2018-2020 la un proiect menit să sporească înțelegerea și conștientizarea modurilor în care deciziile cheie luate de profesioniștii din justiția penală pot duce la rezultate discriminatorii pentru suspecții și inculpații romi. Proiectul este coordonat de Fair Trials și are ca parteneri ONG-uri din alte trei state membre ale UE (Comitetul Helsinki Bulgar, Comitetul Helsinki Maghiar și Drepturi Internaționale Spania).

Proiectul se concentrează în special asupra modului în care stereotipurile negative și atitudinile societății ar putea afecta modul în care avocații, judecătorii, procurorii și poliția iau decizii cu privire la suspecții și inculpații romi. Acest proiect finanțat de UE va identifica de asemenea campionii anti-discriminare în cadrul sistemelor de justiție penală din UE și va dezvolta strategii pentru îmbunătățirea corectitudinii luării deciziilor de către profesioniștii justiției penale.

Context

Există dovezi considerabile că romii sunt mai susceptibili să fie atrași în sistemele de justiție penală din statele membre ale UE decât ​​alte grupuri etnice. Arestarea, reținerea și condamnarea subminează și împiedică integrarea minorităților etnice în societatea majoritară, iar cercetările continuă să arate că romii rămân unul dintre cele mai marginalizate grupuri din Uniunea Europeană. Suprareprezentarea romilor în sistemul de justiție penală al UE nu contribuie numai la stereotipuri dăunătoare, ci și distruge șansele de viață ale romilor. Profesioniștii justiției penale (avocați, poliție, procurori și judecători) nu sunt imuni la stereotipurile dăunătoare răspândite și de atitudinile sociale înrădăcinate față de romi. Probele tot mai multe din afara Europei (în special din Statele Unite) sugerează că prejudecata inconștientă a actorilor din justiția penală are un impact asupra rezultatelor justiției penale.

Obiective

Proiectul urmăreșteꓽ

a) creșterea recunoașterii modului în care stereotipurile negative și atitudinile sociale contribuie la supra-reprezentarea romilor în sistemele de justiție penală;

b) implicarea profesioniștilor din domeniul justiției penale în identificarea principalelor riscuri de discriminare împotriva romilor și a strategiilor de îmbunătățire a corectitudinii deciziei;

c) identificarea și schimbul de bune practici la nivel mondial și construirea unei rețele de campioni împotriva discriminării în statele membre.

Activități

Acest proiect include activități ca: interviuri cu profesioniști din domeniul justiției penale, precum și interviuri cu romi care au experiență asupra modului în care persoanele de etnie romă experimentează sistemul de justiție penală în calitate de suspecți și inculpați. Fiecare stat membru partener va elabora o serie de ghiduri pentru a oferi îndrumări accesibile și practice pentru profesioniști în raport cu fiecare domeniu în care există cel mai mare risc de discriminare care să îi ajute să ia decizii care sunt, și care sunt considerate a fi, corecte. Ele se vor baza pe cele mai bune practici naționale și internaționale. Alături de îndrumări, va fi elaborat un raport scurt cu recomandări pentru acțiuni pe termen lung pentru a aborda discriminarea în sistemul de justiție penală, cum ar fi cercetări suplimentare acolo unde este necesar, furnizarea de instruire pe termen lung și reforma juridică și politică. Reuniuni și mese rotunde vor fi organizate pentru a implica direct și în detaliu subiecții cheie interesați în recomandările prezentate în ghiduri.

 

Citește raportul „Prejudecățile inconștiente și discriminarea romilor în sistemul de justiție penală”

 

 

Dezbaterea raportului final al proiectului:

 

 

Decadă nouă, provocări vechi: spațiul civic în Ungaria, Polonia, România

/în /de

Micșorarea spațiului civic de exprimare și/sau acțiune în unele țări din Europa, cu precădere cele din est, face obiectul unui proiect derulat în perioada 2019-2020 în Ungaria, Polonia și România, cu finanțare de la National Endowment for Democracy. APADOR-CH a făcut echipă cu omoloagele din țările amintite, respectiv Comitetul Helsinki Ungaria și Polonia.

Reprezentați ai celor trei organizații au avut în 2019 mai multe întâlniri cu europarlamentari, cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai societății civile din Bruxelles, pentru a identifica soluții pentru provocările din zona amintită.

Printre subiectele discutate și soluțiile propuse, care se  regăsesc în documentul final al proiectului, s-au aflat:

  • O finanțare susținută, predictibilă pentru ONG-uri, pentru a le întări capacitatea de reacție și acțiune în fața provocărilor iliberale
  • Stabilirea unui punct focal pentru organizațiile societății civile, în cadrul instituțiilor Uniunii Europene – Spațiul civic se micșorează într-un ritm alarmant în Uniunea Europeană. În funcție de situația juridică și politică specifică, lucrurile diferă de la un stat membru la altul, cu toate acestea, odată cu creșterea populismului și a polarizării sociale și politice tot mai mari, organizațiile societății civile sunt acum mult mai expuse unor atacuri care pot fi dificile sau chiar imposibil de abordat doar la nivel național. Astfel, punctele de contact pentru organizațiile societății civile ar trebui stabilite în structurile Parlamentului European și ale Comisiei Europene, care ar trebui să servească ca unități care să adune informații despre atacurile asupra organizațiilor societății civile și activiștilor societății civile și să aibă racții rapide.
  • Instituirea unui Indice UE de stabilitate a societății civile – În prezent, nu există un studiu pan-european, cuprinzător și regulat, care să analizeze starea societății civile și situația organizațiilor societății civile din Uniunea Europeană. La începutul anului 2018, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene a publicat un raport care rezumă provocările pe care organizațiile le întâmpină în statele membre ale Uniunii Europene. În ciuda caracterului cuprinzător al acestei cercetări, aceasta nu a fost actualizată de când a fost publicată. Agenția UE pentru Drepturile Fundamentale ar trebui să efectueze în mod regulat monitorizarea spațiului civic și ar trebui să li se ofere resurse suplimentare necesare pentru îndeplinirea acestei noi sarcini. Pentru a monitoriza în mod regulat situația privind starea de sănătate a sectorului civic din statele membre și la nivelul UE, Comisia Europeană ar trebui să pregătească rapoarte anuale care să descrie tendințele și schimbările din sector. (Rapoartele întocmite de Indexul de sustenabilitate al Societății Civile USAID care acoperă țările din Europa Centrală și de Est și Balcani ar putea servi ca exemplu.) Raportul anual ar trebui să devină o parte a ciclului de revizuire a legii și să constituie baza unui dialog între UE instituțiile și guvernele naționale, precum și părțile interesate afectate.
  • Participarea organizațiilor societății civile la monitorizarea UE, a statului de drept, a democrației și a drepturilor omului – Comisia Europeană ar trebui să ofere organizațiilor societății civile oportunitatea de a participa activ la Mecanismul european de drept. Modelul de participare ar putea fi bazat pe mecanismele deja existente utilizate. De exemplu raportarea în fața organismelor tratatului ONU sau în timpul revizuirii periodice universale. Mecanismul ar trebui să aibă în vedere o posibilitate corectă și egală pentru OSC de a-și prezenta informațiile, dar, în același timp, ar trebui să ofere un mecanism care să protejeze OSC împotriva represaliilor la nivel național.

Citiți raportul elaborat la finalul proiectului și recomandările integral

Limbajul juridic simplificat în procedurile penale

/în /de

Limbajul juridic simplificat în implementarea Directivei europene privind dreptul la informare al persoanelor private de libertate în cadrul procesului penal

APADOR-CH va derula în următorii doi ani (2018-2020) un proiect menit să promoveze folosirea limbajului juridic simplificat în procesul penal, în special în procedurile ce vizează implementarea Directivei europene privind dreptul la informare al suspecților și inculpaților.

Proiectul este inițiat și coordonat de Comitetul Helsinki Maghiar și vizează o implementare mai bună a Directivei 13/2012/UE privind dreptul la informare în procedurile penale, prin stimularea la nivel european a unei mișcări pentru promovarea unei legislații scrisă și comunicată în limbaj accesibil tuturor cetățenilor.

Conform definiției, „limbajul simplificat” este acela care permite cetățenilor să găsească ușor informația care le trebuie, să o înțeleagă și să o folosească. Limbajul simplificat este direct legat de facilitarea  accesului la sistemul de justiție și la serviciile publice.

Proiectul constă într-o serie de cursuri adresate pe de-o parte specialiștilor în comunicare și specialiștilor în justiție (avocați, judecători, procurori, polițiști), apoi va viza și autoritățile. În urma acestor cursuri, cei care vor beneficia de instruire cu privire la limbajul juridic simplificat vor fi implicați în conceperea unui formular standard de informare, mai clar decât cel care există acum, ceea ce va duce la o implementare mai bună a Directivei 13/2012/UE.

Formularul de informare privind drepturile suspecților/inculpaților este în acest moment conceput într-un limbaj pe care cetățeanul de rând, fără o educație juridică, îl înțelege greu sau deloc, prin urmare el nu-și poate exercita drepturile.

Drepturile tale la poliție – formularul simplificat privind drepturile suspecților și inculpaților, produs în cadrul proiectului

Căutăm specialiști în limbajul simplificat – vezi condițiile

 

Citește cum s-a încheiat acest proiect: Cât de greu e să simplifici limbajul juridic în România și ce spun autoritățile

Cât de greu e să simplifici limbajul juridic în România

 

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.