Arhiva tag-ul pentru: apărare din oficiu

Concluziile unor întâlniri calme între avocații practicieni, polițiști, procurori și reprezentanți ai Ministerului Justiției, în pregătirea transpunerii Directivei europene privind asistența juridică gratuită

Îmbunătățirea accesului la asistență juridică pentru persoanele private de libertate este obiectul proiectului pe care APADOR-CH îl derulează  începând de anul trecut,  în întâmpinarea momentului la care va trebui transpusă Directiva 1919/2016 privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspectate și persoanele acuzate în cadrul procedurilor penale (adică în mai 2019).

Transpunerea acestei directive este numai o parte din motivația proiectului, celelalte vizând și alte aspecte ce țin de practica juridică a apărării din oficiu, aspecte relevate de un proiect mai vechi al APADOR-CH, din care reieșea că la baza dispunerii arestului preventiv stă de multe ori și o apărare defectuoasă. Concluziile acelui proiect arătau că avocații nu sunt întotdeauna prezenți la audierile în cadrul cărora se dispune măsura arestului preventiv sau au timp limitat pentru a se informa despre caz și a pregăti apărarea, astfel încât să influențeze procedurile. În plus, mulți dintre judecători admit că sunt înclinați să se bazeze în luarea deciziilor în principal pe argumentele procurorilor. Acest lucru îi poate face pe avocații apărării mai puțin motivați să dedice timp și efort în etapa de dinainte de judecată, în ciuda impactului asupra libertății clienților lor și asupra rezultatelor cazului.

Ca să aflăm de la sursă ce stă la baza acestei demotivări a avocaților, în perioada septembrie-decembrie 2018, APADOR-CH a invitat mai mulți specialiști ai sistemului de justiție penală (avocați, procurori, polițiști) în cadrul unui grup de lucru care a avut mai multe întâlniri și a evaluat principalele bariere de ordin normativ și practic pe care practicienii le întâmpină în activitatea curentă.

Principalele probleme identificate de grupul de lucru au fost:

1. Onorariile prea mici ale avocaților din oficiu – cu propunere de majorare a acestora;
2. Accesul greoi la dosar – cu propunerea de realizare a unui dosar electronic astfel încât să aibă timp și avocatul să-l studieze înainte de audieri;
3. Slaba pregătire a unor avocați – cu propunerea de introducere în regulamentele breslei a obligativității instruirii continue ca o condiție pentru obținerea unei acreditări anuale;
4. Lipsa de continuitate a avocatului în cadrul aceluiași dosar – cu propunerea de folosire a unei delegări unice într-un dosar, astfel încât același avocat să-l reprezinte pe inculpat pe toată durata cercetării sau pe toată durata procesului.

Dacă punctul 1 a fost rezolvat teoretic în acest an, prin acceptarea de către Ministerul Justiției a unei majorări a onorariilor din oficiu (chiar dacă bugetul este încă o necunoscută), celelalte puncte par să mai aibă nevoie de impulsuri pe la instituțiile responsabile: Ministerul public, Ministerul Afacerilor Interne, Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Națională a Barourilor din România, Ministerul Justiției.

Ieri, 4 aprilie, am reușit să aducem la aceeași masă, pe lângă avocați și trei actori importanți în acest proces juridic: reprezentanți ai Ministerului Justiției – Departamentul de elaborare acte normative – un reprezentant al Parchetului general și un reprezentant al IGPR (care de altfel a fost în grupul de lucru pe toată durata proiectului). Discuțiile au fost tehnice, dar și practice, și sincere. Reprezentanții MJ au admis că în cadrul ministerului abia acum se constituie un grup de lucru care va analiza modul în care trebuie transpusă (luna viitoare) Directiva privind asistența juridică gratuită și au notat cu interes propunerile APADOR-CH și ale avocaților invitați.

Reprezentantul Parchetului a spus că e gata să „dea scris” că vom avea infringement din cauza netranspunerii directivei la timp, întrucât, cunoscând procedurile de lucru ale administrației românești, vor trece cel puțin șase luni până când ar putea fi transpusă directiva în legislație. Dacă nu se dă o ordonanță de urgență.

Discuțiile au fost, totuși, benefice, reprezentanții instituțiilor publice fiind de acord că problemele identificate în cadrul grupului de lucru sunt reale și pot fi rezolvate, cel mai probabil în același timp cu alte probleme ale sistemului, cum ar fi lipsa de spații de lucru corespunzătoare pentru procurori și polițiști sau lipsa calculatoarelor (care în unele parchete sunt vechi de cel puțin 15 de ani).

APADOR-CH a luat în serios promisiunile de deschidere instituțională și va transmite tuturor responsabililor un plan concret de măsuri care să ajute la îmbunătățirea muncii avocaților și implicit a calității apărării din oficiu. Mai ales că această calitate se cere a fi definită concret chiar de către Directiva 1919/2016, ce ar trebui transpusă luna viitoare în legislația românească.