Arhiva tag-ul pentru: Centrul de Reținere si Arestare Preventivă nr. 1 din București

La data de 19 martie 2019, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Centrul de Reținere si Arestare Preventivă nr. 1 din București (CRAP 1) cunoscut publicului ca Arestul central. Anterior acest Centru a fost vizitat în anul 2016, conform raportului de pe site-ul APADOR-CH.

Particularități, efective, investiții

Arestul central rămâne în continuare cel mai mare din București și are rol de coordonare a activității tuturor celorlalte aresturi. Centrul de reținere asigură transferul persoanelor private de libertate la toate centrele de reținere și arestare preventivă situate pe raza Capitalei şi a judeţului Ilfov (unde nu există nicio unitate de arest),  la unități penitenciare de pe raza teritorială a Municipiului București și Ilfov și se ocupă cu distribuirea hranei de la Penitenciarul Rahova către toate centrele de reținere din București.

La momentul vizitei, în CRAP 1 erau 54 de persoane private de libertate, dintre care 40 bărbați (4 minori)  și 14 femei. Conform reprezentantului Centrului de reținere, în ultima perioadă se constată o scădere a numărului persoanelor din Centrul de reţinere, fiind emise de către instanţă mai puţine mandate de arestare preventivă şi mai multe măsuri de arest la domiciliu şi control judiciar. Din martie 2018 şi până în prezent nu au fost mai mult de 65 de persoane în Centrul de reţinere deşi capacitatea sa este de 88 de persoane (47 bărbaţi şi 41 femei la o medie de 4mp/ persoană. )

Ca o noutate, după ultima vizită de monitorizare a Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) şi la recomandarea acestui organism din cadrul Consiliului Europei, s-a hotărât, la finalul anului 2018, ca la CRAP 1 să fie cazaţi toţi minorii care execută un mandat de arestare preventivă de pe raza teritorială a municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov. Din luna februarie 2019 minorii au fost mutaţi la CRAP 1. Anterior acestei decizii, minorii erau privaţi de libertate în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă (CRAP) nr. 12 din incinta Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Feroviare Bucureşti. Asociaţia consideră că măsura de a muta minorii în CRAP 1 este una bună pentru minori, care beneficiază astfel de condiţii de deţinere la standarde internaţionale. La data vizitei, în CRAP 1 se aflau 4 minori, toţi băieţi.

Schema de personal prevede, în prezent, 94 de funcţii dintre care:  85 de agenţi de poliţie,  5 funcţii de ospătari (personal contractual) şi 4 funcţii personal administrativ. În prezent sunt neocupate 5 poziţii (3 agenţi de poliţie şi 2 ospătari). Asociaţia constată că în anul 2016 erau 44 de agenţi de poliţie care deserveau întregul Centru cu un număr mult mai mare de persoane private de libertate iar în prezent numărul agenţilor aproape s-a dublat. Inclusiv reprezentanţii Centrului au confirmat că resursa umană a fost completată cu noi absolvenţi ai şcolii de agenţi de poliţie „Vasile Lascăr” – Câmpina şi în prezent personalul existent este suficient.

Conform reprezentantului Centrului de reținere și arestare preventivă nr. 1, la nivelul Centrului s-au realizat în perioada 2017- 2018 investiții care au constat în reabilitarea totală a demisolului şi dotarea corespunzătoare a celor 18 camere de deţinere din demisol. Rămâne nereabilitat parterul, cu cele 11 camere în care sunt cazate femeile arestate.

Demisolul – zona de arest bărbați

Toate cele 18 camere de la demisol, în suprafaţă totală de 208,01 mp au fost complet reabilitate şi date în folosinţă în aprilie 2018. Cele 18 camere de la demisol sunt structurate astfel: 5 camere cu suprafeţe între 8, 46 mp (camera DS 18) şi 9,15 mp (camera DS 15) unde sunt instalate câte 2 paturi sau chiar un pat şi 13 camere cu suprafeţe între 13,42 mp (camera DS 9) şi 14,56 mp (camera DS 8) unde sunt instalate 3 paturi sau 4 paturi.

Lucrările au constat în: schimbarea instalaţiilor sanitare şi a obiectelor sanitare, au fost separate duşul şi WC-ul de restul camerei printr-o uşă, camerele au fost zugrăvite, dotate cu senzori de avertizare care atenţionează agenţii supraveghetori dacă arestații stau prea mult în grupul sanitar sau dacă solicită să comunice cu agentul supraveghetor. Pardoseala a fost dată cu vopsea epoxidică iar uşile de la demisol au fost toate înlocuite. Anterior acestei reabilitări, printr-un proiect finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, au fost schimbate toate ferestrele, fiind înlocuite cu tâmplărie de tip termopan, au fost achizionate paturi şi saltele noi şi instalate aparate de aer condiționat în toate camerele. Aceste dotări au fost păstrate şi în prezent.

Într-una din camerele vizitate de reprezentantele APADOR-CH erau trei minori, doi veniți de câteva zile, iar unul care stătea de o lună în arest. Cei trei au declarat că au primit materiale igienico-sanitare și că mai primesc mâncare de acasă, întrucât cea servită de arest nu este prea bună.

De atfel, majoritatea arestaților cu care au stat de vorbă reprezentantele APADOR-CH au subliniat calitatea proastă a hranei servite în arest, hrană care vine gata preparată de la Penitenciarul Rahova. La momentul vizitei, o angajată a centrului le servea masa de prânz arestaților și a menționat că în ciorba de perișoare, din meniul zilei, abia dacă au fost două-trei perișoare în întreg recipientul cu ciorbă.

Demisolul mai cuprinde: 2 camere în care sunt, în total, 18 frigidere noi,  unde persoanele private de libertate îşi pot păstra alimentele (1 frigider pentru fiecare cameră de deţinere); o cameră numită frizerie, unde săptămânal un angajat MAI vine pentru a oferi servicii de frizerie şi unde a fost instalată o maşină de spălat pentru lucrurile personale sau lenjeria persoanelor private de libertate şi care la momentul vizitei funcţiona; o bibliotecă dotată cu cărţi primite din donaţii.

Parterul – zona de arest femei

Pentru anul 2019 există un proiect de reabilitare şi parterului, zonă în care sunt private de libertate femeile. S-au solicitat bani de la Inspectoratul General al Politiei Române însă deocamdată nu există un buget aprobat, prin urmare toate fondurile solicitate nu s-au aprobat încă.

Cele 11 camere de la parter, în care sunt cazate femeile, necesită investiţii urgente având în vedere că nu au fost deloc reabilitate şi au igrasie, infiltrații de apă, instalaţii sanitare ruginite și condiții precare de igienă. În continuare, ocupantele camerelor țin WC-urile blocate cu peturi de plastic pentru ca mirosul greu de canalizare să nu se răspândească în cameră.  Aici sunt instalate câte 4 paturi deşi suprafaţa camerelor este extrem de mică (între 8,74 mp cea mai mică – camera P.11 şi 9,76 mp – camera P.1- cea mai mare). Reprezentanţii Centrului de reţinere recunosc că era nevoie să mai scoată din paturile neocupate, însă au amânat această operaţiune până la momentul reabilitării.  Suprafaţa spaţiilor de deţinere de la parter este de 88,53 mp, adică mai puţin de jumătate din cea reamenajată de la demisol.

Într-una din camerele vizitate, cele două femei arestate s-au plâns de mirosul greu de canalizare care vine prin gaura WC-ului și de condițiile igienice precare în care sunt cazate.

Cabinetul medical

În incinta Centrului de reţinere, în zona amenajată de la demisol,  este amplasat cabinetul medical care deservește atât CRAP 1 cât și toate celelalte aresturi din București. Acest cabinet se află în subordinea Direcției medicale din MAI. La momentul vizitei, din discuţia cu doamna doctor, personalul cabinetului medical era compus din 3 medici, dintre care 2 medici angajaţi ai MAI şi un medic colaborator cu contract de prestări servicii medicale, plus 5 asistenţi medicali. Era scos la concurs un nou post de medic, procedura de recrutare fiind în desfăşurare. Cei trei medici lucrează în ture şi asigură servicii medicale zilnic între orele 8-23. Este de apreciat creşterea numărului de medici, dacă la vizita anterioară exista un singur medic care asigura toate serviciile medicale, în prezent sunt 3 medici, fiecare consultând în medie 15 pacienţi pe tură. Cabinetul medical a fost dotat cu un defibrilator şi un aparat EKG. Dacă persoanele private de libertate solicită servicii medicale stomatologice acestea sunt asigurate de un dentist din policlinica MAI.

Medicul Centrului de reţinere a precizat reprezentantelor asociaţiei că sunt permise şi servicii medicale în unităţi medicale private dacă persoanele deţinute le solicită. Cele mai frecvente afecţiuni întâlnite în aresturi sunt cele psihice pentru care se acorda consult şi tratament de specalitate de către medicii Spitalului Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia”. Tulburările de comportament sau tulburările de somn sunt de asemenea frecvente, afecţiuni explicabile pentru trecerea bruscă de la  viaţa liberă la cea total diferită din sistemul carceral. Există o bună colaborare cu Agenţia Naţională Antidrog (ANA) având în vedere numărul mare de toxicomani arestaţi. În medie, în centrele de reţinere sunt între 500 şi 600 de persoane consumatoare de droguri care intră pe an în aresturile din Bucureşti.  Persoanelor dependente de droguri li se asigură tratament cu metadonă, din anul 2017, de către reprezentanţii ANA care vin în centrul de reţinere atunci când sunt solicitaţi.

Activități,  contacte cu exteriorul, alte drepturi

Persoanele private de libertate cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH au afirmat că stau,  de regulă, 20-30 de minute în curţile de primbare. În cadrul Centrului, chiar şi după reabilitarea din 2018, au rămas aceleaşi 4 curți de plimbare, două la demisol, pentru bărbați, cu dimensiunile de 3.81/3 m, și două curți la parter, pentru femei, cu dimensiunile de 5.57/3.5 m. Dacă la ultima vizită era doar la nivel de proiect amenajarea acestor spaţii de plimbare, la data prezentei vizite se poate constata că şi curţile au fost modernizate prin aplicarea unui acoperiş din plexiglas, pe o treime din suprafața curții, astfel încât să poată fi utilizabile indiferent de anotimp. Toate curţile au fost dotate cu câte o bandă de alergat şi o bicicletă, fondurile provedind din Mecanismul Financiar Norvegian. Asociaţia apreciază aceaste dotări ale curţilor de plimbare. Dat fiind spaţiul extrem de mic din curți, aceste aparate permit totuși o activitate sportivă.   Spațiile de plimbare rămân însă mici, cu ziduri foarte înalte (aproximativ 3 m), iar senzația pe care o oferă este, în continuare, cea de cușcă și nicidecum de aer liber.

Aceeaşi situaţie, neschimbată faţă de ultima vizită, a fost întâlnită în camera destinată convorbirilor telefonice, unde este amplasat și biroul supraveghetorului, iar din discuțiile cu persoanele private de libertate, dar şi cu agentul de poliţie responsabil de acest drept, a reieșit că în mod frecvent agentul este prezent în cameră în timpul convorbirilor. Notarea celor 3 numere de telefon, la care are dreptul fiecare persoană privată de libertate, și contorizarea timpului (30 de minute) nu trebuie să încalce dreptul la confidenţialitatea convorbirilor telefonice. Reprezentanţii arestului ne-au precizat că au în proiect montarea unui sistem de telefonie VOIP, cu telefoanele instalate în camere. Precizăm că posturile telefonice instalate nu erau toate funcţionale, iar un nou sistem de telefonie asemănător celui din sistemul penitenciar se impune a fi achiziţionat.

Camera care poate fi folosită pentru acordarea dreptului la vizită intimă încă nu era gata la data vizitei.

Centrul de reținere are amenajată o cameră pentru audierile sau convorbirile video, însă cu un echipament tehnic parţial complet, destul de învechit și nefuncţional. Asociaţia consideră că atâta timp cât s-a găsit un spaţiu în zona administrativă pentru acest scop, acesta trebuie dotat tehnic astfel încât să respecte dreptul persoanelor private de libertate la convorbiri online (drept prevăzut de art. 65 din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal), dar şi să fie utilizat în cazul în care instanţele de judecată solicită audierile video.   

În Centrul de reţinere a fost montat şi un nou sistem de camere de supraveghere mai performant. De remarcat că şi acest obiectiv a fost îndeplinit faţă de vizita anterioară când era doar în proiect.

Persoanele arestate cu care au discutat reprezentantele APASOR-CH au confirmat că au primit la momentul intrării în arest produsele igienice obligatorii (un săpun, o spumă de ras, o hârtie igienică şi un aparat de ras de unică folosinţă, plus tampoane igienice în cazul femeilor private de libertate). Aceste produse se acordă o singură dată tuturor, la momentul încarcerării, însă dacă persoanele arestate nu sunt vizitate de familie, în mod excepţional mai pot beneficia de aceste drepturi pe parcursul șederii în arest, dacă aceasta se prelungește mai mult timp.

O problemă de sistem rămâne în continuare respectarea dreptului persoanelor aflate în toate centrele de reţinere, de a efectua cumpărături (art. 70 din Legea nr. 254/2013). În continuare agenţii de poliţie se ocupă  personal de efectuarea acestor cumpărături din comerț şi de distribuirea acestora către arestați.  Asociaţia a apreciat iniţiativa relatată de reprezentanţii CRAP 1 de a lansa o licitaţie de achiziţie de servicii către centrele comerciale, care să ofere acest serviciu de cumpărături iar agenţii de poliţie să aibă posibilitatea de a comanda online cumpărăturile persoanelor private de libertate, iar mărfurile să fie livrate de comercianți direct la arest..

Aspectele pozitive constatate față de ultima vizită din iulie 2016 au fost menţionate în cuprinsul raportului, motiv pentru care apreciem îmbunătăţirea condiţiilor de deţinere din CRAP 1.

Nicoleta Popescu

Dollores Benezic