Arhiva tag-ul pentru: România 2023

La finalul anului 2022, atrăgeam atenția că drepturile omului au fost eclipsate în discursul public de informațiile despre războiul din Ucraina și că acesta era un fel de a ni se spune că se poate și mai rău, dar să zicem mersi că suntem în UE și că încă mai avem drepturi și libertăți, așa cum sunt ele, și mai ales pace. Din acest punct de vedere, 2023 a fost o copie fidelă a anului precedent: războiul la graniță a continuat, ba au apărut și alte confruntări la granițele altora, oamenii au obosit și au devenit aproape imuni la imagini atroce și știri despre crime de război, iar discursul public despre înarmare, pregătirea populației pentru ce e mai rău și importanța stabilității cu orice preț, inclusiv cu încălcarea unor principii ale statului de drept, s-au normalizat.

În timp ce 2023 ne obișnuia cu noua normalitate, autoritățile și politicienii și-au văzut de business as usual. La mijlocul anului am avut parte de o „rotativă guvernamentală”, premierul PNL a fost înlocuit de colegul de coaliție, premierul PSD. Un președinte de consiliu județean a fost prins în flagrant cu o mită de 250.000 de euro în portbagaj, lângă oala cu ciorbă, un primar a fugit din țară uzând de pașaportul unei rude, exact în ziua condamnării sale pentru corupție, iar directorul de mulți ani al SRI a demisionat invocând dorința de a nu se pietrifica în funcție.

Justiția s-a remarcat și prin închiderea la foc automat a câtorva mii de dosare de corupție, pe motiv de prescriere a faptelor; o explozie la un centru de cisterne cu gaz, care funcționa ilegal de ani de zile lângă Capitală, a omorât câțiva oameni și le-a distrus casele; mai multe azile pentru bătrâni, care funcționau tot ilegal, au fost închise în urma unor anchete de presă care arătau tratamentele inumane care se petreceau acolo; iar un accident făcut de un șofer beat și drogat, soldat cu moartea a doi tineri, a arătat că poliția – care îl lăsase să conducă mai departe, deși îl oprise inițial în trafic – are mai multe deficiențe de funcționare decât se credea.

Deasupra acestui cuib de cuci, în care legea pare opțională, s-a învârtit în avioane private excesiv de scumpe, dar ale căror costuri sunt ținute la secret, președintele țării, care a făcut în 2023 mai multe turnee externe în zone exotice precum Asia, America de Sud sau Africa. În restul timpului a tăcut asurzitor.

APADOR-CH a derulat proiecte și activități de advocacy legislativ și de monitorizare a respectării drepturilor omului, așa cum face de peste 30 de ani, cu vizite în penitenciare, cu propuneri de modificări legislative sau cu luări de poziție față de abuzuri. Am atras atenția asupra modificării regimului armelor și munițiilor, am cerut Parchetului general să-și facă datoria în anchetarea abuzurilor la adresa jurnalistei Emilia Șercan și am cerut Avocatului poporului să ne apere de intruziunea serviciilor de informații în procesul electoral. Din păcate, în tabloul general descris mai sus, puține dintre demersurile noastre au avut vreun rezultat satisfăcător. O activitate anuală a fost și contribuția la Raportul Comisiei Europene privind statul de drept, care ne-a dat ocazia să semnalăm, alături de alte organizații similare din UE, principalele încălcări are drepturilor omului în România. În 2023 au fost următoarele:

• Presa, între politicieni, pariuri și amenințări – Finanțarea politică a presei cu milioane de euro anual de la partidele parlamentare a continuat să sape la independența și credibilitatea presei. În plus în 2023 a mai apărut scandalul dintre patronat și angajați în compania Ringier, în care jurnaliștii de la Libertatea și GSP au acuzat cenzura ca urmare a unor presiuni făcute de patronii unor firme de pariuri. Scandalul s-a finalizat cu concedierea jurnaliștilor. De asemenea, saga jurnalistei Emilia Șercan a continuat în 2023, când Parchetul a închis toate dosarele privind discreditarea ei, după ce a publicat investigația despre plagiatul fostului premier Nicolae Ciucă. În vara anului 2023, APADOR-CH a înaintat un memoriu către procurorul general, la Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), prin care i-a solicitat să ia măsurile necesare pentru a se asigura că instituțiile din subordine respectă legea în cazul Emilia Șercan. Din păcate nici în acest caz nu am avut o rezoluție;
• Anul prescrierilor – Deoarece Parlamentul nu și-a făcut treaba timp de 4 ani (2018-2022), și nu a adus modificările cerute de CCR la Codul penal, multe dosare de corupție au fost închise ca urmare a prescrierii termenelor. Presa a raportat că numărul cazurilor „soluționate” în acest mod s-a ridicat la peste 5.000 și a inclus politicieni și oameni de afaceri acuzați de corupție.
• Avertizori neapărați – Prin Legea avertizorilor de integritate (Legea 361/2022), la adoptarea căreia a pus umărul și APDOR-CH în 2021-2022, avertizorii de integritate ar trebui să primească asistență juridică gratuită pentru a se apăra împotriva hărțuirii la care sunt supuși ca urmare a avertizărilor făcute. În practică legea a avut nevoie de ajutor pentru a fi respectată. Un avertizor din Bacău ne-a sesizat că Baroul avocaților din județ i-a refuzat asistența juridică gratuită, și nu a fost singurul. La solicitarea APADOR-CH, Uniunea Națională a Baroului de Avocați a decis să informeze toate Barourile din România cu privire la prevederile noii legi și aplicarea ei unitară;
• Condamnat pentru o faptă care nu există – Primarul sectorului 5 din Capitală, Cristian Popescu Piedone, condamnat initial în procesul Colectiv la 8 ani de închisoare, a fost achitat de Curtea Supremă, pe motiv că infracțiunea de care era învinuit nu a existat. Condamnarea pentru o infracțiune inexistentă este una dintre cele mai mari greșeli ale sistemului judiciar și este de natură să afecteze grav încrederea publicului în sistemul judiciar. În plus, în acest caz condamnatul fusese și încarcerat mai mult de un an;
• Drept de vot cu voie de la SRI – Legea Securității Naționale (L51/1991) a fost modificată la începutul anului 2023 prin Legea 58/2023 privind Securitatea Cibernetică. Modificările au inclus și o formulare ambiguă ce dă dreptul SRI să cenzureze orice opinii, politice sau nu, dacă instituția le consideră „amenințări la securitatea națională”. APADOR-CH a cerut Avocatului Poporului să conteste legea la Curtea Constituțională, dar instanța a decis că legea este constituțională. Ulterior, declarațiile publice ale unui general SRI au arătat că temerile APADOR-CH erau întemeiate. El a spus că inclusiv discursul politic al partidelor de opoziție în timpul campaniilor electorale poate fi calificat drept o amenințare pentru securitatea națională, dacă acest discurs poate schimba ordinea constituțională, și voința alegătorilor, arătând cât de pregătit este SRI să intervină în „contracararea” acestor noi tipuri de amenințări, prin operațiuni de supraveghere sau cenzură a Internetului. Din păcate a doua intervenție pe lângă AVP, pentru a sesiza din nou CCR în acest sens, s-a lovit de un refuz, iar AVP a întrebat chiar SRI dacă există garanții legale că nu va abuza de noua lege. SRI a răspuns că aceste garanții… există. Rămânem, așadar, cu aceste garanții că în super-anul electoral 2024 SRI nu ne va încălca drepturi constituționale ca: libertatea de exprimare, dreptul la informare, dreptul de vot, dreptul de a fi ales și dreptul de asociere;
• Condamnarea la moarte a ONG-urilor din cauza pierderii unor procese de interes public – Asociația Salvați Bucureștiul și Miliția Spirituală sunt două ONG-uri care, de-a lungul anilor, au contestat în instanță diverse acte de urbanism emise de autoritățile locale din București în legătură cu mai multe dezvoltări imobiliare. În 2017 a început o serie de procese în care organizațiile contestau avize de mediu și acte emise de autoritățile publice, în cazul unor construcții. În procese au intervenit și beneficiarii acelor construcții, companii puternice din piață, care au angajat firma de avocatură a unui fost ministru de justiție și au câștigat procesele, punând în sarcina organizațiilor contestatoare cheltuieli de judecată exorbitante, pe care acestea nu le-au putut plăti. Rezultatul a fost că ambele organizații au fost dizolvate în justiție, în 2022 și 2023, ca urmare a incapacității de plată. Acest gen de intimidare prin cheltuieli de judecată mari este un mijloc prin care atât autoritățile statului cât și firmele puternice au reușit să le închidă gura cetățenilor și organizațiilor civice care s-au opus unor proiecte controversate din mediu, urbanism și chiar din domeniul informării publice. APADOR-CH a făcut o propunere de modificare a Codului de procedură civilă, prin care cheltuielile de judecată în astfel de procese de interes public să fie suportate de fiecare parte, și nu doar de cea care pierde procesul. Dizolvarea unor organizații civice, care în acest caz au încercat să oblige autoritățile să-și facă datoria față de cetățeni, privează spațiul civic de actori esențiali în orice democrație;
• Finanțarea presei de către partide – Jumătate din subvențiile de stat primite de partidele politice sunt cheltuite pentru mass-media și propagandă politică, dar cui anume și pentru ce se dau acești bani nu se știe. APADOR-CH a propus modificarea legii astfel încât să crească transparența acestui proces și să sporească astfel încrederea în media. Un proiect de lege în acest sens se afla la finele anului 2023 în parlament, în dezbatere. Proiectul este un pas către o mai bună transparență, dar nu ajută la dezvăluirea lanțului complet de furnizori de servicii plătiți de partidele politice din subvenții de stat, de aceea APADOR-CH a propus ca raportările făcute de partide pentru cheltuirea subvențiilor să includă fiecare beneficiar final al acestor bani;
• Secretul plimbărilor prezidențiale – Pe tot parcursul anului 2023, organizațiile societății civile și mass-media au încercat să determine costul public al deplasărilor președintelui în străinătate, prin transmiterea unor cereri de informații către instituțiile publice, conform Legii 544/2001. Aceste informații de interes public au devenit un secret național bine păzit, deși nu există nicio bază legală pentru secretizarea costurilor de zbor (și nici un motiv de securitate națională). Corespondența dintre APADOR-CH și Administrația Prezidențială și Secretariatul General al Guvernului României (SGG) pe această temă a fost ridicolă și absurdă, întrucât cele două instituții au dat vina una pe alta pentru autoratul încadrării documentelor publice în secrete de stat. Această situație face din România o țară din UE în care costul vizitelor prezidențiale este ținut secret printr-un document care este clasificat de instituții secrete, al cărui secret este și nejustificat întrucât este imposibil de aflat cine a emis acest document, de ce a fost ținut secret și ce conține. Jurnaliștii de la Recorder au estimat călătoriile președintelui în ultimul an, calculând toate aeronavele private de lux în raport cu costurile pentru alți omologi din UE, și au invitat publicul să trimită prin e-mail o petiție către Administrația Prezidențială prin care solicită publicarea acestor cheltuieli. Inițiativa a adunat peste 40.000 de semnatari, dar în ciuda presiunii publice, președintele – aflat la sfârșitul anului într-un turneu în mai multe țări africane, unde a zburat cu mai multe avioane private – a refuzat să dezvăluie informațiile.
• Azilele care-și torturau beneficiarii – La începutul anului 2023, mai multe anchete de presă au scos la iveală abuzuri grave, rele tratamente și încălcări ale drepturilor omului comise pe o perioadă lungă de timp în mai multe aziluri de bătrâni și persoane cu nevoi speciale din apropierea Capitalei. Centrele erau private, dar primeau finanțare publică pentru serviciile prestate, iar investigațiile jurnaliştilor, care au continuat în lunile următoare, au scos la iveală și legături între managerii centrelor și politicienii de la putere. Investigațiile mass-media au fost determinate de mai multe rapoarte ale Centrului de Resurse Juridice (CRJ), o organizație neguvernamentală care efectuează vizite de monitorizare inopinate în astfel de centre, și care semnalase deja situația de la sfârșitul anului 2022, dar autoritățile nu au luat măsuri, preferând să se prefacă uimite abia când situația a fost expusă în media, iar organele de cercetare penală s-au autosesizat și au descins în respectivele azile. Pacienții au fost transferați la spitale și 24 de persoane implicate în schemă au fost arestate. În ciuda scandalului imens, problema a dispărut de pe agenda publică în mai puțin de câteva luni, astfel că până la sfârșitul anului 2023 nu existau informații despre evoluția anchetei, iar politicienii acuzați au început să revină în viața publică, susținând că nu au nimic de-a face cu asta.

Anul s-a încheiat cu punerea sub acuzare a unor foști miniștri ai sănătății și a unui fost prim ministru, în ceea ce s-a numit scandalul vaccinării COVID, pentru cumpărarea unui număr prea mare de doze de vaccin față de cât ar fi avut nevoie România. Toți acuzații sunt persoane aflate în afara partidelor de la putere, și au acuzat un proces politic în preajma alegerilor. Un fapt incontestabil este că modul în care autoritățile vremii au gestionat activitatea de achiziționare a vaccinurilor și de vaccinare a populației a fost și rămas un mare secret, în ciuda eforturilor societății civile de a transparentiza acest proces de importanță vitală pentru orice democrație.

În ultimele zile ale anului 2023, România a primit în sfârșit dreptul de a fi în Schengen, dar numai cu granițele aeriene și maritime. Un drept european care ni se refuză, ca țară, ne-a fost recunoscut parțial după prea îndelungi insistențe, în condițiile în care toate autoritățile europene afirmă că îndeplinim condițiile. Un mod în care bătrâna Europă îi vorbește despre drepturi și respectarea lor unei tinere democrații, în care oamenii au început să se îndoiască de valoarea lor.

Georgiana Gheorghe

Director executiv APADOR-CH