Cum miroase și cât costă corupția la Slobozia
Dorina Milea, femeia care s-a luptat în ultimii ani pentru aerul locuitorilor din Ciulnița, a fost dată afară de la serviciu
În Slobozia, numele Dorinei Milea a ajuns să fie rostit cu iritare sau admirație. Pentru unii, este „aia care face probleme”. Pentru alții, este femeia care a îndrăznit să ceară să fie respectate legile. În realitate Dorina Milea, avertizoare de integritate și activistă civică, plătește un preț prea mare pentru faptul că a vorbit despre corupție, poluare și abuz de putere, într-un mic oraș de provincie. Pentru că „nu s-a potolit”, ea a ajuns în cele din urmă să aibă „de-a face cu primarul”.
Servicii publice, în slujba intereselor private
Dorina Milea a fost, timp de aproape nouă ani, director general și administrator al Societății Servicii Publice Slobozia, companie aflată în subordinea Consiliului local. Când a preluat conducerea, în 2016, societatea avea pierderi, probleme grave de organizare și prejudicii constatate de Curtea de Conturi.
Încă din primul an de mandat, spune că a început să aplice legea: a cerut recuperarea prejudiciilor, a corectat contracte păguboase, făcute cu diverse firme locale cu conexiuni politice, a introdus reguli clare și a scos la lumină practici tolerate ani la rând în piețele și cimitirul orașului. Societatea publică a ajuns pe profit încă din primul an, iar controalele ulterioare ale instituțiilor statului i-au apreciat activitatea.
Paradoxal, tocmai aceste demersuri au deranjat conducerea politică locală.
Când firmele politicienilor fac regulile statului
Unul dintre punctele sensibile a fost administrarea cimitirului municipal – o zonă unde haosul și lipsa regulilor generaseră ani de câștiguri informale pentru firme protejate de politicienii locali. „Am găsit locuri de veci care fuseseră concesionate mai multor persoane în același timp, iar unele suprafețe erau mult mai mari în realitate decât în acte”, spune Dorina Milea. Ea povestește că a inițiat cartografierea locurilor de veci și a propus un Regulament de organizare care să aducă ordine, trasabilitate și control.
Rezultatul muncii Dorinei a fost că interesele unei firme private de pompe funebre, deținută de un consilier local, au fost direct afectate de noile reguli. Milea spune că acest consilier-patron ar fi făcut presiuni pentru modificarea Regulamentului, și încălcarea unor legi în vigoare, lucru care s-a și întâmplat în cele din urmă.
În toamna anului 2024, după schimbarea primarului, regulamentul cimitirelor a fost modificat rapid, în favoarea aceleiași firme private de pompe funebre, deținute de consilierul local. Dorina Milea a avertizat Consiliul local că noul regulament încalcă mai multe legi, dar nu a avut vreun succes. Ulterior a transmis aceleași informații și la Agenția Națională de Integritate, dobândind oficial calitatea de avertizor de integritate, ceea ce ar fi trebuit să-i ofere și o protecție, conform Legii avertizorilor.
Corupția din Slobozia impute aerul la Ciulnița
Și cum un necaz nu vine niciodată singur, pe lângă problemele profesionale, s-a stricat și aerul de acasă. În vara anului 2022, Dorina Milea se mutase împreună cu soțul ei în Ciulnița, într-o casă construită cu credit, unde visa la o viață liniștită, „la țară”, departe de agitația și poluarea orașului. La doar câteva zile după mutare a descoperit că aerul era greu de respirat, sufocant, cu o duhoare persistentă de hoit de animale. Venea de la circa 700 de metri distanță de casă, de la fabrica Clean Tech International.
„Nu aveam unde să ne ascundem de duhoare: în casă mirosea, iar afară mirosea mai rău”, povestește Dorina Milea.
Până aici ajunsese mirosul corupției locale din Slobozia.
Avertizare de integritate la muncă, activism civic acasă
Dorina Milea – sursa foto Facebook
Obișnuită să conteste lucrurile care nu merg bine, Dorina a început să strângă semnături pentru o petiție împotriva poluării olfactive provocate de Clean Tech. În scurt timp, sute de localnici au semnat-o, iar o parte dintre ei au fondat ONG-ul AER Muntenia.
Dorina Milea și vecinii ei au depus zeci de sesizări cetățenești la Garda de Mediu, Direcția de Sănătate Publică și Prefectură, au organizat proteste și au cerut în instanță suspendarea autorizației integrate de mediu a fabricii Clean Tech. Curând aveau însă să-și dea seama că aceeași corupție care parazita instituțiile locale se manifesta din plin și în cazul aerului poluat de Clean Tech.
Conform unei investigații de presă, Clean Tech este un gigant european al deșeurilor de animale, cu afaceri și în alte țări, de exemplu în UK și Franța. Și în acele țări vecinii fabricilor Clean Tech au reclamat mirosurile, dar autoritățile din respectivele țări au ținut mai mult cu cetățenii și au obligat firma să-și filtreze noxele pe care le emană. Nu s-a întâmplat același lucru la Ciulnița și Slobozia, unde fabrica a transformat viața locuitorilor într-un coșmar din cauza „duhorii”. În plus, încurajată de autoritățile „competente”, compania a mers până acolo încât a cerut și despăgubiri colosale de la cetățenii care au îndrăznit să-și apere aerul.
Cât costă aerul curat din Ciulnița
În ciuda mirosului evident chiar și la poarta tribunalului, instanțele nu le-au dat dreptate oamenilor: cererea de suspendare a activității Clean Tech a fost respinsă. Încurajată, fabrica a formulat la rândul ei o cerere de despăgubiri de 20 de milioane de euro împotriva membrilor fondatori ai ONG-ului AER Muntenia. O sumă exorbitantă pentru oamenii simpli, majoritatea salariați, fără resurse financiare însemnate, care nu doreau decât să respire un aer curat în localitatea lor.
Această tactică folosită de Clean Tech, cunoscută la nivel european ca SLAPP – procese strategice împotriva participării publice – are ca scop să intimideze și să epuizeze financiar activiștii și avertizorii de integritate care îndrăznesc să ceară respectarea legislației într-un domeniu. Chiar și atunci când cererile exorbitante de despăgubiri sunt respinse de instanță, cum a fost în cele din urmă și cazul de față, efectul rămâne: teamă, presiune socială și efecte pe termen lung asupra celor care se implică civic.
„Unii dintre vecinii cu care am fondat organizația AER Muntenia au renunțat să mai facă parte din organizație, spunând că preferă să stea închiși în casă și să se țină de nas decât să-și piardă job-urile sau casele”, povestește Dorina Milea.
Împreună cu cei care au rămas, ea totuși a mers mai departe. A vorbit public despre mirosul insuportabil, despre faptul că fabrica deversa apele uzate și netratate, rezultate din prelucrarea hoiturilor, direct în stația de epurare a orașului, în cârdășie cu firma locală Urban SA, care ar fi trebuit să gestioneze respectiva stație de epurare. Această nouă luptă i-a atras alte reproșuri de la conducătorii locali, întrucât, spune Milea, Urban SA ar fi condusă de finul primarului.
Băgarea minților în cap, la Slobozia
Schimbarea primarului, în 2024, a coincis și cu intensificarea presiunilor la adresa avertizoarei Dorina Milea. „În mandatul primarului precedent nu am fost niciodată chemată în birou sau admonestată, deși l-oi fi deranjat și pe el cu luptele mele. În schimb de cum a venit actualul primar am fost chemată în mod repetat la primărie și chiar la sediul PSD, unde, în prezența prefectului județului, mi s-a reproșat că nu-i las în pace pe anumiți consilieri și firmele lor. Mi s-a transmis că dacă nu-mi bag mințile în cap, voi avea de-a face cu primarul, care poate face și el nenorociri”, povestește Milea.
În primăvara lui 2025, Consiliul local a declanșat o procedură de „guvernanță corporativă” aplicată… ca la Slobozia. Dorina Milea a fost revocată din funcția de administrator al Societății municipale de servicii publice, iar în locul ei a fost numit un apropiat al noii conduceri (fostul soț al consilierei personale a noului primar), printr-o procedură considerată nelegală chiar de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Toate avertismentele venite de la centru (de la AMEPIP și ANI care îi recunoscuse Dorinei Milea statutul de avertizor de integritate) au fost ignorate de conducerea locală.
Izolată, hărțuită, concediată
După revocare, Dorina Milea a rămas pentru scurtă vreme director general, dar din cauza stresului prelungit a avut nevoie de concediu medical și terapie psihologică. În acest timp, situația a degenerat rapid: i s-au cerut parolele și echipamentele electronice, i-a fost blocat accesul în sediul societății, a fost amenințată cu „audituri” menite să „scoată lucruri grave” la iveală și a fost umilită public, inclusiv prin declarații ale foștilor subordonați, dintre care unii au recunoscut ulterior că li s-au dictat anumite declarații denigratoare la adresa Dorinei Milea.
„Deși toate controalele – inclusiv ale ANAF, plus o expertiză extrajudiciară <pentru a găsi neapărat ceva> – au confirmat că nu am avut prejudicii sau abateri în funcție, dimpotrivă, postul mi-a fost desființat, iar în noiembrie 2025 m-au concediat”, arată Dorina Milea.
Acum șomeră, Milea a ajuns din nou în instanță, încercând să conteste legalitatea concedierii sale, care miroase și arată ca un abuz de putere.
Ce arată cazul Milea
Cazul Dorinei Milea este mai mult decât lupta unei comunități cu poluarea. El arată un sistem nefuncțional, în pofida legilor care teoretic ar trebui să-i protejeze pe oameni. Este oglinda unei societăți în care avertizorii de integritate și activiștii civici se confruntă cu bariere administrative, presiuni juridice și chiar cu riscul de a fi excluși forțat din viața profesională sau personală. Această luptă a locuitorilor din Slobozia și Ciulnița, pentru aer și apă, este de fapt o luptă cu corupția locală. Momentan, corupția a câștigat.
Citiți mai multe despre implicarea APADOR-CH în adoptarea Legii avertizorilor de integritate, precum și despre lupta pentru apărarea activiștilor hărțuiți prin procese SLAPP în România
*În fotografia principală, Dorina Milea, în 2025, la primirea Premiului european „Coporate Bully of the year” – premiu acordat asociației AER Muntenia, pentru lupta cu Clean Teach.