Românii pot să decidă cine va conduce UE, cu condiția să meargă la vot
Cu 10 zile înainte de ziua votului pentru Parlamentul European, scorul rămâne strâns între principalii competitori. Cei 18,4 milioane de alegători români pot face diferența, cu condiția să meargă la vot. Rezultatul estimat al alegerilor din 25 mai rămâne strâns între principalii competitori înscriși în cursa pentru Parlamentul European (Popularii europeni – PPE ar putea obține 28% iar Socialiștii S&D – 27% din numărul total de mandate) după cum rezultă dintr-o analiză finalizată recent de către Institutul pentru Politici Publice (IPP), folosind cele mai credibile sondaje din statele membre UE.
Principalele două grupuri parlamentare PPE și S&D rămân, pe ultima sută de metri, umăr la umăr în preferințele electoratului de la nivel european. La alegerile din 22-25 mai a.c. Popularii și Socialiștii europeni ar putea obține 210 respectiv 201 din numărul total de 751 mandate din Parlamentul European (PPE are acum 273 de mandate în legislativul european, S&D 193 din 736 în total).
Comparativ cu marile grupuri parlamentare, care în ultimele două luni nu au înregistrat fluctuații majore în numărul intențiilor de vot, o evoluție interesantă o are curentul eurosceptic și discursul radical. Partidele de dreapta sunt în scădere însă electoratul nu trece către adversarii tradiționali de la stânga. S&D și stânga unită înregistrează o ușoară creștere în sondaje. Dar electoratul dezamăgit de partidele de dreapta se orientează mai degrabă către radicali. Au de câștigat în principal euroscepticii și formațiunile extremiste.
Surprizele ar putea să apară, așadar, din rândul partidelor ajunse în Legislativul European pentru prima dată, având în vedere că, potrivit estimărilor IPP, 14-15% din locurile din PE vor fi ocupate de reprezentanții unor formațiuni politice care, în prezent, nu sunt afiliate familiilor europene. În principal, aceste partide sunt eurosceptice și/sau extremiste ceea ce face și mai posibilă ipoteza ca 1 din 5 eurodeputați aleși la scrutinul din luna mai 2014 să fie eurosceptic.
Institutul pentru Politici Publice remarcă faptul că această campanie electorală care se apropie de final nu a schimbat fundamental opțiunile politice ale alegătorilor, nici la nivel european nici în România. Toate analizele arată că ne îndreptăm spre o componență a Comisiei Europene rezultată din coabitarea principalelor două grupuri politice câștigătoare, cel mai probabil cooptând și ALDE. Este de așteptat ca S&D și PPE să își împartă trei funcții importante: Președintele Comisiei Europene, Președintele Consiliului European și postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, într‐un format de 2+1, în funcție de rezultatele obținute la alegeri.
În România, cei 18,4 milioane cetățeni cu drept de vot (conform listelor electorale permanente) sunt chemați în data de 25 mai să își aleagă reprezentanții în Parlamentul European. Din cele mai recente sondaje de opinie reiese că șase formațiuni politice vor trece pragul electoral de 5% și implicit vor câștiga mandate de eurodeputați. Astfel că cele 32 de mandate vor fi împărțite între: Alianța PSD+UNPR+PC, PNL, PDL, UDMR, PMP și Forța Civică. Aproape jumătate dintre mandatele care revin României ar putea ajunge la grupul Socialiștilor, grup la care PSD este deja afiliat. Către Populari se vor îndrepta reprezentanții PDL, UDMR și cel mai probabil cei ai PMP.
Analizaa IPP pe larg poate fi citită aici.
Explicația pe scurt a diferențelor dintre populari și socialiști, în acest videoclip: