Raport asupra vizitei în Penitenciarul Iași
La data de 12 mai 2014, reprezentanți ai APADOR-CH și RHRN au vizitat penitenciarul de Maximă Siguranță Iași. Vizita anterioară efectuată de reprezentanții APADOR-CH a fost la data de 20 iulie 2004. La acel moment, scopul principal al vizitei a fost obținerea unor informații directe cu privire la decesul deținutului Ionuț-Cristinel Maftei, survenit pe 24 iunie 2004.
1. Aspecte generale
Penitenciarul găzduia la data vizitei 1451 de deținuți cazați în trei pavilioane de detenție. Condițiile de cazare din cele trei pavilioane variază de la decent (pavilionul nou-construit unde sunt cei de la regim deschis) la condiţii inumane şi degradante (pavilionul construit în 1983 unde se află majoritatea deținuților, cei de la regim închis: o clădire cu risc seismic în care deținuții au la dispoziție aproximativ 1,2-1,3 m2 drept spațiu personal calculat cu tot cu baie, fără mobilier, cu paturi suprapuse pe trei rânduri, saltele în stare avansată de uzură pline de ploșnițe).
Pavilioanele de deținere unde sunt cazați deținuții de la regimul închis și maximă siguranță necesită investiții semnificative pentru renovare. Conducerea penitenciarului susține că a făcut solicitări de fonduri pentru investiții adresate Administrației Naționale a Penitenciarelor care au rămas fără răspuns. A existat și o ofertă de construire a unei închisori private făcută de un om de afaceri local, refuzată de Administrația Națională a Penitenciarelor , atitudine explicabilă având în vedere lipsa cadrului legal.
Supraaglomerarea este o problemă gravă a penitenciarului: chiar în varianta în care se includ băile în suprafața camerelor, la o suprafață totală de 2616 m2 revin în medie unui deținut 1,8 m2, mai puțin de jumătate din suprafața minimă de 4 m2, conform standardelor CPT.
Penitenciarul din Iași primește deținuți din șase județe: Iași, Vaslui, Botoșani, Bacău, Suceava, Piatra-Neamț. După construirea pavilionului nou (2011), toți deținuții încadrați la regimul deschis din zona Moldovei au fost trimiși la Iași.
Penitenciarul beneficiază, pe lângă clădirile administrative, și de următoarele anexe (separate sau incluse în corpurile de detenție): o cameră de vizite fără dispozitiv de separare și una cu dispozitiv de separare, cameră pentru vizite intime (7 m2), atelier de tâmplărie, șase săli de clasă în corpul pentru regimul de maximă siguranță, cinci cabinete medicale, cinci camere de infirmerie, sală de sport, sală de mese în pavilionul nou (tot în acest pavilion mai există o mică bibliotecă cu sală de lectură), bloc alimentar, trei terenuri de sport (unul asfaltat, unul betonat și unul cu gazon (460 m2) – acesta fiind folosit doar de cadrele penitenciarului), șapte curți de plimbare dintre care patru funcționale, restul fiind în curs de amenajare de doi ani și urmând să fie date în funcțiune la finalul anului.
Până în 2007 penitenciarul a avut o fermă zootehnică. În prezent există un teren de aproximativ 30 ha dat în arendă contra făină din care o parte este folosită pentru gătit iar restul se preia de sistemul ANP, în schimbul căruia penitenciarul primeşte credite bugetare suplimentare folosite pentru hrana deținuților. Costul hranei unui deținut pe zi variază, în funcție de regim, între 2,95 RON și 3,88 RON (fără TVA).
Chiar la intrarea în penitenciar era afișată Legea nr. 275/2006 (abrogată). Conducerea a declarat că acum penitenciarul funcționează totuși conform legii în vigoare, dar încă se așteaptă regulamentul de aplicare a legii(„care e aproape gata”).
Conducerea penitenciarului a recunoscut că există multe plângeri ale deținuților din cauza condițiilor proaste de cazare, a lipsei materialelor de igienă distribuite deținuților, sau a altor disfuncționalități.
Efective, cazare/condiții de deținere, personal
Penitenciarul găzduiește bărbați condamnați definitiv, arestați preventiv și minori. La data vizitei erau 1451 de deținuți, astfel: 99 de arestați preventiv; 258 la regim deschis; 37 la regim semideschis; 852 la regim închis; 204 la regim de maximă siguranță; un minor. Aceștia sunt cazați în trei pavilioane cu regimuri diferite de detenție și condiții de cazare diferite. În tabelul de mai jos sunt sintetizate datele pavilioanelor de deținere :
| Corp A | Corp B | Corp D | |
| Regim | Închis | Maximă siguranță; arest preventiv | Deschis; semideschis |
| Anul construcției | 1983 | 1997 | 2011 |
| Suprafață utilă totală | 3069 m2 | 3279 m2 | 1812 m2 |
| Suprafața totală a camerelor | 1184 m2 | 976 m2 | 456 m2 |
| Numărul camerelor | 37 | 61 | 24 |
| Suprafața medie a unei camere | 32 m2 | 16 m2 | 19 m2 |
Penitenciarul are 367 de angajați (majoritatea în departamentul operativ), schema de personal fiind de 472 de posturi. Posturile sunt blocate (ultima angajare s-a produs în 2009 prin concurs direct în 2011, un medic). Cele mai grave lipsuri de personal sunt la sectorul medical (9 angajați, 12 posturi vacante), la educație și asistență psihosocială (16 angajați, 11 posturi vacante), și siguranța deținerii (261 de angajați, 65 de posturi vacante).
2. Pavilionul de regim închis
Clădirea datează din 1983, având risc seismic crescut, și este inadecvată din toate punctele de vedere. La data vizitei erau cazați 852 de deținuți. Sunt 37 de camere de detenție a câte 32 m2 și în fiecare sunt cazați câte 26 de deținuți în paturi suprapuse pe trei niveluri (ceea ce înseamnă 1,2 m2 pentru fiecare deținut cu tot cu spațiul din baie, cu mult sub standarde).
Ferestrele au, pe lângă gratii, plasă cu ochiuri mici ce împiedică pătrunderea luminii naturale și mai ales aerisirea. Camerele nu au mobilier (în afară de paturi), deținuții trebuind să improvizeze mese sau să mănânce ghemuiți în pat. Lucrurile personale sunt ținute în pungi sub pat sau într-o cambuză. Atașat camerelor există câte o baie lungă și îngustă dotată cu jgeab (unde sunt spălate rufele), chiuvete și câte două cabine cu WC turcesc. Când un WC e spart – ceea ce s-a întâmplat, au spus deţinuţii – prin locul respectiv intră in cameră șobolani (camera E6.6). Saltelele sunt extrem de uzate, vechi şi infestate cu ploşniţe.
Camera E4.9. Aici sunt cazate 26 de persoane în paturi suprapuse pe trei niveluri. Cazarmamentul este sub orice critică: păturile sunt niște simple bucăți de pânză, saltelele sunt degradate şi infestate cu ploşniţe. Nu există dulap sau rafturi – lucrurile sunt ținute sub pat. Nu există masă și scaune – deținuții mănâncă în pat sau pe o masă improvizată dintr-o tablă de șah așezată pe sticle de suc. Nu există coș de gunoi – resturile stau în pungi în baie sau debara.
Baia constă dintr-o încăpere alungită ce are la un capăt două cabine cu câte un wc turcesc iar pe laterală jgheab de beton (care era înfundat la data vizitei) și chiuvete (locul în care deținuții își păstrează mâncarea sub jet de apă rece). Baia are un aspect deplorabil, totul este ud și alunecos (mai ales soclurile wc-urilor), faianța este căzută, peste toate plutind un miros greu de suportat. Deținuții spun că noaptea vin șobolani prin canalizare sau prin spărturile din soclurile wc-urilor.
Din cauza plasei cu ochiuri mici de la geam, camera nu se poate aerisi și nu are acces la lumină naturală.
Secția E6
Camera E6.6. Aici erau prezenți 25 din cei 26 de deținuți. Situația era similară cu cea din E4.9: saltelele putrezite infestate cu ploșnițe, miros rânced în baie, lipsa aerisirii corespunzătoare (la geamuri au fost puse în 2008 plase de sârmă cu ochiuri mici care împiedică lumina naturală și aerisirea), lipsa unui coș de gunoi (resturile sunt puse în pungi în baie). WC-urile în stil turcesc sunt foarte murdare, sunt urcate pe un soi de piedestal de aproximativ jumătate de metru de pe care se poate aluneca ușor, iar unul dintre piedestale avea baza spartă și se vedeau țevile. Deținuții au spus că noaptea intră în cameră șobolani pe la canalizare.
Deținuții s-au plâns de condițiile generale de igienă și în special că nu au decât câte un săpun o dată la o lună sau două și că nu primesc aparate de bărbierit; de asemenea, ar dori acces la apă caldă mai des (mai ales pe timpul verii când în camera prost aerisită, aerul devine de nerespirat). Mai mult, aceștia au spus că sunt scoși deodată la duș: 26 de oameni într-o sală de baie comună de 26 m2 dotată cu 15 dușuri.
Un deținut de 66 de ani, O.T., cardiac, se plângea că nu i se dau medicamentele recomandate de medicul din oraș.
3. Pavilionul de maximă siguranță
Clădirea este construită în 1997, având cazați 204 deținuți în regim de maximă siguranță și 99 de arestați preventiv în 61 de camere a câte 16 m2 fiecare, dotate cu câte 8 paturi. Paturile sunt aici doar pe două niveluri, spațiul fiind un pic mai mare decât la regim închis (2 m2 pe deținut cu tot cu spațiul din baie, ceea ce e totuși jumătate din spațiul recomandat). Spre deosebire de pavilionul pentru regim închis, aici este mai curat, camerele sunt văruite, mai există piese de mobilier (măsuță, raft, scaun, coș de gunoi), băile sunt curate şi au uși care le separă de zona de locuit (spre diferență de camerele din corpul A) și sunt dotate cu duşuri. În acest pavilion funcționează două infochioșcuri.
Camera E7.25. Aici erau cazați 8 deținuți. Aceștia au propria lenjerie pe paturi. Au apă caldă câte o oră de două ori pe săptămână. Deținuții s-au plâns de calitatea mâncării. Ei au afirmat că la Iași e „cel mai prost penitenciar în comparație cu celelalte” prin care au mai trecut. WC-ul turcesc este acoperit cu un recipient de plastic pentru a împiedica răspândirea mirosului.
Deținuții s-au plâns că pentru orice afecțiune ar merge la medic li se dă doar paracetamol și că sunt duși la cabinetul medical o dată pe lună doar în cazuri grave.
Camera E8.11. Aici era cazat singurul minor din penitenciar. „Activităţile” sale se reduceau la plimbarea zilnică. Camera nu era dotată cu TV, însă era curată şi recent văruită. Saltelele sunt vechi și rupte, dar așternuturile sunt curate. De la baie venea un miros rânced.
Camera E8.22 (nefumători) (8 deținuți). Camera era curată şi paturi suprapuse doar pe două rânduri. Saltelele sunt mai bune decât la regim închis.
4. Pavilionul pentru regim deschis
Acest pavilion este construit în 2011, având cazați în regim deschis 258 de deținuți și în regim semi-deschis 37 de deținuți în 24 de camere de 19 m2 (un simplu calcul arată că un deținut are alocat 1,54 m2 cu tot cu spațiul din baie, din nou mai puțin de jumătate din suprafața recomandată). Clădirea este nouă, curată, are o sală de mese de 137 m2 cu 13 mese cu câte 8 locuri, are bibliotecă cu sală de lectură, frigidere pe holul fiecărui etaj (există câte un deținut care are cheia de la frigiderul de pe etajul lui), camerele au baie cu duș și apă caldă în continuu, mese, scaune, coș de gunoi, așternuturi curate, la ferestre sunt doar gratii (fără plase cu ochiuri mici) astfel încât camerele sunt aerisite și luminate natural. Deținuții au la dispoziție două curți de plimbare, dintre care una semiacoperită.
5. Secția medicală
Penitenciarul dispune de patru cabinete medicale, câte unul pe fiecare bloc de detenție (la fiecare regim), un cabinet de stomatologie, o infirmerie cu patru camere, 3 camere de izolare respiratorie, o cameră recoltare a sputei. Personalul medical este alcătuit din: patru medici (doi angajați și doi cu contract de prestări de servicii) care lucrează câte 7 ore pe zi (sunt consultați aproximativ 30 de pacienți pe zi plus cei în tranzit (20-30), urgențele și cei din infirmerie); cinci asistenți medicali care lucrează în ture de 12 ore. Mai sunt angajați un asistent de igienă și un asistent de farmacie. Sunt încheiate 4 contracte de voluntariat cu 2 medici pentru consultații de medicină generală și 2 pentru asistență stomatologică. Conform schemei de încadrare ar trebui să mai existe încă un medic, cinci asistenți, doi medici stomatologi și un psihiatru.
Există probleme cu aprovizionarea cu medicamentele necesare deoarece penitenciarul nu le poate achiziționa direct ci prin intermediul spitalului penitenciar Târgu Ocna. În afară de aspirină, paracetamol și alte câteva medicamente, nu există practic nici un medicament pentru deținuți. Deținuții cu istoric de consum de droguri nu au acces la metadonă („ca antagonist” conform medicului), seringi sau prezervative (acestea se găsesc doar la camera pentru vizite intime). În caz de sevraj li se administrează deținuților diazepam și vitamine, apoi sunt trimiși la spital. Accesul deținuților la consultații de medicină generală este bilunar în funcție de programul aprobat de director pe secții și regimuri. Accesul la consultații de specialitate este zilnic în funcție de capacitatea de transport și escortare a deținuților în spitalele și policlinicile din Iași.
În momentul de față nu se mai face screening pentru TBC – testele se fac doar la recomandarea medicului. Nu sunt înregistrați deținuți cu HIV sau TBC în schimb există 40 de deținuți infectați cu virusul hepatic de tip B şi 28 cu virus hepatic de tip C, care primesc tratament conform recomandărilor medicilor specialiști. La depunere în penitenciar se efectuează examen serologic pentru depistarea sifilisului. Reprezentanții asociațiilor atrag atenția că la nivelul de aglomerare din penitenciarul din Iași răspândirea rapidă a unor boli infecțioase este un pericol real, fiind necesar cel puțin screeningul pentru TBC; de asemenea, ar trebui asigurat accesul liber și anonim la prezervative.
Există 140 de persoane sub tratament pentru probleme psihice. La regimul de maximă siguranță sunt trimise persoane cu probleme psihice, care se decompensează des. În concluzie: este imperios necesar să fie angajat un medic psihiatru. Asociaţiile solicită conducerii penitenciarului să facă demersuri în acest scop.
6. Blocul alimentar
Acesta are multe camere cu o suprafață totală de 333 de m2. Holurile și camerele de depozitare sunt curate, văruite, uscate. În schimb, în camera unde se fierbe mâncarea aburii sunt foarte deși/abundenţi, podeaua este udă, iar tavanul este complet acoperit de mucegai negru deoarece sistemul de ventilaţie era ca şi inexistent. Camerele de depozitare erau goale – aprovizionarea se face în fiecare zi, alimentele fiind aduse din alt depozit. Într-o cameră adiacentă existau șase lăzi cu pâine (45-50 de pâini) „de rezervă”, iar în cameră mirosea a pâine veche. În camera unde se spălau vase erau doi deținuți care susțineau că puseseră detergent în chiuvetele cu vase, deși apa nu părea să conțină altceva în afară de resturi alimentare .
Mâncarea este preparată separat pentru deţinuţii care țin regim sunt vegetarieni sau nu mănâncă carne de porc (există 80 de deținuți musulmani): la data vizitei acestora li se servea ciorbă de fasole și orez. Un deținut a declarat că nu i s-a aprobat cererea de schimbare a regimului alimentar (pe fondul schimbării religiei).
Deținuții s-au plâns că mâncarea este diluată după ce se face controlul la bucătărie (cei care distribuie mâncarea vin cu recipientele în care au apă, peste care se pune mâncarea). De asemenea, ei au spus că mâncarea este foarte proastă (de exemplu, o anumită perioadă din vară primesc în majoritatea timpului fiertură de dovlecei cu făină de grâu, astfel că cea mai consistentă parte a mesei este pâinea) și că deţinuţii care împart mâncarea pun mâna direct pe alimente.
7. Școala
Aici lucrează angajați ai Inspectoratului Școlar. Se urmează programa obișnuită. Există 19 elevi înscriși, fiind în general între 6 și 8 cursanți la fiecare oră (unul dintre elevii clasei a VI-a are 60 de ani). Pentru frecventarea cursurilor școlare deținuților li se scad zile din pedeapsă. Cursurile se fac fără supraveghetor. Sălile de curs sunt folosite în două schimburi. Există profesori pentru fiecare specialitate (specializați pe materiile pe care le predau). Școala cuprinde numai clasele V-VIII (din 2005 s-au desființat clasele IX-X din cauza lipsei de cereri).
8. Munca deținuților
Deținuții de la regimul deschis au dreptul la 8 ore de muncă pe zi. Pentru aceștia există contracte încheiate cu agenții economici:
– 53 de deținuți în exterior: în construcții (majoritatea), la amenajarea râurilor, uneori la compania de curăţenie Salubris (de sărbători);
– 76 de deținuți în interior: mozaic; vitralii (pentru biserici; spațiul este închiriat agentului economic care vine cu utilajele și materialele; câștigul mediu este de 400 de RON pe lună, plata făcându-se la m2 realizat de deţinut); montare de umerașe – când agentul economic are comenzi; există un atelier de tâmplărie propriu ce funcționează doar când vin beneficiarii cu materiale.
În folosul penitenciarului lucrează 167 de deținuți la munci în interiorul locului de deținere.
9. Activități
Penitenciarul are o sală de sport, trei terenuri de sport (dintre care cel acoperit cu gazon era folosit exclusiv de cadre), patru curți de plimbare (și două în construcție) și o bibliotecă în corpul D. În curțile de plimbare există coșuri de baschet, dar deținuților nu li se dau mingi.
În programele de asistență psihologică participă 191 de deținuți, iar în cele educaționale, 330.
Pentru activități religioase există un preot ortodox angajat și protocoale de colaborare cu reprezentanții altor culte.
10. Contactul cu exteriorul
Telefoanele destinate persoanelor private de libertate sunt amplasate pe holurile secțiilor, dar fără un paravan care să ofere o minimă confidențialitate convorbirilor deținuților față de agenții de pază. În curte, lângă terenurile de plimbare, se află o cutie poștală la care deţinuţii au acces direct.
Deținuții s-au plâns de condițiile din camera de vizite intime, în principal de faptul că este foarte murdară, astfel fiind descurajate partenerele lor să mai participe la astfel de vizite.
Un deținut, A.V., căruia i s-a născut un copil de când e în penitenciar solicită să poată fi fotografiat cu fiul său (regulamentele interzic orice aparat de înregistrare foto sau video) și încă nu a fost găsită o soluție la această situație.
Concluzii și recomandări:
1. Penitenciarul din Iași are aproape de trei ori mai mulți deținuți decât ar trebui conform normelor (un calcul general arată că fiecărui deținut îi sunt alocați 1,8 m2 inclusiv spațiul băilor din camere; dar situația diferă în cele trei blocuri de deținere). Pavilionul pentru regim închis are cele mai proaste condiții care ar trebui remediate urgent: clădirea veche cu risc seismic, cea mai mare rată de aglomerare, lipsa luminii naturale și a aerului în camere, prezența ploșnițelor, a șobolanilor care intră prin canalizare, a saltelelor putrede. APADOR-CH și RHRN solictă măsuri urgente pentru igienizare/reducerea aglomerării. De asemenea, este necesară igienizarea blocului alimentar și a camerei pentru vizite intime.
2. Având în vedere supraaglomerarea, condițiile din camere, imposibilitatea asigurării igienei (cel puțin la regim închis), lipsa materialelor medicale și a personalului, cei aproximativ 500 de bolnavi cronic și 140 de deținuți cu probleme psihice, asistența medicală, stomatologică și psihologică este prea puţin eficientă (în pofida eforturilor celor câțiva angajați care nu au nici cu ce, nici cum să facă față problemelor deținuților). Asociațiile consideră că este absolut necesară îmbunătățirea asistenței medicale inclusiv prin angajarea de personal specializat.
Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.
Dragoş Rosca Nicoleta Popescu
RHNR APADOR-CH