Observațiile APADOR-CH cu privire la proiectul de ordin privind supravegherea ONG-urilor
Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin care introduce un mecanism de supraveghere a activității asociațiilor și fundațiilor, cu scopul de a preveni posibila finanțare a terorismului prin ONG-uri.
Printre altele, proiectul stabilește că ONG-urile vor fi evaluate pe baza unor indicatori de risc neclari, stabiliți de Oficiu, că pot fi încadrate ca „vulnerabile” la spălarea banilor sau finanțarea terorismului. În plus, sunt trasate sarcini noi consiliilor directoare ale organizațiilor, care ar trebui să angajeze/desemneze persoane responsabile cu „paza contra terorismului” și să facă periodic rapoarte interne privind „sănătatea” fiscală a organizației.
APADOR-CH consideră că unele prevederi ale ordinului, formulate neclar, pot genera abuzuri și vor îngreuna activitatea organizațiilor neguvernamentale, în loc să-și atingă scopul, adică să prevină spălarea banilor și finanțarea terorismului. În cadrul dezbaterii publice organizate la 28 august, la sediul Oficiului, APADOR-CH a transmis un set de recomandări pentru clarificarea unor prevederi din legislație, iar multe dintre ele au fost înțelese și acceptate de reprezentanții autorității, care au promis o rectificare a proiectului în acord cu propunerile organizațiilor prezente la dezbatere.
Principalele propuneri formulate de APADOR-CH sunt:
- Articolul 2 al. 1 si 2 prevede că Oficiul supraveghează asociațiile și fundațiile prin efectuarea analizei de risc, care este realizată pe baza unor indicatori de risc aprobați prin procedură internă la nivelul Oficiului. APADOR-CH consideră că acești indicatori trebuie să fie publici. În caz contrar, orice organizație ar putea fi etichetată arbitrar. Reprezentanții Oficiului au subliniat că vor lua în considerare includerea indicatorilor de risc în conținutul proiectului de ordin.
- Articolul 2 al. 5 prevede că: „Oficiul publică pe pagina sa de internet tipurile de asociații și fundații identificate ca fiind vulnerabile la utilizarea abuzivă în scopul finanțării terorismului.” Sintagma „tipuri de asociații și fundații” nu există în legislație. Oficiul a fost de acord că această prevedere trebuie reformulată pentru a fi mai clar ce informații despre asociații vor fi publicate pe site-ul Oficiului;
- Articolul 4 al. 1 folosește expresia „controale adecvate”. Termenul este vag și ar trebui explicat prin reguli concrete, să indice și caracteristicile pe care trebuie să le întrunească un control intern pentru a fi considerat adecvat;
- Articolul 4 al. 2 prevede: „Consiliul director din cadrul asociaţiilor şi fundaţiilor desemnează persoana responsabilă cu efectuarea de controale adecvate…” Obligația de a desemna o persoană responsabilă cu verificările interne este nerealistă pentru majoritatea ONG-urilor, care au personal redus și resurse financiare limitate. Propunerea APADOR-CH este ca această desemnare să fie opțională, nu obligatorie.
- Articolul 4 al. 2 lit. e) prevede că „…persoana responsabilă cu efectuarea de controale adecvate… prezintă Consiliului director, lunar, un raport cu rezultatele controalelor adecvate…” – APADOR-CH consideră că raportarea lunară impusă este inutilă și consumatoare de resurse. Mai logic ar fi ca rapoarte să existe doar atunci când apar probleme reale.
În urma discuțiilor cu reprezentanții societății civile, Oficiul a părut că va renunța la obligația ca, în cadrul consiliului director, să fie desemnată o persoană responsabilă cu efectuarea controalelor adecvate și la impunerea unor raportări lunare. În locul acestora, ar urma ca tot consiliul director să aprobe și să implementeze o procedură internă de protecție împotriva vulnerabilităților și abuzurilor, menită să prevină finanțarea terorismului.
Dacă proiectul de ordin va introduce o asemenea obligație pentru ONG-uri, APADOR-CH subliniază că nu este realist ca fiecare organizație să elaboreze individual propria procedură, deoarece la nivelul acestor organizații nu există experți în prevenirea și combaterea terorismului prin mijloace financiar-contabile. În acest caz, este necesar ca Guvernul să adopte, prin hotărâre, un model de procedură, o procedură-cadru, după care să se poată ghida ONG-urile la întocmirea propriei proceduri. Asta a fost soluția, de exemplu, în cazul măsurilor antibullying, când Guvernul a adoptat, prin HG nr. 970/2023, o metodologie-cadru, privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și a hărțuirii morale la locul de muncă.
Scopul acestor modificări trebuie să fie unul corect, transparent și aplicabil, fără a bloca activitatea asociațiilor și fundațiilor prin reguli birocratice inutile. Salutăm faptul că, în urma dezbaterii de astăzi, Oficiul a arătat deschidere și a acceptat o parte semnificativă dintre recomandările noastre. Vom urmări în continuare modul în care discuțiile noastre vor fi reflectate în forma finală a ordinului.