Ce înseamnă informaţii de interes public?

Toate informaţiile care se referă la sau rezultă din activităţile unei instituţii sau autorităţi publice ori ale unei regii autonome care utilizează bani publici sunt informaţii de interes public şi oricine le poate cunoaşte. Excepţiile sunt detaliate de Legea nr.544/2001 şi privesc unele categorii de informaţii din domenii ca: siguranţa naţională, activităţile comerciale, datele personale sau procedurile judiciare.

Cum poţi afla informaţii de interes public?

Informaţiile de interes public pot fi comunicate din oficiu de autorităţile/instituţiile publice sau ca urmare a cererii tale.

Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să le pună la dispoziţie, din oficiu şi într-o formă accesibilă şi concisă, informaţii cum ar fi:

– cele despre organizarea şi funcţionarea lor,

– datele lor de identificare (denumire, adresă, numere de telefon, fax, adrese electronice),

– sursele financiare, bugetul sau bilanţul contabil.

Dacă doreşti să obţii o informaţie de interes public, adresează o cerere direct autorităţii/instituţiei publice, indiferent dacă este vorba despre o informaţie care trebuie pusă din oficiu la dispoziţia publicului său nu.

Cererea trebuie să cuprindă:

– informaţia solicitată;

– denumirea şi sediul autorităţii/instituţiei publice;

– numele, prenumele şi semnătura ta şi adresa unde să ţi se comunice răspunsul (atenţie, legea nu prevede că trebuie să indici domiciliul tău, ci doar adresa unde soliciți să ţi se comunice răspunsul, adresă care poate fi alta decât domiciliul – conform art. 6 al. 3 lit. c din Legea nr. 544/2001).

Trimite cererea prin poştă. Dacă ai adresat greşit cererea, autoritatea/instituţia publică trebuie să o trimită autorităţii competente în 5 zile de la primire şi să te informeze despre aceasta.

Ce faci dacă autoritatea publică refuză să-ţi comunice informaţia solicitată?

În cazul în care autoritatea publică:

–        ţi-a comunicat că refuză să-ţi transmită informaţia solicitată;

–        nu ţi-a răspuns în nici un fel;

–        ţi-a răspuns necorespunzător/parţial,

Ai la dispoziţie 2 opţiuni:

1)     formulezi o reclamaţie administrativă (la conducătorul respectivei autorităţi/instituţii publice)

2)     în paralel cu formularea reclamaţiei administrative sau direct, fără a formula o astfel de reclamaţie, te adresezi tribunalului (dai în judecată autoritatea/instituţia publică)

Important! Nu trebuie să aștepți răspuns la reclamația administrativă, pentru că poți pierde termenul de acționare în instanță. E bine să mergi în paralel cu cele două căi (în interiorul celor 30 de zile), iar dacă răspunsul la reclamație te va mulțumi îți poți retrage atunci acțiunea din instanță.

Dacă formulezi o reclamaţie administrativă, aceasta trebuie să cuprindă aceleaşi menţiuni ca şi cererea iniţială, plus motivele pentru care consideri că legea a fost încălcată. Trimite reclamaţia conducătorului autorităţii publice, în termen de 30 de zile de când ţi s-a comunicat refuzul, de când trebuia să ţi se răspundă sau de când ţi s-a răspuns necorespunzător. Modele de reclamaţie administrativă sunt prezentate în anexele 2a şi 2b la HG nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001.

Dă instituția în judecată. E gratis, dar…

Dacă te adresezi direct tribunalului, în plângere trebuie să ceri ca instanţa de judecată să constate că informaţia solicitată este de interes public şi să oblige autoritatea/instituţia publică să ţi-o comunice în scris într-un termen determinat.

Depune plângerea, la alegere, la tribunalul în a cărei rază teritorială domiciliezi sau la tribunalul în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii/instituţiei publice, în termen de 30 de zile de când ţi s-a comunicat refuzul, de când trebuia să ţi se răspundă sau de când ţi s-a răspuns necorespunzător. Nu datorezi nici o taxă de timbru pentru plângere.

Secţia de contencios administrativ a tribunalului va judeca plângerea ta. Dacă nu eşti mulţumit de soluţia instanţei, poţi să o ataci cu recurs, pe care îl depui la tribunal, în termen de 15 zile de când ţi-a fost comunicată hotărârea. Nu datorezi nici o taxă de timbru pentru recurs, care va fi judecat de curtea de apel. Hotărârea curţii de apel (sau hotărârea tribunalului atunci când nu a fost atacată cu recurs) este definitivă.

Instituţia/autoritatea publică obligată prin hotărâre judecătorească definitivă să îţi comunice informaţia trebuie să o facă fără vreo înştiinţare sau somaţie prealabilă. Comunicarea informaţiei se face în termenul prevăzut în cuprinsul hotărârii judecătoreşti, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Important! Acțiunea în instanță este gratuită, nu trebuie să plătești nicio taxă, dar există un risc: dacă pierzi procesul, iar partea adversă (instituția dată în judecată pentru că nu a răspuns la solicitare) și-a angajat un avocat, îi vei plăti acestuia onorariul. Iar avocatul angajat de instituție poate fi adesea unul foarte scump, este o practică de a descuraja cetățenii să meargă în justiție cu cererile de informații publice.

Ce faci dacă nu se rezolvă nici cu tribunalul

Dacă instituţia/autoritatea publică nu comunică informaţia nici după ce a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, va trebui să te adresezi, din nou, instanţei de judecată, în baza articolului 24 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ. Trebuie să ceri obligarea conducătorului instituţiei, în nume propriu, la plata unei amenzi către stat în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea este scutită de taxă de timbru. Poţi să ataci hotărârea instanţei cu recurs.

În prezent*, neexecutarea din motive imputabile a hotărârii judecătoreşti definitive pronunţate de instanţa de contencios administrative nu mai constituie o infracţiune distinctă, prevăzută ca atare în lege. Această neexecutare culpabilă a unei hotărâri judecătoreşti definitive ar putea fi totuşi încadrată, în anumite condiţii ce ţin de specificul cazului, în infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art.297 Cod penal.

Cum pot acționa ziariștii în instanță

Aceleaşi reguli de procedură privind formularea reclamaţiei administrative şi sesizarea instanţei de judecată se aplică pentru orice solicitant de informaţii, inclusiv ziarişti/mijloace de comunicare în masă.

Dacă solicitarea (cererea) de informaţii a fost formulată de ziarist (semnată ca persoană fizică, dar cu menţiunea că este ziarist), reclamaţia administrativă şi acţiunea în instanţă vor fi formulate de şi în numele acelui ziarist, iar nu de către ziarul/organul media la care activează.

Numai dacă respectiva cerere de informaţii nu a fost formulată în numele ziaristului, ci în numele ziarului/organului de presă (ceea ce presupune că acea cerere să fie semnată nu de ziarist, ci de persoana cu funcţie de conducere care poate angaja juridic ziarul/organul de presă), reclamaţia administrativă şi acţiunea în instanţă vor fi formulate de şi în numele ziarului/organului de presă.

_________