APADOR-CH
  • Home
  • Cine Suntem
    • Despre noi
    • Afilieri internaționale
    • Prieteni APADOR-CH
    • Politica de prelucrare a datelor personale a APADOR-CH
  • Finanțatori
  • Activități
    • Monitorizarea condițiilor de detenție
    • CEDO
      • Informare
      • Procese câștigate la CEDO
      • Executarea hotărârilor CEDO
    • Jurisprudență internă
    • Advocacy legislativ
    • Bună Guvernare
  • Proiecte
    • Proiecte in derulare
    • Proiecte finalizate
    • COVID-19
  • Rapoarte
    • Condițiile din aresturi
    • Condițiile din penitenciare
    • Abuzuri ale forțelor de ordine
    • Rapoarte speciale
    • Rapoarte anuale
  • Statul NE drept
  • Drepturi Civile
    • Ce sunt drepturile omului
    • Drepturile Omului la CEDO
    • Drepturile Omului dupa CEDO
    • Drepturile Omului în instantele nationale
    • Resurse utile
  • Media
    • Comunicate
    • Blog
    • APADOR-CH
      în presă
    • Editoriale Adevărul
    • Video
  • Română
    • Română Română
    • English English
  • Cautare
  • Menu Menu

Arhiva pentru categoria: Resurse Utile

Sunteți aici: Acasa1 / Drepturi Civile2 / Resurse Utile

Cum folosești deștept Legea 544/2001 ca să obții informații publice

02/06/2015/în Resurse Utile /de Rasista

Ce înseamnă informaţii de interes public?

Toate informaţiile care se referă la sau rezultă din activităţile unei instituţii sau autorităţi publice ori ale unei regii autonome care utilizează bani publici sunt informaţii de interes public şi oricine le poate cunoaşte. Excepţiile sunt detaliate de Legea nr.544/2001 şi privesc unele categorii de informaţii din domenii ca: siguranţa naţională, activităţile comerciale, datele personale sau procedurile judiciare.

Cum poţi afla informaţii de interes public?

Informaţiile de interes public pot fi comunicate din oficiu de autorităţile/instituţiile publice sau ca urmare a cererii tale.

Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să le pună la dispoziţie, din oficiu şi într-o formă accesibilă şi concisă, informaţii cum ar fi:

– cele despre organizarea şi funcţionarea lor,

– datele lor de identificare (denumire, adresă, numere de telefon, fax, adrese electronice),

– sursele financiare, bugetul sau bilanţul contabil.

Dacă doreşti să obţii o informaţie de interes public, adresează o cerere direct autorităţii/instituţiei publice, indiferent dacă este vorba despre o informaţie care trebuie pusă din oficiu la dispoziţia publicului său nu.

Cererea trebuie să cuprindă:

– informaţia solicitată;

– denumirea şi sediul autorităţii/instituţiei publice;

– numele, prenumele şi semnătura ta şi adresa unde să ţi se comunice răspunsul (atenţie, legea nu prevede că trebuie să indici domiciliul tău, ci doar adresa unde soliciți să ţi se comunice răspunsul, adresă care poate fi alta decât domiciliul – conform art. 6 al. 3 lit. c din Legea nr. 544/2001).

Trimite cererea prin poştă. Dacă ai adresat greşit cererea, autoritatea/instituţia publică trebuie să o trimită autorităţii competente în 5 zile de la primire şi să te informeze despre aceasta.

După ce a primit cererea ta, autoritatea/instituţia publică este obligată să îţi răspundă:

–        în 5 zile, dacă refuză să îţi comunice informaţia;

–        în 10 zile, comunicându-ţi informaţia sau înştiinţarea că informaţia este complexă şi sunt necesare 30 de zile pentru un răspuns;

–        în 30 de zile, comunicându-ţi informaţia complexă solicitată.

Pentru ziarişti, există o reglementare specială, favorabilă acestora:

– Informaţiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore (art. 8 al. 5 din Legea nr. 544/2004). În cazul informatiiilor solicitate în scris de către mijloacele de informare în masă, se aplică regulă din art. 29 lit. a din HG 123/2002, care prevede că structurile sau persoanele responsabile de relaţia cu presa a instituţiei sau autorităţii publice respective sunt obligate să furnizeze ziariştilor, prompt şi complet, orice informaţie de interes public care priveşte activitatea instituţiei sau autorităţii publice pe care o reprezintă.

– Legea nu prevede pentru ziarişti vreo condiţie de acreditare pentru a solicita şi a primi informaţii de interes public. De altfel, nici “simplii cetăţeni” nu au nevoie de vreo acreditare/permis pentru a solicita şi obţine informaţii de interes public. Acreditarea este necesară numai pentru prezenţa fizică a ziaristului în sediul sau la activităţile autorităţii ori instituţiei publice, la care accesul presei este permis. (art. 30 al. 1 din HG 123/2002)

Ce faci dacă autoritatea publică refuză să-ţi comunice informaţia solicitată?

În cazul în care autoritatea publică:

–        ţi-a comunicat că refuză să-ţi transmită informaţia solicitată;

–        nu ţi-a răspuns în nici un fel;

–        ţi-a răspuns necorespunzător/parţial,

Ai la dispoziţie 2 opţiuni:

1)     formulezi o reclamaţie administrativă (la conducătorul respectivei autorităţi/instituţii publice)

2)     în paralel cu formularea reclamaţiei administrative sau direct, fără a formula o astfel de reclamaţie, te adresezi tribunalului (dai în judecată autoritatea/instituţia publică)

Important! Nu trebuie să aștepți răspuns la reclamația administrativă, pentru că poți pierde termenul de acționare în instanță. E bine să mergi în paralel cu cele două căi (în interiorul celor 30 de zile), iar dacă răspunsul la reclamație te va mulțumi îți poți retrage atunci acțiunea din instanță.

Dacă formulezi o reclamaţie administrativă, aceasta trebuie să cuprindă aceleaşi menţiuni ca şi cererea iniţială, plus motivele pentru care consideri că legea a fost încălcată. Trimite reclamaţia conducătorului autorităţii publice, în termen de 30 de zile de când ţi s-a comunicat refuzul, de când trebuia să ţi se răspundă sau de când ţi s-a răspuns necorespunzător. Modele de reclamaţie administrativă sunt prezentate în anexele 2a şi 2b la HG nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001.

Dă instituția în judecată. E gratis, dar…

Dacă te adresezi direct tribunalului, în plângere trebuie să ceri ca instanţa de judecată să constate că informaţia solicitată este de interes public şi să oblige autoritatea/instituţia publică să ţi-o comunice în scris într-un termen determinat.

Depune plângerea, la alegere, la tribunalul în a cărei rază teritorială domiciliezi sau la tribunalul în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii/instituţiei publice, în termen de 30 de zile de când ţi s-a comunicat refuzul, de când trebuia să ţi se răspundă sau de când ţi s-a răspuns necorespunzător. Nu datorezi nici o taxă de timbru pentru plângere.

Secţia de contencios administrativ a tribunalului va judeca plângerea ta. Dacă nu eşti mulţumit de soluţia instanţei, poţi să o ataci cu recurs, pe care îl depui la tribunal, în termen de 15 zile de când ţi-a fost comunicată hotărârea. Nu datorezi nici o taxă de timbru pentru recurs, care va fi judecat de curtea de apel. Hotărârea curţii de apel (sau hotărârea tribunalului atunci când nu a fost atacată cu recurs) este definitivă.

Instituţia/autoritatea publică obligată prin hotărâre judecătorească definitivă să îţi comunice informaţia trebuie să o facă fără vreo înştiinţare sau somaţie prealabilă. Comunicarea informaţiei se face în termenul prevăzut în cuprinsul hotărârii judecătoreşti, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Important! Acțiunea în instanță este gratuită, nu trebuie să plătești nicio taxă, dar există un risc: dacă pierzi procesul, iar partea adversă (instituția dată în judecată pentru că nu a răspuns la solicitare) și-a angajat un avocat, îi vei plăti acestuia onorariul. Iar avocatul angajat de instituție poate fi adesea unul foarte scump, este o practică de a descuraja cetățenii să meargă în justiție cu cererile de informații publice.

Ce faci dacă nu se rezolvă nici cu tribunalul

Dacă instituţia/autoritatea publică nu comunică informaţia nici după ce a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, va trebui să te adresezi, din nou, instanţei de judecată, în baza articolului 24 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ. Trebuie să ceri obligarea conducătorului instituţiei, în nume propriu, la plata unei amenzi către stat în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea este scutită de taxă de timbru. Poţi să ataci hotărârea instanţei cu recurs.

În prezent*, neexecutarea din motive imputabile a hotărârii judecătoreşti definitive pronunţate de instanţa de contencios administrative nu mai constituie o infracţiune distinctă, prevăzută ca atare în lege. Această neexecutare culpabilă a unei hotărâri judecătoreşti definitive ar putea fi totuşi încadrată, în anumite condiţii ce ţin de specificul cazului, în infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art.297 Cod penal.

Cum pot acționa ziariștii în instanță

Aceleaşi reguli de procedură privind formularea reclamaţiei administrative şi sesizarea instanţei de judecată se aplică pentru orice solicitant de informaţii, inclusiv ziarişti/mijloace de comunicare în masă.

Dacă solicitarea (cererea) de informaţii a fost formulată de ziarist (semnată ca persoană fizică, dar cu menţiunea că este ziarist), reclamaţia administrativă şi acţiunea în instanţă vor fi formulate de şi în numele acelui ziarist, iar nu de către ziarul/organul media la care activează.

Numai dacă respectiva cerere de informaţii nu a fost formulată în numele ziaristului, ci în numele ziarului/organului de presă (ceea ce presupune că acea cerere să fie semnată nu de ziarist, ci de persoana cu funcţie de conducere care poate angaja juridic ziarul/organul de presă), reclamaţia administrativă şi acţiunea în instanţă vor fi formulate de şi în numele ziarului/organului de presă.

_________

* După abrogarea art. 24 al. 3 din Legea nr. 554/2004 prin art. 161 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi după modificarea întregului art. 24 prin art. IV din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe.

Modele de cereri și plângeri administrative:

Model cerere de informații publice
Denumirea autorității sau instituției publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sediul/Adresa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Data . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Stimate domnule/Stimată doamnă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,

Prin prezenta formulez o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Doresc să primesc o copie de pe următoarele documente (petentul este rugat să enumere cât mai concret documentele sau informațiile solicitate): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Doresc ca informațiile solicitate să îmi fie furnizate, în format electronic, la următoarea adresă de e-mail (opțional): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Sunt dispus să plătesc taxele aferente serviciilor de copiere a documentelor solicitate (dacă se solicită copii în format scris).

Vă mulțumesc pentru solicitudine, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (semnătura petentului)

Numele și prenumele petentului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Adresa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Profesia (opțional) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Telefon (opțional) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fax (opțional) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Model reclamație administrativă

Denumirea autorității sau instituței publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Sediul/Adresa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Data . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Stimate domnule/Stimată doamnă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,

Prin prezenta formulez o reclamație administrativă, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, întrucât la cererea nr. . . . . . . . . . . . din data de . . . . . . . . . . . . am primit un răspuns negativ, la data de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., într-o scrisoare semnată de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (completați numele respectivului funcționar).

Documentele de interes public solicitate erau următoarele: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentele solicitate se încadrează în categoria informațiilor de interes public, din următoarele considerente: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Prin prezenta solicit revenirea asupra deciziei de a nu primi informațiile de interes public solicitate în scris/în format electronic, considerând că dreptul meu la informație, conform legii, a fost lezat.

Vă mulțumesc pentru solicitudine, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

(semnătura petentului)

Numele și adresa petentului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Adresa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fax . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/10/public-info-romania.jpg 314 600 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2015-06-02 13:24:072015-06-08 18:32:02Cum folosești deștept Legea 544/2001 ca să obții informații publice

Cum te adresezi Curții Europene pentru Drepturile Omului

02/06/2015/în Consiliere, Resurse Utile /de Rasista

Descarcă formularul pentru cererile adresate CEDO 

Descarcă formularul CEDO 2016

Acest document este un formular și trebuie salvat local (pe computer) înainte de a fi completat. Nu poate fi deschis direct în browser

Dacă nu știi să-l completezi, citește instrucțiunile aici.

Dacă tot nu reușești singur, APADOR-CH oferă consultanță persoanelor care doresc să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) după epuizarea căilor de judecată în instanțele interne.

Oferim informații despre :

– regulamentul CEDO;

– modul de a te adresa CEDO;

– completarea formularelor CEDO;

– procedurile CEDO

– punerea în executare a unei hotărâri CEDO

Consultanța este oferită gratuit la sediul APADOR-CH, din strada Nicolae Tonitza nr. 8A, sector 3 București, în baza unei programări telefonice la numărul:(40)(21).312.45.28.

Programul de lucru al avocaților APADOR-CH este următorul:

Ma, J: 12:00 – 16:00

Important!

La consultanță este necesar să veniți cu copii ale tuturor înscrisurilor relevante pe care le aveți din procesele interne.

Înainte de a completa formularul e bine să vedeți și care sunt cele mai importante erori pe care le-ați putea face și cum să le evitați:

 

https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png 0 0 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2015-06-02 13:17:212018-04-11 17:04:13Cum te adresezi Curții Europene pentru Drepturile Omului

Model de scrisoare pentru depunere de probe într-un dosar penal

22/11/2014/în Articole, Blog, Resurse Utile /de APADOR-CH

Dacă vreți să ajutați Parchetul General să soluționeze dosarul numărul 597/P/2014, privind împiedicarea exercitării votului, și considerați că aveți dovezi importante, trimiteți o scrisoare în acest sens pe adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ).

Mai jos găsiți un model de scrisoare de însoțire a probelor. Citiți cu atenție notele de subsol care conțin informații esențiale pentru ca scrisoarea voastră să fie admisă, dar nu uitați să le ștergeți înainte să trimiteți documentul către Parchet. Notele vă ajută doar să înțelegeți și să-l completați mai bine.

Adresa de corespondență a PICCJ este B-dul Libertăţii nr.12, Sector 5 – Bucureşti, Cod postal: 050706, email: sesizare@mpublic.ro.

Scrisoare însoţitoare pentru depunere de dovezi în dosar

Către,

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Secţia de urmărire penală şi criminalistică

Referitor la dosarul nr. 597/P/2014

Subsemnatul/Subsemnata   ––––- (nume şi prenume) ––––––––                        

domiciliat/ă în    ––––––––––––––––––––––––                                                                                                                    (adresa completă = ţară, localitate, nume şi număr stradă, bloc, apartament)

telefon: –––––––––– , adresă mail: –––––––––––-

Având în vedere art. 100 si 97 din Codul de procedură penală care prevăd că, în cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge şi administrează, chiar din oficiu, probe pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, pentru identificarea persoanei care a săvârşit-o şi pentru cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal,

Depun, în copie[1], pentru a fi avute în vedere, din oficiu, la soluţionarea dosarului penal nr. 597/P/2014, următoarele dovezi relevante pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a dosarului cu numărul de mai sus, în care sunt anchetate organizarea şi desfăşurarea celor două tururi ale alegerilor prezindenţiale din luna noiembrie 2014:

-1) Înregistrare[2] video şi/sau audio cu o durată de …….minute, efectuată de subsemnatul/a[3]  pe…………….[4], la data de………, între orele………, în locaţia………… Înregistrarea reprezintă imagini de la………..…………şi a fost realizată în următoarele condiţii şi împrejurări[5]:…………….

-2) Fotografii[6] realizate de subsemnatul/a[7]  pe…………….[8], la data de…….……, între orele……….., în locaţia……….……

Fotografiile reprezintă imagini de la…………..…. şi au fost efectuate în următoarele condiţii şi împrejurări[9]:…………………..

-3) Înscrisuri constând în[10] :……………………

Precizez că mă aflu în posesia originalelor dovezilor pe care le-am anexat în copie la prezenta cerere şi le pot infăţişa în original dacă şi atunci când îmi vor fi solicitate.

Vă rog să-mi comunicaţi daca ati luat sau nu in considerare, din oficiu, dovezile anexate acestei scrisori, iar, în caz negativ, din ce motiv[11].

Data ……..                                                                           Semnătura[12],


[1] Depuneți copii și păstrați bine originalele. Nici CEDO nu cere originalul dovezilor, ci numai simple copii de pe acestea.

[2] Fișierul video/audio poate fi trimis pe un CD/DVD sau ca atașament la mail. Dacă sunt mai multe înregistrări, vor fi descrise separat în scrisoarea de depunere a dovezilor.

[3] Daca altcineva a realizat înregistrarea, se va indica numele acelei personae.

[4] Se va indica aparatul pe care a fost făcută înregistrarea (după caz: telefon mobil marca…, cameră video marca…. etc).

[5] Este utilă descrierea exactă, concretă și suficient de detaliată a celor întamplate și filmate.

[6] Fotografiile pot fi trimise pe un CD/DVD sau ca atașament la mail. Dacă sunt mai multe fotografii, vor fi descrise separat în scrisoarea de depunere a dovezilor. Sau, cel puțin, grupate pe tipurile de aspecte pe care le surprind. Oricum, e bine sa fie numerotate.

[7] Dacă altcineva a realizat fotografiile, se va indica numele acelei personae.

[8] Se va indica aparatul pe care au fost făcute fotografiile  (după caz: telefon mobil marca…, aparat foto marca…. etc).

[9] Este utilă descrierea exactă, concretă și suficient de detaliată a celor întîmplate și fotografiate.

[10] Orice dovadă în forma scrisă. De exemplu: printuri cu diverse anunțuri/inștiințări/comunicări despre măsuri ce prezintă importanță/relevanță în acest dosar. Dacă sunt mai multe înscrisuri, vor fi descrise separat în scrisoarea de depunere a dovezilor. E bine sa fie indicat numarul de file pe care-l conține fiecare înscris anexat.

[11] Este destul de cunoscută controversa în legatură cu valoarea juridică și puterea doveditoare a înregistrarilor video/audio efectuate ocazional de către o persoană, adică în alte condiții decât cele care presupun o autorizare. Potrivit art. 197 al. 1 din Codul de procedură penală, în afară de înregistrările autorizate, au putere doveditoare și mijloace materiale de probă, care constituie „orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevărului”. Se poate discuta dacă aparatul sau suportul pe care se afla fișierul care conține înregistrarea nu constituie o entitate materială (obiect) care poate servi la aflarea adevărului în sensul art. 197 al .1 Cod de procedură penală. Pe de altă parte, condiția autorizării este prevăzută de Codul de procedură penală numai pentru cazuri de „supraveghere video, audio sau prin fotografiere”, cazuri în care nu se include și filmarea/fotografierea ocazională a unei infracțiuni în desfășurare, care nu presupune o acțiune de supraveghere (=urmărire, ținere sub observație) a unei persoane. În cel mai rău caz, dacă înregistrările nu vor fi luate în seamă de organul de urmărire penală, ele vor trebui recunoscute măcar drept indicii în sensul ca persoana care le-a făcut cunoaște elemente de fapt relevante pentru soluționarea dosarului penal, elemente pe care le-a cunoscut odată cu efectuarea înregistrărilor, astfel ca va fi necesar ca autorul înregistrărilor să fie citat și audiat ca martor în respectiva cauza penală.

[12] Ideal ar fi să aveți semnătură electronică. Dar, cum realitatea nu este ideală, ar fi de recomandat două variante de a proceda în lipsa semnăturii electronice:

a) completați/tehnoredactați scrisoarea, conform acestui model, printați scrisoarea și o semnați. După aceea, aveți două posibilități:

1) o expediati prin poșt împreună cu copiile de pe dovezi,  pe adresa PICCJ (varianta cea mai sigură).

2) o scanați după semnare și trimiteți pe mail, pe adresa PICCJ, scrisoarea scanată care conține semnatură dvs. împreună cu fișierele care conțin înregistrările audio-video, fotografiile, înscrisurile și orice alte dovezi.

b) pentru cei care iubesc riscul și comoditatea, există varianta de a trimite un mail care să conțină pur și simplu scrisoarea de depunere a dovezilor, cu indicarea numelui, dar fără vreo semnatură, împreună cu fișierele care conțin înregistrări, fotografii etc. Există însă riscul ca o astfel de scrisoare să nu fie luată în considerare pe motiv ca nu e semnată. Depinde de aprecierea organului de urmărire penală.

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/11/dosar.jpg 300 400 APADOR-CH https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png APADOR-CH2014-11-22 19:47:502020-09-09 13:53:07Model de scrisoare pentru depunere de probe într-un dosar penal

Model de cerere de audiere ca martor într-un dosar penal

22/11/2014/în Articole, Blog, Resurse Utile /de APADOR-CH

Dacă vreți să ajutați Parchetul General să soluționeze dosarul numărul 597/P/2014, privind împiedicarea exercitării votului, și considerați că puteți fi un martor valoros, trimiteți o cerere în acest sens pe adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ).

Mai jos găsiți un model de cerere. Citiți cu atenție notele de subsol care conțin informații esențiale pentru ca cererea voastră să fie admisă, dar nu uitați să le ștergeți înainte să trimiteți cererea către Parchet. Notele vă ajută doar să înțelegeți și să completați mai bine cererea.

Adresa de corespondență a PICCJ este B-dul Libertăţii nr.12, Sector 5 – Bucureşti, Cod postal: 050706, email: sesizare@mpublic.ro.

Cerere de audiere a propriei persoane ca martor în dosar[1]

Către,

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Secţia de urmărire penală şi criminalistică

Referitor la dosarul nr. 597/P/2014

Subsemnatul/Subsemnata   ––––- (nume și prenume) ––––––––                        

domiciliat/ă în    ––––––––––––––––––––––––                                                                                                                    (adresa completă = țară, localitate, nume și număr stradă, bloc, apartament)

telefon: –––––––––– , adresa mail: –––––––––––-

Având în vedere art. 114 și 97 din Codul de procedură penală care prevăd că poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care are cunoştinţă despre fapte sau împrejurări de fapt care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.

Solicit sa fiu citat/ă şi audiat/ă ca martor în dosarul nr. 597/P/2014, întrucât cunosc fapte şi/sau împrejurări relevante pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a dosarului cu numărul de mai sus[2], în care sunt anchetate organizarea şi desfăşurarea celor două tururi ale alegerilor prezindenţiale din luna noiembrie 2014.

MOTIVELE CERERII MELE SUNT URMĂTOARELE:

Am participat/am asistat[3], în calitate de……..[4], împreuna cu ………………[5], la desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din luna noiembire 2014, turul….. din…….[6], la secţia de votare nr……[7] de pe strada…………[8] din localitatea…….[9],   ţara……………

Cunosc următoarele aspecte relevante cu privire la care pot să depun mărturie, dacă voi fi audiat/ă[10]:

-……………………………………

-…………………………………….

-…………………………………….

Precizez că nu am formulat plângere penală în legătură cu infracţiunile anchetate în acest dosar, astfel că nu urmează să fiu audiat ca parte vătămată sau parte civilă[11].

Vă rog să-mi comunicaţi modul de soluţionare a prezentei cereri.

Data ……..                                                                           Semnatura[12],

 


[1] Se poate formula numai de către persoanele care nu au depus plângere penală în legătură cu infracțiunile anchetate în acest dosar. Cei care au depus sau vor depune plângere penală vor fi audiați ca parte vătămată sau ca parte civilă (dacă au cerut despăgubiri). În anumite condiții, și persoana vătămată poate fi audiată ca martor, dar nu este necesar ca ea sa trimită o cerere ca aceasta.

[2] Nu formulați o astfel de cerere dacă nu cunoașteți fapte sau împrejurări relevante în legatură cu respectiva cauză.

[3] Cererea poate fi formulată și de un cetățean străin, fără drept de vot, care, pur și simplu, a asistat, a observat fapte și împrejurări pe care le consideră relevante/importante pentru alegerile respective.

[4] Dupa caz: -cetățean cu drept de vot;

-prieten/cunoscut al alegătorului

-simplu observator, fără drept de vot.

[5] Numele persoanei/persoanelor. După caz, poate menționa că a participat/asistat singur.

[6] Turul 1 – 2 noiembrie 2014. Turul 2 – 16 noiembrie 2014.

[7] Dacă secția a avut un număr sau o denumire specială și dacă acestea sunt cunoscute de solicitant.

[8] Dacă este cunoscută de solicitant.

[9] Este obligatoriu să fie cunoscută de solicitant.

[10] Este recomandabil să prezentați în esență/sinteză aspectele pe care le cunoașteți și pe care le considerați relevante/importante în cauză, pentru că astfel este mai ușor pentru anchetator să aprecieze dacă mărturia dvs. este sau nu concludentă și utilă. Nimic nu-i împiedică, însă, pe cei care doresc, să facă în această cerere o expunere detaliată a faptelor și împrejurărilor relevante/importante pentru cauză, pe care le cunosc.

[11] Atenție! Faptul ca ați formulat o cerere prin care solicitați să fiți audiat ca martor în dosar nu institutie o obligație absolută pentru anchetator să vă citeze și să vă audieze în respectivul dosar. Veți fi citat și audiat ca martor numai daca organul de urmărire penală (polițistul sau procurorul) apreciază că mărturia  dvs. este o probă concludentă și utilă în cauză. Cu toate acestea, cererea de a fi audiat ca martor în dosar nu poate fi respinsă în mod discreționar de către organul de urmărire penală. Respingerea acestei cereri trebuie să fie însoțită de o motivare.

[12] Ideal ar fi să aveți semnatură electronică. Dacă nu aveți se recomandă două variante:

a) completați/tehnoredactați cererea, conform acestui model, printați documentul și îl semnați. După asta, aveți 2 posibilități:

1) îl expediați prin poștă pe adresa PICCJ (varianta cea mai sigură);

2) îl scanați după semnare și trimiteți pe mail, pe adresa PICCJ, documentul scanat care conține și semnatură dvs.

b) pentru cei care iubesc riscul și comoditatea, există varianta de a trimite un mail care să conțină pur și simplu solicitarea de audiere ca martor, fără vreo mențiune cu privire la semnatură. Există însă riscul deloc neglijabil ca o astfel de solicitare să fie respinsă pe motive de formă.

[/box]

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/11/cnp.jpg 282 425 APADOR-CH https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png APADOR-CH2014-11-22 18:35:192020-09-09 13:55:42Model de cerere de audiere ca martor într-un dosar penal

Cum afli în ce secție de vot ești arondat

10/11/2014/în Blog, Resurse Utile /de APADOR-CH

Articolul în care vă arătam cum puteți afla dacă CNP-ul vostru a votat fără voi a fost citit și distribuit de mii de cetățeni din țară și din diaspora în ultima săptămână. Totuși, mulți ne-au scris ca să ne întrebe cum pot afla la care secție de vot sunt arondați, ca să poată cere Autorității Electorale Permanente (AEP) date concrete despre CNP-ul lor.

Așadar, dacă ați avut mai multe adrese în ultimii ani sau dacă sunteți plecați demult din țară și nu mai știți exact dacă figurați pe vreuna din listele electorale permanente în țară, puteți accesa registrul electoral, unde introduceți CNP-ul și numele de familie și veți afla la care secție de vot sunteți arondați oficial.

Cu acest detaliu aveți mai multe șanse să primiți un răspuns de la AEP, la întrebarea dacă CNP-ul vostru a votat fără voi. Desigur, puteți solicita să aflați și dacă CNP-ul a votat pe listele suplimentare, dar nu e sigur ce răspuns veți primi.

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/11/registrul-electoral.jpg 490 991 APADOR-CH https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png APADOR-CH2014-11-10 11:43:072020-09-11 09:13:56Cum afli în ce secție de vot ești arondat

Cum poți verifica dacă CNP-ul tău a votat fără tine la prezidențiale

05/11/2014/în Articole, Blog, Resurse Utile /de APADOR-CH

UPDATE 2018

Cum poți afla dacă CNP-ul tău a votat la referendumul din 2018

UPDATE:2014

Citiți ce răspunde AEP la solicitările alegătorilor și noul model de solicitare pe care îl impune, dacă vreți să aflați dacă CNP-ul vostru a votat sau nu.

––-

Tevatura cu declarațiile pe proprie răspundere, de la primul tur al alegerilor prezidențiale, și faptul că unii români au fost puși astfel în imposibilitatea de a vota, i-a făcut pe mulți să ne ceară informații despre cum pot verifica dacă s-a votat sau nu în numele lor.

Iată pașii pe care trebuie să-i faceți ca să aflați aceste lucruri:

1. Trimiteți o solicitare de informație către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și întrebați dacă există în dreptul CNP-ului dumneavoastră o semnătură pe listele electorale. În baza Legii 544/2001, a liberului acces la informații, instituția este obligată să vă răspundă în termen de 10 până la maximum 30 de zile, dacă este prea asaltată de solicitări.

2. Dacă răspunsul la prima întrebare este afirmativ, faceți o altă cerere pentru obținerea unei copii după acea filă unde apare semnătura dumneavoastră. Pe baza acestei copii puteți face o plângere penală pentru fals în înscrisuri oficiale și fraudă electorală. Eventual vă putem ajuta noi să redactați o astfel de plângere penală, după ce obțineți respectiva dovadă.

Ambele cereri pot fi trimise pe email. Găsiți toate datele de contact ale AEP aici.

1. Model solicitare informație

Către Autoritatea Electorală Permanentă

Adresa: Str. Stavropoleos, Nr. 6, Bucureşti, Sector 3, 030084

Fax: 021.310.13.87

Email: office@roaep.ro

Subsemnatul …Nume și prenume… , domiciliat în …adresa… , înscris pe listele electorale permanente ca cetățean cu drept de vot la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014,  în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public,

Vă solicit să îmi comunicați dacă pentru turul…. al alegerilor prezidențiale, desfășurat la data de ……noiembrie 2014, pe lista electorală permanentă de la secția de votare nr… (numărul secției din localitatea de domiciliu) din……(localitatea de domiciliu), în care sunt înscris și în baza căreia s-a votat, figurează sau nu o semnătură în dreptul numelui subsemnatului.

Vă solicit răspuns la … adresă poștală/fax/email…

Mulțumesc,

Nume și semnătură

Data: …data transmiterii cererii.

 

2. Model solicitare copie:

Către Autoritatea Electorală Permanentă 

Adresa: Str. Stavropoleos, Nr. 6, Bucureşti, Sector 3, 030084

Fax: 021.310.13.87

Email: office@roaep.ro

Subsemnatul …Nume și prenume… , domiciliat în …adresa… , înscris pe listele electorale permanente ca cetățean cu drept de vot la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014,  în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public,

Vă solicit să îmi comunicați o copie de pe fila în care figurez înscris pe lista electorală permanentă, în baza căreia s-a votat în turul…. al alegerilor prezidențiale din ….noiembrie 2014, în secția de votare numărul …numărul secției….

Precizez că doresc numai copia filei în care am fost înscris, nu a întregii liste. Vă rog să anonimizați datele personale ale celorlalte persoane ce figurează pe această filă.

Precizez că sunt dispus să suport costul aferent copierii filei.

Vă solicit răspuns la …adresă poștală/fax/email…

Mulțumesc,

Nume și semnătură

Data: …data transmiterii cererii…

UPDATE 13 noiembrie 2014

Noul model de cerere impus de AEP

Către Autoritatea Electorală Permanentă 

Adresa: Str. Stavropoleos, Nr. 6, Bucureşti, Sector 3, 030084

Fax: 021.310.13.87

Email: office@roaep.ro

Subsemnatul …  (nume și prenume) … , CNP……. cu domiciliul în …    (adresa), telefon, adresă de email (opțional), în temeiul articolului 13 din legea 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, vă solicit un extras privind datele mele personale, inclusiv semnătura, din copia de pe lista electorală permanentă și/sau tabelul electoral în care am fost înscris utilizate la alegerile pentru președintele României din……. (se trece după caz 2 noiembrie sau 16 noiembrie 2014)

Solicit ca răspunsul să îmi fie comunicat:

a) la adresa…… (se menționează adresa de domiciliu/corespondență)

b) prin e-mail la adresa……

c) printr-un serviciu de corespondență care să asigure faptul că predarea mi se va face numai personal, la adresa……..

Față de cele de mai sus, vă rog să dispuneți măsurile legale pentru a primi informațiile solicitate în baza Legii nr.677/2001, cu modificările și completările ulterioare.

DATA                                                          SEMNĂTURA

NOTĂ:

Cererea poate fi depusă personal sau transmisă prin fax, poștă sau e-mail (scanată). E-mailurile vor fi trimise la office@roaep.ro

Vă urăm succes și să rugăm să ne comunicați și nouă, pe adresa office@apador.org, dacă ați întreprins un astfel de demers și cu ce rezultat.

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/11/cnp.jpg 282 425 APADOR-CH https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png APADOR-CH2014-11-05 14:47:322023-04-07 19:09:01Cum poți verifica dacă CNP-ul tău a votat fără tine la prezidențiale

Cum faci plângere penală dacă ai fost împiedicat să votezi

03/11/2014/în Articole, Blog, Resurse Utile /de APADOR-CH

Art. 385 Cod penal – Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

 

Dacă ați stat la coadă ca să votați și nu ați reușit, în ziua de 2 noiembrie 2014, fie din cauza lipsei formularelor ce trebuiau completate cu declarații pe proprie răspundere, fie din cauza faptului că nu ați reușit să intrați în secție până la ora închiderii urnelor, puteți face o plângere penală prin care puteți cere identificarea și sancționarea penală a celor care v-au încălcat dreptul la vot.

Unde se trimit plângerile penale:

La Parchetul de pe lângă tribunalul din județul în care s-au săvârșit faptele sesizate. Cei din străinătate ar putea trimite la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ).

Tot la PICCJ trebuie să trimită și cei din țară, dacă fac plângere penală împotriva unui ministru sau parlamentar.

Cum faceți proba că ați vrut să votați dar nu ați putut

Plângerea penală trebuie neapărat probată. Dovada se face cu orice e posibil: video, audio, foto, martori. Martorii sunt persoane care cunosc faptul că persoana care formulează plângerea s-a deplasat la secția de vot și a fost împiedicată să voteze (în ce mod? A fost pusă să aștepte ore în șir, pentru ce motiv?, după care a plecat acasă sau la lucru pentru că i-a expirat învoirea/pauza de la serviciu sau a plecat pentru că nu mai rezista fizic să aștepte sau că și-a dat seama că nu va fi lăsată să voteze etc).

Cum se trimite plângerea penală:

– Se depune personal la parchetul din județul în care s-a săvârșit fapta;

– Se poate trimite prin poștă, cu confirmare de primire, la adresa corespunzătoare județului în care se află parchetul – adresele aici;

– Se poate trimite prin email numai dacă semnatarul plângerii are semnătură electronică, așa cum prevede art. 289 din Codul de procedură penală:

„Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar; Plângerea în formă electronică îndeplineşte condiţiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.

 

Formularul de plângere penală

Domnule prim-procuror,

 

Subsemnatul(a)/Subscrisa ….[numele și prenumele persoanei fizice/denumirea persoanei juridice]…., domiciliat(ă)/cu sediul în ….[domiciliul petiționarului/sediul persoanei juridice]……, codul numeric personal…….., reprezentată de……….. în calitate de……., codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, în temeiul art. 288 si urm. din Codul de procedură penală, vă sesizez următoarele:

 

…………………………..[descrierea cât mai detaliată și clară a faptelor care, în opinia autorului sesizării, constituie infracțiune, cu precizarea datei săvârșirii faptelor sau a constatării urmărilor faptelor ori a oricăror împrejurări legate de cauză; dacă sunt cunoscute, trebuie menționate numele și adresa făptuitorului, precum și mijloacele de probă existente] ……………………………………………………….

 

Solicit/solicităm tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate, pentru infracțiunea de împiedicare, prin mijloacele menționate mai sus, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege, prevăzut de art. 385 Cod penal.

 

Mijloacele de probă pe care se întemeiază prezenta plângere sunt următoarele:

 

– martori :

– înscrisuri:

– fotografii:

Data:                                                        Semnătura/Numele, prenumele, calitatea și semnătura reprezentantului,

 

Domnului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria/Tribunalul

https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png 0 0 APADOR-CH https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png APADOR-CH2014-11-03 17:26:452022-10-04 12:08:43Cum faci plângere penală dacă ai fost împiedicat să votezi

Care sunt contravențiile și infracțiunile electorale

10/09/2014/în Buna guvernare, Resurse Utile /de Rasista

 

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României nu prevede infracțiuni specifice, ci doar contravenții. Ca de altfel și Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Legea nr. 35/2008 privind alegerile parlamentare și nici Legea nr. 67/2004 privind alegerile locale nu (mai) prevăd infracțiuni specifice.

Aceasta înseamnă că, dacă se comit fapte mai grave decât contravențiile în legătură cu alegerile, caracterul lor penal va fi stabilit numai prin raportare la infracțiunile existente în Codul penal. În acest sens, trebuie precizat că în noul Cod penal (Legea nr. 286/2009), intrat în vigoare la 1.02.2014, titlul IX (art. 385-393) din partea specială este dedicat infracțiunilor electorale.

A.  INFRACȚIUNILE ELECTORALE

Aceste infracțiuni sunt prevăzute în art. 385-393 din Codul penal și se referă la toate categoriile de alegeri (prezidențiale, parlamentare, locale, referendum sau europarlamentare). Infracțiunile electorale sunt următoarele:

1. Împiedicarea exercitării drepturilor electorale (art. 385 Cod penal)

Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

O altă formă asimilată de lege cu împiedicarea exercitării drepturilor electorale este: atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare, care se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Este de semnalat că incriminarea este destul de ambiguă, exprimarea “atac, prin orice mijloace, asupra localului secției…” lăsând loc unor interpretări variate. De exemplu, aruncarea cu produse alimentare (roșii, ouă etc.) în clădirea respectivă, ar putea fi considerat atac, prin orice mijloace. Desigur, fapta nu este una de lăudat, dar posibilitatea de a o califica drept infracțiune este exagerată.

Tentativa impiedicarii exercitării drepturilor electorale se pedepseste, fiind prevazuta expres in art. 393 Cod penal.

2. Coruperea alegătorilor (art. 386 Cod penal)

Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Pot fi oferite în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze într-un anumit fel doar bunuri (nu și bani sau alte foloase) cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice

Tentativa nu se pedepseste, pentru că legea nu prevede expres sancționarea tentativei.

3.  Frauda la vot (art. 387 Cod penal)

Fapta persoanei care votează:

   – fără a avea acest drept

   – de două sau mai multe ori

   – prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător

   – prin utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals

   – prin utilizarea unui buletin de vot fals

se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penala aplicabila este intre 1.800 si 150.000 lei, avand in vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal)

Tentativa de fraudă la vot se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal.

4. Frauda la votul electronic (art. 388 Cod penal)

Tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Tentativa de fraudă la votul electronic se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal

Este o incriminare care anticipează o reglementare care în prezent nu există în materie electorală, cea a votului electronic. Folosirea actuală a votului electronic în Parlament, la adoptarea actelor normative, nu intră sub incidența acestui articol, întrucât incriminarea privește doar infracțiuni electorale, deci care se află în strânsă și directă legătură cu procesul alegerilor.

5. Violarea confidenţialităţii votului (art. 389 Cod penal)

Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă (amenda penală aplicabilă este între 600 și  90.000 lei, având în vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penală aplicabilă este între 1.800 și 150.000 lei, având în vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Tentativa de violare a confidenţialităţii votului se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal.

6. Nerespectarea regimului urnei de vot (art. 390 Cod penal)

Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penală aplicabilă este între 1.800 și 150.000 lei, având în vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penală aplicabilă este între 1.200 și 120.000 lei, având în vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Tentativa de nerespectare a regimului urnei de vot se pedepsește, fiind prevazută expres în art. 393 Cod penal.

7. Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale (art. 391 Cod penal)

Se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi:

–        falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale

–        înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă.

Se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi:

–   introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii

–  introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor

Tentativa de falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal.

B.  CONTRAVENȚIILE ELECTORALE  Prevăzute de Legea alegerilor prezidențiale

 

În cele 32 de litere (de la lit. a la lit. ac) ale art. 55 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României sunt prevăzute numeroase contravenții legate de pregătirea și desfășurarea alegerilor prezidențiale. După cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute, acestea sunt împărțite pe trei categorii:

[toggle title_open=”Close Me” title_closed=”I. Amenda contravențională de la 4.500 lei la 10.000 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”] 

 

  • înscrierea cu bună ştiinţă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau tabelele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul adunărilor electorale[4]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • tipărirea fără drept de buletine de vot, în vederea utilizării acestora în ziua alegerii

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către:

– ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române

– preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală sau tabelul electoral în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei cu menţiunea «VOTAT»

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea „VOTAT” sau a timbrului autocolant, după caz

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • reţinerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • nerespectarea dispoziţiilor privitoare la sondajele de opinie[5]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac, dupa caz, de către:

    –    împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care faptele sunt comise de altcineva decât de radiodifuzori

–   Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi, în cazul în care faptele sunt comise de radiodifuzori]

__________

[4] Aceasta contraventie, prevazuta de art. 55 lit. i teza II din Legea nr. 370/2004, este distincta de cea prin care se sanctioneaza, mai bland, cu amenda de la 1.500 lei la 4.500 lei, comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice in ziua votării si care este prevazuta de art. 55 lit. aa din aceeasi lege. Probabil ca legiuitorul are motivele lui pentru a trata diferit fapte relativ similare. Ramane, totusi, ca tema de reflectie, intrebarea de ce consumul de bauturi alcoolice este tratat cu mai multa blandete in ziua votarii.

 

[5] Conform art. 55 lit. y din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite incalcarea art. 39 alin. 1-3 şi 5 din Legea nr. 370/2004, care prevede:

-În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii:

a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul;

b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată;

c) dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare;

d) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.

-Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

-Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă.

-În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.

II. Amenda contravențională de la 1.500 lei la 4.500 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:

 

  • semnarea pe lista de sustinatori pentru mai mult de un candidat[6]

 

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele Biroului Electoral Central]

  • încălcarea dispoziţiilor privind continutul listei de sustinatori[7]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele Biroului Electoral Central]

  • folosirea de către un candidat a semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un alt candidat

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele Biroului Electoral Central]

  • refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • încălcarea condiţiilor de acreditare[8] de către:

–        persoanele acreditate potrivit art. 47 din lege (observatorii interni şi externi, precum si reprezentanţii interni şi externi ai mass-mediei)

–        operatorii de sondare a opiniei publice

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • nerespectarea dispoziţiilor art. 10-12 privind delimitarea, numerotarea şi stabilirea secţiilor de votare[9]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice in ziua votării[10], între orele 7,00-21,00, in localul de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 m.

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

–––-

[6] Conform art. 55 lit. f din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite incalcarea art. 4 al. 2  din aceaasi lege, care prevede:

-Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine un singur candidat  (art. 4 alin. 2). Din aceste prevederi rezulta ca alegatorul care semneaza mai multe liste, pentru sustinerea mai multor candidati, savarseste o contraventie care se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 la 4.500 lei.

 

[7] Conform art. 55 lit. f din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite incalcarea art. 27 al. 3  din aceaasi lege, care prevede:

– Lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. Lista sau listele susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura alegătorilor care susţin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi al declaraţiei pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege  (art. 27 al. 3). Din redactarea acestui text de lege rezulta ca pot constitui contraventii: omisiunea de a completa toate rubricile listei de sustinatori sau de a face declaratia pe proprie raspundere ceruta de la finalul listei ori folosirea unui alt model de lista decat cel prevazut in anexa la lege. Daca, insa, in lista de sustinatori sunt inscrise, cu buna stiinta, date/persoane nereale, fapta nu mai constituie contraventie, ci infractiunea de fals in decalratii (legea face trimitere la art. 292 din codul penal vechi – falsul in declaratii; incepand cu 1.02.2014, data intrarii in vigoare a noului cod penal, infractiunea de fals in declaratii este prevazuta in art. 326 cod penal).

 

[8] Contraventie prevazuta de art. 55 lit. w din Legea nr. 370/2004. Potrivit art. 47 al. 9 si 10 din Legea nr. 370/2004, persoanele acreditate pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare, care este valabil şi în copie. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare.

La biroul electoral al secţiei de votare, persoanele acreditate pot staţiona numai în spaţiul stabilit în acest sens în sala de votare de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Acreditarea permite accesul titularului acesteia şi în spaţiul special amenajat în acest sens la biroul electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate care a emis acreditarea.

 

[9] Art. 11 a fost abrogat prin OUG nr. 45/2014., iar art. 10 si 12 prevad:

-pe teritoriul naţional, operaţiunile electorale se desfăşoară în secţiile de votare organizate conform Legii nr. 35/2008 privind alegerile parlamentare (art. 10)

– pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor. În afara acestor secţii de votare, pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor (art. 12).

 

[10] Contraventie prevazuta de art. 55 lit. aa din Legea nr. 370/2004. Potrivit art. 43 al. 12 din Legea nr. 370/2004, in ziua votării, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare prevăzut la alin. 6, respectiv in localul de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 m.

 

III. Amenda contravențională de la 1.000 lei la 2.500 lei pentru săvârșirea a cel putin uneia dintre următoarele fapte:

  • păstrarea listelor electorale permanente în condiţii necorespunzătoare

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • necomunicarea către Autoritatea Electorală Permanentă a modificărilor operate în lista electorală permanentă

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • neafişarea pe pagina proprie de internet a Biroul Electoral Central a candidaturilor şi semnelor electorale definitive, in cel mult 24 de ore de la ramanerea lor definitiva[11]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele Biroului Electoral Central]

  • distrugerea[12], deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]

  • desfasurarea acţiunilor de campanie electorală de orice tip în urmatoarele locuri[13]:

–        în unităţi militare

–        în unităţi de învăţământ, în timpul programului de învăţământ

–        în sediile reprezentanţelor diplomatice

–        în penitenciare

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • nerespectarea dispozitiilor din lege care prevad dreptul candidatilor, partidelor si cetatenilor să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, pe durata desfasurarii campaniei electorale[14]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • efectuarea, fara acreditare sau in alte conditii decat cele din acreditare, de sondaje de opinie la ieşirea de la urne[15]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • afişarea listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • vandalizarea afisajului electoral (distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite)[16]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • nerespectarea deciziilor şi hotărârilor birourilor electorale in materia alegerilor prezidentiale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac, dupa caz, de către:

–     poliţişti, în cazul în care fapta este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice

–        împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care fapta este săvârşită de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale

–        preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta este săvârşită de către membrii biroului electoral

–   preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii faptei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare]

  • nerespectarea hotărârilor şi instrucţiunilor Autorităţii Electorale Permanente in materia alegerilor prezidentiale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac, dupa caz, de către:

–     poliţişti, în cazul în care fapta este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice

–        împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care fapta este săvârşită de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale

–        preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta este săvârşită de către membrii biroului electoral

–   preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii faptei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare]

  • nerespectarea hotărârilor Curţii Constituţionale[17]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac, dupa caz, de către:

–     poliţişti, în cazul în care fapta este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice

–        împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care fapta este săvârşită de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale

–        preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta este săvârşită de către membrii biroului electoral

–   preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii faptei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare]

  • refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare, cu excepţia cazurilor în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare din cauza mărimii acestuia

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • refuzul de a primi şi înregistra o întâmpinare, contestaţie sau orice altă cerere, formulată în scris

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]

  • nerespectarea dispoziţiilor privind citirea cu voce tare a opţiunii exprimate pe buletinul de vot[18]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]

  • întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 370/2004[19]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]

  • purtarea de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală, pe durata votării, de către:

–        membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare

–        persoanele însărcinate cu paza

–        persoanele acreditate

–        operatorii de sondare a opiniei publice

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi[20]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • nerespectarea dispoziţiilor privind afişajul electoral[21]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • nerespectarea  conditiilor legale privind parasirea localului de vot[22]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]

  • nerespectarea de catre presedintele sectiei de votare a urmatoarelor obligatii[23]:

– de a stabili numărul alegătorilor înscrişi în copia listei electorale permanente

– de a veghea ca pe documente sa nu existe stersaturi, modificari sau completari, altele decat cele permise de lege[24]

– de a inscrie rezultatul numararii in procesul-verbal intocmit la finalizarea votarii

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]


 

[11]  Conform art. 55 lit. g din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 31 al. 3  din aceaasi lege, care prevad:

– În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică, prin afişare pe pagina proprie de internet şi prin intermediul mass-mediei, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse. În acelaşi termen, Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse, acestea având obligaţia de a le afişa de îndată la sediul lor. 

[12] Evident, este vorba despre distrugerea neintentionata, din culpa (greseala), a respectivelor inscrisuri oficiale. Daca distrugerea inscrisurilor oficiale s-a facut in mod intentionat, fapta nu mai constituie contraventie, ci infractiunea de distrugere de inscrisuri, prevazuta de art. 259 cod penal.

[13] Sub acest aspect, sunt sanctionate contraventional incalcarile dispozitiilor din art. 37 al. 3 din Legea nr. 307/2004,  care prevad ca in unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.

[14] Sub acest aspect, sunt sanctionate contraventional incalcarile dispozitiilor din art. 37 alin. 1, si 4 din Legea nr. 307/2004, care prevad:

– in campania electorală candidaţii şi, după caz, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare

– in timpul campaniei electorale, primarii asigură candidaţilor şi formaţiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.

Trebuie subliniat ca aceasta contraventie are un continut cat se poate de ambiguu, mult prea general si, prin aceasta, norma legala este lipsita de previzibilitate. Desigur, exista si un aspect oarecum inedit, prin competentele acordate de legiuitor politiei si jandarmeriei de a aplica amenzi celor care incalca libertatea de exprimare a cetatenilor.

[15] Potrivit art. 39 al. 4 din Legea nr. 307/2004,  pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societatile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în orice loc/zona, fără a avea acces în interiorul localului secţiei de votare.

[16] In acest caz, nefiind vorba despre distrugerea unor inscrisuri oficiale, fapta va constitui contraventie (nu infractiune) chiar daca distrugerea a fost facuta intentionat. Desigur, daca distrugerea s-a facut prin incendiere, explozie sau prin alte mijloace de natura sa puna in pericol persoane sau bunuri, fapta va constitui infractiunea de distrugere prevazuta, dupa caz, de art. 253 sau 254 sau 255 din codul penal.

[17] Desigur, e vorba strict despre deciziile pronuntate de Curtea Constitutionala in legatura cu organziarea si  desfasurarea alegerilor prezidentiale. Aceasta deoarece Legea 370/2004, care prevede aceasta contraventie, are ca obiect de reglementare doar alegerile prezidentiale.

[18] Potrivit art. art. 48 alin. 1 lit. e din Legea nr. 370/2004, după închiderea votării, preşedintele sectiei de vot, în prezenţa membrilor biroului electoral, desigilează urnele, una câte una, numără buletinele de vot şi deschide buletinele de vot unul câte unul; la deschiderea fiecărui buletin, preşedintele citeşte cu voce tare numele şi prenumele candidatului votatşi arată buletinul de vot celor prezenţi.

[19] In art. 49-51 din Legea nr. 307/2004 sunt prevederi detaliate privind continutul obligatoriu al proceselor-verbale ce trebuie intocmite la nivelul fiecarui birou electoral. Spre exemplu, art. 49 al. 1 din lege prevede ca, după deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare întocmeşte un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală permanentă existentă în secţia de votare;

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, din care:

– numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă;

– numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne şi nu sunt cuprinşi în copia de pe lista electorală permanentă;

– numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul buletinelor de vot primite;

f) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;

g) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat;

h) expunerea pe scurt a întâmpinărilor formulate şi a modului de soluţionare a acestora, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz;

i) numărul ştampilelor cu menţiunea „VOTAT” la începerea votării; se menţionează dispariţia uneia sau mai multor ştampile, dacă este cazul, precum şi starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării;

j) alte situaţii; se menţionează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente; se menţionează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi cele anulate diferă de numărul total de buletine de vot primite, precum şi orice alte incidente.

[20] Potrivit art. 49 al. 4 si 10, art. 50 al. 2, art. 51 al. 2 din Legea nr. 370/2004:

-Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, membrii biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, precum si membrilor Biroului Electoral Central  li se eliberează, la cerere, o copie de pe procesul-verbal intocmit de respectivul birou, certificată de către toţi cei care au semnat originalul

-Fiecare candidat poate obţine copii de pe exemplarele proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare din tara si din strainantate

[21] Conform art. 55 lit. z din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite nerespectarea dispoziţiilor art. 41 privind afişajul electoral. Art. 41 din Legea nr. 370/2004 cuprinde un ansamblu de reguli privind afisajul electoral, dupa cum urmeaza:

-Primarii sunt obligaţi ca după data expirării termenului de depunere a candidaturilor, dar până la rămânerea definitivă a acestora, să stabilească, prin dispoziţie care se aduce la cunoştinţa publică prin afişare la sediul primăriei, locuri speciale pentru afişajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale, ţinând seama de numărul candidaţilor.

-Locurile speciale pentru afişaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetăţeni, astfel încât să poată fi folosite fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea din spaţiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente.

-Locurile speciale pentru afişaj electoral pot fi folosite numai de candidaţii la funcţia de preşedinte şi de partidele care i-au propus.

-Este interzisă utilizarea de către un candidat a locurilor speciale pentru afişaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt candidat.

-Afişajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite prin dispozitia primarului numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor şi numai cu luarea măsurilor impuse de legislaţia în vigoare pentru asigurarea siguranţei cetăţenilor.

-Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiş electoral. Un afiş electoral amplasat în locurile stabilite prin dispozitia primarului nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.

-Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

-Se interzice afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei.

-Activităţile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale şi zonele protejate ecologic.

-Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.

-După încheierea campaniei electorale se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate.

-Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publică, este obligat să asigure integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.

-Primarii pot aproba instalarea pe domeniul public de către candidaţi şi, după caz, de către partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care îi susţin a unor amenajări provizorii în scopul distribuirii de materiale de propagandă electorală, dacă prin amplasarea lor nu se instituie restricţii de circulaţie rutieră sau pietonală.

[22] Conform art. 55 lit. ab din Legea nr. 370/2004, constituie contraventie nerespectarea dispoziţiilor art. 43 al. 4, care prevad:

– La plecarea din sectia de votare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sigilează intrarea în localul de vot prin aplicarea ştampilei de control pe o bandă de hârtie. Este interzisă părăsirea localului de vot, de catre oricine, cu ştampila de control, ştampile cu menţiunea «VOTAT», buletine de vot sau liste electorale.

[23] Conform art. 55 lit. ac din Legea nr. 370/2004, constituie contraventie nerespectarea dispoziţiilor art. 48 al. 1 lit. c, care prevad:

– După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, stabileşte numărul alegătorilor înscrişi în copia listei electorale permanente; este interzis, cu excepţia prevăzută la art. 44 alin. (6), sub sancţiunea legii, ca pe aceste documente să existe ştersături, modificări sau completări; rezultatul numărării se va înscrie la pct. a) din procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1)

[24] Spre exemplu, legea permite ca, in cazul in care un alegator, din motive intemeiate, nu poate semna in lista electorala, preşedintele sectiei de votare sa faca o menţiune în listă, in acest sens, mentiune catre trebuie confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral – art. 44 al. 6 teza finala din Legea nr. 370/2004.

[/toggle]

 

Caz special: mai mulți alegători în aceeași cabină – contravenție scăpată din vedere

 

Este de menționat situația inedită a unei contravenții ce a fost introdusă în anul 2012 (art. 153 pct. 5 din Legea nr. 187/2012) în Legea nr. 307/2004, dar cu privire la care legiuitorul a omis să prevadă sancțiunea aplicabilă și organul compentent să o constate și să o sancționeze. Este vorba despre contravenția prevăzută de art. 55 lit. r/1 din Legea nr. 307/2004 și care constă în nerespectarea restricțiilor privind prezenţa altor persoane în cabina de vot[1].

Pentru această contravenție, până în prezent, nu este prevazută în art. 55 din Legea nr. 307/2004 o anumită sancțiune[2] și nici cine o poate constata și sancționa[3], deși în acel articol 55 din lege sunt prevăzute toate sancțiunile și toate organele constatatoare pentru toate celelalte contravenții în materia alegerilor prezidențiale. Este posibil ca modificările dese și abrupte ale legislației electorale, inclusiv prin introducerea de contravenții, să facă foarte greu de gestionat pentru legiuitor problema necesarelor corelări de texte.

Consecința directă a acestei omisiuni este că respectiva contravenție nu poate fi constatată și sancționată în mod valid, simpla ei prevedere în lege neavând decât rolul unei recomandări de bune practici.

 

–––

[1] Potrivit art. 44 al. 8 din Legea nr. 370/2004, prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

[2] Potrivit art. 3 al. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, actele normative prin care se stabilesc contravenţii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea; în cazul sancţiunii cu amendă se vor stabili limita minimă şi maximă a acesteia.

[3] Potrivit art. 15 al. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează acea contravenţie, denumite în mod generic agenţi constatatori.

 

Prevăzute de Legea alegerilor europarlamentare

În art. 53 din Legea nr. 33/2007 sunt prevăzute numeroase contravenții legate de pregătirea și desfășurarea alegerilor europarlamentare. După cuantumul amenzii contravenționale prevăzute de lege, acestea sunt de trei feluri.

I. Amenda contravențională de la 4.500 lei la 10.000 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:

–        înscrierea cu bună ştiinţă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente sau speciale

 –        înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot

–        neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale

–        distribuirea de băuturi alcoolice în timpul adunărilor electorale

–        consumarea de băuturi alcoolice în timpul adunărilor electorale

–        tipărirea, fără drept, de buletine de vot în vederea utilizării acestora în ziua alegerilor

–        înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul/documentul de identitate

–        înmânarea buletinului de vot unui alegător care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei

–        nerespectarea art. 46 al. 8, care prevede: “Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.”

–        neaplicarea ştampilei cu menţiunea „VOTAT” sau a timbrului autocolant pe actul/documentul de identitate

–        reţinerea, fără motive întemeiate, a actului/documentului de identitate de către membrii biroului electoral al secţiei de votare

–        nerespectarea art. 36, care prevede: “(1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

 a) ale electoratului – de a primi informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul la vot în cunoştinţă de cauză;

 b) ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi candidaţilor independenţi – de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;

 c) ale radiodifuzorilor – de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.

 (2) Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi.”

– nerespectarea art. 37 alin. (1)-(3) şi (5), care prevede: “(1) În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii:

   a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul;

   b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată;

   c) dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare;

   d) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.

   (2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

   (3) Cu 48 de ore înainte de ziua de referinţă este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.

   (5) În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.”

– nerespectarea art. 38 alin. (2)-(4), care prevede: “(2) Accesul partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radio şi televiziune este gratuit. Posturile private de radio şi televiziune vor practica acelaşi tarif pe emisiune şi pe unitate de timp pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, iar timpii de antenă oferiţi acestora trebuie să fie proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat de către posturile private de radio şi televiziune atrage sancţionarea acestora. Sancţiunile sunt stabilite prin decizii ale Consiliului Naţional al Audiovizualului.

   (3) Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.

   (4) În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune stabilesc, în baza comunicării efectuate de către Biroul Electoral Central, orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă pentru accesul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radio şi televiziune, având în vedere următoarea pondere din timpii de antenă alocaţi:

   a) 4/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European şi care participă la alegeri, precum şi alianţelor politice sau electorale dintre acestea;

   b) 1/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu au membri în Parlamentul European care participă la alegeri, precum şi candidaţilor independenţi.”

II. Amenda contravențională de la 1.500 lei la 4.500 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:

– semnarea listei de susţinători cu încălcarea art. 18, care prevede: “(1) Un alegător poate susţine un singur/o singură partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau candidat independent.

   (2) Lista susţinătorilor constituie un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. În finalul listei, persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi cel al declaraţiei pe propria răspundere sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.” (e vorba de Hotărârea Guvernului nr. 77/2007 privind modelul listei de alegători ce susţin partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale, precum şi cel al listei de alegători ce susţin candidatul independent la alegerile pentru membri din România în Parlamentul European)

-folosirea semnului electoral inregistrat la BEC de altcineva (folosirea semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, o alianţă politică, alianţă electorală sau candidat independent, de către un alt partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică, alianţă electorală sau candidat independent)

-refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi

-continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia

-sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale ori candidat independent

-încălcarea condiţiilor de acreditare de către persoanele acreditate şi operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăţilor comerciale ori ai organizaţiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie

-nerespectarea art. 34, care prevede: “(1) Pe teritoriul naţional, operaţiunile electorale se desfăşoară în secţiile de votare organizate conform Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

      (7) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua de referinţă.

   (8) În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (7), pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

   (9) Numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabileşte de către ministrul afacerilor externe, prin ordin. În termenul prevăzut la alin. (5), ministrul afacerilor externe aduce la cunoştinţă publică numerotarea fiecărei secţii de votare din străinătate, precum şi locurile de desfăşurare a votării.

   (10) Sediile secţiilor de votare prevăzute la alin. (7) şi (8) se organizează şi se dotează prin grija Ministerului Afacerilor Externe. În acest scop, Ministerul Finanţelor Publice alocă fondurile necesare.” Observatie: alin. (2)-(6) ale art. 34 au fost abrogate prin OUG nr. 4/2014.

– nerespectarea art. 45 alin. (12), care prevede: “(12) În ziua votării, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare prevăzut la alin. (6)”, adica “şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m.”

III. Amenda contravențională de la 1.000 lei la 2.500 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:

-păstrarea registrelor cu listele electorale permanente sau a registrelor cu listele electorale speciale în condiţii necorespunzătoare

-neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente şi în listele electorale speciale (de exemplu, comunicarea semnelor electorale catre BEC, comunicarea de catre partide etc. catre biroul electoral judetean/Bucuresti a listei reprezentanţilor lor în birourile electorale ale secţiilor de votare)

-efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente şi în listele electorale speciale de către persoane neautorizate

-necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente sau al listei electorale speciale existente la primărie

-încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 20 alin. (1), care prevede: “(1) În termen de 24 de ore de la înregistrare, Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică listele de candidaţi şi candidaturile independente pe care le-a primit, prin afişare la sediul său, la sediile birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi la sediul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, precum şi prin intermediul Societăţii Române de Televiziune şi al Societăţii Române de Radiodifuziune.”

-distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c), respectiv cu exceptia dispozitiei scrise a primarului prin care rezolva orice neconcordanţă între lista electorală specială şi copia de pe aceasta si cu exceptia radierii din listele de la sectie a persoanei care voteaza pe baza unui extras de pe lista electorală suplimentară (cazul alegătorilor netransportabili din motive de boală sau invaliditate pentru care se dispune urna mobila=speciala; acestia vor vota pe baza unui extras de pe lista electorală suplimentară, iar persoanele înscrise în extrasul de pe lista electorală suplimentară trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secţie, pentru a nu figura pe mai multe liste)

-nerespectarea art. 35 alin. (2), adica organizarea de mitinguri, adunari, marsuri neautorizate (art. 35 al. 2 prevede: “(2) În campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare.”)

-nerespectarea art. 35 alin. (4), adica organizarea/desfasurarea de actiuni de campanie electorala in locuri interzise: unitati militare, de invatamant, reprezentante diplomatice, penitenciare (art. 35 al. 4 prevede: “(4) În unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.”)

-nerespectarea conditiilor de afisaj electoral, prevazute in  art. 40 alin. (3) – (7), respectiv: “(3) Utilizarea locurilor speciale pentru afişaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi.

   (4) Este interzisă utilizarea de către partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală, organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori candidatul independent a locurilor speciale pentru afişaj electoral astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt/o altă partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori de către un alt candidat independent.

   (5) Afişajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2) numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor şi numai cu luarea măsurilor impuse de legislaţia în vigoare pentru asigurarea siguranţei cetăţenilor.

   (6) Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale care participă la alegeri în condiţiile prezentei legi ori candidat independent poate aplica un singur afiş electoral. Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.

   (7) Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.”

-afişarea listelor electorale şi a copiilor de pe acestea

-vandalizarea afisajului electoral (“deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite”)

-acceptarea de către o persoană de mai multe ori a candidaturii la aceleaşi alegeri pentru Parlamentul European

-nerespectarea deciziilor şi hotărârilor birourilor electorale

-nerespectarea hotărârilor şi instrucţiunilor Autorităţii Electorale Permanente

-refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare, cu excepţia cazurilor în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare datorită mărimii acestuia

-refuzul de a primi şi înregistra o sesizare scrisă înaintată în conformitate cu art. 46 alin. (17), care prevede: “(17) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat să primească şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţi, observatori ori alegători prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înaintează sesizarea în dublu exemplar, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, respectiv locţiitorul acestuia va menţiona pe copia ce rămâne la persoana care înaintează sesizarea faptul că a luat cunoştinţă de sesizarea respectivă şi numărul sub care aceasta este înregistrată.”

-nerespectarea conditiilor de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, prevazute in art. 49 alin. (2), respectiv: “(2) La deschiderea fiecărui buletin, preşedintele citeşte cu voce tare lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise se grupează pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, precum şi pe organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi pe candidaţi independenţi, se numără şi se leagă separat. Voturile nule, listele de candidaţi sau prenumele şi numele candidaţilor independenţi şi voturile valabil exprimate pentru fiecare se consemnează în câte un tabel separat de câte un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte.”

-întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi (Legea 33/2007). Sub acest aspect, sunt relevante prevederile art. 49 al. 3-5: “(3) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va încheia un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:

   a) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă şi în copia de pe lista electorală specială (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:

   a1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă (pct. a1 ≥ pct. b1);

   a2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală specială (pct. a2 ≥ pct. b2);

   b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale existente la secţia de votare, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:

   b1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă, care s-au prezentat la urne;

   b2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală specială, care s-au prezentat la urne;

   b3) numărul total al alegătorilor înscrişi în lista electorală suplimentară, care s-au prezentat la urne;

   c) numărul buletinelor de vot primite (pct. c >/= pct. d + pct. e + pct. f);

   d) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;

   e) numărul voturilor valabil exprimate (pct. e

   f) numărul voturilor nule;

   g) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent;

   h) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor formulate, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate;

   i) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării.

   (4) La pct. h) din procesul-verbal se vor menţiona şi situaţiile în care:

   a) numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente, suplimentare şi speciale;

   b) numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate diferă de numărul total de buletine de vot primite.

   (5) Procesul-verbal se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi de ceilalţi membri şi va purta ştampila de control a biroului electoral. Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului secţiei de votare nu influenţează valabilitatea procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea.”

-purtarea pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală

-încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri

-refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi. In acest sens, art. 49 al. 7 prevede: “(7) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează, la cerere, o copie de pe procesul-verbal, certificată de către toţi cei care au semnat originalul.” De asemenea, art. 49 al. 11 prevede  ca partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care au participat la alegeri, precum şi candidaţii independenţi pot obţine copii de pe exemplarele fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare, dupa ce au fost trimise de catre biroul electoral judeţean sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea

-afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei (incalcarea art. 40 al. 8)

-afectarea în orice fel, prin activităţi de propagandă electorală, a spaţiilor verzi, a rezervaţiilor naturale şi a zonelor protejate ecologic (incalcarea art. 40 al. 9)

-folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală (incalcarea art. 40 al. 10)

-difuzarea, după încheierea campaniei electorale, de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate (incalcarea art. 40 al. 11).

CONSTATAREA CONTRAVENȚIILOR ȘI A INFRACȚIUNILOR. 

Ce pot face cetățenii

1. Cetățeanul “obișnuit” nu poate constata săvârșirea unei contravenții, întrucât legea nu-i permite acest lucru. Dacă asistă la o contravenție în derulare/desfășurare, cetățeanul este martor la comiterea contravenției și îi poate sesiza pe cei abilitați legal, pentru ca aceștia să constate respectiva contravenție (atâta vreme cât ea se află în desfășurare).

Pentru a exista o constatare “valabilă” (legala) a săvârșirii unei contravenții este necesar ca agentul constatator abilitat de lege să observe nemijlocit (prin propriile simțuri) derularea/comiterea acelei fapte contravențonale.

În lipsa observării/constatării nemijlocite de către agentul constatator a comiterii contravenției, fotografiile sau înregistrările audio/video ale cetățeanului “obișnuit” nu pot constitui temeiuri pentru întocmirea ulterioară a unui act oficial de constatare a săvârșirii contravenției. În schimb, dacă există deja o constatare oficială, cetățeanul care a asistat la comiterea acelei contravenții poate fi martor, iar fotografiile/înregistrările pe care le-a făcut pot întări depoziția sa ca martor.

Potrivit legilor electorale amintite mai sus, constatarea și sancționarea (amendarea) contravențiilor legate de alegeri se face de către unul dintre agenții constatatori menționati mai jos, cu precizarea că se aplică principiul “specializării”, adică agentul constatator abilitat de lege diferă în funcție de natura contravenției. Astfel, pot constata și sancționa contravențiile, după caz:

– ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul poliției și jandarmeriei (pentru contravenții ce țin de ordinea și liniștea publică)

– preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral de sector sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate (pentru faptele săvârşite de către membrii biroului electoral)

– preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora.

– preşedintele Biroului Electoral Central.

– împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente.

– Consiliul Naţional al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi, pentru faptele comise de radiodifuzori (generic vorbind, fapte care afectează desfăşurarea în audiovizual a unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte)

Pentru o mai mare accesibilitate a reglementării legale, am indicat în dreptul fiecărei contravenții prezentate mai sus și organul/agentul abilitat de lege să constate și să sancționeze respectiva contravenție.

Cuantumul amenzii care urmează a fi efectiv achitată, este de subliniat că, potrivit art. 56 al. 3 din Legea nr. 370/2004, indiferent de amenda aplicată în concret pentru o anumită faptă și persoană, cel sancționat va putea plăti doar ½ din minimul amenzii prevăzute de lege pentru contravenția respectivă, dacă achită suma reprezentând ½ din mimim pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia. Agentul constatator este obligat să facă menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

2. În cazul infracțiunilor, situația este oarecum diferită de cea a contravențiilor, în sensul că infracțiunile pot fi constatate și ulterior datei comiterii, nu doar în momentul săvârșirii.

In cazul unei infractiuni electorale, sesziarea poate fi adresata politiei sau parchetului, dupa regulile generale de sesizare in legatura cu savarsirea unei fapte penale prevazute in Codul de procedura penala.

Daca un cetatean asista la comiterea unei infractiuni si, cu acea ocazie, efectueaza fotografii/inregistrari, este util sa puna la dispozitia organului de urmarire penala (politie, procuror) acele fotografii/inregistrari, pentru initierea sau continuarea cercetarii/urmaririi penale.

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/04/alegeri.jpg 394 700 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-09-10 13:44:242020-09-10 13:53:18Care sunt contravențiile și infracțiunile electorale

Liberties.eu, prima platformă europeană pentru drepturile omului, și în limba română

14/05/2014/în Drepturi Civile, Resurse Utile, Slider /de Rasista

APADOR-CH și alte 11 organizații de drepturile omului din Europa au pus bazele celui mai complex site de activism civic – liberties.eu. Este scris de ONG-uri și tradus în 12 limbi.

facebook-liberties.eu

Ești deranjat de faptul că opiniile extremiste câștigă prea mult teren în Europa? Nu-i așa că nu-ți place să îți faci griji în legătură cu libertatea internetului? Ai refuza incriminarea consumului de droguri sau restricțiile cu privire la avort? Ești îngrijorat de lipsa preocupării UE pentru garantarea drepturilor tale și a drepturilor a 500 de milioane de concetățeni?

Alătura-te liberties.eu! – Fă-ți vocea auzită, semnează petiții și acționează alături de noi pentru o Uniune Europeană mai liberă, mai echitabilă și mai justă.

„Europa se confruntă cu cea mai mare criză a drepturilor omului, de la Războiul Rece încoace”, se arată în ultimul raport al Consiliul Europei (CoE). Thorbjorn Jagland, secretarul general al CoE, avertizează că lipsa mecanismelor democratice de control și verificare, lipsa unei mass-media libere și a unui sistem judiciar independent sunt cauzele existenței corupției pe scară largă și a abuzului de putere. Jagland cere crearea unei „noi agenții de securitate pan-europene” pentru a pune capăt abuzurilor.

Motivate de aceleași preocupări, 12 dintre cele mai respectate organizații europene care activează în domeniul drepturilor omului și a libertăților civile au format Platforma Europeană pentru Libertăți civile. Noul website – www.liberties.eu – are scopul de a informa și a mobiliza cetățeni europeni care susțin cauze cu adevărat importante pentru ei, cauze existente în jurul lor, dar și în întreaga Europă.

Spre deosebire de alte website-uri similare, noi oferim știri cu privire la libertăți civile, în 12 limbi, și mai multe instrumente de acțiune civică sunt în curs de creare. Prin intermediul conturilor de Facebook sau Google+ poți fi permanent la curent cu acțiunile noastre, poți trimite scrisori deschise, semna petiții, vota sau cere informații de interes public, totul cu un singur clic. Urmărește-ne pe Facebook sau Twitter și rămâi la curent cu privire la situația drepturilor omului din țara ta și din întreaga Europă.

Prima platformă mass-media europeană și multilingvă în domeniul drepturilor omului și a libertăților civile, liberties.eu, a fost lansată la 14 mai, înainte de alegerile parlamentare europene din 2014, pentru a deveni sursa primară de știri și campanii cu privire la libertățile civile, adresate cetățenilor activi, factorilor de decizie, ONG-urilor și mass-media. Liberties.eu încurajează cooperarea dintre toți cititorii și partenerii săi, pentru a stimula acțiune și schimbări pozitive pe întregul continent.

Credem că până acum barierele lingvistice au constituit o provocare majoră pentru crearea unei reprezentări puternice a intereselor civile. De aceea am ales să lucrăm cu mai mulți traducători și 12 ONG-uri din statele membre ale UE pentru a garanta o acoperire completă a cauzelor care contează pentru oameni, și pentru a face aceste informații disponibile în limba maternă a cât mai multor cetățeni europeni.

Am creat liberties.eu pentru a oferi cetățenilor UE o platformă unde pot să își unească forțele, să contribuie la creșterea gradului de conștientizare și de interes în cauzele lor în interiorul și în afara țării lor și pentru a permite cooperarea pe probleme transfrontaliere care contează pentru noi toți!

Liberties.eu este disponibil în următoarele 12 limbi: Bulgară, Cehă, Olandeză, Engleză, Franceză, Greacă, Maghiară, Italiană, Lituaniană, Poloneză, Română, Spaniolă.

Rețelele sociale Liberties.eu:

www.facebook.com/liberties.eu

www.youtube.com/LibertiesEU

www.twitter.com/LibertiesEU

Relații cu presa: info@liberties.eu

Aflați mai multe despre ONG-urile partenere la: http://www.liberties.eu/en/organisations

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/05/liberties-e1400493848884.jpg 444 657 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-05-14 09:05:472014-05-14 09:27:48Liberties.eu, prima platformă europeană pentru drepturile omului, și în limba română

Ce este discursul instigator la ură și cum poți lupta cu el

07/05/2014/în Resurse Utile /de Rasista

 

1.Ce este discursul instigator la ură.

Discursul instigator la ură („hate speech”) este o noțiune cu un conținut variabil în literatura de specialitate. 

Cu toate acestea, el poate fi caracterizat drept un discurs destinat atacării, intimidării, umilirii, discreditării sau incitării la violentă ori la acțiuni care pot produce prejudicii împotriva unei persoane sau unui grup de persoane pe motiv de rasă, etnie, naționalitate,  vârstă, religie, sex, categorie socială, orientare sexuală, infectare cu HIV, dizabilitate.

O diferență între discursul în termeni mai violenți și discursul instigator la ură poate fi aceea că, în caz de hate speech, singurul mesaj transmis (sau, măcar, cel dominant în mod clar) este ură față de o categorie de persoane, ură întemeiată pe motivele prezentate mai sus.

În acest sens, pe siteul USLegal, site destinat informării cu privire la chestiuni juridice curente a comercianților, avocaților, corporațiilor și a altor persoane interesate sau în nevoie de sfaturi juridice,  la Secțiunea „Legal Definitions & Legal Terms” este prezentată definiția noțiunii de „Hate Speech” după cum urmează:

„Discursul instigator la ură nu transmite niciun alt înțeles decât exprimarea urii față de un grup, mai ales în circumstanțe de natură  să  provoace violentă. În primul rând, este o incitare la ură împotriva unui grup de persoane definit pe criterii de rasă, etnie, naționalitate, gen, religie, orientare sexuală și altele asemenea. Discursul instigator la ură poate avea orice formă de exprimare considerată ofensatoare de către grupurile rasiale, etnice și religioase sau de minoritățile discrete ori de femei.”

Recomandarea nr. R (97) 20 din 1997 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei este dedicată „Hate Speech”.

În anexa la recomandare, mai exact în preambulul anexei  (intitulat „Scopul”) există și o definiție a discursului instigator la ură, după cum urmează:

„Termenul „discurs instigator la ură” trebuie înțeles ca acoperind toate formele de exprimare care răspândesc, incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de ură bazate pe intoleranță, inclusiv: intoleranță exprimate prin naționalism agresiv și prin etnocentrism, discriminare și ostilitate față de minorități, migranți și persoane de origine imigrantă.”[1]

2. Sancționarea legală a discursului instigator la ură

Atunci când un discurs purtat în termeni mai violenți, în stil pamfletar sau nu, capătă trăsăturile discursului instigator la ură, el va putea fi asimilat unui act de incitare la discriminare și sancționat ca atare.

Discursul instigator la ură este sancționabil pe mai multe căi și de mai multe autorități, cu mențiunea că, de regulă, este posibil cumulul sancțiunilor aplicate de diferitele autorități, după cum urmează:

  •  –           Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)
  •  –           Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)
  •  –           Avocatul Poporului (cu precizarea că nu poate emite decât recomandări)
  •  –           Instanța de judecată civilă
  •  –           Parchetul/poliția și instanța de judecată penală

Este de menționat că Memorandumul explicativ la Recomandarea nr. R (97) 20 conține la pct. 33 și 34 puncte de vedere care ar trebui luate în considerare cu prioritate atunci când  este vorba despre sancționarea discursului instigator la ură. Astfel:

1. Sancționarea unei persoane pentru discurs instigator ură cu o amendă sau cu o pedeapsă cu închisoarea poate, în multe cazuri, să fie ineficientă în schimbarea/modificarea opiniilor și ideilor acelei persoane. Mai eficientă ar fi o sancțiune de activitate în folosul comunității, sub forma prestării de muncă pentru sau în cadrul comunității insultate. Această sancțiune, prin conținutul său educațional specific, ar face mai probabilă o schimbare a atitudinii și percepției persoanei respective, pusă în situația de a înțelege mai bine și de a respecta grupul/grupurile vizate.

2. Legea penală nu prevede intodeauna cele mai potrivite măsuri pentru anumite cazuri de discurs instigator la ură. Pentru combaterea discursului instigator la ură, mai multă flexibilitate prezintă mijloacele prevăzute de legea civilă.  Opinăm că noțiunea de „lege civilă” ar trebui înțeleasă în sensul mai general, de orice reglementare care nu are caracter penal.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

 

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a fost înființat prin art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

CNCD este autoritatea publică în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridicăƒ, aflatムsub control parlamentar (Colegiul director, compus din 9 membri cu rang de secretar de stat, este ales pe termen de 5 ani în ședința comună a deputaților și senatorilor) și totodată garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internăƒîn vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte.

Organizarea şi funcţionarea CNCD au fost reglementate prin HG nr. 1194/2001. Prin Ordinul Președintelui CNCD nr. 144/2008 a fost aprobată Procedura internă de soluționare a petițiilor și sesizărilor de către CNCD.

Potrivit acestor reglementări, o persoană care se consideră discriminată (inclusiv printr-un discurs instigator la ură) se poate adresa CNCD cu o petiție, în termen de cel mult 1 an de la data săvârșirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoștință de săvârșirea ei.

CNCD mai poate fi sesizat cu petiție și de organizațiile neguvernamentale care au ca scop protecția drepturilor omului sau care au interes legitim în combaterea discriminării în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate și aduce atingere unei comunităti/grup de persoane ori dacă aduce atingere unei persoane fizice și aceasta cere ONGului să formuleze petiția (art. 28 din OG 137/2000; art. 8 din Ordinul Președintelui CNCD nr. 144/2008).

De asemenea, CNCD se poate sesiza din oficiu (art. 19 al. 2 din ordonanță), desigur, în termenul de 1 an menționat mai sus. Autosesizarea (sesizarea din oficiu) cu privire la orice situație, anunț sau eveniment, în privința cărora există indicii cu privire la existența unor fapte care presupun săvârșirea unei fapte de discriminare, poate fi inițiată de oricare membru al Colegiului director, prin întocmirea unei note de autosesizare, motivată (art. 13 din Ordinul Președintelui CNCD nr. 144/2008).

Totuși, dacă o persoană a pierdut termenul de 1 an pentru sesizarea CNCD, ea poate formulă o acțiune separată la instanță civilă, în termen de 3 ani de la data săvârșirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoștință de săvârșirea ei. Detalii cu privire la această acțiune se găsesc în secțiunea intitulată a „Instanța de judecată civilă”.

OG 137/2000 prevede mai multe fapte de discriminare care constituie contravenții. Discursul instigator la ură poate fi încadrat, cel mai exact, în contravenția prevăzută în art. 15 din ordonanță, care se referă explicit și la fapte de „instigare”.

Astfel, potrivit art. 15 din OG 137/2000, constituie contravenție, dacă fapta nu intră sub incidența legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandă naționalist-șovină, de instigare la ură rasială sau națională, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități și legat de apartenența acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia.

Această contravenție se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 30.000 lei, dacă discriminarea/instigarea la ură vizează o persoană fizică sau cu amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei, dacă discriminarea/instigarea la ură vizează un grup de persoane sau o comunitate. 

Sancțiunea se stabilește de către CNCD, prin hotărâre a Consiliului director, și poate fi aplicată atât persoanei fizice, cât și persoanei juridice.

 Pe lângă amenda contravențională, CNCD poate obliga partea care a săvârșit fapta de discriminare să publice, în mass-media, un rezumat al hotărârii sale prin care a constatat săvârșirea contravenției.

CNCD poate dispune restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare (art. 20 al, 3 din ordonanță), dar cu următoarele limitări stabilite prin decizia nr. 997/2008 a Curții Constituționale: CNCD nu are competență ca, în cadrul activității sale jurisdicționale, să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

CNCD nu poate acorda daune morale sau materiale. Pentru obținerea de daune, partea interesată va trebui să formuleze o acțiune separată la instanța civilă. Detalii cu privire la această acțiune se găsesc în secțiunea intitulată „Instanța de judecată civilă”.

Petitita adresată CNCD poate fi formulată în scris și transmisă Consiliului printr-un mijloc legal (poștă, fax, e-mail) sau oral, prin notă de audiență. În cazul sesizării orale se întocmește o notă, care cuprinde elementele petiției și se constituie în petiție cu acordul petentului (art. 9 din Ordinul Președintelui CNCD nr. 144/2008).

Model de petiție către CNCD

Petițiile anonime se vor clasa, dar cele în care nu se precizează domiciliul sau reşedinţa petentului, pot fi luate în considerare dacă există indicii că datele respective vor fi comunicate ulterior.

Petiția adresată CNCD se înregistrează în Registrul de intrare-ieșire a corespondenței și se constituie în dosar, care primește un număr. Dosarul cuprinde un opis referitor la documente. Filele dosarului se numerotează.

Pentru soluționarea cauzei ce face obiectul dosarului, CNCD (Colegiul director) desfășoară o procedura similară cu cea a instanței, care presupune citarea părților, posiblitatea asistării/reprezentării părților (petent/reclamat) de către avocat, pregătirea apărării, administrarea de probe, audieri și dezbateri.

O prevedere importantă se referă la sarcina probei într-un caz de discriminare. Regula general aplicabilă într-un litigiu civil este că partea care face o afirmație trebuie să o și dovedească. În cazul discriminării, această regulă nu se aplică pe deplin. Astfel, partea care afirmă că a fost discriminată nu trebuie să facă dovadă integrală a discriminării, fiind suficient să probeze doar existența unor fapte care permit a se presupune/prezuma existența unei discriminări directe sau indirecte, situație în care persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare (art. 20 al. 6 teza I din .OG 137/2000; art. 72 din Ordinul Președintelui CNCD nr. 144/2008).

CNCD trebuie să soluționeze petiția/sesizarea din oficiu în termen de 90 de zile de la data sesizării (art. 20 al. 7 din OG 137/2013).

CNCD se pronunță asupra petiției/sesizării din oficiu prin hotărâre a Colegiului director, care va cuprinde: numele membrilor Colegiului director care au emis hotărârea, numele, domiciliul sau reședința părților, obiectul sesizării și susținerile părților, descrierea faptei de discriminare, motivele de fapt și de drept care au stat la bază hotărârii Colegiului director, modalitatea de plată a amenzii, dacă este cazul, calea de atac și termenul în care aceasta se poate exercita.

Hotărârea se comunică părţilor în termen de 30 de zile de la adoptare şi produce efecte de la data comunicării. Ea poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ (curtea de apel), în termen de 15 zile de la data comunicării. Hotărârile care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu.

Practic, atacarea hotărârii CNCD la instanța de contencios administrativ constă în formularea unei cereri adresată curții de apel – secția de contencios administrativ și fiscal. Competența, în primă instanță revine curții de apel, deoarece este vorba despre contestarea unui act emis de o autoritate publică centrală (CNCD), astfel că se aplică regula din art. 10 al. 1 teza II din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Hotărârea de primă instanță a curții de apel poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum prevede art. 20 al. 1 din Legea nr. 554/2004. Odată cu pronunțarea hotărârii din recurs, cauza este soluționată irevocabil.

Riscurile formulării unei petiții la CNCD și folosirii căilor de atac (procesele de la instanță de fond și instanță de recurs) privesc suportarea unor cheltuieli în cazul pierderii litigiului, care înseamnă:

-plata cheltuielilor de judecată efectuate de către cealaltă parte, care a câștigat litigiul, cu ocazia reprezentării/asistării de avocat în față CNCD

-plata cheltuielilor de judecată efectuate de către cealaltă parte, care a câștigat procesul, cheltuieli în care un loc imporant îl ocupă onorariul de avocat, la instanța de fond și instanța de recurs.

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a fost înființat prin art. 10 din Legea nr. 504/2002 – legea audiovizualului și este o autoritate publică autonomă sub control parlamentar (cei 11 membri sunt numiți pe termen de 6 ani în ședința comună a deputaților și senatorilor) și garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale.

Potrivit art. 10 al. 5 din Legea 504/2002, CNA se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizat de către orice persoană interesată printr-o plângere, atunci când un radiodifuzor (furnizor de programe radio sau tv) încalcă prevederile legale, normele de reglementare în domeniu ori obligațiile înscrise în licența audiovizuală.

 Pe siteul CNA se află un formular pentru adresarea de sesizări către CNA, inclusiv pentru cazuri de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex sau orientare sexuală.

Art. 40 din Legea 504/2002 prevede că este interzisă difuzarea de programe care conţin orice formă de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare sexuală.

De asemenea, prin Decizia nr. 220/2011, CNA a adoptat Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, care, în art. 47, prevede că este interzisă difuzarea în programele audiovizuale a oricăror forme de manifestări antisemite sau xenofobe, precum si orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.

Potrivit art. 90 al. 1 lit. g din Legea 504/2002, constitutie contravenție programarea şi furnizarea de programe care încalcă interdicția de difuzare de programe care conţin orice formă de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare sexuală.

Această contravenție se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei. În cazul în care CNA apreciaza că efectele faptei concrete sunt minore, va adresa doar o somaţie publică de intrare în legalitate.

Radiodifuzorul căruia i s-a aplicat o sancţiune sau i s-a adresat o somaţie de intrare în legalitate de către CNA are obligaţia de a comunica publicului, în 24 de ore, motivele şi obiectul sancţiunii sau ale somaţiei, în formularea transmisă de CNA. În caz contrar, se va aplica o amendă contravenţională de la 2.500 lei la 50.000 lei.

În cazul săvârşirii repetate a acestei contraventii, CNA poate decide, gradual, aplicarea uneia dintre următoarele sancţiuni, potrivit art. 95 din Legea 504/2002:

  • -obligarea radiodifuzorului de a difuza timp de 10 minute, între orele 19,00 şi 19,10, numai textul deciziei de sancţionare;
  •  -obligarea radiodifuzorului de a difuza timp de 3 ore, între orele 18,00 şi 21,00, numai textul deciziei de sancţionare;
  •  -reducerea cu până la jumătate a termenului de valabilitate a licenţei audiovizuale, cumulată cu obligarea radiodifuzorului de a difuza timp de 10 minute, între orele 19,00 şi 19,10, numai textul deciziei de sancţionare .

De asemenea, potrivit art. 95/1 din Legea 504/2002, CNA poate decide aplicarea sancțiunii „supreme”, retragerea licenţei audiovizuale,  în cazul săvârșirii repetate de către furnizorul de servicii media a uneia dintre următoarele fapte:

  • –incitarea publicului la ură naţională, rasială sau religioasă;
  • -incitarea explicită la violenţă publică;
  • -incitarea la acţiuni care au drept scop disoluţia autorităţii de stat;
  • -incitarea la acţiuni teroriste.

Deciziile de sanctionare emise de CNA pot fi atacate la curtea de apel – secţia de contencios administrativ și fiscal. În cazul deciziilor de sancționare emise de CNA pentru abateri repetate, hotărârea curtți de apel poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel cum prevede art. 95/2 din Legea 504/2002.

Avocatul Poporului (AP)

 

Potrivit art. 13 al. 1 lit. b din Legea nr. nr. 35/1997, Avocatul Poporului soluționează petiţii formulate de persoanele fizice lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăţilor acestora de către autorităţile administraţiei publice (ministere, agenții/oficii/structuri guvernamentale, deconcentrate, consilii județene și locale, primari, prefecți etc).

Unul dintre drepturile fundamentale este și cel de a nu fi discriminat, prevăzut în toate reglementările internaționale importante. Spre exemplu, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului este dedicat și are ca titlu „interzicerea discriminării”, iar Protocolul nr. 12 la aceeași Convenție prevede „interzicerea generală a discriminării:

Ca atare, o persoană/un grup poate susține că i s-a încălcat un drept (de a nu fi discriminat) dacă  efectul unui discurs este de a incita la discriminare împotriva sa.

Este de subliniat că petiția poate fi adresată AP numai dacă încăclarea dreptului (incitarea la discriminare) a fost comisă de către o autoritate a adminstrației publice. Deci, dacă o persoană fizică sau o persoană juridică, alta decât cele din sfera adminstrației publice, încalcă dreptul persoanei/grupului, petiția nu trebuie adresată AP, ci celorlalte autorități competente.

Petiţiile adresate AP sunt scutite de taxa de timbru. Ele trebuie să se facă în scris şi să indice numele şi domiciliul fiecărei persoane fizice lezate în drepturile şi libertăţile acesteia, drepturile şi libertăţile încălcate, precum şi autoritatea administrativă ori funcţionarul public în cauză.

Nu vor fi luate în considerare petiţiile anonime.

Nu fac obiectul activităţii AP şi vor fi respinse fără motivare petiţiile privind actele emise de Camera Deputaţilor, de Senat sau de Parlament, actele şi faptele deputaţilor şi senatorilor, ale Preşedintelui României, ale Curţii Constituţionale, ale preşedintelui Consiliului Legislativ, ale autorităţii judecătoreşti, precum şi ale Guvernului, cu excepţia legilor şi ordonanţelor.

Termenul de sesizare a AP este de cel mult 1 an de la data la care s-au produs încălcările drepturilor şi libertăţilor ori de la data la care persoana în cauză a luat cunoştinţă de ele

Model de sesizare către Avocatul Poporului

AP are dreptul să facă anchete proprii, să ceară autorităţilor administraţiei publice orice informaţii sau documente necesare anchetei, să audieze şi să ia declaraţii de la conducătorii autorităţilor administraţiei publice şi de la orice funcţionar care poate da informaţiile necesare soluţionării petiţiei, în condiţiile prezentei legi.

În cazul în care AP constată că petiţia persoanei fizice lezate este întemeiată, se va adresa în scris autorităţii administraţiei publice care a încălcat drepturile persoanei fizice şi va cere să reformeze sau să revoce actul administrativ şi să repare prejudiciile produse, precum şi să repună persoana fizică lezată în situaţia anterioară.

Autorităţile publice în cauză au obligatia să ia de îndată măsurile necesare pentru înlăturarea ilegalităţilor constatate de AP, repararea prejudiciilor şi înlăturarea cauzelor care au generat sau au favorizat încălcarea drepturilor persoanei lezate şi vor informa despre aceasta AP.

Desi AP poate emite numai recomandări (art. 21 din Legea 35/1997), faptul că legea prevede obligația autorităților publice de a lua măsurile necesare în raport de constatările AP (art. 23 al. 2 din Legea 35/1997), conferă acestor recomandări un caracter oarecum mai puternic decât cel de simple informări cu caracter facultativ. Desigur, depinde și de cât de mult este decis AP ca, în practică, să urmărească și să insiste, în limitele legii, pentru ca recomandările sale să fie respectate.

În cazul în care autoritatea administraţiei publice sau funcţionarul public nu înlătură, în termen de 30 de zile de la data sesizării, ilegalităţile comise, legea prevede că AP se va adresea, după caz, autorităţilor administraţiei publice ierarhic superioare sau prefectului, care au obligatia să îi comunice, în termen de cel mult 45 de zile, măsurile luate

Dacă nici autorităţile administraţiei publice ierarhic superioare sau prefectul nu reactionează, AP va putea sesiza Guvernul, întrucat are dreptul să sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administraţiei publice centrale şi al prefecţilor.

Dacă nici Guvernul nu reacționează și nu adoptă, în termen de cel mult 20 de zile, măsuri privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de AP, el va comunica acest fapt Parlamentului.

AP este obligat să aducă la cunoştinţa persoanei care i-a adresat petiţia modul de soluţionare.

 

Instanța de judecată civilă

 

Potrivit art. 27 din Ordonanţa nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, persoana care se consideră discriminată poate formula în faţa instanţei de judecată civile o cerere/actiune pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun.

De asemenea, potrivit art. 28 din OG 137/2000, organizaţiile neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului sau care au interes legitim în combaterea discriminării pot formula o astfel de cerere în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate şi aduce atingere unei comunităţi/grup de persoane ori dacă aduce atingere unei persoane fizice și aceasta cere ONG-ului să formuleze acțiunea.

Cererea/acțiunea civilă este scutită de taxă judiciară de timbru şi nu este condiţionată de sesizarea CNCD (art. 27 al. 1 din OUG 137/2000).

Cu alte cuvinte, victima discriminării/instigării la discriminare sau, după caz, ONG-ul, se poate adresa direct instanței civile de judecată (care este diferită de instanța de contencios administrativ, unde poate contesta soluția de la CNCD) pentru obținerea remediilor cuvenite. 

Termenul pentru introducerea actiunii civile este de 3 ani şi curge de la data săvârşirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei.

Judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a CNCD.

Persoana interesată va prezenta fapte pe baza cărora poate fi prezumată existenţa unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că nu a avut loc o încălcare a principiului egalităţii de tratament.

În faţa instanţei civile se poate invoca orice mijloc de probă, respectând regimul constituţional al drepturilor fundamentale, inclusiv înregistrări audio şi video sau date statistice.

La cerere, instanţa poate dispune retragerea sau suspendarea de către autorităţile emitente a autorizaţiei de funcţionare a persoanelor juridice care, printr-o acţiune discriminatoare, cauzează un prejudiciu semnificativ sau care, deşi cauzează un prejudiciu redus, încalcă în mod repetat prevederile OUG 137/2000.

Hotărârea pronunţată de instanţa de judecată se comunică CNCD. 

Răspunderea civilă delictuală, cum este și cea generată de încălcarea dreptului de a nu fi discriminat, este reglementată Codul civil (Legea nr. 287/2009). Relevante sunt următoarele prevederi:

  • Art. 1349 din Codul civil prevede că orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
  • De asemenea, art. 1357 din Codul civil prevede că acela care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.
  • Potrivit art. 1386 Cod civil, repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească.

 

Autorul actului ilicit poate fi chemat de victimă direct în judecata civilă, fără ca aceasta să se mai adreseze CNCD sau, dacă s-a adresat, fără să aștepte rezultatul de la CNCD.

Totusi, având în vedere că „organismul specializat” în materie de discriminare este CNCD, trebuie subliniat că punctul de vedere al CNCD exprimat prin soluția adoptată în legatură cu o cauză în care se invocă discriminarea are o greutate importantă și în fața instanței civile.

De aceea, dacă într-o cauză solutionată de CNCD s-a stabilit irevocabil că nu a existat discriminare, sunt șanse foarte mici să fie admisă o acțiune civilă formulată ulterior la o instanță civilă, prin care se cer despăgubiri pentru aceeași situație de fapt.

Pe de altă parte, dacă existența discriminării a fost deja stabilită de CNCD, are șanse reale de reușită o acțiune la instanța civilă prin care se solicită despăgubiri pentru acoperirea integrală a prejudiciilor produse prin faptul ilicit (discriminator).

În acest context, trebuie precizat că, potrivit legii, CNCD nu poate acorda daune morale sau materiale, aceste remedii fiind atributul exclusiv al instanței civile.

Din acest motiv, dacă victima discriminării poate face dovada că prejudciul suferit necesită pentru acoperirea integrală și acordarea de daune morale și/sau materiale, ea poate solicita acordarea acestora pe calea unei acțiuni la instanța civila, ulterior hotărârii CNCD, acțiune care are ca sprijin practic important această hotărâre a CNCD.

Riscurile formulării unei acțiuni civile privesc situația pierderii procesului, care înseamnă:

-plata cheltuielilor de judecată efectuate de către cealaltă parte, care a câștigat procesul, cheltuieli în care un loc important îl ocupă onorariul de avocat.

Acțiunea civilă va avea conținutul și forma oricărei cereri de chemare în judecată civilă, astfel cum prevede Codul de procedură civilă. Este recomandabil ca acțiunea civilă să fie redactată și inițiată de un avocat.

Parchetul/poliția și instanța de judecată penală

 

Unele forme ale discursului instigator la ură pot căpăta forma infracţională, situaţie în care se poate adresa parchetului/poliţiei o sesizare penală, prin plângere (atunci când se reclamă încălcarea prin infracţiune a unui drept/interes propriu) sau denunţ (atunci când se reclamă încălcarea prin infracţiune a unui drept/interes al altuia).

Desigur, parchetul/poliţia se poate sesiza şi din oficiu.

Dacă, după efectuarea de verificări şi cercetări, parchetul apreciază că sesizarea este întemeiată, va sesiza, prin rechizitoriu, instanţa de judecată penală, care va putea dispune condamnarea (sanctionararea penală: amendă penală, închisoare sau alte măsuri) a celui vinovat.

Infracţiunea în care ar putea fi încadrat discursul instigator la ură este cea de “incitare la ură sau discriminare” prevăzută de art. 369 din Codul penal (Legea nr. 286/2009) şi care constă în incitarea publicului, prin orice mijloace, la ura sau discriminare împotriva unei categorii de persoane. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 1.800 la 150.000 lei (potrivit art. 61 din Codul penal).

Se poate observa că noua incriminare tratează distinct instigarea la ura de instigarea la discriminare, fiind suficient pentru existenţa infracţiunii că prin fapta comisă să se instige/incite doar la ura împotriva unei categorii de persoane, chiar dacă prin aceasta nu se realizează, practic, o incitare la discriminare.

De asemenea, se observă că nu există infracţiune dacă incitarea la ură vizează una sau chiar mai multe persoane, ci numai dacă este vizată o categorie de persoane. Dar, această categorie poate fi de orice fel, întrucât legea nu limitează în vreun modl categoriile de persoane protejate prin această incriminare. E suficient că se incită la ură împotriva unei categorii de persoane, indiferent care ar fi ea.

Pentru declanşarea anchetei penale în legătură cu săvârşirea acestei infracţiuni nu este obligatorie formularea unei  sesizări (plângere, denunţ) din partea unei persoane, întrucât parchetul/poliţia se poate sesiza din oficiu. Desigur, această nu înseamnă că o persoană nu poate adresa o sesizare şi în acest caz.

Potrivit art. 289 – 290 din Codul de procedura penală (Legea nr. 135/2010), plângerea penală sau denunţul penal trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convenţional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii/denunţului, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de proba, dacă sunt cunoscute. Plângerea/denunţul trebuie semnate.

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/05/hatespeech-W.jpg 376 520 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-05-07 13:53:442020-09-10 13:59:51Ce este discursul instigator la ură și cum poți lupta cu el
Pagina 7 din 9«‹56789›»

Ultimele postări pe blog



Abonare Newsletter:

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Contactați-ne la
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.

© Drepturi de autor - APADOR-CH - Enfold Theme by Kriesi
Scroll to top
Utilizăm cookie-uri pentru ca site-ul să funcționeze optim. Continuând navigarea vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor.