Resurse Utile – Pagina 7

Care sunt contravențiile și infracțiunile electorale

10/09/2014/în Buna guvernare, Resurse Utile /de Rasista

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României nu prevede infracțiuni specifice, ci doar contravenții. Ca de altfel și Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Legea nr. 35/2008 privind alegerile parlamentare și nici Legea nr. 67/2004 privind alegerile locale nu (mai) prevăd infracțiuni specifice.

Aceasta înseamnă că, dacă se comit fapte mai grave decât contravențiile în legătură cu alegerile, caracterul lor penal va fi stabilit numai prin raportare la infracțiunile existente în Codul penal. În acest sens, trebuie precizat că în noul Cod penal (Legea nr. 286/2009), intrat în vigoare la 1.02.2014, titlul IX (art. 385-393) din partea specială este dedicat infracțiunilor electorale.

A. INFRACȚIUNILE ELECTORALE

Aceste infracțiuni sunt prevăzute în art. 385-393 din Codul penal și se referă la toate categoriile de alegeri (prezidențiale, parlamentare, locale, referendum sau europarlamentare). Infracțiunile electorale sunt următoarele:

1. Împiedicarea exercitării drepturilor electorale (art. 385 Cod penal)

Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

O altă formă asimilată de lege cu împiedicarea exercitării drepturilor electorale este: atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare, care se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Este de semnalat că incriminarea este destul de ambiguă, exprimarea “atac, prin orice mijloace, asupra localului secției…” lăsând loc unor interpretări variate. De exemplu, aruncarea cu produse alimentare (roșii, ouă etc.) în clădirea respectivă, ar putea fi considerat atac, prin orice mijloace. Desigur, fapta nu este una de lăudat, dar posibilitatea de a o califica drept infracțiune este exagerată.

Tentativa impiedicarii exercitării drepturilor electorale se pedepseste, fiind prevazuta expres in art. 393 Cod penal.

2. Coruperea alegătorilor (art. 386 Cod penal)

Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Pot fi oferite în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze într-un anumit fel doar bunuri (nu și bani sau alte foloase) cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice

Tentativa nu se pedepseste, pentru că legea nu prevede expres sancționarea tentativei.

3. Frauda la vot (art. 387 Cod penal)

Fapta persoanei care votează:

– fără a avea acest drept

– de două sau mai multe ori

– prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător

– prin utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals

– prin utilizarea unui buletin de vot fals

se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penala aplicabila este intre 1.800 si 150.000 lei, avand in vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal)

Tentativa de fraudă la vot se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal.

4. Frauda la votul electronic (art. 388 Cod penal)

Tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Tentativa de fraudă la votul electronic se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal

Este o incriminare care anticipează o reglementare care în prezent nu există în materie electorală, cea a votului electronic. Folosirea actuală a votului electronic în Parlament, la adoptarea actelor normative, nu intră sub incidența acestui articol, întrucât incriminarea privește doar infracțiuni electorale, deci care se află în strânsă și directă legătură cu procesul alegerilor.

5. Violarea confidenţialităţii votului (art. 389 Cod penal)

Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă (amenda penală aplicabilă este între 600 și 90.000 lei, având în vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penală aplicabilă este între 1.800 și 150.000 lei, având în vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Tentativa de violare a confidenţialităţii votului se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal.

6. Nerespectarea regimului urnei de vot (art. 390 Cod penal)

Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penală aplicabilă este între 1.800 și 150.000 lei, având în vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penală aplicabilă este între 1.200 și 120.000 lei, având în vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Tentativa de nerespectare a regimului urnei de vot se pedepsește, fiind prevazută expres în art. 393 Cod penal.

7. Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale (art. 391 Cod penal)

Se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi:

– falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale

– înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă.

Se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi:

– introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii

– introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor

Tentativa de falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal.

B. CONTRAVENȚIILE ELECTORALE Prevăzute de Legea alegerilor prezidențiale

În cele 32 de litere (de la lit. a la lit. ac) ale art. 55 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României sunt prevăzute numeroase contravenții legate de pregătirea și desfășurarea alegerilor prezidențiale. După cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute, acestea sunt împărțite pe trei categorii:

[toggle title_open=”Close Me” title_closed=”I. Amenda contravențională de la 4.500 lei la 10.000 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]

înscrierea cu bună ştiinţă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau tabelele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul adunărilor electorale[4]

tipărirea fără drept de buletine de vot, în vederea utilizării acestora în ziua alegerii

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către:

– ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române

– preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală sau tabelul electoral în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei cu menţiunea «VOTAT»

neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea „VOTAT” sau a timbrului autocolant, după caz

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

reţinerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare

nerespectarea dispoziţiilor privitoare la sondajele de opinie[5]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac, dupa caz, de către:

– împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care faptele sunt comise de altcineva decât de radiodifuzori

– Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi, în cazul în care faptele sunt comise de radiodifuzori]

__________

[4] Aceasta contraventie, prevazuta de art. 55 lit. i teza II din Legea nr. 370/2004, este distincta de cea prin care se sanctioneaza, mai bland, cu amenda de la 1.500 lei la 4.500 lei, comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice in ziua votării si care este prevazuta de art. 55 lit. aa din aceeasi lege. Probabil ca legiuitorul are motivele lui pentru a trata diferit fapte relativ similare. Ramane, totusi, ca tema de reflectie, intrebarea de ce consumul de bauturi alcoolice este tratat cu mai multa blandete in ziua votarii.

[5] Conform art. 55 lit. y din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite incalcarea art. 39 alin. 1-3 şi 5 din Legea nr. 370/2004, care prevede:

-În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii:

a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul;

b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată;

c) dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare;

d) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.

-Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

-Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă.

-În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.

II. Amenda contravențională de la 1.500 lei la 4.500 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:

semnarea pe lista de sustinatori pentru mai mult de un candidat[6]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele Biroului Electoral Central]

încălcarea dispoziţiilor privind continutul listei de sustinatori[7]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele Biroului Electoral Central]

folosirea de către un candidat a semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un alt candidat

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele Biroului Electoral Central]

refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi

continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia

sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat

încălcarea condiţiilor de acreditare[8] de către:

– persoanele acreditate potrivit art. 47 din lege (observatorii interni şi externi, precum si reprezentanţii interni şi externi ai mass-mediei)

– operatorii de sondare a opiniei publice

nerespectarea dispoziţiilor art. 10-12 privind delimitarea, numerotarea şi stabilirea secţiilor de votare[9]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice in ziua votării[10], între orele 7,00-21,00, in localul de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 m.

–––-

[6] Conform art. 55 lit. f din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite incalcarea art. 4 al. 2 din aceaasi lege, care prevede:

-Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine un singur candidat (art. 4 alin. 2). Din aceste prevederi rezulta ca alegatorul care semneaza mai multe liste, pentru sustinerea mai multor candidati, savarseste o contraventie care se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 la 4.500 lei.

[7] Conform art. 55 lit. f din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite incalcarea art. 27 al. 3 din aceaasi lege, care prevede:

– Lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. Lista sau listele susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura alegătorilor care susţin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi al declaraţiei pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege (art. 27 al. 3). Din redactarea acestui text de lege rezulta ca pot constitui contraventii: omisiunea de a completa toate rubricile listei de sustinatori sau de a face declaratia pe proprie raspundere ceruta de la finalul listei ori folosirea unui alt model de lista decat cel prevazut in anexa la lege. Daca, insa, in lista de sustinatori sunt inscrise, cu buna stiinta, date/persoane nereale, fapta nu mai constituie contraventie, ci infractiunea de fals in decalratii (legea face trimitere la art. 292 din codul penal vechi – falsul in declaratii; incepand cu 1.02.2014, data intrarii in vigoare a noului cod penal, infractiunea de fals in declaratii este prevazuta in art. 326 cod penal).

[8] Contraventie prevazuta de art. 55 lit. w din Legea nr. 370/2004. Potrivit art. 47 al. 9 si 10 din Legea nr. 370/2004, persoanele acreditate pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare, care este valabil şi în copie. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare.

La biroul electoral al secţiei de votare, persoanele acreditate pot staţiona numai în spaţiul stabilit în acest sens în sala de votare de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Acreditarea permite accesul titularului acesteia şi în spaţiul special amenajat în acest sens la biroul electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate care a emis acreditarea.

[9] Art. 11 a fost abrogat prin OUG nr. 45/2014., iar art. 10 si 12 prevad:

-pe teritoriul naţional, operaţiunile electorale se desfăşoară în secţiile de votare organizate conform Legii nr. 35/2008 privind alegerile parlamentare (art. 10)

– pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor. În afara acestor secţii de votare, pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor (art. 12).

[10] Contraventie prevazuta de art. 55 lit. aa din Legea nr. 370/2004. Potrivit art. 43 al. 12 din Legea nr. 370/2004, in ziua votării, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare prevăzut la alin. 6, respectiv in localul de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 m.

III. Amenda contravențională de la 1.000 lei la 2.500 lei pentru săvârșirea a cel putin uneia dintre următoarele fapte:

păstrarea listelor electorale permanente în condiţii necorespunzătoare

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

necomunicarea către Autoritatea Electorală Permanentă a modificărilor operate în lista electorală permanentă

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

neafişarea pe pagina proprie de internet a Biroul Electoral Central a candidaturilor şi semnelor electorale definitive, in cel mult 24 de ore de la ramanerea lor definitiva[11]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele Biroului Electoral Central]

distrugerea[12], deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]

desfasurarea acţiunilor de campanie electorală de orice tip în urmatoarele locuri[13]:

– în unităţi militare

– în unităţi de învăţământ, în timpul programului de învăţământ

– în sediile reprezentanţelor diplomatice

– în penitenciare

nerespectarea dispozitiilor din lege care prevad dreptul candidatilor, partidelor si cetatenilor să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, pe durata desfasurarii campaniei electorale[14]

efectuarea, fara acreditare sau in alte conditii decat cele din acreditare, de sondaje de opinie la ieşirea de la urne[15]

afişarea listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale

vandalizarea afisajului electoral (distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite)[16]

nerespectarea deciziilor şi hotărârilor birourilor electorale in materia alegerilor prezidentiale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac, dupa caz, de către:

– poliţişti, în cazul în care fapta este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice

– împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care fapta este săvârşită de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale

– preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta este săvârşită de către membrii biroului electoral

– preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii faptei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare]

nerespectarea hotărârilor şi instrucţiunilor Autorităţii Electorale Permanente in materia alegerilor prezidentiale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac, dupa caz, de către:

– poliţişti, în cazul în care fapta este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice

– împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care fapta este săvârşită de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale

– preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta este săvârşită de către membrii biroului electoral

– preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii faptei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare]

nerespectarea hotărârilor Curţii Constituţionale[17]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac, dupa caz, de către:

– poliţişti, în cazul în care fapta este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice

– împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care fapta este săvârşită de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale

– preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta este săvârşită de către membrii biroului electoral

– preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii faptei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare]

refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare, cu excepţia cazurilor în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare din cauza mărimii acestuia

refuzul de a primi şi înregistra o întâmpinare, contestaţie sau orice altă cerere, formulată în scris

nerespectarea dispoziţiilor privind citirea cu voce tare a opţiunii exprimate pe buletinul de vot[18]

întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 370/2004[19]

purtarea de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală, pe durata votării, de către:

– membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare

– persoanele însărcinate cu paza

– persoanele acreditate

– operatorii de sondare a opiniei publice

încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri

refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi[20]

nerespectarea dispoziţiilor privind afişajul electoral[21]

nerespectarea conditiilor legale privind parasirea localului de vot[22]

nerespectarea de catre presedintele sectiei de votare a urmatoarelor obligatii[23]:

– de a stabili numărul alegătorilor înscrişi în copia listei electorale permanente

– de a veghea ca pe documente sa nu existe stersaturi, modificari sau completari, altele decat cele permise de lege[24]

– de a inscrie rezultatul numararii in procesul-verbal intocmit la finalizarea votarii

[11] Conform art. 55 lit. g din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 31 al. 3 din aceaasi lege, care prevad:

– În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică, prin afişare pe pagina proprie de internet şi prin intermediul mass-mediei, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse. În acelaşi termen, Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse, acestea având obligaţia de a le afişa de îndată la sediul lor.

[12] Evident, este vorba despre distrugerea neintentionata, din culpa (greseala), a respectivelor inscrisuri oficiale. Daca distrugerea inscrisurilor oficiale s-a facut in mod intentionat, fapta nu mai constituie contraventie, ci infractiunea de distrugere de inscrisuri, prevazuta de art. 259 cod penal.

[13] Sub acest aspect, sunt sanctionate contraventional incalcarile dispozitiilor din art. 37 al. 3 din Legea nr. 307/2004, care prevad ca in unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.

[14] Sub acest aspect, sunt sanctionate contraventional incalcarile dispozitiilor din art. 37 alin. 1, si 4 din Legea nr. 307/2004, care prevad:

– in campania electorală candidaţii şi, după caz, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare

– in timpul campaniei electorale, primarii asigură candidaţilor şi formaţiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.

Trebuie subliniat ca aceasta contraventie are un continut cat se poate de ambiguu, mult prea general si, prin aceasta, norma legala este lipsita de previzibilitate. Desigur, exista si un aspect oarecum inedit, prin competentele acordate de legiuitor politiei si jandarmeriei de a aplica amenzi celor care incalca libertatea de exprimare a cetatenilor.

[15] Potrivit art. 39 al. 4 din Legea nr. 307/2004, pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societatile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în orice loc/zona, fără a avea acces în interiorul localului secţiei de votare.

[16] In acest caz, nefiind vorba despre distrugerea unor inscrisuri oficiale, fapta va constitui contraventie (nu infractiune) chiar daca distrugerea a fost facuta intentionat. Desigur, daca distrugerea s-a facut prin incendiere, explozie sau prin alte mijloace de natura sa puna in pericol persoane sau bunuri, fapta va constitui infractiunea de distrugere prevazuta, dupa caz, de art. 253 sau 254 sau 255 din codul penal.

[17] Desigur, e vorba strict despre deciziile pronuntate de Curtea Constitutionala in legatura cu organziarea si desfasurarea alegerilor prezidentiale. Aceasta deoarece Legea 370/2004, care prevede aceasta contraventie, are ca obiect de reglementare doar alegerile prezidentiale.

[18] Potrivit art. art. 48 alin. 1 lit. e din Legea nr. 370/2004, după închiderea votării, preşedintele sectiei de vot, în prezenţa membrilor biroului electoral, desigilează urnele, una câte una, numără buletinele de vot şi deschide buletinele de vot unul câte unul; la deschiderea fiecărui buletin, preşedintele citeşte cu voce tare numele şi prenumele candidatului votatşi arată buletinul de vot celor prezenţi.

[19] In art. 49-51 din Legea nr. 307/2004 sunt prevederi detaliate privind continutul obligatoriu al proceselor-verbale ce trebuie intocmite la nivelul fiecarui birou electoral. Spre exemplu, art. 49 al. 1 din lege prevede ca, după deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare întocmeşte un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală permanentă existentă în secţia de votare;

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, din care:

– numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă;

– numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne şi nu sunt cuprinşi în copia de pe lista electorală permanentă;

– numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul buletinelor de vot primite;

f) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;

g) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat;

h) expunerea pe scurt a întâmpinărilor formulate şi a modului de soluţionare a acestora, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz;

i) numărul ştampilelor cu menţiunea „VOTAT” la începerea votării; se menţionează dispariţia uneia sau mai multor ştampile, dacă este cazul, precum şi starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării;

j) alte situaţii; se menţionează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente; se menţionează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi cele anulate diferă de numărul total de buletine de vot primite, precum şi orice alte incidente.

[20] Potrivit art. 49 al. 4 si 10, art. 50 al. 2, art. 51 al. 2 din Legea nr. 370/2004:

-Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, membrii biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, precum si membrilor Biroului Electoral Central li se eliberează, la cerere, o copie de pe procesul-verbal intocmit de respectivul birou, certificată de către toţi cei care au semnat originalul

-Fiecare candidat poate obţine copii de pe exemplarele proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare din tara si din strainantate

[21] Conform art. 55 lit. z din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite nerespectarea dispoziţiilor art. 41 privind afişajul electoral. Art. 41 din Legea nr. 370/2004 cuprinde un ansamblu de reguli privind afisajul electoral, dupa cum urmeaza:

-Primarii sunt obligaţi ca după data expirării termenului de depunere a candidaturilor, dar până la rămânerea definitivă a acestora, să stabilească, prin dispoziţie care se aduce la cunoştinţa publică prin afişare la sediul primăriei, locuri speciale pentru afişajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale, ţinând seama de numărul candidaţilor.

-Locurile speciale pentru afişaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetăţeni, astfel încât să poată fi folosite fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea din spaţiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente.

-Locurile speciale pentru afişaj electoral pot fi folosite numai de candidaţii la funcţia de preşedinte şi de partidele care i-au propus.

-Este interzisă utilizarea de către un candidat a locurilor speciale pentru afişaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt candidat.

-Afişajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite prin dispozitia primarului numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor şi numai cu luarea măsurilor impuse de legislaţia în vigoare pentru asigurarea siguranţei cetăţenilor.

-Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiş electoral. Un afiş electoral amplasat în locurile stabilite prin dispozitia primarului nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.

-Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

-Se interzice afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei.

-Activităţile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale şi zonele protejate ecologic.

-Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.

-După încheierea campaniei electorale se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate.

-Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publică, este obligat să asigure integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.

-Primarii pot aproba instalarea pe domeniul public de către candidaţi şi, după caz, de către partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care îi susţin a unor amenajări provizorii în scopul distribuirii de materiale de propagandă electorală, dacă prin amplasarea lor nu se instituie restricţii de circulaţie rutieră sau pietonală.

[22] Conform art. 55 lit. ab din Legea nr. 370/2004, constituie contraventie nerespectarea dispoziţiilor art. 43 al. 4, care prevad:

– La plecarea din sectia de votare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sigilează intrarea în localul de vot prin aplicarea ştampilei de control pe o bandă de hârtie. Este interzisă părăsirea localului de vot, de catre oricine, cu ştampila de control, ştampile cu menţiunea «VOTAT», buletine de vot sau liste electorale.

[23] Conform art. 55 lit. ac din Legea nr. 370/2004, constituie contraventie nerespectarea dispoziţiilor art. 48 al. 1 lit. c, care prevad:

– După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, stabileşte numărul alegătorilor înscrişi în copia listei electorale permanente; este interzis, cu excepţia prevăzută la art. 44 alin. (6), sub sancţiunea legii, ca pe aceste documente să existe ştersături, modificări sau completări; rezultatul numărării se va înscrie la pct. a) din procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1)

[24] Spre exemplu, legea permite ca, in cazul in care un alegator, din motive intemeiate, nu poate semna in lista electorala, preşedintele sectiei de votare sa faca o menţiune în listă, in acest sens, mentiune catre trebuie confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral – art. 44 al. 6 teza finala din Legea nr. 370/2004.

[/toggle]

Caz special: mai mulți alegători în aceeași cabină – contravenție scăpată din vedere

Este de menționat situația inedită a unei contravenții ce a fost introdusă în anul 2012 (art. 153 pct. 5 din Legea nr. 187/2012) în Legea nr. 307/2004, dar cu privire la care legiuitorul a omis să prevadă sancțiunea aplicabilă și organul compentent să o constate și să o sancționeze. Este vorba despre contravenția prevăzută de art. 55 lit. r/1 din Legea nr. 307/2004 și care constă în nerespectarea restricțiilor privind prezenţa altor persoane în cabina de vot[1].

Pentru această contravenție, până în prezent, nu este prevazută în art. 55 din Legea nr. 307/2004 o anumită sancțiune[2] și nici cine o poate constata și sancționa[3], deși în acel articol 55 din lege sunt prevăzute toate sancțiunile și toate organele constatatoare pentru toate celelalte contravenții în materia alegerilor prezidențiale. Este posibil ca modificările dese și abrupte ale legislației electorale, inclusiv prin introducerea de contravenții, să facă foarte greu de gestionat pentru legiuitor problema necesarelor corelări de texte.

Consecința directă a acestei omisiuni este că respectiva contravenție nu poate fi constatată și sancționată în mod valid, simpla ei prevedere în lege neavând decât rolul unei recomandări de bune practici.

–––

[1] Potrivit art. 44 al. 8 din Legea nr. 370/2004, prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

[2] Potrivit art. 3 al. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, actele normative prin care se stabilesc contravenţii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea; în cazul sancţiunii cu amendă se vor stabili limita minimă şi maximă a acesteia.

[3] Potrivit art. 15 al. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează acea contravenţie, denumite în mod generic agenţi constatatori.

Prevăzute de Legea alegerilor europarlamentare

În art. 53 din Legea nr. 33/2007 sunt prevăzute numeroase contravenții legate de pregătirea și desfășurarea alegerilor europarlamentare. După cuantumul amenzii contravenționale prevăzute de lege, acestea sunt de trei feluri.

I. Amenda contravențională de la 4.500 lei la 10.000 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:

– înscrierea cu bună ştiinţă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente sau speciale

– înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot

– neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale

– distribuirea de băuturi alcoolice în timpul adunărilor electorale

– consumarea de băuturi alcoolice în timpul adunărilor electorale

– tipărirea, fără drept, de buletine de vot în vederea utilizării acestora în ziua alegerilor

– înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul/documentul de identitate

– înmânarea buletinului de vot unui alegător care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei

– nerespectarea art. 46 al. 8, care prevede: “Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.”

– neaplicarea ştampilei cu menţiunea „VOTAT” sau a timbrului autocolant pe actul/documentul de identitate

– reţinerea, fără motive întemeiate, a actului/documentului de identitate de către membrii biroului electoral al secţiei de votare

– nerespectarea art. 36, care prevede: “(1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

a) ale electoratului – de a primi informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul la vot în cunoştinţă de cauză;

b) ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi candidaţilor independenţi – de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;

c) ale radiodifuzorilor – de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.

(2) Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi.”

– nerespectarea art. 37 alin. (1)-(3) şi (5), care prevede: “(1) În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii:

a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul;

b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată;

c) dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare;

d) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.

(2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

(3) Cu 48 de ore înainte de ziua de referinţă este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.

(5) În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.”

– nerespectarea art. 38 alin. (2)-(4), care prevede: “(2) Accesul partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radio şi televiziune este gratuit. Posturile private de radio şi televiziune vor practica acelaşi tarif pe emisiune şi pe unitate de timp pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, iar timpii de antenă oferiţi acestora trebuie să fie proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat de către posturile private de radio şi televiziune atrage sancţionarea acestora. Sancţiunile sunt stabilite prin decizii ale Consiliului Naţional al Audiovizualului.

(3) Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.

(4) În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune stabilesc, în baza comunicării efectuate de către Biroul Electoral Central, orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă pentru accesul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radio şi televiziune, având în vedere următoarea pondere din timpii de antenă alocaţi:

a) 4/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European şi care participă la alegeri, precum şi alianţelor politice sau electorale dintre acestea;

b) 1/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu au membri în Parlamentul European care participă la alegeri, precum şi candidaţilor independenţi.”

II. Amenda contravențională de la 1.500 lei la 4.500 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:

– semnarea listei de susţinători cu încălcarea art. 18, care prevede: “(1) Un alegător poate susţine un singur/o singură partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau candidat independent.

(2) Lista susţinătorilor constituie un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. În finalul listei, persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi cel al declaraţiei pe propria răspundere sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.” (e vorba de Hotărârea Guvernului nr. 77/2007 privind modelul listei de alegători ce susţin partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale, precum şi cel al listei de alegători ce susţin candidatul independent la alegerile pentru membri din România în Parlamentul European)

-folosirea semnului electoral inregistrat la BEC de altcineva (folosirea semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, o alianţă politică, alianţă electorală sau candidat independent, de către un alt partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică, alianţă electorală sau candidat independent)

-refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi

-continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia

-sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale ori candidat independent

-încălcarea condiţiilor de acreditare de către persoanele acreditate şi operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăţilor comerciale ori ai organizaţiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie

-nerespectarea art. 34, care prevede: “(1) Pe teritoriul naţional, operaţiunile electorale se desfăşoară în secţiile de votare organizate conform Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua de referinţă.

(8) În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (7), pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

(9) Numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabileşte de către ministrul afacerilor externe, prin ordin. În termenul prevăzut la alin. (5), ministrul afacerilor externe aduce la cunoştinţă publică numerotarea fiecărei secţii de votare din străinătate, precum şi locurile de desfăşurare a votării.

(10) Sediile secţiilor de votare prevăzute la alin. (7) şi (8) se organizează şi se dotează prin grija Ministerului Afacerilor Externe. În acest scop, Ministerul Finanţelor Publice alocă fondurile necesare.” Observatie: alin. (2)-(6) ale art. 34 au fost abrogate prin OUG nr. 4/2014.

– nerespectarea art. 45 alin. (12), care prevede: “(12) În ziua votării, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare prevăzut la alin. (6)”, adica “şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m.”

III. Amenda contravențională de la 1.000 lei la 2.500 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:

-păstrarea registrelor cu listele electorale permanente sau a registrelor cu listele electorale speciale în condiţii necorespunzătoare

-neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente şi în listele electorale speciale (de exemplu, comunicarea semnelor electorale catre BEC, comunicarea de catre partide etc. catre biroul electoral judetean/Bucuresti a listei reprezentanţilor lor în birourile electorale ale secţiilor de votare)

-efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente şi în listele electorale speciale de către persoane neautorizate

-necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente sau al listei electorale speciale existente la primărie

-încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 20 alin. (1), care prevede: “(1) În termen de 24 de ore de la înregistrare, Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică listele de candidaţi şi candidaturile independente pe care le-a primit, prin afişare la sediul său, la sediile birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi la sediul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, precum şi prin intermediul Societăţii Române de Televiziune şi al Societăţii Române de Radiodifuziune.”

-distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c), respectiv cu exceptia dispozitiei scrise a primarului prin care rezolva orice neconcordanţă între lista electorală specială şi copia de pe aceasta si cu exceptia radierii din listele de la sectie a persoanei care voteaza pe baza unui extras de pe lista electorală suplimentară (cazul alegătorilor netransportabili din motive de boală sau invaliditate pentru care se dispune urna mobila=speciala; acestia vor vota pe baza unui extras de pe lista electorală suplimentară, iar persoanele înscrise în extrasul de pe lista electorală suplimentară trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secţie, pentru a nu figura pe mai multe liste)

-nerespectarea art. 35 alin. (2), adica organizarea de mitinguri, adunari, marsuri neautorizate (art. 35 al. 2 prevede: “(2) În campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare.”)

-nerespectarea art. 35 alin. (4), adica organizarea/desfasurarea de actiuni de campanie electorala in locuri interzise: unitati militare, de invatamant, reprezentante diplomatice, penitenciare (art. 35 al. 4 prevede: “(4) În unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.”)

-nerespectarea conditiilor de afisaj electoral, prevazute in art. 40 alin. (3) – (7), respectiv: “(3) Utilizarea locurilor speciale pentru afişaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi.

(4) Este interzisă utilizarea de către partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală, organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori candidatul independent a locurilor speciale pentru afişaj electoral astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt/o altă partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori de către un alt candidat independent.

(5) Afişajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2) numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor şi numai cu luarea măsurilor impuse de legislaţia în vigoare pentru asigurarea siguranţei cetăţenilor.

(6) Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale care participă la alegeri în condiţiile prezentei legi ori candidat independent poate aplica un singur afiş electoral. Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.

(7) Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.”

-afişarea listelor electorale şi a copiilor de pe acestea

-vandalizarea afisajului electoral (“deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite”)

-acceptarea de către o persoană de mai multe ori a candidaturii la aceleaşi alegeri pentru Parlamentul European

-nerespectarea deciziilor şi hotărârilor birourilor electorale

-nerespectarea hotărârilor şi instrucţiunilor Autorităţii Electorale Permanente

-refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare, cu excepţia cazurilor în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare datorită mărimii acestuia

-refuzul de a primi şi înregistra o sesizare scrisă înaintată în conformitate cu art. 46 alin. (17), care prevede: “(17) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat să primească şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţi, observatori ori alegători prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înaintează sesizarea în dublu exemplar, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, respectiv locţiitorul acestuia va menţiona pe copia ce rămâne la persoana care înaintează sesizarea faptul că a luat cunoştinţă de sesizarea respectivă şi numărul sub care aceasta este înregistrată.”

-nerespectarea conditiilor de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, prevazute in art. 49 alin. (2), respectiv: “(2) La deschiderea fiecărui buletin, preşedintele citeşte cu voce tare lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise se grupează pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, precum şi pe organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi pe candidaţi independenţi, se numără şi se leagă separat. Voturile nule, listele de candidaţi sau prenumele şi numele candidaţilor independenţi şi voturile valabil exprimate pentru fiecare se consemnează în câte un tabel separat de câte un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte.”

-întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi (Legea 33/2007). Sub acest aspect, sunt relevante prevederile art. 49 al. 3-5: “(3) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va încheia un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă şi în copia de pe lista electorală specială (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:

a1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă (pct. a1 ≥ pct. b1);

a2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală specială (pct. a2 ≥ pct. b2);

b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale existente la secţia de votare, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:

b1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă, care s-au prezentat la urne;

b2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală specială, care s-au prezentat la urne;

b3) numărul total al alegătorilor înscrişi în lista electorală suplimentară, care s-au prezentat la urne;

c) numărul buletinelor de vot primite (pct. c >/= pct. d + pct. e + pct. f);

d) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;

e) numărul voturilor valabil exprimate (pct. e

f) numărul voturilor nule;

g) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent;

h) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor formulate, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate;

i) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării.

(4) La pct. h) din procesul-verbal se vor menţiona şi situaţiile în care:

a) numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente, suplimentare şi speciale;

b) numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate diferă de numărul total de buletine de vot primite.

(5) Procesul-verbal se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi de ceilalţi membri şi va purta ştampila de control a biroului electoral. Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului secţiei de votare nu influenţează valabilitatea procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea.”

-purtarea pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală

-încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri

-refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi. In acest sens, art. 49 al. 7 prevede: “(7) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează, la cerere, o copie de pe procesul-verbal, certificată de către toţi cei care au semnat originalul.” De asemenea, art. 49 al. 11 prevede ca partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care au participat la alegeri, precum şi candidaţii independenţi pot obţine copii de pe exemplarele fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare, dupa ce au fost trimise de catre biroul electoral judeţean sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea

-afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei (incalcarea art. 40 al. 8)

-afectarea în orice fel, prin activităţi de propagandă electorală, a spaţiilor verzi, a rezervaţiilor naturale şi a zonelor protejate ecologic (incalcarea art. 40 al. 9)

-folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală (incalcarea art. 40 al. 10)

-difuzarea, după încheierea campaniei electorale, de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate (incalcarea art. 40 al. 11).

CONSTATAREA CONTRAVENȚIILOR ȘI A INFRACȚIUNILOR.

Ce pot face cetățenii

1. Cetățeanul “obișnuit” nu poate constata săvârșirea unei contravenții, întrucât legea nu-i permite acest lucru. Dacă asistă la o contravenție în derulare/desfășurare, cetățeanul este martor la comiterea contravenției și îi poate sesiza pe cei abilitați legal, pentru ca aceștia să constate respectiva contravenție (atâta vreme cât ea se află în desfășurare).

Pentru a exista o constatare “valabilă” (legala) a săvârșirii unei contravenții este necesar ca agentul constatator abilitat de lege să observe nemijlocit (prin propriile simțuri) derularea/comiterea acelei fapte contravențonale.

În lipsa observării/constatării nemijlocite de către agentul constatator a comiterii contravenției, fotografiile sau înregistrările audio/video ale cetățeanului “obișnuit” nu pot constitui temeiuri pentru întocmirea ulterioară a unui act oficial de constatare a săvârșirii contravenției. În schimb, dacă există deja o constatare oficială, cetățeanul care a asistat la comiterea acelei contravenții poate fi martor, iar fotografiile/înregistrările pe care le-a făcut pot întări depoziția sa ca martor.

Potrivit legilor electorale amintite mai sus, constatarea și sancționarea (amendarea) contravențiilor legate de alegeri se face de către unul dintre agenții constatatori menționati mai jos, cu precizarea că se aplică principiul “specializării”, adică agentul constatator abilitat de lege diferă în funcție de natura contravenției. Astfel, pot constata și sancționa contravențiile, după caz:

– ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul poliției și jandarmeriei (pentru contravenții ce țin de ordinea și liniștea publică)

– preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral de sector sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate (pentru faptele săvârşite de către membrii biroului electoral)

– preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora.

– preşedintele Biroului Electoral Central.

– împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente.

– Consiliul Naţional al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi, pentru faptele comise de radiodifuzori (generic vorbind, fapte care afectează desfăşurarea în audiovizual a unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte)

Pentru o mai mare accesibilitate a reglementării legale, am indicat în dreptul fiecărei contravenții prezentate mai sus și organul/agentul abilitat de lege să constate și să sancționeze respectiva contravenție.

Cuantumul amenzii care urmează a fi efectiv achitată, este de subliniat că, potrivit art. 56 al. 3 din Legea nr. 370/2004, indiferent de amenda aplicată în concret pentru o anumită faptă și persoană, cel sancționat va putea plăti doar ½ din minimul amenzii prevăzute de lege pentru contravenția respectivă, dacă achită suma reprezentând ½ din mimim pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia. Agentul constatator este obligat să facă menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

2. În cazul infracțiunilor, situația este oarecum diferită de cea a contravențiilor, în sensul că infracțiunile pot fi constatate și ulterior datei comiterii, nu doar în momentul săvârșirii.

In cazul unei infractiuni electorale, sesziarea poate fi adresata politiei sau parchetului, dupa regulile generale de sesizare in legatura cu savarsirea unei fapte penale prevazute in Codul de procedura penala.

Daca un cetatean asista la comiterea unei infractiuni si, cu acea ocazie, efectueaza fotografii/inregistrari, este util sa puna la dispozitia organului de urmarire penala (politie, procuror) acele fotografii/inregistrari, pentru initierea sau continuarea cercetarii/urmaririi penale.

Liberties.eu, prima platformă europeană pentru drepturile omului, și în limba română

14/05/2014/în Drepturi Civile, Resurse Utile, Slider /de Rasista

APADOR-CH și alte 11 organizații de drepturile omului din Europa au pus bazele celui mai complex site de activism civic – liberties.eu. Este scris de ONG-uri și tradus în 12 limbi.

Ești deranjat de faptul că opiniile extremiste câștigă prea mult teren în Europa? Nu-i așa că nu-ți place să îți faci griji în legătură cu libertatea internetului? Ai refuza incriminarea consumului de droguri sau restricțiile cu privire la avort? Ești îngrijorat de lipsa preocupării UE pentru garantarea drepturilor tale și a drepturilor a 500 de milioane de concetățeni?

Alătura-te liberties.eu! – Fă-ți vocea auzită, semnează petiții și acționează alături de noi pentru o Uniune Europeană mai liberă, mai echitabilă și mai justă.

„Europa se confruntă cu cea mai mare criză a drepturilor omului, de la Războiul Rece încoace”, se arată în ultimul raport al Consiliul Europei (CoE). Thorbjorn Jagland, secretarul general al CoE, avertizează că lipsa mecanismelor democratice de control și verificare, lipsa unei mass-media libere și a unui sistem judiciar independent sunt cauzele existenței corupției pe scară largă și a abuzului de putere. Jagland cere crearea unei „noi agenții de securitate pan-europene” pentru a pune capăt abuzurilor.

Motivate de aceleași preocupări, 12 dintre cele mai respectate organizații europene care activează în domeniul drepturilor omului și a libertăților civile au format Platforma Europeană pentru Libertăți civile. Noul website – www.liberties.eu – are scopul de a informa și a mobiliza cetățeni europeni care susțin cauze cu adevărat importante pentru ei, cauze existente în jurul lor, dar și în întreaga Europă.

Spre deosebire de alte website-uri similare, noi oferim știri cu privire la libertăți civile, în 12 limbi, și mai multe instrumente de acțiune civică sunt în curs de creare. Prin intermediul conturilor de Facebook sau Google+ poți fi permanent la curent cu acțiunile noastre, poți trimite scrisori deschise, semna petiții, vota sau cere informații de interes public, totul cu un singur clic. Urmărește-ne pe Facebook sau Twitter și rămâi la curent cu privire la situația drepturilor omului din țara ta și din întreaga Europă.

Prima platformă mass-media europeană și multilingvă în domeniul drepturilor omului și a libertăților civile, liberties.eu, a fost lansată la 14 mai, înainte de alegerile parlamentare europene din 2014, pentru a deveni sursa primară de știri și campanii cu privire la libertățile civile, adresate cetățenilor activi, factorilor de decizie, ONG-urilor și mass-media. Liberties.eu încurajează cooperarea dintre toți cititorii și partenerii săi, pentru a stimula acțiune și schimbări pozitive pe întregul continent.

Credem că până acum barierele lingvistice au constituit o provocare majoră pentru crearea unei reprezentări puternice a intereselor civile. De aceea am ales să lucrăm cu mai mulți traducători și 12 ONG-uri din statele membre ale UE pentru a garanta o acoperire completă a cauzelor care contează pentru oameni, și pentru a face aceste informații disponibile în limba maternă a cât mai multor cetățeni europeni.

Am creat liberties.eu pentru a oferi cetățenilor UE o platformă unde pot să își unească forțele, să contribuie la creșterea gradului de conștientizare și de interes în cauzele lor în interiorul și în afara țării lor și pentru a permite cooperarea pe probleme transfrontaliere care contează pentru noi toți!

Liberties.eu este disponibil în următoarele 12 limbi: Bulgară, Cehă, Olandeză, Engleză, Franceză, Greacă, Maghiară, Italiană, Lituaniană, Poloneză, Română, Spaniolă.

Rețelele sociale Liberties.eu:

www.facebook.com/liberties.eu

www.youtube.com/LibertiesEU

www.twitter.com/LibertiesEU

Relații cu presa: info@liberties.eu

Aflați mai multe despre ONG-urile partenere la: http://www.liberties.eu/en/organisations

Ce este discursul instigator la ură și cum poți lupta cu el

07/05/2014/în Resurse Utile /de Rasista

1.Ce este discursul instigator la ură.

Discursul instigator la ură („hate speech”) este o noțiune cu un conținut variabil în literatura de specialitate.

Cu toate acestea, el poate fi caracterizat drept un discurs destinat atacării, intimidării, umilirii, discreditării sau incitării la violentă ori la acțiuni care pot produce prejudicii împotriva unei persoane sau unui grup de persoane pe motiv de rasă, etnie, naționalitate, vârstă, religie, sex, categorie socială, orientare sexuală, infectare cu HIV, dizabilitate.

O diferență între discursul în termeni mai violenți și discursul instigator la ură poate fi aceea că, în caz de hate speech, singurul mesaj transmis (sau, măcar, cel dominant în mod clar) este ură față de o categorie de persoane, ură întemeiată pe motivele prezentate mai sus.

În acest sens, pe siteul USLegal, site destinat informării cu privire la chestiuni juridice curente a comercianților, avocaților, corporațiilor și a altor persoane interesate sau în nevoie de sfaturi juridice, la Secțiunea „Legal Definitions & Legal Terms” este prezentată definiția noțiunii de „Hate Speech” după cum urmează:

„Discursul instigator la ură nu transmite niciun alt înțeles decât exprimarea urii față de un grup, mai ales în circumstanțe de natură să provoace violentă. În primul rând, este o incitare la ură împotriva unui grup de persoane definit pe criterii de rasă, etnie, naționalitate, gen, religie, orientare sexuală și altele asemenea. Discursul instigator la ură poate avea orice formă de exprimare considerată ofensatoare de către grupurile rasiale, etnice și religioase sau de minoritățile discrete ori de femei.”

Recomandarea nr. R (97) 20 din 1997 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei este dedicată „Hate Speech”.

În anexa la recomandare, mai exact în preambulul anexei (intitulat „Scopul”) există și o definiție a discursului instigator la ură, după cum urmează:

„Termenul „discurs instigator la ură” trebuie înțeles ca acoperind toate formele de exprimare care răspândesc, incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de ură bazate pe intoleranță, inclusiv: intoleranță exprimate prin naționalism agresiv și prin etnocentrism, discriminare și ostilitate față de minorități, migranți și persoane de origine imigrantă.”[1]

2. Sancționarea legală a discursului instigator la ură

Atunci când un discurs purtat în termeni mai violenți, în stil pamfletar sau nu, capătă trăsăturile discursului instigator la ură, el va putea fi asimilat unui act de incitare la discriminare și sancționat ca atare.

Discursul instigator la ură este sancționabil pe mai multe căi și de mai multe autorități, cu mențiunea că, de regulă, este posibil cumulul sancțiunilor aplicate de diferitele autorități, după cum urmează:

– Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)
– Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)
– Avocatul Poporului (cu precizarea că nu poate emite decât recomandări)
– Instanța de judecată civilă
– Parchetul/poliția și instanța de judecată penală

Este de menționat că Memorandumul explicativ la Recomandarea nr. R (97) 20 conține la pct. 33 și 34 puncte de vedere care ar trebui luate în considerare cu prioritate atunci când este vorba despre sancționarea discursului instigator la ură. Astfel:

1. Sancționarea unei persoane pentru discurs instigator ură cu o amendă sau cu o pedeapsă cu închisoarea poate, în multe cazuri, să fie ineficientă în schimbarea/modificarea opiniilor și ideilor acelei persoane. Mai eficientă ar fi o sancțiune de activitate în folosul comunității, sub forma prestării de muncă pentru sau în cadrul comunității insultate. Această sancțiune, prin conținutul său educațional specific, ar face mai probabilă o schimbare a atitudinii și percepției persoanei respective, pusă în situația de a înțelege mai bine și de a respecta grupul/grupurile vizate.

2. Legea penală nu prevede intodeauna cele mai potrivite măsuri pentru anumite cazuri de discurs instigator la ură. Pentru combaterea discursului instigator la ură, mai multă flexibilitate prezintă mijloacele prevăzute de legea civilă. Opinăm că noțiunea de „lege civilă” ar trebui înțeleasă în sensul mai general, de orice reglementare care nu are caracter penal.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a fost înființat prin art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

CNCD este autoritatea publică în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar (Colegiul director, compus din 9 membri cu rang de secretar de stat, este ales pe termen de 5 ani în ședința comună a deputaților și senatorilor) și totodată garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internăîn vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte.

Organizarea şi funcţionarea CNCD au fost reglementate prin HG nr. 1194/2001. Prin Ordinul Președintelui CNCD nr. 144/2008 a fost aprobată Procedura internă de soluționare a petițiilor și sesizărilor de către CNCD.

Potrivit acestor reglementări, o persoană care se consideră discriminată (inclusiv printr-un discurs instigator la ură) se poate adresa CNCD cu o petiție, în termen de cel mult 1 an de la data săvârșirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoștință de săvârșirea ei.

CNCD mai poate fi sesizat cu petiție și de organizațiile neguvernamentale care au ca scop protecția drepturilor omului sau care au interes legitim în combaterea discriminării în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate și aduce atingere unei comunităti/grup de persoane ori dacă aduce atingere unei persoane fizice și aceasta cere ONGului să formuleze petiția (art. 28 din OG 137/2000; art. 8 din Ordinul Președintelui CNCD nr. 144/2008).

De asemenea, CNCD se poate sesiza din oficiu (art. 19 al. 2 din ordonanță), desigur, în termenul de 1 an menționat mai sus. Autosesizarea (sesizarea din oficiu) cu privire la orice situație, anunț sau eveniment, în privința cărora există indicii cu privire la existența unor fapte care presupun săvârșirea unei fapte de discriminare, poate fi inițiată de oricare membru al Colegiului director, prin întocmirea unei note de autosesizare, motivată (art. 13 din Ordinul Președintelui CNCD nr. 144/2008).

Totuși, dacă o persoană a pierdut termenul de 1 an pentru sesizarea CNCD, ea poate formulă o acțiune separată la instanță civilă, în termen de 3 ani de la data săvârșirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoștință de săvârșirea ei. Detalii cu privire la această acțiune se găsesc în secțiunea intitulată a „Instanța de judecată civilă”.

OG 137/2000 prevede mai multe fapte de discriminare care constituie contravenții. Discursul instigator la ură poate fi încadrat, cel mai exact, în contravenția prevăzută în art. 15 din ordonanță, care se referă explicit și la fapte de „instigare”.

Astfel, potrivit art. 15 din OG 137/2000, constituie contravenție, dacă fapta nu intră sub incidența legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandă naționalist-șovină, de instigare la ură rasială sau națională, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități și legat de apartenența acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia.

Această contravenție se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 30.000 lei, dacă discriminarea/instigarea la ură vizează o persoană fizică sau cu amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei, dacă discriminarea/instigarea la ură vizează un grup de persoane sau o comunitate.

Sancțiunea se stabilește de către CNCD, prin hotărâre a Consiliului director, și poate fi aplicată atât persoanei fizice, cât și persoanei juridice.

Pe lângă amenda contravențională, CNCD poate obliga partea care a săvârșit fapta de discriminare să publice, în mass-media, un rezumat al hotărârii sale prin care a constatat săvârșirea contravenției.

CNCD poate dispune restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare (art. 20 al, 3 din ordonanță), dar cu următoarele limitări stabilite prin decizia nr. 997/2008 a Curții Constituționale: CNCD nu are competență ca, în cadrul activității sale jurisdicționale, să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

CNCD nu poate acorda daune morale sau materiale. Pentru obținerea de daune, partea interesată va trebui să formuleze o acțiune separată la instanța civilă. Detalii cu privire la această acțiune se găsesc în secțiunea intitulată „Instanța de judecată civilă”.

Petitita adresată CNCD poate fi formulată în scris și transmisă Consiliului printr-un mijloc legal (poștă, fax, e-mail) sau oral, prin notă de audiență. În cazul sesizării orale se întocmește o notă, care cuprinde elementele petiției și se constituie în petiție cu acordul petentului (art. 9 din Ordinul Președintelui CNCD nr. 144/2008).

Model de petiție către CNCD

Petițiile anonime se vor clasa, dar cele în care nu se precizează domiciliul sau reşedinţa petentului, pot fi luate în considerare dacă există indicii că datele respective vor fi comunicate ulterior.

Petiția adresată CNCD se înregistrează în Registrul de intrare-ieșire a corespondenței și se constituie în dosar, care primește un număr. Dosarul cuprinde un opis referitor la documente. Filele dosarului se numerotează.

Pentru soluționarea cauzei ce face obiectul dosarului, CNCD (Colegiul director) desfășoară o procedura similară cu cea a instanței, care presupune citarea părților, posiblitatea asistării/reprezentării părților (petent/reclamat) de către avocat, pregătirea apărării, administrarea de probe, audieri și dezbateri.

O prevedere importantă se referă la sarcina probei într-un caz de discriminare. Regula general aplicabilă într-un litigiu civil este că partea care face o afirmație trebuie să o și dovedească. În cazul discriminării, această regulă nu se aplică pe deplin. Astfel, partea care afirmă că a fost discriminată nu trebuie să facă dovadă integrală a discriminării, fiind suficient să probeze doar existența unor fapte care permit a se presupune/prezuma existența unei discriminări directe sau indirecte, situație în care persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare (art. 20 al. 6 teza I din .OG 137/2000; art. 72 din Ordinul Președintelui CNCD nr. 144/2008).

CNCD trebuie să soluționeze petiția/sesizarea din oficiu în termen de 90 de zile de la data sesizării (art. 20 al. 7 din OG 137/2013).

CNCD se pronunță asupra petiției/sesizării din oficiu prin hotărâre a Colegiului director, care va cuprinde: numele membrilor Colegiului director care au emis hotărârea, numele, domiciliul sau reședința părților, obiectul sesizării și susținerile părților, descrierea faptei de discriminare, motivele de fapt și de drept care au stat la bază hotărârii Colegiului director, modalitatea de plată a amenzii, dacă este cazul, calea de atac și termenul în care aceasta se poate exercita.

Hotărârea se comunică părţilor în termen de 30 de zile de la adoptare şi produce efecte de la data comunicării. Ea poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ (curtea de apel), în termen de 15 zile de la data comunicării. Hotărârile care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu.

Practic, atacarea hotărârii CNCD la instanța de contencios administrativ constă în formularea unei cereri adresată curții de apel – secția de contencios administrativ și fiscal. Competența, în primă instanță revine curții de apel, deoarece este vorba despre contestarea unui act emis de o autoritate publică centrală (CNCD), astfel că se aplică regula din art. 10 al. 1 teza II din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Hotărârea de primă instanță a curții de apel poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum prevede art. 20 al. 1 din Legea nr. 554/2004. Odată cu pronunțarea hotărârii din recurs, cauza este soluționată irevocabil.

Riscurile formulării unei petiții la CNCD și folosirii căilor de atac (procesele de la instanță de fond și instanță de recurs) privesc suportarea unor cheltuieli în cazul pierderii litigiului, care înseamnă:

-plata cheltuielilor de judecată efectuate de către cealaltă parte, care a câștigat litigiul, cu ocazia reprezentării/asistării de avocat în față CNCD

-plata cheltuielilor de judecată efectuate de către cealaltă parte, care a câștigat procesul, cheltuieli în care un loc imporant îl ocupă onorariul de avocat, la instanța de fond și instanța de recurs.

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a fost înființat prin art. 10 din Legea nr. 504/2002 – legea audiovizualului și este o autoritate publică autonomă sub control parlamentar (cei 11 membri sunt numiți pe termen de 6 ani în ședința comună a deputaților și senatorilor) și garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale.

Potrivit art. 10 al. 5 din Legea 504/2002, CNA se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizat de către orice persoană interesată printr-o plângere, atunci când un radiodifuzor (furnizor de programe radio sau tv) încalcă prevederile legale, normele de reglementare în domeniu ori obligațiile înscrise în licența audiovizuală.

Pe siteul CNA se află un formular pentru adresarea de sesizări către CNA, inclusiv pentru cazuri de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex sau orientare sexuală.

Art. 40 din Legea 504/2002 prevede că este interzisă difuzarea de programe care conţin orice formă de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare sexuală.

De asemenea, prin Decizia nr. 220/2011, CNA a adoptat Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, care, în art. 47, prevede că este interzisă difuzarea în programele audiovizuale a oricăror forme de manifestări antisemite sau xenofobe, precum si orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.

Potrivit art. 90 al. 1 lit. g din Legea 504/2002, constitutie contravenție programarea şi furnizarea de programe care încalcă interdicția de difuzare de programe care conţin orice formă de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare sexuală.

Această contravenție se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei. În cazul în care CNA apreciaza că efectele faptei concrete sunt minore, va adresa doar o somaţie publică de intrare în legalitate.

Radiodifuzorul căruia i s-a aplicat o sancţiune sau i s-a adresat o somaţie de intrare în legalitate de către CNA are obligaţia de a comunica publicului, în 24 de ore, motivele şi obiectul sancţiunii sau ale somaţiei, în formularea transmisă de CNA. În caz contrar, se va aplica o amendă contravenţională de la 2.500 lei la 50.000 lei.

În cazul săvârşirii repetate a acestei contraventii, CNA poate decide, gradual, aplicarea uneia dintre următoarele sancţiuni, potrivit art. 95 din Legea 504/2002:

-obligarea radiodifuzorului de a difuza timp de 10 minute, între orele 19,00 şi 19,10, numai textul deciziei de sancţionare;
-obligarea radiodifuzorului de a difuza timp de 3 ore, între orele 18,00 şi 21,00, numai textul deciziei de sancţionare;
-reducerea cu până la jumătate a termenului de valabilitate a licenţei audiovizuale, cumulată cu obligarea radiodifuzorului de a difuza timp de 10 minute, între orele 19,00 şi 19,10, numai textul deciziei de sancţionare .

De asemenea, potrivit art. 95/1 din Legea 504/2002, CNA poate decide aplicarea sancțiunii „supreme”, retragerea licenţei audiovizuale, în cazul săvârșirii repetate de către furnizorul de servicii media a uneia dintre următoarele fapte:

–incitarea publicului la ură naţională, rasială sau religioasă;
-incitarea explicită la violenţă publică;
-incitarea la acţiuni care au drept scop disoluţia autorităţii de stat;
-incitarea la acţiuni teroriste.

Deciziile de sanctionare emise de CNA pot fi atacate la curtea de apel – secţia de contencios administrativ și fiscal. În cazul deciziilor de sancționare emise de CNA pentru abateri repetate, hotărârea curtți de apel poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel cum prevede art. 95/2 din Legea 504/2002.

Avocatul Poporului (AP)

Potrivit art. 13 al. 1 lit. b din Legea nr. nr. 35/1997, Avocatul Poporului soluționează petiţii formulate de persoanele fizice lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăţilor acestora de către autorităţile administraţiei publice (ministere, agenții/oficii/structuri guvernamentale, deconcentrate, consilii județene și locale, primari, prefecți etc).

Unul dintre drepturile fundamentale este și cel de a nu fi discriminat, prevăzut în toate reglementările internaționale importante. Spre exemplu, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului este dedicat și are ca titlu „interzicerea discriminării”, iar Protocolul nr. 12 la aceeași Convenție prevede „interzicerea generală a discriminării:

Ca atare, o persoană/un grup poate susține că i s-a încălcat un drept (de a nu fi discriminat) dacă efectul unui discurs este de a incita la discriminare împotriva sa.

Este de subliniat că petiția poate fi adresată AP numai dacă încăclarea dreptului (incitarea la discriminare) a fost comisă de către o autoritate a adminstrației publice. Deci, dacă o persoană fizică sau o persoană juridică, alta decât cele din sfera adminstrației publice, încalcă dreptul persoanei/grupului, petiția nu trebuie adresată AP, ci celorlalte autorități competente.

Petiţiile adresate AP sunt scutite de taxa de timbru. Ele trebuie să se facă în scris şi să indice numele şi domiciliul fiecărei persoane fizice lezate în drepturile şi libertăţile acesteia, drepturile şi libertăţile încălcate, precum şi autoritatea administrativă ori funcţionarul public în cauză.

Nu vor fi luate în considerare petiţiile anonime.

Nu fac obiectul activităţii AP şi vor fi respinse fără motivare petiţiile privind actele emise de Camera Deputaţilor, de Senat sau de Parlament, actele şi faptele deputaţilor şi senatorilor, ale Preşedintelui României, ale Curţii Constituţionale, ale preşedintelui Consiliului Legislativ, ale autorităţii judecătoreşti, precum şi ale Guvernului, cu excepţia legilor şi ordonanţelor.

Termenul de sesizare a AP este de cel mult 1 an de la data la care s-au produs încălcările drepturilor şi libertăţilor ori de la data la care persoana în cauză a luat cunoştinţă de ele

Model de sesizare către Avocatul Poporului

AP are dreptul să facă anchete proprii, să ceară autorităţilor administraţiei publice orice informaţii sau documente necesare anchetei, să audieze şi să ia declaraţii de la conducătorii autorităţilor administraţiei publice şi de la orice funcţionar care poate da informaţiile necesare soluţionării petiţiei, în condiţiile prezentei legi.

În cazul în care AP constată că petiţia persoanei fizice lezate este întemeiată, se va adresa în scris autorităţii administraţiei publice care a încălcat drepturile persoanei fizice şi va cere să reformeze sau să revoce actul administrativ şi să repare prejudiciile produse, precum şi să repună persoana fizică lezată în situaţia anterioară.

Autorităţile publice în cauză au obligatia să ia de îndată măsurile necesare pentru înlăturarea ilegalităţilor constatate de AP, repararea prejudiciilor şi înlăturarea cauzelor care au generat sau au favorizat încălcarea drepturilor persoanei lezate şi vor informa despre aceasta AP.

Desi AP poate emite numai recomandări (art. 21 din Legea 35/1997), faptul că legea prevede obligația autorităților publice de a lua măsurile necesare în raport de constatările AP (art. 23 al. 2 din Legea 35/1997), conferă acestor recomandări un caracter oarecum mai puternic decât cel de simple informări cu caracter facultativ. Desigur, depinde și de cât de mult este decis AP ca, în practică, să urmărească și să insiste, în limitele legii, pentru ca recomandările sale să fie respectate.

În cazul în care autoritatea administraţiei publice sau funcţionarul public nu înlătură, în termen de 30 de zile de la data sesizării, ilegalităţile comise, legea prevede că AP se va adresea, după caz, autorităţilor administraţiei publice ierarhic superioare sau prefectului, care au obligatia să îi comunice, în termen de cel mult 45 de zile, măsurile luate

Dacă nici autorităţile administraţiei publice ierarhic superioare sau prefectul nu reactionează, AP va putea sesiza Guvernul, întrucat are dreptul să sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administraţiei publice centrale şi al prefecţilor.

Dacă nici Guvernul nu reacționează și nu adoptă, în termen de cel mult 20 de zile, măsuri privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de AP, el va comunica acest fapt Parlamentului.

AP este obligat să aducă la cunoştinţa persoanei care i-a adresat petiţia modul de soluţionare.

Instanța de judecată civilă

Potrivit art. 27 din Ordonanţa nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, persoana care se consideră discriminată poate formula în faţa instanţei de judecată civile o cerere/actiune pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun.

De asemenea, potrivit art. 28 din OG 137/2000, organizaţiile neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului sau care au interes legitim în combaterea discriminării pot formula o astfel de cerere în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate şi aduce atingere unei comunităţi/grup de persoane ori dacă aduce atingere unei persoane fizice și aceasta cere ONG-ului să formuleze acțiunea.

Cererea/acțiunea civilă este scutită de taxă judiciară de timbru şi nu este condiţionată de sesizarea CNCD (art. 27 al. 1 din OUG 137/2000).

Cu alte cuvinte, victima discriminării/instigării la discriminare sau, după caz, ONG-ul, se poate adresa direct instanței civile de judecată (care este diferită de instanța de contencios administrativ, unde poate contesta soluția de la CNCD) pentru obținerea remediilor cuvenite.

Termenul pentru introducerea actiunii civile este de 3 ani şi curge de la data săvârşirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei.

Judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a CNCD.

Persoana interesată va prezenta fapte pe baza cărora poate fi prezumată existenţa unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că nu a avut loc o încălcare a principiului egalităţii de tratament.

În faţa instanţei civile se poate invoca orice mijloc de probă, respectând regimul constituţional al drepturilor fundamentale, inclusiv înregistrări audio şi video sau date statistice.

La cerere, instanţa poate dispune retragerea sau suspendarea de către autorităţile emitente a autorizaţiei de funcţionare a persoanelor juridice care, printr-o acţiune discriminatoare, cauzează un prejudiciu semnificativ sau care, deşi cauzează un prejudiciu redus, încalcă în mod repetat prevederile OUG 137/2000.

Hotărârea pronunţată de instanţa de judecată se comunică CNCD.

Răspunderea civilă delictuală, cum este și cea generată de încălcarea dreptului de a nu fi discriminat, este reglementată Codul civil (Legea nr. 287/2009). Relevante sunt următoarele prevederi:

Art. 1349 din Codul civil prevede că orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
De asemenea, art. 1357 din Codul civil prevede că acela care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.
Potrivit art. 1386 Cod civil, repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească.

Autorul actului ilicit poate fi chemat de victimă direct în judecata civilă, fără ca aceasta să se mai adreseze CNCD sau, dacă s-a adresat, fără să aștepte rezultatul de la CNCD.

Totusi, având în vedere că „organismul specializat” în materie de discriminare este CNCD, trebuie subliniat că punctul de vedere al CNCD exprimat prin soluția adoptată în legatură cu o cauză în care se invocă discriminarea are o greutate importantă și în fața instanței civile.

De aceea, dacă într-o cauză solutionată de CNCD s-a stabilit irevocabil că nu a existat discriminare, sunt șanse foarte mici să fie admisă o acțiune civilă formulată ulterior la o instanță civilă, prin care se cer despăgubiri pentru aceeași situație de fapt.

Pe de altă parte, dacă existența discriminării a fost deja stabilită de CNCD, are șanse reale de reușită o acțiune la instanța civilă prin care se solicită despăgubiri pentru acoperirea integrală a prejudiciilor produse prin faptul ilicit (discriminator).

În acest context, trebuie precizat că, potrivit legii, CNCD nu poate acorda daune morale sau materiale, aceste remedii fiind atributul exclusiv al instanței civile.

Din acest motiv, dacă victima discriminării poate face dovada că prejudciul suferit necesită pentru acoperirea integrală și acordarea de daune morale și/sau materiale, ea poate solicita acordarea acestora pe calea unei acțiuni la instanța civila, ulterior hotărârii CNCD, acțiune care are ca sprijin practic important această hotărâre a CNCD.

Riscurile formulării unei acțiuni civile privesc situația pierderii procesului, care înseamnă:

-plata cheltuielilor de judecată efectuate de către cealaltă parte, care a câștigat procesul, cheltuieli în care un loc important îl ocupă onorariul de avocat.

Acțiunea civilă va avea conținutul și forma oricărei cereri de chemare în judecată civilă, astfel cum prevede Codul de procedură civilă. Este recomandabil ca acțiunea civilă să fie redactată și inițiată de un avocat.

Parchetul/poliția și instanța de judecată penală

Unele forme ale discursului instigator la ură pot căpăta forma infracţională, situaţie în care se poate adresa parchetului/poliţiei o sesizare penală, prin plângere (atunci când se reclamă încălcarea prin infracţiune a unui drept/interes propriu) sau denunţ (atunci când se reclamă încălcarea prin infracţiune a unui drept/interes al altuia).

Desigur, parchetul/poliţia se poate sesiza şi din oficiu.

Dacă, după efectuarea de verificări şi cercetări, parchetul apreciază că sesizarea este întemeiată, va sesiza, prin rechizitoriu, instanţa de judecată penală, care va putea dispune condamnarea (sanctionararea penală: amendă penală, închisoare sau alte măsuri) a celui vinovat.

Infracţiunea în care ar putea fi încadrat discursul instigator la ură este cea de “incitare la ură sau discriminare” prevăzută de art. 369 din Codul penal (Legea nr. 286/2009) şi care constă în incitarea publicului, prin orice mijloace, la ura sau discriminare împotriva unei categorii de persoane. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 1.800 la 150.000 lei (potrivit art. 61 din Codul penal).

Se poate observa că noua incriminare tratează distinct instigarea la ura de instigarea la discriminare, fiind suficient pentru existenţa infracţiunii că prin fapta comisă să se instige/incite doar la ura împotriva unei categorii de persoane, chiar dacă prin aceasta nu se realizează, practic, o incitare la discriminare.

De asemenea, se observă că nu există infracţiune dacă incitarea la ură vizează una sau chiar mai multe persoane, ci numai dacă este vizată o categorie de persoane. Dar, această categorie poate fi de orice fel, întrucât legea nu limitează în vreun modl categoriile de persoane protejate prin această incriminare. E suficient că se incită la ură împotriva unei categorii de persoane, indiferent care ar fi ea.

Pentru declanşarea anchetei penale în legătură cu săvârşirea acestei infracţiuni nu este obligatorie formularea unei sesizări (plângere, denunţ) din partea unei persoane, întrucât parchetul/poliţia se poate sesiza din oficiu. Desigur, această nu înseamnă că o persoană nu poate adresa o sesizare şi în acest caz.

Potrivit art. 289 – 290 din Codul de procedura penală (Legea nr. 135/2010), plângerea penală sau denunţul penal trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convenţional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii/denunţului, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de proba, dacă sunt cunoscute. Plângerea/denunţul trebuie semnate.

Cum depui o plângere când poliția te descurajează s-o faci

25/02/2014/în Articole, Blog, Resurse Utile /de APADOR-CH

Ni s-a întâmplat multora să reclamăm ceva la poliție și să fim întorși din drum cu diverse scuze, de la banalul „dacă ați ști câte biciclete/telefoane se fură în București…?!” până la „dar de unde știți că vi s-a furat și nu cumva l-a luat vântul?!”. Fie că au dreptate sau nu, polițiștii nu au voie să vă refuze înregistrarea unei plângeri, prin urmare dacă nu reușiți direct, printr-o vizită la poliție, să o scrieți de față cu polițistul, iată cealaltă cale, ocolită, dar de asemenea eficientă: o trimiteți prin poștă.

Vă puteți întreba care e câștigul, ce garanții aveți că odată primită prin poștă plângerii voastre i se va da și curs și nu va fi uitată undeva într-un dosar prăfuit? Secretul e să n-o trimiteți numai la poliție.

Plângerea trebuie făcută – pentru siguranță – în dublu exemplar. Una se trimite secției de poliție și cealaltă Parchetului de pe lângă judecătoria de pe raza căreia s-a petrecut fapta reclamată. Dacă nu cunoaşteţi acest loc trimiteţi plângerea la aceleaşi instituţii din zona în care aveți domiciliul. În acest fel excludeți posibilitatea ca poliția s-o primească și să nu-i dea curs. Știind că vor fi întrebați de Parchet cum au soluționat-o, vor fi nevoiți să o ia în seamă. Plângerea primită la parchet, după ce va fi înregistrată, va fi redirecţionată tot către un poliţist.

Model de plângere

Subsemnatul… datele dumneavoastră de identificare… depun prezenta plângere împotriva persoanelor… sau necunoscute (dacă nu știți pe cine acuzați). Dacă nu cunoaşteţi numele persoanelor (nu este obligatoriu să ştiţi aceste nume) scrieţi cât mai multe semnalmente ale acelor persoane (fizionomia, semne particulare/distinctive, vârsta, înălţimea, cu ce era îmbrăcat, etc)

PLÂNGERE

În fapt, la data de … povestiți faptele așa cum s-au petrecut, cu cât mai multe detalii, dacă le aveți (trebuie menționat că dacă nu aveți detalii, plângerea nu prea are șanse să fie luată în seamă).

Am relatat faptele și ofițerului … de la Secția de poliție …, dar am fost ignorat. Solicit organelor de cercetare penală să ia măsurile legale care se impun pentru identificarea autorilor și tragerea lor la răspundere penală.

Numele, semnătura și data.

Modalitatea de transmitere prin poștă

Pentru că nu e vorba de o scrisoare oarecare și aveți nevoie de o dovadă că ați făcut-o, plângerea trebuie trimisă cu confirmare de primire și recomandată sau, în cazul în care doriți să fiți și mai siguri de atât, trimiteți ca scrisoare cu valoare. Procedura este un pic birocratică, dar nu imposibilă. Mergeți la poștă la serviciul mesagerie cu plicurile deschise, astfel încât oficiantul poștal să poată verifica în fața dumneavoastră conținutul scrisorilor. Primiți de la poștă mai multe formulare, pe care trebuie să le completați, cu adresa destinatarilor și conținutul plicului unde veţi menţiona „plângere penală – x pagini”. Valoarea minimă pe care trebuie s-o declarați la poștă este de 20 de lei. Costurile de expediție nu sunt cu mult mai mari decât o recomandată cu confirmare de primire.

După asta așteptați acasă confirmarea de primire și apoi răspunsul la plângere. Succes!

Cum faci o plângere la Avocatul Poporului

24/02/2014/în Drepturi Civile, Resurse Utile /de Rasista

Dacă aveți o problemă care ține de competența Avocatului Poporului, găsiți mai jos un model de plângere generală și adresa la care trebuie s-o trimiteți:

Avocatul Poporului

Str. Eugeniu Carada nr. 3

Sector 3 Bucureşti

Tel: 021-312 71 34 (dispecerat), 021-312 94 62 (centrala)

Pagină de Internet: www.avp.ro

Adresă de e-mail: avp@avp.ro

Model de cerere către Avocatul Poporului

1.Numele şi prenumele (cu majuscule) ……………………….. domiciliat în (reşedinţa ori altă adresă unde puteţi fi găsit) ……………… str. ………….. nr. ….. bl. ….. sc. ….. ap. ….. telefon ……………….

2. Data la care aţi luat cunoştintă despre încălcarea drepturilor dumneavoastră ………………………….

3. Prezentarea succintă a drepturilor şi libertăţilor încălcate: ……………………………………………………

4. Autoritatea administrativă sau funcţionarul public reclamat: …………………………………………………

5. Descrierea succintă a faptelor invocate, prin care vi s-au încălcat drepturile: ……………. (puteţi continua pe o altă pagină, pe care să o anexaţi la cerere)

6. Autorităţile publice care au fost sesizate anterior: ………………………………………………………………

7. Răspunsul primit şi motivele pentru care vă consideraţi în continuare nedreptăţit: ……………………..

8. În dovedirea celor afirmate depun următoarele acte (în copie, nu în original): …………………………..

9. Menţiunea obligatorie dacă cererea face obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instante judecatoreşti sau dacă a format obiectul unei judecăţi: …………..

10. Doresc ca toate informaţiile şi rezultatele acestei cereri să rămână confidenţiale:DA NU

11. Cererea este depusă o Personal o Prin mandatar

Data ……………

Semnătura …………………

Precum și un model de petiție ce trebuie formulat în caz de discriminare:

Petiție către Avocatul Poporului pentru discriminare

Către AVOCATUL POPORULUI

Subsemnatul/a……………………………. domiciliat/ă în ………, str………………, nr………, bloc…….., sc…………., et…………., ap………………….., sector/judet………

În temeiul Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, formulez prezenta PETIŢIE cu privire la încălcarea dreptului meu de a nu fi discriminat/ă, garantat prin art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de Protocolul nr. 12 la această Convenţie, de către următoarea autoritate/următoarele autorităţi a/ale administraţiei publice:

………………………………………………..

Va solicit că, în urmă unei anchete proprii, să luaţi măsurile legle pentru înlăturarea ilegalităţilor constatate, repararea prejudiciilor pe care le-am suferit şi înlăturarea cauzelor care au generat sau au favorizat încălcarea drepturilor mele de către administraţia publică.

De asemenea, solicit să mi se comunice modul de soluţionare a acestei petiţii.

MOTIVELE PETIŢIEI SUNT URMĂTOARELE:

……………….(descrierea cât mai detaliată a modului în care s-a produs instigarea la discriminare sau discriminarea, cu indicarea datei şi a personelor implicate, dacă sunt cunoscute)………..

Pot dovedi cele afirmate cu:

– următoarele înscrisuri/documente pe care le depun în fotocopie:

–

– depoziţiile următorilor martori, a căror audiere o solicit în cadrul anchetei proprii pe care o efectuaţi:

–

– înregistrare audio/video relevantă (de ex. înregistrarea unei emisiuni)

Dată,

Semnătură,

Cum faci o plângere la CNCD

24/02/2014/în Drepturi Civile, Resurse Utile /de Rasista

Dacă sunteți discriminat și vreți să faceți o plângere la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, aveți mai jos un model și adrea la care trebuie să trimiteți sesizarea:

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Piaţa Valter Mărăcineanu nr. 1-3

Sector 1 Bucureşti 010155

Tel: 021-312 65 79, fax: 021-312 65 78

Pagină de Internet: www.cncd.ro (se pot face şi sesizări on-line)

E-mail: support@cncd.ro

Model de cerere către CNCD

Către,

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII

DOMNULE PREŞEDINTE,

Prin prezenta, subsemnatul(a) …………………………………………………………………………………, domiciliat(ă) în…………………………………………………………………………………………………………, formulez:

PETIȚIE

În temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, formulez prezenţa PETIŢIE prin care solicit constatarea şi sancţionarea contravenției prevăzută de art. 15 din OG 137/2000 săvârşită la dată de…………………………… de către………………………………, domiciliat/a în ………, str………………, nr………, bloc…….., sc…………., et…………., ap………………….., sector/judeţ……….

Consider că prin fapta ce face obiectul acestei petiţii am fost discriminat/ă.

Vă solicit ca, pe lângă aplicarea amenzii contravenţionale, să dispuneţi obligarea părţii care a săvârşit fapta să publice, în mass-media, un rezumat al hotărârii prin care se constatată săvârşirea contravenţiei, precum şi orice măsură necesară pentru înlăturarea consecinţelor acestei fapte.

De asemenea, solicit să mi se comunice modul de soluţionare a acestei petiţii.

MOTIVELE PETIŢIEI SUNT URMĂTOARELE:

În fapt,……………….(descrierea cât mai detaliată a modului în care s-a produs instigarea la ura rasială sau naţională sau discriminarea, cu indicarea datei şi a personelor implicate, dacă sunt cunoscute; petentul/a trebuie să justifice susţinerea că a fost discriminat/a prin acea faptă; în lipsa justificării, petiţia poate fi respinsă.

În cazul petiţiei formulate de o ONG, trebuie dovedit că discriminarea se manifestă în domeniul ei de activitate şi că aduce atingere unei comunităţi/grup de persoane ori că aduce atingere unei persoane fizice şi această a cerut ONGului să formuleze acea petiţie) ………………….

…………………………………………………………………………………………..

În drept, faptele descrise se încadrează în prevederile art. 15 din OG 137/2000 (după caz, faptele se pot încadra şi în alte articole ale ordonanţei care prevăd contravenţii)

Pot dovedi cele afirmate cu:

-următoarele înscrisuri/documente pe care le depun în fotocopie, în 2 exemplare:

–

-depoziţiile următorilor martori, a căror audiere o solicit în cadrul procedurii de soluţionare a petiţiei:

–

-înregistrare audio/video relevanţă (de ex, înregistrarea unei emisiuni)

-date statistice (de la caz la caz, când există şi sunt relevante în cauza)

Dată, Semnătură,

DOMNULUI PREŞEDINTE AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII

NOTĂ

1. Dacă petiţia este formulată de o persoană juridică (ONG) sau vizează o persoană juridică, datele privind numele şi domiciliul vor fi înlocuite cu cele privind denumirea şi sediul. Se vor indică numele şi calitatea celui care reprezintă persoană juridică petenta.

2. Este suficient să se probeze doar existenţa unor fapte care permit a se presupune/prezumă că există o discriminare, directă sau indirectă, situaţie în care persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare.

Tot ce trebuie să știi despre noile proceduri ale CEDO

12/01/2014/în Articole, Blog, Resurse Utile /de APADOR-CH

De la 1 ianuarie 2014 au intrat în vigoare o serie de modificări ale regulamentului Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), ceea ce schimbă în anumite privințe modul în care petenții care caută dreptatea europeană trebuie să se adreseze Curții. În cele ce urmează vă explicăm concret ce trebuie să conțină o cerere individuală către CEDO și ce proceduri trebuie să urmați pentru ca această cerere să vă fie admisă.

Plângerile pe care le poate examina Curtea

Înainte de orice trebuie să știți exact cu ce se ocupă CEDO și care sunt limitele ei. Curtea europeană a Drepturilor Omului este o instanţă internațională. Aceasta poate examina doar plângerile prezentate de către persoane fizice, organizații și societăți care se pretind victime ale unei încălcări a drepturilor prevăzute de Convenția europeană a Drepturilor Omului. Convenția este un tratat internațional prin care un mare număr de state europene s-au angajat să protejeze anumite drepturi fundamentale. Aceste drepturi sunt enunțate în textul Convenției și al protocoalelor sale nr. 1, 4, 6, 7, 12 și 13. Aceste protocoale nu au fost acceptate decât de către anumite state.

Curtea nu poate examina orice fel de plângere. Competențele sale sunt definite prin criteriile de admisibilitate prevăzute în Convenție, criterii care precizează cine se poate adresa Curții, când și în legătură cu ce. Mai mult de 90 % dintre cererile examinate de către Curte sunt declarate inadmisibile. Prin urmare, verificați dacă plângerile dumneavoastră răspund criteriilor de admisibilitate de mai jos.

Conditiile de admisibilitate a cererilor

 Plângerile dumneavoastră se referă la atingerile aduse unuia sau mai multor drepturi prevăzute în Convenție și protocoalele sale;

 Plângerile sunt îndreptate împotriva unui stat care a ratificat Convenția și, dacă este cazul, protocolul care garantează dreptul a cărui încălcare este invocată (protocoalele nu au fost ratificate de către toate statele; verificați lista ratificărilor din Kit-ul reclamanților disponibil pe pagina de Internet a Cuții: www.echr.coe.int/applicants);

 Plângerile se referă la aspecte care angajează responsabilitatea unei autorități publice (legislativă, administrativă, judecătorească, etc.) – Curtea nu este în măsură să examineze plângeri împotriva particularilor sau organismelor private;

 Plângerile se referă la acte sau fapte survenite după data ratificării Convenției sau a protocolului respectiv de către statul pârât (datele ratificării pentru fiecare stat sunt disponibile în Kit-ul reclamanților disponibil pe pagina de Internet a Curții: www.echr.coe.int/applicants);

 Sunteți afectat personal și direct de încălcarea unui drept fundamental (aveți „calitatea de victimă”);

 Ați permis instanțelor interne să remedieze încălcarea drepturilor dumneavoastră (”epuizarea căilor de recurs interne”) – ceea ce înseamnă în general că, înainte de a sesiza Curtea, trebuie să vă fi adresat cu aceleași capete de cerere instanțelor naționale, inclusiv celei mai înalte dintre ele, și că, în acest cadru, ați respectat toate regulile naționale de procedură, mai ales termenele. Nu aveți în schimb obligația de a exercita căile de recurs care nu sunt efective, nici căile de recurs discreționare sau extraordinare care nu fac parte din procedurile de recurs normale;

 Ați sesizat Curtea cu cererea dumneavoastră completă într-un termen de șase luni de la data deciziei interne definitive/irevocabile. Termenul de șase luni începe în mod normal să curgă de la data la care cea mai înaltă instanță națională competentă și-a pronunțat decizia sau de la data la care a existat posibilitatea efectivă, pentru dumneavoastră sau reprezentantul dumneavoastră, de a lua cunostință de textul integral al acestei decizii. În cazul în care nu există o cale de recurs efectivă cu privire la un capăt de cerere, termenul de șase luni începe să curgă de la data actului, faptului sau deciziei de care vă plângeți.

Termenul de șase luni este întrerupt doar de trimiterea către Curte a unei cereri complete care răspunde exigențelor articolului 47 din regulamentul Curții (detaliat mai jos). Termenul de șase luni ia sfârșit în ultima zi a celor șase luni, chiar dacă acesată zi este o duminică sau o zi de sărbătoare. Deci, formularul de cerere însoțit de toate informațiile și documentele necesare trebuie trimise Curții cel mai târziu în ultima zi a termenului de șase luni: asigurați-vă, așadar, că le trimiteți prin poștă din timp;

 Capetele dumneavoastră de cerere se bazează pe dovezi solide: trebuie să expuneți clar ce vi s-a întâmplat și să aduceți în sprijinul afirmațiilor dumneavoastră documente, decizii, rapoarte medicale, declarații de martori și alte înscrisuri doveditoare;

 Sunteți în măsură să demonstrați că faptele în legătură cu care vă plângeți au adus o atingere nejustificată unui drept fundamental. Nu vă puteți plânge pur şi simplu de o decizie pe care o considerați nedreaptă sau greșită. Curtea nu este o instanță de apel împotriva deciziilor instanțelor naționale și deci nu le poate nici anula, nici modifica;

 Capetele dumneavoastră de cerere nu au fost deja examinate de către Curte sau o altă instanță internațională. Luați în considerare faptul că zeci de mii de cereri sunt trimise Curții în fiecare an. Curtea nu dispune de resursele necesare pentru a examina plângeri nesemnificative sau repetate, fără obiect serios – nu-i revine unei instanțe internaționale să examineze astfel de cereri. Astfel de plângeri sunt respinse ca fiind abuzive, la fel ca și plângerile în care reclamanții utilizează un limbaj jignitor sau injurios.

Cererea poate de asemenea fi respinsă atunci când următoarele elemente sunt reunite: faptele în legătură cu care se plânge reclamantul nu i-au cauzat un prejudiciu real și important, nu ridică noi problematici cu privire la drepturile omului care ar necesita o examinare la nivel internațional și au fost deja examinate de către o instanță internă.

Pentru a afla mai multe despre aceste criterii, puteți consulta un avocat sau pagina de Internet a Curții unde veți găsi informații referitoare la criteriile de admisibilitate și răspunsuri la întrebări recurente.

Ce trebuie să conțină cererea către CEDO

Articolul 47 din Regulamentul Curţii este cel care detaliază conţinutul unei cereri individuale pe care un petent trebuie s-o adreseze CEDO ca să ceară judecarea cauzei sale:

1. Fiecare cerere trebuie prezentată pe formularul pus la dispoziţie de grefă, cu excepţia cazului în care Curtea decide altfel. Cererea trebuie să conțină toate informațiile cerute în părțile pertinente ale formularului și trebuie să indice:

(a) numele, data naşterii, naţionalitatea şi adresa reclamantului; în cazul în care reclamantul este o persoană juridică: numele complet, data constituirii sau a înregistrării, numărul oficial de înregistrare (dacă există) și adresa oficială;

(b) dacă este cazul, numele, profesia, adresa, numerele de telefon și fax și adresa electronică a reprezentantului său;

(d) o expunere concisă și lizibilă a faptelor;

(e) o expunere concisă și lizibilă a încălcării sau a încălcărilor pretinse ale Convenţiei precum şi a argumentelor pertinente; şi

(f) o expunere concisă și lizibilă referitoare la respectarea de către reclamant a criteriilor de admisibilitate prevăzute de art. 35 paragraful 1 din Convenţie;

2. a) Toate informațiile menționate mai sus trebuie expuse în părțile corespunzătoare ale formularului de cerere și trebuie să fie suficiente pentru a permite Curții să identifice, fără ca aceasta să consulte alte documente, natura și obiectul cererii.

b) Reclamantul poate însă completa aceste informații anexând la formularul de cerere un document separat de maxim 20 de pagini care să conțină o expunere detaliată a faptelor, a pretinselor încălcări ale Convenției și a argumentelor pertinente.

3.1. Formularul de cerere trebuie semnat de către reclamant sau de către reprezentantul său și trebuie însoțit de:

Acte ce completeaza cererea

a) copii ale documentelor aferente deciziilor sau măsurilor contestate, fie ele de natură judiciară sau de altă natură;

b) copii ale documentelor și deciziilor care demonstrează că reclamantul a epuizat căile de recurs interne și că a respectat termenul stabilit de art. 35 paragraful 1 din Convenție;

c) dacă este cazul, copii ale documentelor referitoare la alte proceduri internaționale de anchetă sau de reglementare ;

d) dacă reclamantul este reprezentat, de originalul procurii sau al mandatului semnat de către reclamant.

3.2. Documentele prezentate în sprijinul cererii trebuie să figureze pe o listă în ordine cronologică, să poarte numere consecutive și să fie clar identificate.

4. Reclamantul care nu doreşte ca identitatea sa să fie făcută publică trebuie să precizeze aceasta şi să prezinte o expunere a motivelor care justifică derogarea de la regula publicităţii procedurii în fața Curții. Aceasta din urmă poate autoriza anonimatul sau poate decide să-l acorde din oficiu.

5.1. În cazul nerespectării acestor obligații, cererea nu va fi examinată de către Curte, cu excepţia cazurilor în care:

Exceptii

a) reclamantul a furnizat o explicație satisfăcătoare cu privire la nerespectarea respectivei obligații;

b) cererea privește solicitarea unei măsuri provizorii;

c) Curtea decide altfel, la cererea reclamantului sau din oficiu.

5.2. Curtea poate în orice moment să solicite unui reclamant să transmită într-un termen determinat orice informație sau document utile în forma sau maniera considerate adecvate.

6. a) Cererea este considerată introdusă la data la care formularul de cerere care satisface exigențele impuse de prezentul articol de față este expediat Curții. Data expedierii este considerată data ștampilei poștei.

b) Dacă consideră justificat, Curtea poate decide să rețină o altă dată ca dată a introducerii cererii.

7. Reclamantul trebuie să informeze Curtea cu privire la schimbarea adresei sale și în legătură cu orice fapt pertinent în examinarea cererii sale.

Descarcă noul formular CEDO 2016

Acest document este un formular și trebuie salvat local (pe computer) înainte de a fi completat. Nu poate fi deschis direct în browser

Cum se completează formularul de cerere

Scrieți citeț – Este de preferat să dactilografiați răspunsurile.

Completați toate rubricile aplicabile situației dvs – În caz contrar, formularul dumneavoastră va fi considerat incomplet și va fi refuzat.

Nu utilizați simboluri sau abrevieri; exprimați-vă clar; folosiți cuvinte întregi.

Fiți concis

Limba

Limbile oficiale ale Curții sunt franceza și engleza dar, dacă vă este mai simplu, puteţi de asemenea scrie grefei în limba oficială a unuia dintre statele care au ratificat Convenția. În faza inițială a procedurii, este posibil să primiți din partea Curții scrisori redactate în această din urmă limbă. Luați însă în considerare că într-un stadiu ulterior al procedurii, mai precis dacă guvernul pârât este invitat de către Curte să prezinte observații scrise cu privire la capetele dumneavoastră de cerere, toată corespondența care vă va fi trimisă de către Curte va fi redactată în franceză sau engleză. În plus, dumneavoastră sau reprezentantului dumneavoastră, vi se va cere de asemenea să utilizați franceza sau engleza în observațiile dumneavoastră.

Formularul de cerere – rubrică cu rubrică

Dacă între Curte și dumneavoastră a existat deja un schimb de corespondență cu privire la același subiect și ați primit un lot de etichete conținând un cod de bare, lipiți o etichetă în locul special prevăzut pentru aceasta în partea stângă sus a primei pagini a formularului.

Reclamantul

Această parte se aplică reclamanților persoane fizice și nu reclamanților persoane juridice, cum ar fi de exemplu societăți sau asociații.

1-8. Dacă există mai mult de un reclamant, trebuie indicate informațiile care corespund fiecărui reclamant în parte, utilizând o foaie separată și numerotându-i. A se vedea de asemenea „Cereri grupate și mai mulţi reclamanți” de mai jos.

Reclamantul (organizație)

Această parte se aplică reclamanților persoane juridice (societăți, organizații neguvernamentale, asociații, etc.).

9-15. Trebuie indicate identitatea și coordonatele organizației reclamante. Dacă există mai mult de o organizație, trebuie indicate toate informațiile pentru fiecare dintre ele în parte utilizând o foaie separată și numerotându-le.

Număr de înmatriculare: trebuie indicat aici numărul de înmatriculare, identificare sau înscriere într-un registru oficial, dacă este cazul.

Trebuie, de asemenea, indicată data înregistrării, constituirii sau înfiinţării organizației în scopul de a facilita identificarea ei.

Cereri grupate și mai mulţi reclamanți

Dacă un reclamant sau un reprezentant introduce în numele mai multor reclamanți cereri referitoare la fapte diferite, trebuie utilizat un formular separat pentru fiecare reclamant în parte, indicând toate informațiile și documentele necesare referitoare la fiecare reclamant în formularul corespunzător.

Atunci când există mai mult de cinci reclamanți, reprezentantul trebuie să trimită, pe lângă formularele de cerere și documentele corespunzătoare, un tabel recapitulativ conținând numele și coordonatele fiecărui reclamant. Un exemplu de astfel de tabel poate fi descărcat de pe pagina de Internet a Curții. În cazul în care reprezentantul este avocat, acest tabel trebuie trimis și pe suport electronic (CD-ROM sau suport USB).

În situația în care cazul se referă la un număr mare de reclamanți sau de cereri, grefa poate solicita reclamanților sau reprezentanților lor să transmită textele observațiilor și declarațiilor sau documentele lor pe cale electronică sau pe o altă cale. Mai mult, Curtea poate solicita reclamanților sau reprezentanților lor să întreprindă alte măsuri care să faciliteze procesarea eficace și rapidă a cererilor.

Consecința nerespectării instrucțiunilor grefei cu privire la forma și prezentarea cererilor grupate sau cererilor introduse de către mai mulți reclamanți poate fi neexaminarea acestora de către Curte.

Reprezentantul/reprezentanții reclamantului

Reprezentant care nu este avocat

16-23. Unii reclamanți aleg să nu participe ei înșiși la procedură sau nu sunt în măsură să o facă, din motive, de exemplu, de sănătate sau incapacitate. Acești reclamanți pot fi reprezentați de către o persoană fară experiență juridică. De exemplu, un părinte își poate reprezenta copilul; un tutore, un membru de familie sau un partener poate reprezenta o persoană care, din motive de ordin practic sau medical, întâmpină greutăți în a participa la procedură (de exemplu un reclamant spitalizat sau încarcerat). Trebuie indicate motivul pentru care reprezentantul îl reprezintă pe reclamant sau relația dintre ei, precum și identitatea și coordonatele reprezentantului.

Reprezentant oficial sau persoană competentă să acționeze în numele unei organizații reclamante 16-23. O organizație reclamantă trebuie să acționeze prin intermediul unui persoane cu care poate coresponda Curtea (ex. responsabil de societate, președinte sau director). Această persoană trebuie, în măsura în care este posibil, să furnizeze dovezi (documente) care atestă dreptul său de a reprezenta organizația reclamantă.

Avocat

24-40. Numele și coordonatele complete ale avocatului care reprezintă reclamantul în fața Curții trebuie menționate. În momentul introducerii cererii, reprezentarea de către un avocat nu este obligatorie, dar este totuși recomandată. Dacă cererea ajunge într-un stadiu al procedurii în care reprezentarea devine obligatorie, reclamantul este informat despre aceasta. În acest stadiu, după ce Curtea a hotărât să comunice cererea guvernului pârât pentru a obține observațiile scrise ale acestuia, reclamantul poate avea dreptul la asistență judiciară dacă nu are mijloacele de a se achita de onorariile de avocat și dacă acordarea unui astfel de ajutor financiar este considerată necesară pentru buna desfășurare a cazului. Reclamantul este informat din timp asupra pașilor pe care trebuie să-i urmeze în acest sens.

Procura

31. Reclamantul individual trebuie să semneze procura care îl împuternicește pe reprezentant să acționeze în numele său, cu excepția cazului în care nu este în măsură să semneze pentru că, de exemplu, este minor sau nu are capacitate juridică. Dacă un reprezentant, care nu este avocat, împuternicește un avocat să reprezinte un reclamant care nu este în măsură să semneze procura, reprezentantul trebuie să semneze procura în numele reclamantului.

31. Reprezentantul unei organizații reclamante trebuie să semneze procura care împuternicește un avocat să acționeze în numele organizației respective.

32. Data care trebuie menționată la această rubrică este data la care reclamantul individual sau reprezentantul organizației reclamante semnează procura.

Statul sau statele împotriva căruia/cărora este îndreptată cererea

33. Bifați căsuța/căsuțele care corespunde/corespund statului/statelor împotriva căruia/cărora este îndreptată cererea. Este vorba despre statul sau statele pe care îl/le considerați responsabil/responsabile de faptele de care vă plângeți. Luați în considerare faptul că plângerile cu care este sesizată Curtea nu pot fi îndreptate decât împotriva statelor care figurează în această listă. Aceste state au aderat la Convenție.

Obiectul cererii

34-40. Fiți concis. Menționați aici informațiile esențiale cu privire la cazul dumneavoastră: faptele și deciziile esențiale și felul în care drepturile dumneavoastră au fost încălcate. Nu menționați circumstanțele nepertinente și nici chestiunile secundare. Nu vă folosiți de citate lungi ci faceți trimitere mai degrabă la un document anexat. Faptele cu privire la cazul dumneavoastră și capetele de cerere trebuie expuse în spațiul prevăzut în acest scop în formularul de cerere și trebuie să permită Curții să identifice natura și obiectul cererii fără să consulte alte documente.

Reclamanții pot anexa la formularul de cerere explicații suplimentare cu privire la fapte și la capetele lor de cerere, însă aceste explicații suplimentare nu pot depăși mai mult de 20 de pagini în total (acest număr nu include deciziile și documentele ce trebuie anexate). Luați în considerare că, dacă cererea este comunicată guvernului pârât pentru observații, reclamantul va fi invitat să răspundă de manieră detaliată.

Observațiile trebuie sa fie:

 perfect lizibile,

 redactate într-un format care să fie de cel puțin 12 în corpul textului și 10 în notele de

subsol – dacă documentele sunt dactilografiate,

 în format A4 și cu o margine de cel puțin 3,5 cm dacă este vorba de anexe,

 numerotate consecutiv,

 separate în paragrafe numerotate.

În principiu, toate informațiile din formularul de cerere și documentele transmise grefei, inclusiv toate informațiile cu privire la reclamant și la terți, sunt accesibile publicului. Între altele, aceste informații ar putea figura în HUDOC, baza de date a Curții accesibilă pe Internet, în cazul în care fac parte dintr-o expunere a faptelor redactată în vederea comunicării cererii guvernului pârât, o decizie cu privire la admisibilitatea cererii, o decizie de radiere de pe rol sau o hotărâre. Așadar, sunteți invitat să ne transmiteți doar acele informații cu privire la viața dumneavoastră privată sau cea a terților care sunt esențiale pentru înţelegerea cauzei.

De altfel, dacă doriți ca identitatea dumneavoastră să nu fie făcută publică, trebuie să precizați acest lucru și să expuneți motivele care justifică derogarea de la regula publicităţii procedurii. Curtea poate acorda anonimatul în cazuri excepționale și bine întemeiate.

Expunerea faptelor

34-36. Fiți clar și concis. Faceți referire la date exacte. Relatați faptele în ordine cronologică: expuneți evenimentele în ordinea în care au survenit. În cazul în care capetele dumneavoastră de cerere se referă la mai multe chestiuni diferite (de exemplu, mai multe proceduri diferite), tratați fiecare chestiune factuală separat.

Trebuie să furnizați documente în sprijinul afirmațiilor dumneavoastră, în special copii ale deciziilor pertinente și ale documentelor care atestă măsura sau măsurile de care vă plângeți (de exemplu, o decizie de expulzare sau de îndepărtare de pe teritoriu). Trebuie să furnizați de asemenea documente în sprijinul plângerilor dumneavoastră (rapoarte medicale, declarații de martori, încheieri de instanţă, titluri de proprietate, rapoarte de detenție, etc.). Dacă nu puteți obține copii ale unor anumite documente, trebuie să explicați de ce.

Expunerea pretinsei/pretinselor încălcări a/ale Convenției și/sau a/ale Protocoalelor și argumentele în sprijinul acesteia/acestora

37. Trebuie să precizați, pentru fiecare capăt de cerere, articolul din Convenție sau Protocoale pe care îl invocați și să explicați pe scurt în ce fel a fost încălcată această dispoziție. Explicați cât mai precis posibil care este plângerea dumneavoastră cu privire la Convenție. Indicați care este dispoziția din Convenție pe care o invocați și explicați cum anume faptele pe care le-ați expus încalcă această dispoziție. Aceste explicații sunt necesare pentru fiecare capăt de cerere formulat.

Exemplu:

Articolul 6 paragraful 1: procedura civilă cu privire la cererea mea de indemnizare a fost excesiv de lungă pentru că a durat mai mult de zece ani, din 10 ianuarie 2002 până în 25 aprilie 2012.

Informații cu privire la epuizarea căilor de recurs interne

În cadrul acestei rubrici, trebuie să arătați că ați oferit statului pârât posibilitatea de a remedia situația dumneavoastră înainte de vă adresa instanței internaționale care este Curtea: trebuie deci să explicați că v-ați prevalat de toate căile de recurs efectiv disponibile în statul respectiv.

Pentru fiecare capăt de cerere invocat în baza Convenției sau al Protocoalelor, indicați:

 data exactă a deciziei definitive/irevocabile, instanța care a pronunțat-o și natura deciziei;

 datele deciziilor jurisdicțiilor sau instanțelor inferioare care au condus la adoptarea deciziei

definitive/irevocabile și

 numărul de dosar al cauzei dumneavoastră în cadrul procedurii interne.

Nu uitați să anexați copii ale tuturor deciziilor pronunțate de către tribunale sau alte instanțe interne, începând cu instanța inferioară până la cea mai înaltă. Trebuie să furnizați de asemenea copii ale solicitărilor, cererilor și motivelor de apel şi recurs pe care le-ați prezentat instanțelor pentru a arăta că ați invocat, în substanță, la toate nivelurile, capetele de cerere cu privire la încălcarea Convenției

Trebuie de asemenea să demonstrați că ați sesizat Curtea cu fiecare capăt de cerere într-un termen de șase luni de la data deciziei definitive/irevocabile pronunțate de instanța națională cu privire la capătul de cerere respectiv. Este, deci, esențial să precizați data deciziei definitive/irevocabile.

Printre altele, trebuie să furnizați o dovadă în această privință, fie trimițând o copie a deciziei care menționează data, fie, în cazul în care nu ați primit o copie a deciziei definitive/irevocabile în ziua în care a fost ea pronunțată sau a devenit publică, trimițând o dovadă a datei la care a existat posibilitatea efectivă, pentru dumneavoastră sau reprezentantul dumneavoastră, de a lua cunostință de textul integral al acestei decizii (de exemplu, o dovadă a datei redactării). Dacă nu există nicio cale de recurs, trebuie să arătați că sesizați Curtea într-un termen de șase luni de la data actului, măsurii sau deciziei de care vă plângeți și să furnizați copii ale documentelor care atestă data acestui act, acestei măsurii sau acestei decizii.

39-40. Indicați aici dacă există o cale de recurs de care nu v-ați prevalat. Dacă da, precizați motivele pentru care nu ați facut-o.

Găsiți alte informații utile cu privire la epuizarea căilor de recurs interne și respectarea termenului de șase luni în Ghidul practic cu privire la admisibilitate disponibil pe pagina Internet a Curții (www.echr.coe.int/applicants).

Informații referitoare la alte instanțe internaționale care examinează sau au examinat dosarul (dacă este cazul)

41-42. Trebuie să precizați dacă ați supus capetele dumneavoastră de cerere unei alte instanțe internaționale de anchetă sau de soluţionare a diferendelor (de exemplu, Organizația Internațională a Muncii din cadrul Națiunilor Unite sau unei alte comisii internaționale de arbitraj). Dacă da, trebuie să precizați despre care instanță este vorba și să indicați detaliile tuturor procedurilor inițiate și toate deciziile pronunțate. Trebuie să transmiteți, de asemenea, copii ale tuturor deciziilor și documentelor pertinente.

43-44. Cereri anterioare în fața Curții (cereri încheiate sau pendinte) Trebuie să precizați dacă reclamantul a sesizat Curtea anterior și, dacă da, să precizați numărul sau numerele de cerere. Aceste elemente sunt esențiale și permit Curții să clasifice, să identifice și să examineze cererile introduse în numele aceluiași reclamant.

Lista documentelor anexate

45. Trebuie să anexați o listă numerotată și cronologică a tuturor hotărârilor judecătoreşti sau a altor decizii menționate la rubricile E, F, G și H din formularul de cerere precum și a tuturor documentelor pe care doriți să le ia în considerare Curtea cu titlu de element probator în spijinul susţinerilor dumneavoastră de încălcare a Convenției (încheieri, declarații de martori, rapoarte medicale, etc.).

Trebuie să anexați copii complete și lizibile ale tuturor documentelor. Nici un document nu vă va fi restituit. Este deci în interesul dumneavoastră să transmiteți Curții copii și nu originale.

Documentele trebuie să fie NEAPĂRAT:

 aranjate în funcţie de dată și de procedură,

 numerotate consecutiv,

 necapsate, nelegate și nelipite.

Atenţie : Le revine reclamanților să ia din timp măsurile necesare pentru a obține toate informațiile și documentele necesare pentru prezentarea unei cereri complete. Dacă lipsesc unul sau mai multe documente necesare, cererea nu va fi considerată completă și nu va fi examinată de către Curte, cu excepția cazului în care ați explicat în mod satisfăcător de ce nu ați fost în măsură să furnizați documentul/documentele lipsă.

Declarația și semnătura

47-48. Declarația trebuie semnată de către reclamant sau reprezentantul mandatat de către reclamant. Nicio altă persoană nu o poate semna.

49. Desemnarea destinatarului corespondenței

Grefa va putea purta corespondenţă doar cu reclamantul sau reprezentantul acestuia. În cazul în care există mai mulți reclamanți în cadrul aceleiași cereri și aceștia nu sunt reprezentați, unul dintre ei trebuie desemnat ca destinatar al corespondenței. În cazul în care reclamantul este reprezentat, grefa va coresponda doar cu reprezentantul. În plus, în cazul în care reclamantul are mai mulți avocați trebuie să îl desemneze pe cel care va purta corespondenţă cu grefa.

Introducerea și procesarea cererii

Curtea poate fi sesizată doar prin poștă (nu și prin telefon). Aceasta înseamnă că originalul formularului de cerere cu semnătura/semnăturile reclamnatului/reclamanților și/sau reprezentantului/reprezentanților împuternicit/împuterniciţi trebuie trimis prin poștă. O cerere transmisă doar prin fax nu este considerată completă, Curtea trebuie să primească originalul semnat al formularului de cerere. Este inutil să vă prezentați la Strasbourg în persoană pentru a vă expune cazul oral.

Formularul de cerere poate fi descărcat de pe pagina Internat a Curții (www.echr.coe.int/applicants).

Trimiteți formularul de cerere la următoarea adresă:

Monsieur le Greffier de la

Cour européenne des droits de l’homme

Conseil de l’Europe

67075 STRASBOURG CEDEX

FRANCE

Procesarea cererii

Un dosar este deschis și scrisorile și documentele primite de către Curte sunt incluse în acesta doar la primirea unei cereri complete care să includă toate documentele necesare.

La primirea unui formular de cerere, grefa Curții verifică dacă acesta conține toate informațiile și documentele necesare. În caz contrar, veți primi un răspuns care precizează că articolul 47 din regulamentul Curții nu a fost respectat, că nu a fost creat un dosar și că documentele dumneavoastră nu au fost păstrate. Aveți atunci posibilitatea de a transmite o nouă cerere și deci să trimiteți un nou formular de cerere completat și însoțit de toate documentele și deciziile pertinente, incluzând şi informațiile pe care le-ați furnizat prima dată. Niciun dosar incomplet nu este acceptat.

Grefa nu vă poate furniza informații cu privire la regulile de drept ale statului în legătură cu care vă plângeți și nici nu poate acorda consultații juridice cu privire la aplicarea și interpretarea dreptului național.

Atunci când trimiteți cererea, păstrați o copie a formularului completat precum și documentele originale. Astfel, dacă grefa vă informează că cererea este incompletă, vă va fi mai simplu să introduceți o nouă cerere completă în cel mai scurt timp (dacă doriți). Dacă cererea sa este respinsă ca incompletă, nimic nu garantează reclamantului că va dispune de timp suficient să transmită o alta înainte de expirarea termenului de șase luni. Trebuie deci să transmiteți din timp o cerere completă însoțită de documentele necesare.

Dacă cererea dumneavoatră este completă, este posibil să primiți un răspuns din partea grefei precizând că un dosar a fost deschis (al cărui număr va trebui menționat în toată corespondența ulterioară) pe numele dumneavoastră și un lot de etichete cu cod de bare (pe care trebuie să le lipiți pe toată corespondența ulterioară).

Este posibil, de asemenea, ca grefa să vă solicite și alte informații sau precizări. Este în interesul dumneavoastră să răspundeți rapid la scrisorile grefei deoarece dosarele nou deschise rămase inactive sunt distruse după șase luni. În plus, atunci când o cerere este atribuită Curții pentru a fi examinată, întârzierea sau lipsa unui răspuns la scrisorile grefei sau necomunicarea informațiilor și documentelor solicitate pot fi considerate ca o lipsă de interes din partea dumneavoastră de a continua procedura cu privire la cererea dumneavoastră și pot avea ca urmare neexaminarea acestei cereri de către Curte, declararea ei inadmisibilă sau radierea ei de pe rol.

Examinarea dosarului dumneavoastră este gratuită. Veți fi informat sistematic cu privire la orice decizie a Curții în legătură cu dosarul dumneavoastră.

Află ce se întâmplă după o condamnare la CEDO și cine este responsabil cu supravegherea implementării hotărârilor curții. Un video explicativ în limba română

Cum poți verifica dacă CNP-ul tău a votat fără tine

03/08/2012/în Articole, Blog, Resurse Utile /de APADOR-CH

UPDATE 2018

Cum poți afla dacă CNP-ul tău a votat la referendumul din 2018

UPDATE 2014

Găsiți aici varianta actualizată pentru Cum poți verifica dacă CNP-ul tău a votat la prezidențiale – procedură nouă, formulare revizuite 2014

În ultimele zile tot mai mulți ne-au întrebat dacă există vreo modalitate de a verifica dacă s-a votat sau nu în numele lor la referendumul din 29 iulie.

Există și presupune trimiterea unei cereri la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). În baza Legii 544/2001, a liberului acces la informații, instituția este obligată să vă răspundă în termen de 10 până la maximum 30 de zile, dacă este prea asaltată de solicitări.

Iată care sunt pașii concreți de urmat în acest caz:

Pasul 1: Aflați care este numărul secției de vot la care ar fi trebuit să votați la referendum. Listele cu secțiile de vot, pe localități, pot fi consultate pe site-ul AEP.

Pasul 2: Scrieți o cerere după modelul următor:

Către Autoritatea Electorală Permanentă

Adresa: Str. Stavropoleos, Nr. 6, Bucureşti, Sector 3, 030084

Fax: 021.310.13.87

Email: office@roaep.ro

Subsemnatul …Nume si prenume… , domiciliat în …adresa… , înscris pe listele electorale permanente ca cetățean cu drept de vot arondat, la referendumul din 29 iulie 2012, secției de votare numărul ..numărul secției din localitatea de domiciliu.. , în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public,

Vă solicit să îmi comunicați o copie a tabelului electoral utilizat în secția de votare numărul …numărul secției…, la referendumul din 29 iulie 2012. Precizez ca doresc numai copia filei în care am fost înscris, nu a întregului tabel. Vă rog să anonimizați datele personale ale celorlalte persoane ce figurează pe această filă.

Precizez că sunt dispus să suport costul aferent copierii filei.

Vă solicit răspuns la …adresă poștală/fax/email…

Mulțumesc,

Nume și semnătură

Data: …data transmiterii cererii…

Pasul 3: Trimiteți cererea la AEP, pe adresa de email scrisă în modelul de cerere, pe fax sau prin poștă, cum vă e la îndemână. Ar trebui să primiți un răspuns, după cum vă spuneam, în termenul prevăzut de Legea 544, adică 10 zile cu posibilitatea de prelungire până la 30 de zile, dacă răspunsul necesită un volum mare de muncă din partea instituției.

Succes! În caz că din răspunsul primit constatați că altcineva a votat în locul dumneavoastră este recomandat să faceți o plângere penală la care să anexați copia după tabelul care dovedește acest lucru. Vă rugăm să ne scrieți ca să ne spuneți ce răspuns primiți.

Ce pot face daca sunt discriminat?

06/02/2010/în Resurse Utile /de Rasista

Deschideti PDF

Ghid practic pentru infiintarea si functionarea organizatiilor neguvernamentale

30/01/2010/în Buna guvernare, Resurse Utile /de Rasista

Deschideti PDF