Într-o declarație făcută zilele trecute, Primarul general susține că a cerut Parlamentului să adopte o lege pentru modificarea Codului rutier astfel încât să permită autobuzelor să circule pe linia de tramvai. E o decizie relativ minoră comparativ cu interzicerea completă a mașinilor sub Euro 3, din 2022, o dispoziție care încalcă grav dreptul de proprietate al cetățenilor și pe care primarul nu s-a sfiit s-o ia la nivel local, fără să mai ceară Parlamentului să dea o lege în acest sens.
Așadar, pentru o măsură care ar mai ameliora traficul din București, fără să afecteze pe nimeni, dimpotrivă, Primarul general se ascunde în spatele unei presupuse inacțiuni parlamentare (nu știm dacă chiar a cerut acest lucru Parlamentului și dacă e nevoie de o lege în acest sens), în schimb pentru o măsură ce va afecta viețile și dreptul constituțional al unei mari părți a locuitorilor Capitalei, primarul a tăiat orbește, fără să măsoare înainte, deși Constituția nu-i dă acest drept. Chiar și așa, amânată până la 1 martie 2020, Taxa Oxigen nu devine mai legală decât era până acum.
Pentru Primarul General Gabriela Firea, așadar, Codul rutier e mai tare decât Constituția țării.
Amintim că APADOR-CH a solicitat Avocatului Poporului să atace în contencios administrativ decizia Consiliului General al Municipiului București, prin care se instituie așa-zisa Taxă Oxigen, pe motiv că e disciminatorie și încalcă dreptul de proprietate al posesorilor de mașini sub Euro 3. Primăria Capitalei nu avea dreptul legal de a lua o astfel de măsură care limitează dreptul de proprietate, chiar dacă există o lege a mediului care permite autorităților locale să reglementeze accesul auto în anumite zone. Legea mediului face referire numai la limitări parțiale și zonale, în niciun caz la interzicerea totală a folosirii unor bunuri/mașini în întreaga localitate.
Mai multe despre sesizarea APADOR-CH către AVP aici:
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/12/cod-constitutie.jpg486657APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-12-10 14:01:412020-08-12 13:08:38Codul rutier e mai tare decât Constituția?
APADOR-CH a trimis candidaților la președinția României câteva întrebări care ar putea fi începutul unei dezbateri necesare în societatea românească, despre ce fel de stat/republică ne dorim (noi alegătorii și ei, candidații) și cum ar trebui regândită Constituția pe care să se sprijine acest stat. În același timp am invitat și cetățenii să completeze chestionarul ca să afle în felul ăsta cu ce candidat sunt compatibili.
Publicăm mai jos răspunsurile candidaților și ale alegătorilor, pe măsură ce le primim.
Conducerea unui stat necesita decizii de protejare a societatii, a implicit a cetatenilor. Specific in Romania as milita pentru intarirea ordinii publice, pentru respectarea drepturilor commune in detrimentul drepturilor individuale. Protectia impotriva furturilor technologice, a inducerii in eroare, a escroca pe cei mai putin educati prin scheme cu avantaje materiale.
Din păcate, atunci (1989 -nn) era momentul lustrației. Încercarea care s-a făcut mai târziu a fost gândită să fie neconstituțională, ca să nu poată fi aplicată niciodată. Lustrația trebuia să se refere la aparatul PCR de rang înalt și la ofițerii superiori din Securitate. Proiectul de atunci extindea vinovăția și sancțiunea colectivă până la activistul de comună. Or, vinovăția și sancțiunea pot fi individuale și nu colective. Cât privește colaboratorii cu Securitatea, ca poliție politică, legea e în vigoare și azi. Și totuși, am avut un președinte, cu două mandate, cercetat ca fost turnător al Securității.
În cazul în care răspunsul este Nu vă rugăm să indicați care sunt cele care lipsesc
– Demiterea Guvernului
– Drept de veto la orice propunere de numire in posturi despre care Constitutia spune „presedintele numeste”.
– Suficiente… poate! Mai clare… sigur ar trebui sa fie…
– Fără a forța limitele constituționale, rolul președintelui e pur decorativ. Atribuțiile executive sunt extrem de limitate.
– Demiterea ministrilor si primului ministru, dizolvarea parlamentului
Prezentați cel puțin un argument în sprijinul opiniei dvs:
– Rolul presedintelui trebuie sa scada, iar cel al parlamentului sa creasca (republica parlamentara).
– se acumuleaza prea multa putere intr-un singur om
– Concentrarea puterii e periculoasa. Trebuie controlul Parlamentului
– Consider că nu trebuie să existe un singur „om de decizie”. Se poate ajunge la „prea mult exces de zel”
– Ar avea prea multa putere! Romania nu este SUA!
– In tara asta au fost prea multi dictatori.
– Puterea ar fi concentrata in mâinile unui singur om. Romania nu este pregatita pentru asa ceva.
– Trebuie sa existe o separare a puterilor in stat si o opozitie (chiar si semi-formala) la guvern
– Diminuarea cheltuielilor publice, grabirea procesului de luare a deciziilor, incetarea scandalurilor penibile dintre „palate”.
– Puterea unui singur om??? La romani… nu e o idee buna!
– Cu siguranță, momentan nu știm ce fel de republică suntem. Ori prezidențială ori parlamentara, trebuie sa hotărâm asta.
– Romania trebuie sa fie o republica semiprezidentiala in continuare, utilizand modelul francez
Prezentați cel puțin un argument în sprijinul opiniei dvs.
– Rolul presedintelui trebuie sa scada, iar cel al parlamentului sa creasca (republica parlamentara).
– Intotdeauna este bine sa existe un vot nu o decizie de unul-singur
– Cel mult, sa-l poata demite in anumite conditii.
– Prim ministrul nu trebuie sa stea “la mana” unui singur om.
– Președintele ar putea controla guvernul, fara sa isi asume eșecurile in mod direct.
– La ce presedinti votam… ar fi sinucidere curata… haos total!
– Ar fi necesară o modificare a Constituției deoarce nu corespunde cu modelul nostru de țară, nu se potrivește României. Sunt multe lucruri ce se pot interpreta, sunt articole neclare ce le pot ocoli, oricum Constituția e călcată în picioare și nu înțeleg de ce nu există o instituție care sa vegheze la respectarea acesteia. Curtea Constituționala, cu tot respectul, cred ca e depășita și sunt numiți politic acolo. E nevoie de o schimbare radicală.
– Respectarea principiului juridic cine numeste/ investeste poate demite
– Legitimitatea președintelui (e ales direct, e depozitarul celor mai multe voturi)
– Se reduce astfel posibilitatea coabitarii, iar alegerea presedintelui prin vot popular inseamna ca cineva trebuia sa puna in aplicare acel program politic.
Prezentați cel puțin un argument în sprijinul opiniei dvs.
– presedinte nu trebuie sa se amestece in guvern
– Cred ca este cu dus-si-intors. Ar fi o modalitate buna de apune oamenii sa lucreze impreuna, sa colaboreze, si poate asa nu ar mai trage doar pe partea lor, dar pentru asta se presupune deschidere, dorintade cooperare. Pe de alta parte exista riscul si probabil in Romania cam spre asta s-ar tinde, fiecare sa tina doa de partea lui si sa zica ca doar ei au facut ceva
– Putere discretionara! In Romania nimeni care ar avea putere nu ar folosi-o in mod democratic si fara patima.
– Ar insemna o escaladare a conflictelor dintre „palate” si ar impiedica functionarea statului.
– Da, ar trebui găsită soluția cea mai bună care s-ar potrivi pentru România. Ma refer la sistemul de guvernare. O Constituție nouă, redus numărul de parlamentari, regionalizare… etc.
– In caz de coabitare vom avea 2 guverne, al presedintelui si al premierului. In plus, numirea trebuie sa treaca de votul parlamentului.
– Nu putem defini „jumătățile”. Structura guvernului se schimbă. După ce criterii selectăm jumătatea prezidențială, respectiv pe cea numită de premier?
– Nu este practicat nicaieri.
Prezentați cel puțin un argument în sprijinul opiniei dvs.
– presedintele nu e deasupra celorlati
– Afectează credibilitatea neavând și atribuții în implementare
– Omul din functia de Presedinte nu este cantonat intr-un turn de fildes! Trebuie sa se consulte cu ceilalti si apoi sa ia, el, hotarirea/hotaririle care se impun!
– Uneori nu este posibila consultarea. Presedintele nu poate fi subordonat parlamentului.
– Presedintele trebuie sa actioneze conform dorintelor poporului, legal reprezentat de catre oamenii din parlament
– Tara nu trebuie angajata in actiuni pe plan extern de un singur om. Nu suntem dictatura.
– Trebuie o singura voce, daca nu exista consens ne facem de râs.(ex:mutarea ambasadei la Ierusalim) Din păcate în ultimii 30 de ani ne-am pierdut credibilitatea pe plan extern.
– Nevoia de consens + parlamentul reprezinta poporul, presedintele -statul
– E greu de obținut acordul prealabil asupra unor teme concrete, care se conturează în decursul discuțiilor pe care le poartă chiar președintele. Parlamentul poate oricand refuza ratificarea tratatelor.
În cazul în care răspunsul este Da, vă rugăm să indicaţi cel puţin 3 modalități prin care poate influența
– Numirea unui Premier competent si integru
– Este evidenta incapacitatea legislativa a Administratiei Prezidentiala de a se amesteca in asa ceva. Orice ingerinta pe aceasta tema este ca butada: „a vorbit si nea Ion, ca este si el om”!
– 1. Construcția de autostrăzi și șosele ar trebui să fie primordială. Președintele trebuie să pună presiune pe guvern și pe autoritățile de decizie, să reclame acest fapt. 2. Fără o infrastructura rutiera România a pierdut investițiile mari din zonă, deci a pierdut dezvoltare. Am rămas în urma Europei civilizate, chiar și Bulgaria s-a mișcat mai bine. Din acest motiv, Constituția îl obligă pe președinte să dezvolte țara, iar acest lucru este de importanță strategică, ține de siguranța națională. 3 Trebuie să aducă la negocieri toate forțele politice parlamentare și să găsească un consens pentru a construi odată autostrăzile și șosele de maxim interes în cel mai scurt timp.
– Daca e liderul majoritatii parlamentare, are intrumente politice. Daca e in conflict cu majoritatea parlamentara (implicit si cu guvernul), are instrumente imagologice (declaratii publice)
– 1. Prin programul sau politic. 2. Prin desemnarea si numirea premierului. 3. Prin capacitatea sa de negociere si generare de consens.
Prezentați cel puțin un argument în sprijinul opiniei dvs
– Exceptia de la respectarea deciziei unei instante (fie ea si CCR) inseamna disparitia statului de drept.
– Nu am mai fi stat de drept, ar apărea arbitrariu, invitație la lovitura de stat
– Constitutia este legea fundamentala pe care se bazeaza societatea noastra; Curtea Constitutionala are rolul de a interpreta articolele din constitutie, deci deciziile Curtii Constitutionale sunt fundamentale pentru functionarea tarii, daca Presedintele nu ar respecta aceste interpretari, ar insemna ca este deasupra legii fundamentale, ceea ce contravine insasi Constitutiei, care spune ca toti cetatenii sunt egali in fata legii.
– Daca primul om in stat nu respecta o decizie a unei Curti, atunci cum noi, simplii cetateni, suntem obligati sa respectam hotariri, decizii, legi?
– Presedintele trebuie sa se supuna si el legii. Nimeni nu este mai presus de lege.
– Ilogic si de neacceptat din perspectiva teoriei statului de drept
– Curtea ar rămâne fără obiect, iar președintele ar fi deasupra legii.
– Deciziile CCR sunt general obligatorii.
10. Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) datează din anul 1950. Cu timpul, lucrurile se mai schimbă. Indicați cel puțin trei propuneri de modificări/îmbunătățiri/actualizări pentru CEDO.
– Nu știu
– nu cunosc conținutul convenției
– Articolul 8 ar trebui lărgit
– Integrarea migranților, drepturile femeilor…
– Simplificarea procedurilor de expulzare…
11. Dacă dvs personal ar trebui să renunțați la un drept fundamental, care ar fi acela?
– Dreptul de a fi ales, oricum nu mă aleg – 3 voturi
– Dreptul la vot – 1 vot
– Dreptul la căsătorie – 1 vot
– Dreptul de a practica religia – 1 vot
– Nu renunț la niciunul, că de aia sunt fundamentale – 8 voturi
În caz că răspunsul este Da, prezentați cel puțin trei modalități prin care președintele o poate face
– presedintele sa nu se mai amestece in justitie/parchet
– Nu raspund, pentru ca intrebarea e prea vaga.
– Nu el! Astea se stabilesc prin parlament si guvern
– 1.Presedintele trebuie să vegheze la o bună funcționare a statului,acesta are pârghiile necesare pentru a întări autoritatea statului. Voința însă nu prea are. 2.Respectarea Constituției și a legilor țării. 3.Desemnarea unor specialiști în funcțiile importante, procurorul general. CSM, etc.
– CSAT, numiri in functii, declaratii publice
– 1. Prin desemnarea unor zone de atentie sporita privind aplicarea legii. 2. Prin influentarea schimbarii Codului Penal si al Codului de Procedura Penala. 3. Prin numirea si desemnarea premierului.
14. La 30 de ani de la schimbarea regimului comunist din decembrie 1989, societatea românească încă nu a avut o dezbatere serioasă în chestiunea colaboratorilor cu Securitatea. Întrucât o lege a lustrației ar fi tardiv de adoptat, un astfel de proiect fiind deja declarat neconstituțional de CCR, care ar fi în viziunea dvs. o soluție pentru tranșarea acestei probleme, astfel încât ea să nu mai fie folosită ca șantaj politic?
– Stabilirea unui deadline cu privire la aceasta chestiune, abrogarea legilor speciale etc
– Problema izvorăște nu din funcționarea istorică a vechii Securități, ci din inerția instituțională a acesteia. Readucerea SRI sub controlul democratic al parlamentului ar putea reapropia instituția de adevăratul ei scop și i-ar putea reabilita imaginea
– Deja e tardiva orice discutie – majoritatea colaboratorilor au iesit (sau vor iesi curand) din viata activa.
– Problema este complexa, totuși cred ca publicarea unei liste cu toate numele pe care le are CNSAS ar fi utila. Nu ne putem baza pe declaratiile, uneori mincinoase ale potetialilor candidati la functii publice.
– Publicarea intregii liste a colaboratorilor pe un site
– Pedeapsă cu închisoare pentru cei care mint in declaratiile de necolaborare.
– Nu avem o… „institutie” care se „ocupa” de asta?
– Foștii comuniști și securiștii din eșalonul 2-3 au preluat puterea în ’89. Urmașii lor sunt democrații de azi. E o glumă proastă.
– Transparenta totala, desecretizare
– Digitalizarea și publicarea în format electronic a Arhivelor Securității. Știu, e o utopie dpdv tehnic.
– Adoptarea unei legi a lustratiei in acest moment este tardiva si diviziva.
17. Ce întrebare ați fi dorit să vi se pună, dar a lipsit din acest chestionar? Și care este răspunsul dvs. la această întrebare?11 responses
– Când va sustine presedintele promovarea celor competenti? raspuns: niciodata.
– Care sunt problemele cu care va confruntati ca cetatean si cum considerati ca s-ar putea rezolva? Spre exemplu infrastructura – chiar daca ar exista mai multe taxe pt drumuri. le-as plati numai sa stiu ca pot circula in siguranta. nu exista interes pentru pers cu dizabilitati- ar trebui sa existe mijloace de transprt care sa usureze transportul si pt ei; prea multe borduri care fac deplasarea greoaie; activitati pt implicarea oamenilor cu dizabiljgati si sa ajute la crearea unei legaturi cu societatea;
– Ati propune un referendum pentru reinstaurarea Monarhiei? R: DA!
– Presedintele ar trebui sa aiba posibilitatea initierii unei revizuiri a Constititiei?
– Sunteți de acord cu scadearea numarului de parlamentari si desființarea funcțiilor ocupate pe criterii politice in institutiile publice? Da.
– Va e dor de Vadim??? R: DA!!! :))
– Întrebarea care nu s-a pus populației prin referendum pentru aderarea la UE. Norvegienii au votat împotriva aderării țării lor la UE. Asta înseamnă democrație. Măcar pentru sondaj.
– Modificam Constitutia pentru a corespunde comportamentului actorilor politici sau constrangem actorii politici sa respecte textul constitutional asa cum este acum, unul care obliga la dialog, la consens, compromis si buna-credinta in exercitarea functiei publice?
Nu stiu.
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/10/presedintie3.jpg8001200APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-10-17 10:02:132023-03-10 17:12:56Ce fel de republică vrea viitorul președinte – răspunsurile candidaților
În debutul campaniei electorale pentru prezidențiale, APADOR-CH a trimis candidaților la președinția României câteva întrebări care ar putea fi începutul unei dezbateri necesare în societatea românească, despre ce fel de stat/republică ne dorim (noi alegătorii și ei, candidații) și cum ar trebui regândită Constituția pe care să se sprijine acest stat.
Vom publica aici răspunsurile candidaților, pe măsură ce le primim. În acest timp, așa cum v-am invitat și la alegerile europarlamentare, o facem și acum: răspundeți la aceste întrebări și apoi urmăriți ce răspund candidații. Vom avea astfel la îndemână un instrument de a măsura cât coincid dorințele/convingerile noastre cu cele ale unui candidat (sau ale mai multora).
(bifați căsuțele care coincid cu răspunsurile dvs apoi apăsați pe „trimite” și vi se va înregistra răspunsul. Urmăriți pagina APADOR-CH pentru a afla ce răspund candidații)
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/10/presedintie3.jpg8001200APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-10-14 20:33:462023-03-10 17:04:50Chestionar: Ce fel de republică ar vrea viitorul președinte?
Dreptul la un avocat în procedurile penale, între teorie și practică – subiect de dezbatere europeană la Bruxelles, 10 octombrie 2019, cu participarea unor reprezentate ale grupului de lucru organizat pe această temă în 2018 de APADOR-CH
Peste 100.000 de persoane sunt arestate în așteptarea procesului în închisorile din Uniunea Europeană, iar acest lucru ne costă 1,6 miliarde de euro anual. Folosirea excesivă a arestării preventive aglomerează inutil penitenciarele și are un efect negativ asupra vieții arestatului și asupra cazului lui în justiție, afectându-i șansele la apărare. Aceste date sunt rezultate din mai multe studii și proiecte derulate în ultimii ani în UE, de către organizații și specialiști în sistemul penal. APADOR-CH a fost parte a acestui proces de cercetare a situației și de găsire a unor soluții pentru îmbunătățirea sistemului, derulând până acum câteva proiecte în acest sens:
Avocatele Nadia Cantemir, Adina Lupu, Nicoleta Popescu și Daniela Zaharia Mănescu (foto) – reprezentante ale grupului de lucru organizat de APADOR-CH în România în 2018 – au participat ieri, 10 octombrie 2019, la Bruxelles, la întâlnirea regională a specialiștilor în drept, la care s-au discutat soluții de îmbunătățire a acordării asistenței juridice din oficiu în faza de urmărire penală și arestare preventivă.
Cu această ocazie a fost lansat și raportul cercetării derulate în Bulgaria, Grecia, Ungaria, Italia și România:
Secretariatul General al Guvernului vrea ca cetățenii care cer informații publice, conform Legii 544/2001, să aducă adeverințe care să ateste interesul pe care-l au. În caz contrar pot fi acuzați că prejudiciază cu rea-credință autoritățile. Modificările la normele legii sunt prilejuite de un proiect european derulat de SGG și MAI
„Guvernare transparentă, deschisă și participativă – standardizare, armonizare, dialog îmbunătățit” se numește proiectul cu finanțare europeană, derulat de Secretariatul general al Guvernului împreună cu Ministerul Administrației și Internelor. Scopul anunțat al proiectului este „creșterea gradului de transparență a actului de guvernare”, dar cel puțin una dintre acțiunile derulate în proiect – modificarea normelor Legii 544/2001 – pare să arate contrariul, adică să restrângă accesul cetățenilor la informațiile publice.
Cele două instituții partenere în proiect au organizat astăzi, 27 septembrie, o consultare publică, anunțată pe site, dar fără afișarea modificărilor propuse. Acestea au fost transmise doar la cerere, participanților.
Cu doar o zi înainte de consultare am aflat și noi care sunt intențiile Guvernului și am formulat câteva observații la propunerile de modificare a normelor Legii 544/2001. Vi le prezentăm într-un tabel comparativ, pentru a fi mai ușor de urmărit:
Textul actual
Modificări propuse
Obiecțiile APADOR-CH
Art. 13. – Solicitarea informaţiilor de interes public, altele decât cele prevăzute să fie comunicate din oficiu, va fi adresată instituţiei sau autorităţii publice, în condiţiile art. 6 din Legea nr. 544/2001.
3. Articolul 13 se modifică și va avea următorul conținut:
(1) Solicitarea informaţiilor de interes public, altele decât cele prevăzute să fie comunicate din oficiu, va fi adresată instituţiei sau autorităţii publice, în condiţiile <LLNK 12001 544 10 201 0 29>art. 6 din Legea nr. 544/2001. Este în sarcina autorității sau a instituției publice de a califica solicitarea în funcție de obiectul acesteia și de interesul solicitantului ca intrând sau nu, după caz, în aria de aplicabilitate a Legii nr. 544/2001.
(2) Conținutul informațiilor de interes public se furnizează în forma în care sunt identificate și deținute de autoritatea sau instituția publică. Prelucrarea cantitativă sau calitativă de orice natură a conținutului informațiilor de interes public identificate nu este în sarcina autorității sau instituției publice.
(3) Persoanele care efectuează studii şi cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu trebuie să facă dovada solicitărilor formulate în acest temei pentru a avea acces la fondul documentaristic al autorităţii sau al instituţiei publice.
(4) Pot constitui motive de refuz al comunicării informațiilor solicitate și lipsa furnizării datelor de identificare reale ale solicitantului sau lipsa dovezii prevăzute de alin. 3.
(2) Există riscul ca instituțiile publice să nu mai comunice deloc date statistice. De exemplu, câte controale au făcut într-o anumită perioadă, pentru că asta înseamnă să numere controalele făcute, adică o prelucrare cantitativă. O astfel de prevedere în norme este contrară Legii 544, care definește informațiile de interes public drept informații care privesc sau rezultă din activitatea unei entități publice. Or, și informațiile de natură statistică (ce presupun o prelucrare cantitativă și, uneori, calitativă a informațiilor brute) sunt informații care privesc sau rezultă din activitatea entității. Prin norme nu se poate modifica legea, adică elimina o parte din informațiile prevăzute de lege pentru a fi accesate.
(3) Legea 544 nu prevede nicio condiție pentru a avea acces la informații publice, deci solicitarea, în normele de aplicare, a unei dovezi/adeverințe care să ateste un interes documentar al solicitantului este și ilegală și absurdă. Dacă un cetățean face cercetări pe cont propriu, despre nivelul cheltuielilor bugetare din localitatea în care locuiește, cui va cere adeverință, sieși?
(4) Datele de identificare ale persoanei care solicită informații publice sunt, conform legii, numele, prenumele și adresa la care solicită să-i fie comunicate informațiile. În măsura în care cineva ar pretinde că se numește Mickey Mouse, acesta ar putea fi un motiv de respingere a cererii de informații, pentru că e evident un nume fals. Dar dacă cererea e formulată de Ionescu Vasile, de unde poate ști instituția respectivă că pe cetățean nu-l cheamă așa?
Art. 22. – (1) În cazul în care informaţia solicitată nu este dintre cele care se comunică din oficiu, solicitarea se transmite structurilor competente din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, care deţin informaţiile solicitate, pentru a verifica respectarea prevederilor art. 12 din Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În cazul în care informaţia solicitată este identificată ca fiind exceptată de la accesul liber la informaţie, se asigură, în termen de 5 zile de la înregistrare, informarea solicitantului despre acest lucru.
(21) În situaţia în care informaţia publică solicitată se află pe un înscris care conţine atât informaţii la care accesul este liber, cât şi informaţii exceptate de la liberul acces, informaţia publică solicitată va fi comunicată, după anonimizarea informaţiilor exceptate, prevăzute la art. 12 din Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Structurile prevăzute la alin. (1) au obligaţia să identifice şi să actualizeze informaţiile de interes public care sunt exceptate de la accesul liber, potrivit legii.
4. La articolul 22 se introduc alineatele 4 și 5 cu următorul conținut:
”(4) După comunicarea informației de interes public solicitate, solicitările care au același obiect și sunt formulate de același solicitant se clasează.”
”(5) Autoritatea sau instituția publică are posibilitatea de a publica, din oficiu, orice informații a căror solicitare a înregistrat o frecvență mare din partea publicului, în funcție de obiectul sau domeniul său de activitate, cu respectarea prevederilor legii.”
Art. 26. – Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă realizează organizarea şi funcţionarea punctului de informare-documentare, după cum urmează:
a) asigură publicarea buletinului informativ al autorităţii sau instituţiei publice, care va cuprinde informaţiile de interes public comunicate din oficiu, prevăzute la art. 5 din Legea nr. 544/2001;
b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, a raportului de activitate al autorităţii sau instituţiei publice;
c) asigură disponibilitatea informaţiilor comunicate din oficiu, prevăzute la art. 5 din Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, pe pagina de internet şi la afişierul instituţiei, precum şi în alte modalităţi, după caz;
d) organizează în cadrul punctului de informare-documentare al instituţiei accesul publicului la informaţiile furnizate din oficiu.
5. Articolul 26 se modifică și va avea următorul conținut:
”(1) Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă realizează organizarea şi funcţionarea punctului de informare-documentare, după cum urmează:
a) asigură publicarea buletinului informativ al autorităţii sau instituţiei publice, care va cuprinde informaţiile de interes public comunicate din oficiu, prevăzute la <LLNK 12001 544 10 201 0 29>art. 5 din Legea nr. 544/2001;
b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, a raportului de activitate al autorităţii sau instituţiei publice;
c) asigură disponibilitatea și actualizarea informaţiilor comunicate din oficiu, prevăzute la <LLNK 12001 544 10 201 0 29>art. 5 din Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, pe pagina de internet şi la afişierul instituţiei, precum şi în alte modalităţi, după caz;
d) organizează în cadrul punctului de informare-documentare al instituției accesul publicului la informațiile furnizate din oficiu.
(2) În termen de 5 zile lucrătoare de la apariția unor modificări, informațiile de interes public care se comunică din oficiu se actualizează de către autoritatea sau instituția publică, prin structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă.”
Art. 31. – Răspunderea disciplinară a funcţionarului desemnat pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 se stabileşte conform Statutului funcţionarilor publici, statutelor speciale sau, după caz, Codului muncii.
7. Articolul 31 se modifică și va avea următorul conținut:
„(1) Răspunderea disciplinară a funcţionarului desemnat pentru aplicarea prevederilor <LLNK 12001 544 10 201 0 18>Legii nr. 544/2001 se stabileşte conform Statutului funcţionarilor publici, statutelor speciale sau, după caz, Codului muncii.
(2) Persoana care formulează cu rea-credință solicitări de informații de interes public răspunde pentru prejudiciile create autorității sau instituției publice.”
(2) Nu este necesară o asemenea prevedere. Cererile abuzive pot fi respinse pe acest motiv (potrivit art. 57 din Constituție, ca orice drept, și cel la informații trebuie exercitat cu bună-credință), iar cererile repetitive pot fi clasate pentru acest motiv, așa cum prevăd normele. Modificarea astfel propusă ar putea fi folosită de unele instituții pentru a descuraja solicitarea de informații publice. Articolul va constitui o veșnică amenințare la adresa petenților, că vor fi puși să plătească sau să intre în proceduri judicare în cazul în care șefii instituțiilor s-ar putea „supăra” că unii cetățeani întreabă prea multe.
Din textul anunțului de pe site-ul SGG aflăm că în același proiect Guvernul dorește, în spiritul aceleiași „armonizări” probabil, și elaborarea unor norme pentru Legea 52/2003, a transparenței decizionale. Le vom verifica și pe acelea ca să ne asigurăm că nu contravin legii, dar îi sugerăm pe această cale Guvernului să încerce să exerseze transparența mai des și mai bine respectând măcar cele două legi în discuție, așa cum sunt ele azi. Deși sunt în vigoare de atâția ani, încă sunt necunoscute pentru multe din instituțiile publice românești.
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/09/public-info-romania.jpg314600APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-09-26 23:39:382020-08-12 13:08:38Printr-un proiect cu finanțare europeană, Guvernul vrea să mai taie din informațiile publice
APADOR-CH caută specialiști în limbaj simplificat și comunicare
În cadrul proiectului „Limbajul juridic simplificat în procedurile penale”, derulat în mai multe țări europene printre care și România, APADOR-CH caută doi specialiști în comunicare și limbaj simplificat, pentru realizarea unui formular simplificat de informare privind drepturile suspecților și inculpaților, utilizat în procedurile penale.
De asemenea, cei doi comunicatori se vor implica și în organizarea unor cursuri destinate specialiștilor din sistemul juridic, pentru introducerea limbajului simplificat în procedurile juridice. Cursurile vor avea loc în luna ianuarie 2020.
CV-urile și scrisorile de intenție se vor transmite pe adresa office@apador.org până cel mai târziu la data de 30 septembrie 2019.
Mai multe informații despre proiectul Limbajul juridic simplificat în implementarea Directivei europene privind dreptul la informare al persoanelor private de libertate în cadrul procesului penal găsiți aici.
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/01/traducere.jpg383680Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2019-09-02 17:01:492020-08-05 15:41:57Căutăm specialiști în limbaj simplificat
În 2014 APADOR-CH a reclamat la poliție că o persoană pretindea în mod fals că reprezintă organizația. Poliția s-a făcut că cercetează cazul timp de patru ani, fără succes. În 2018 cazul a fost clasat, iar când am contestat soluția la procurorul șef, acesta ne-a pus să plătim 100 de lei cheltuieli judiciare. Ca să ne învățăm minte
O banală conferință de presă, organizată de IGPR în septembrie 2014, a fost momentul în care am aflat, din întâmplare, că o persoană (să-i zicem A.G. ca să-i respectăm identitatea și datele personale) se dădea drept reprezentanta APADOR-CH. Pe tabelul de prezență la conferință, care circula din mână în mână în sală, adevăratul reprezentant al APADOR-CH a constatat că în sală se mai afla un așa zis „coleg” de organizație.
În timpul conferinței nu a putut să vadă cine era, apoi participanții s-au împrăștiat. Câteva zile după asta am cerut IGPR să ne pună la dispoziție o copie după acel tabel, ca să aflăm și noi cine s-a dat drept APADOR-CH.
Așa am aflat de existența doamnei A. G., care își trecuse numele și seria de la buletin în acel tabel, pretinzând că e de la APADOR-CH. La 30 octombrie 2014 am făcut o sesizare la poliție reclamând un fals privind identitatea, conform articolului 327 din Codul Penal și fals în acte publice. Zece zile mai târziu, la 10 noiembrie 2014,DGPMB secția 6 a dispus începerea urmăririi penale și apoi, timp de patru ani n-am mai auzit nimic de acest dosar.
E drept că nici noi nu ne-am mai amintit de el, ocupați cu drepturile omului, statul de drept, și convinși că sigur justiția își face treaba și fără s-o bați la cap. În 2018, la patru ani după asta, ne-am amintit să mai punem o întrebare la poliție, să vedem dacă au prins-o pe falsa membră APADOR-CH.
Sesizată că stătea de patru ani pe un dosar nerezolvat, poliția s-a apucat să ne ia declarații și, folosind cuvinte magice, în 25 iunie 2018 a dispus extinderea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale – art 320 CP.
După patru ani de la săvârșirea faptei, poliția caută făptașul cu Google
Doi polițiști s-au deplasat la sediul APADOR-CH, i-au „audiat” pe directorul executiv și pe angajatul organizației care fusese de fapt la acea conferință din 2014, apoi s-au plâns că e greu s-o găsească pe doamna G., că pe Google au găsit doar un număr de telefon care pare să nu fie al ei – că la el răspunde altă doamnă – și ne întrebau tot pe noi dacă nu cumva o cunoaștem și știm cum să dea poliția de ea…
Noi n-o cunoșteam, dar auzisem că ar fi o doamnă care reprezenta o altă asociație care se ocupa cu apărarea drepturilor omului – ceea ce se putea afla tot de pe Google. Polițiștii ne-au întrebat dacă știm ca ea să se fi dat drept membra APADOR-CH și în alte situații sau dacă organizația a avut neplăceri de pe urma acelei întâmplări din 2014.
Directorul executiv a spus că nu are cunoștință despre alte cazuri și nici că imaginea APADOR-CH ar fi fost prejudiciată, dar niciodată nu poți ști câți alții nu s-or da drept reprezentanți ai organizației și or face acte false în numele nostru. De altfel, în 2018 constatasem tot dintr-o întâmplare că cineva folosise antetul organizației ca să trimită în numele APADOR-CH o poziție la o comisie a Parlamentului. Și în acel caz am reclamat la poliție, deși părea o situație mult mai dificil de demonstrat decât găsirea doamnei G.
Șase luni mai târziu, după patru ani de cercetări „minuțioase”, în 10 decembrie 2018 procurorul de caz dispune clasarea cazului, întrucât „faptele nu sunt prevăzute de legea penală”. Am aflat din decizia procurorului că polițiștii ar fi găsit-o pe doamna G. într-un târziu, după seria din buletin pe care o trecuse în tabelul de la IGPR (ceea ce ar fi putut să facă încă din 2014), o audiaseră, iar ea le spusese că nu a avut vreun beneficiu de pe urma acelei conferințe, că atunci când a ajuns tabelul la ea ar fi văzut că apare numele ei în dreptul APADOR-CH (mister!) și că nu ar fi avut niciun interes să se dea drept reprezentanta APADOR-CH, când era de fapt reprezentanta propriei organizații, dar pe care tot ea spune că o dizolvase între timp.
Dacă n-a semnat, nu e fals
Procurorul a conchis, așadar, că „fapta nu îndeplinește condițiile de tipicitate obiectivă prevăzută de lege, că nu există dovezi cum că doamna G. s-ar fi dat drept reprezentanta APADOR-CH”, în afară de faptul că în tabelul respectiv figurează numele ei și seria de la buletin, dar nu figura și semnătura. Argument fals, de vreme ce falsul în acte publice presupune orice mențiune nereală într-un act, fie că e cu sau fără semnătură.
Mai mult, procurorul de caz spune că „fapta nu a produs consecințe juridice”, adică APADOR-CH nu a fost prejudiciat în vreun fel.
Am contestat decizia procurorului de caz la procurorul șef, fiind nemulțumiți mai degrabă de lipsa de interes și seriozitate a anchetatorilor, care au trenat cazul timp de patru ani, ca să-l închidă sub un motiv jenant. Era vorba de un caz minor, dar nu astfel de cazuri sunt de fapt semnele care preced cazurile grave, tocmai pentru că poliția nu le acordă importanța cuvenită și nu le descurajează?
Prim procurorul ne-a răspuns, câteva luni mai târziu, apreciind ca „legală și temeinică” soluția procurorul de caz. Mai mult decât atât, ca să ne bage mințile în cap, probabil, a stabilit și că APADOR-CH trebuie să plătească 100 de lei cheltuieli de judecată. Este o decizie care continuă absurdul întregii povești, în condițiile în care procurorul primește o leafă de la buget ca să-și facă meseria, nu trebuie să „amendeze” petenții care-l deranjează cu plângeri ca să-și completeze veniturile.
Ne aflăm acum într-o situație neacoperită de Codul penal, întrucât deși putem contesta la judecător soluția de clasare a cazului, nu ne putem plânge de faptul că procurorul șef a stabilit arbitrar să ne taxeze cu cheltuieli de judecată. Suntem așadar, și cu imaginea folosită, și cu banii luați de cei care ar fi trebuit să ne facă dreptate. Și cărora le plătim salariile pentru asta. Fiat justiția… dar mai bine să se plătească cheltuieli judiciare!
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/08/falsa-identitate.jpg264191APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-08-29 20:46:262020-08-12 13:08:39Când cineva îți folosește identitatea, Parchetul te „amendează” că faci plângere
La dezbaterea organizată de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, reprezentanții MAI (Ministerul Afacerilor Interne), STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale) și ANCOM (Autoritata Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații) au admis la unison că principala motivație pentru dorința de identificare a posesorilor de cartele preplătite este aceea de a-i găsi (și amenda?) pe cei care sună abuziv la 112. Întrucât proiectele au fost ocazionate, totuși, de nefericitul caz Caracal, în care Poliția, STS și Parchetul și-au dat măsura competenței, în context s-a spus și că dacă posesorii de cartele ar fi obligați să-și dea datele personale, ar fi mai ușor identificați atunci când ar suna la 112 ca să ceară ajutor. De fapt, modul în care au acționat autoritățile în cazul Caracal a fost elefantul din cameră la aceste dezbateri, din care, însă, țapii ispășitori se pare că vor fi doar posesorii de cartele preplătite.
Secretarul de stat Raed Arafat și-a apărat proiectele prin două exemple:
– Unul al unui cetățean care ar fi sunat în cursul unui an de 21.000 de ori la 112, de pe o cartelă preplătită (Arafat nu a spus și cum și-au dat seama autoritățile că era același cetățean).
– Al doilea, în cazul în care cineva care sună la 112 pentru o urgență reală, și care își pierde cunoștința înainte de a apuca să se identifice la telefon, ar putea fi găsit și salvat dacă datele lui personale ar fi disponibile la operatorul de telefonie, care le-ar da serviciului 112. Chiar și în cazul în care cetățeanul respectiv nu ar fi acasă, de fapt, el tot ar putea fi găsit de poliție/salvare, prin interogarea vecinilor, cunoscuților etc.
Dezbaterea a fost organizată la cererea APADOR-CH și ApTI și s-a bucurat de participarea câtorva membri ai comisiei care a elaborat proiectul de ordonanță de urgență care va modifica modul în care funcționează azi sistemul 112 (OUG 34/2008 și OUG 111/2011): secretarul de stat Raed Arafat (MAI), generalul Ionel Sorin Bălan (STS), vicepreședintele ANCOM Eduard Lovin, secretarul de stat în MCSI Daniel Savu.
Punctul de vedere al APADOR-CH, susținut la dezbatere de directorul executiv Georgiana Gheorghe, a fost acela că nu suntem împotriva identificării posesorilor de cartele preplătite, dar acest lucru nu ar trebui să se facă printr-o ordonanță de urgență, ci printr-o lege care să prevadă garanții privind colectarea, păstrarea și prelucrarea datelor colectate de la cele zece milioane de posesori de cartele preplătite. Cele două cerințe sunt de altfel prevăzute în toate deciziile Curții Constituționale, care a declarat deja neconstituționale celelalte cinci tentative ale autorităților de a introduce, prin Legile Big Brother, și măsura obligativității achiziționării cardurilor preplătite cu buletinul.
Reprezentanții STS, MAI și ANCOM au susținut că au consultat cu atenție toate deciziile CCR anterioare și că ceea ce e nou de data asta, și acoperitor în cazul colectării, păstrării și prelucrării datelor personale ar fi tocmai Regulamentul de Protecție a Datelor Personale intrat în vigoare acum un an și invocat în proiectul de ordonanță. Cu alte cuvinte, simpla invocare a GDPR în ordonanță va fi suficientă pentru garantarea protecției datelor personale ale cetățenilor obligați să și le dea când cumpără o cartelă de la chioșcul din colț.
Mai mult, secretarul de stat Raed Arafat a spus că o ordonanță care va face bine oamenilor de rând nu are cum să fie neconstituțională.
Tot el a invocat și faptul că 22 de state europene și 150 de state din întreaga lume au această obligativitate de a te identifica atunci când cumperi cartele preplătite, acest lucru fiind o garanție a faptului că măsura nu are cum să fie una neconstituțională. Nu au fost furnizate, totuși, statistici care să arate dacă în statele respective a scăzut numărul apelurilor „non-urgente” la 112, după implementarea acestei măsuri.
Vicepreședintele ANCOM, Eduard Lovin, a adăugat că oricum toate companiile de telefonie au derulat până acum campanii de marketing prin care și-au îndemnat clienții să-și înregistreze cartelele preplătite și deci dețin într-o măsură oarecare datele clienților.
Matei Vasile, reprezentantul ApTI, a avertizat că aceste date au fost colectate în scop comercial și nu vor putea fi folosite în alte scopuri, fie și pentru cel nobil al 112. Ba da, i-a replicat un reprezentant STS, pentru că asta se va stabili prin noua ordonanță aflată în dezbatere. Ca să curme mica lor contradicție, Raed Arafat a conchis că „OK, le vom mai colecta o dată!”.
La dezbatere au apărut și câteva idei tehnice care ar putea rezolva și nevoia autorităților de identificare a apelanților, și ar proteja și datele cetățenilor. Respectiv posibilitatea ca un cumpărător de cartelă să se identifice introducând o parte din CNP, seria și numărul de la buletin atunci când introduce cartela în telefon și apelează numărul de activare al operatorului (*xxx#). Aceste date ar putea să fie verificate direct în baza de date a Evidenței populației, care deja le are, și astfel ele nu ar mai fi stocate de operator.
Reprezentanții STS au declarat că e o soluție de luat în seamă și că o vor discuta.
Un reprezentant al Asociației Naționale a Furnizorilor de Internet a felicitat autoritățile că vor implementa în sfârșit sistemul de localizare AML a apelanților la 112 – deși faptul că nu s-a implementat până acum e rușinos pentru România – și a punctat de asemenea că autoritățile ar fi avut și până acum mijloacele tehnice să identifice apelatorii care abuzează de 112, să-i amendeze și să popularizeze cazurile astfel încât să facă astfel și o educație publicului pentru a limita apelurile false.
Secretarul de stat Raed Arafat a ținut să menționeze că, dat fiind că numai 12 state UE au implementat sistemul de localizare AML, la capitolul rușine ne aflăm în compania celorlalte țări UE care nu l-au implementat, dar că acum facem totul ca să grăbim lucrurile.
Întrebați și de ce în România, spre deosebire de alte state europene, nu pot fi făcute apeluri către 112 de pe telefoanele inteligente, fără a avea o cartelă în telefon (deși tehnic telefoanele permit acest lucru), generalul Sorin Bălan de la STS a citat din OUG 111/2011, privind comunicațiile electronice, articolul 70, spunând că pentru a putea iniția un apel la 112 trebuie să fii „utilizator final” al unei rețele de telefonie, deci să ai un card în telefon.
Cum se împacă acest lucru cu dorința arzătoare a autorităților, invocată în preambulul noilor proiecte de ordonanță dezbătute, de a salva cât mai repede și mai mulți apelanți la 112?
Răspunde același general Bălan, că Institutul European pentru Standardizare în Comunicații a lăsat la latitudinea fiecărui stat să stabilească prin norme interne posibilitatea apelării numărului de urgențe. Iar România a decis să nu permită apelarea fără cartelă în telefon din cauza numărului mare de apeluri false înregistrate în primul an după punerea în funcțiune a serviciului 112.
În concluzie, am plecat de la dezbatere așa cum am venit, reprezentanții autorităților menținându-și punctul de vedere că identificarea posesorilor de cartele este obligatorie, mai ales că, după cum a punctat secretarul de stat Raed Arafat, în Constituție nu există dreptul de a telefona anonim, așa cum nu există nici dreptul de a circula cu o mașină neînmatriculată (argument invocat în trecut și de generalul Dumbravă de la SRI, care voia să vadă prin Legea Big Brother toate computerele înmatriculate ca mașinile).
Autoritățile par decise să adopte prin ordonanță de urgență o măsură declarată neconstituțională într-o lege în 2014. Dacă se va adopta, ea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2020, cu o perioadă de grație de șase luni în care toți posesorii de cartele vor trebui să se înregistreze la operatorii de telefonie, dacă vor să mai beneficieze de servicii. Suntem curioși ce va spune/face Avocatul Poporului, totuși, care a avut un reprezentant la dezbatere, dar nicio poziție publică până la această dată.
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/08/dezbatere-mcsi-autoritati.jpg487800APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-08-22 21:37:542020-08-12 13:08:39Guvernul vrea datele posesorilor de cartele prepay ca să-i poată amenda pe cei care sună abuziv la 112
Dacă ați fost la vot, dar ați ales să votați doar la europarlamentare și vreți să aflați dacă a votat cineva în locul vostru și la referendum, sau dacă nu ați ajuns să votați deloc, dar vreți să vedeți dacă în dreptul numelui vostru există totuși semnătura altcuiva, puteți face o cerere la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ca să primiți un extras din copia de pe lista electorală permanentă sau lista suplimentară.
Răspunsul ar trebui să-l primiți în 30 de zile, sau dacă durează mai mult, AEP ar trebui să vă transmită un răspuns cu motivul întârzierii.
Cererea poate fi depusă personal sau transmisă prin fax ((021)310.13.86), poștă (Str. Stavropoleos, Nr. 6, Bucureşti, Sector 3, 030084) sau e-mail (scanată pentru că trebuie semnată olograf). E-mailurile vor fi trimise la office@roaep.ro sau registratura@roaep.ro.
În funcție de interesul dvs, puteți folosi cererea pentru europarlamentare
Către,
AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ
Str. Stravropoleos, nr. 6, sector 3 Bucureşti
Subsemnatul/Subsemnata (numele şi prenumele) ………………………………………………………………………………………………………., CNP…………………………….cu domiciliul în…………………………………………………………….. str. …………………………………………………………….. nr. ……. bl. ……. sc. ……. ap. ….. judeţ/sector…………………….. telefon ……………., adresa de e-mail ………………………… (opţional), în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor personale și a legislației de punere în aplicare a acestuia, vă solicit un extras privind datele mele personale, inclusiv semnătura, din copia de pe lista electorală permanentă și/sau lista suplimentară ori de pe alte liste în care am fost înscris/ă, utilizate la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai 2019.
Solicit ca răspunsul să îmi fie comunicat:
a) la adresa ……………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………….. (se menţionează adresa de corespondenţă/domiciliu)
b) prin e-mail la adresa ………………………………………………………………………………………
c) printr-un serviciu de corespondenţă care să asigure faptul că predarea mi se va face numai personal, la adresa ………………………………………………………………………………….
Faţă de cele de mai sus, vă rog să dispuneţi măsurile necesare pentru a primi informaţiile solicitate, în termenul legal.
DATA SEMNĂTURA
sau cererea pentru referendum
Către,
AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ
Str. Stravropoleos, nr. 6, sector 3 Bucureşti
Subsemnatul/Subsemnata (numele şi prenumele) ………………………………………………………………………………………………………., CNP…………………………….cu domiciliul în…………………………………………………………….. str. …………………………………………………………….. nr. ……. bl. ……. sc. ……. ap. ….. judeţ/sector…………………….. telefon ……………., adresa de e-mail ………………………… (opţional), în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor personale și a legislației de punere în aplicare a acestuia, vă solicit un extras privind datele mele personale, inclusiv semnătura, din copia de pe lista electorală permanentă și/sau lista suplimentară ori de pe alte liste în care am fost înscris/ă, utilizate la referendumul naţional din 26 mai 2019.
Solicit ca răspunsul să îmi fie comunicat:
a) la adresa ……………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………….. (se menţionează adresa de corespondenţă/domiciliu)
b) prin e-mail la adresa ………………………………………………………………………………………
c) printr-un serviciu de corespondenţă care să asigure faptul că predarea mi se va face numai personal, la adresa ………………………………………………………………………………….
Faţă de cele de mai sus, vă rog să dispuneţi măsurile necesare pentru a primi informaţiile solicitate, în termenul legal.
DATA SEMNĂTURA
https://apador.org/wp-content/uploads/2012/08/referendum-stampila-liviu-chirica.jpg300400APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-05-27 11:50:352023-04-07 19:06:51Cum aflați dacă CNP-ul vostru a votat fără voi la europarlamentare sau la referendum
Inspirați de numeroasele îndemnuri recente de mers la vot, ne-am gândit să vă amintim, ca în fiecare an electoral, despre mijloacele pe care le aveți la îndemână ca să aflați cum s-a comportat și CNP-ul vostru în ziua alegerilor.
Anul acesta, pe 26 mai, avem două motive de mers la urne: alegerea europarlamentarilor și referendumul consultativ privind „problemele de interes național”, convocat de președintele țării.
Am întrebat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) dacă Sistemul Integrat de Monitorizare a Prezenței la Vot (SIMPV) va fi folosit în ambele situații și ni s-a răspuns că da (citește răspunsul AEP). Acest sistem prevede ca la momentul prezentării la urne, cetățenilor să li se scaneze cărțile de identitate, astfel fiind prevenite voturile multiple.
(De amintit că la precedentul referendum, desfășurat în toamna anului trecut, SIMPV nu a putut fi folosit, deoarece a fost făcut prea „în pripă”, după cum au motivat organizatorii)
Prin urmare, indiferent dacă veți merge doar pentru unul sau pentru ambele motive de vot în ziua de 26 mai, veți avea după aceea posibilitatea de a afla dacă și CNP-ul vostru a făcut același lucru.
APADOR-CH vă va oferi, a doua zi după vot, formularul prin care veți putea întreba la AEP dacă CNP-ul vostru a fost sau nu la vot pe 26 mai și dacă da, la care dintre ele.
Votul este un drept garantat de constituție. E bine să-l exercitați.
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/05/simpv-vot.jpg499800APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2019-05-14 12:04:512023-04-07 19:13:13Mergi, nu mergi la vot, după aia tot afli dacă CNP-ul tău a votat fără tine
Într-o declarație făcută zilele trecute, Primarul general susține că a cerut Parlamentului să adopte o lege pentru modificarea Codului rutier astfel încât să permită autobuzelor să circule pe linia de tramvai. E o decizie relativ minoră comparativ cu interzicerea completă a mașinilor sub Euro 3, din 2022, o dispoziție care încalcă grav dreptul de proprietate al cetățenilor și pe care primarul nu s-a sfiit s-o ia la nivel local, fără să mai ceară Parlamentului să dea o lege în acest sens.
