Media – Pagina 46

Legea securității cibernetice, încă o tentativă a serviciilor de a intra în viața privată a cetățenilor, e neconstituțională

21/01/2015/în Comunicate, Slider /de Rasista

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) salută decizia CCR de a declara neconstituțională, în ansamblu, Legea securității cibernetice. Această lege reprezintă încă o tentativă a legiuitorului, împreună cu serviciile de informații, de intruziune în viața privată a individului sub pretextul luptei împotriva terorismului.

Conform comunicatului CCR legea este considerată neconstituțională în ansamblul ei, judecătorii considerând că sunt mai multe articole, decât semnalase societatea civilă, care încalcă Constituția. Principalele articole neconstituționale, așa cum au fost ele sesizate de societatea civilă sunt 2, 3, 16 și 17.

În ultimii cinci ani România a traversat o întrecere absurdă între autoritățile statului – care au impus legi pentru controlul absolut asupra comunicațiilor cetățenilor – și justiția, care le-a declarat neconstituționale. Organizațiile semnatare au semnalat de fiecare dată aceste derapaje și au cerut parlamentarilor țării să-și înfrâneze slăbiciunile în fața serviciilor de informații și să-și canalizeze eforturile spre legiferarea conformă cu interesul public și în respect față de drepturile fundamentale ale omului.

Considerăm că după patru verdicte naționale de neconstituționalitate, plus o invalidare europeană, date în ultimii 5 ani pe aceeași temă, Parlamentul, Guvernul și serviciile de informații ar trebui să înțeleagă că dorințele lor contravin drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

O cronologie a invalidării legilor din categoria „Big brother”:

– Reţinerea datelor de trafic, de localizare şi de identificare, de către furnizorii de servicii şi reţele de comunicaţii electronice a generat nenumărate controverse încă de la apariţia Directivei europene nr. 2006/24/UE. În România, prima lege (Legea nr.298/2008) prin care s-a dorit transpunerea directivei a fost declarată neconstituţională, Curtea Constituţională (CCR) bazându-şi argumentele în principal pe încălcarea dreptului la viaţă privată prin obligaţia general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicaţiile private ale tuturor cetăţenilor.

– În 2012, o nouă lege privind reținerea datelor (Legea nr.82/2012) a fost adoptată de către Parlamentul României. Și aceasta a fost declarată neconstituțională de către CCR, în iulie 2014. Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor sunt neconstituţionale.

– Însăși Directiva europeană privind retenția datelor a fost invalidată în luna aprilie 2014, de Curtea de Justiție Europeană. Aceasta a deschis calea statelor europene care implementaseră directiva să-și abroge legile naționale.

– În loc să profite și să abroge Legea 82/2012, Parlamentul României a plusat, adoptând în regim de urgență Legea privind aprobarea Ordonanței guvernului 111/2011, prin care mai instituie o măsură abuzivă: înregistrarea utilizatorilor de cartele Pre-Pay și a utilizatorilor de rețele Wi-Fi. Aceasta a fost declarată neconstituțională în septembrie 2014.

– Aceeași celeritate din partea legiuitorului a fost manifestată și în privința Legii securității cibernetice, adoptată tacit de Camera Deputaților și unanim de Senat în decembrie 2014.

***

Istoricul legii securității cibernetice:

Amintim că la 19 decembrie 2014, Legea securității cibernetice a fost votată în unanimitate, într-o procedură total netransparentă în Senat, după ce fusese adoptată tacit de Camera Deputaților. După ședință, unii senatori au susținut că nu ai știut ce au votat.

Mai multe organizații ale societății civile au ieșit în stradă și au făcut imediat un apel către Grupurile parlamentare, Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului și către președintele României, ca să întreprindă fiecare demersurile constituționale pe care le au la îndemână pentru a repara gafa senatorilor.

Decizia de azi a CCR vine ca urmare a sesizării depusă de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, imediat după votarea legii în Senat.

Pentru semnatari,

Bogdan Manolea Maria-Nicoleta Andreescu

Director executiv Director executiv

Asociația pentru Tehnologie și Internet APADOR-CH

Organizațiile societății civile care au contestat constituționalitatea Legii securității cibernetice:

Mircea Toma, Președinte, ActiveWatch

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație

Mihail Bumbeș, Președinte, Asociația Miliția Spirituală

Laura Ștefan, Expert anticorupție, Expert Forum

Violeta Alexandru, Director, Institutul pentru Politici Publice

Tiberiu-Constantin Turbureanu, Președinte, Fundația Ceata

Gabriel Petrescu, Director executiv, Fundația pentru o societate deschisă

Claudiu Marginean, Președinte, Asociatia Copyratul Roman

Vasile Crăciunescu, Președinte, Asociatia Geo-Spatial.org

Elena Calistru, Președinte, Asociația Funky Citizens

Oana Preda, Director Executiv CeRe, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Cătălin Hegheș, director executiv Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Cristian Ghinea, director Centrul Român pentru Politici Europene CRPE

Ioana Avădani, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent CJI

Ionuț Oprea, Președinte al Asociației Interactive Advertising Bureau România (IAB România)

Amicus curiae pentru respingerea Legii securității cibernetice

19/01/2015/în Comunicate, Slider /de Rasista

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) au depus azi, 19 ianuarie 2015, la Curtea Constituțională, un demers de tipul „amicus curiae”, prin care susțin obiecția de neconstituționalitate ridicată de Grupul Parlamentar al PNL, cu privire la Legea 580/2014, a securității cibernetice. Demersul este susținut de alte 11 organizații neguvernamentale.

Articolele 2, 3, 16 și 17 din Legea 580/2014 încalcă următoarele articole din Constituție:

– art. 26 privind viața intimă, familială și privată

– art. 27 privind inviolabilitatea domiciliului

– art. 28 privind secretul corespondenței

– art. 1 alin (3) privind libera dezvoltare a personalității umane și demnitatea omului

– art. 1 alin (4) privind principiului separaţiei şi echilibrului puterilor

– art. 45 privind libertatea economică

– art. 53 alin (2) privind restrângerea unor drepturi sau libertăți.

Citește textul complet al sesizării amicus curiae

Neconstituționalitatea Legii securității cibernetice va fi discutată de CCR miercuri, 21 ianuarie 2015, în dosarul nr. 1419AI/2014.

***

Istoricul legii securității cibernetice:

Amintim că la 19 decembrie 2014, Legea securității cibernetice a fost votată în unanimitate, într-o procedură total netransparentă în Senat, după ce fusese adoptată tacit de Camera Deputaților. După ședință, unii senatori au susținut că nu ai știut ce au votat.

Mai multe organizații ale societății civile au făcut imediat un apel către Grupurile parlamentare, Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului și către președintele României, ca să întreprindă fiecare demersurile constituționale pe care le au la îndemână pentru a repara gafa senatorilor.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a depus la Curtea Constituțională o obiecție de neconstituționalitate.

***

Despre amicus curiae:

Organizațiile semnatare cunosc faptul că, din punct de vedere procedural, nu au calitatea de intervenient în acest contencios constituțional.

Tocmai de aceea, ele depun prezentul amicus curiae, instituție juridică distinctă de cea a intervenției și care este recunoscută ca atare de instanțele din sistemele de drept de tip common law, spre exemplu, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu (în speță, respectarea drepturilor omului, libertatea de asociere) să ajute instanța, ca „prieteni ai instanței” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante.

Demers susținut și de:

Mircea Toma, Președinte, ActiveWatch

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație

Mihail Bumbeș, Președinte, Asociația Miliția Spirituală

Laura Ștefan, Expert anticorupție, Expert Forum

Violeta Alexandru, Director, Institutul pentru Politici Publice

Tiberiu-Constantin Turbureanu, Președinte, Fundația Ceata

Gabriel Petrescu, Director executiv, Fundația pentru o societate deschisă

Claudiu Marginean, Președinte, Asociatia Copyratul Roman

Vasile Crăciunescu, Președinte, Asociatia Geo-Spatial.org

Elena Calistru, Președinte, Asociația Funky Citizens

Oana Preda, Director Executiv CeRe, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

S-au alăturat demersului:

Cătălin Hegheș, director executiv Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER
Cristian Ghinea, director Centrul Român pentru Politici Europene CRPE
Ioana Avădani, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent CJI

Autoritățile române folosesc atentatul din Franța pentru a ne restrânge drepturile fundamentale

08/01/2015/în Comunicate, Slider /de Rasista

Organizațiile semnatare ale acestui comunicat își exprimă îngrijorarea cu privire la insistența cu care instituțiile abilitate ale statului re-propun acum, în regim de urgență, un pachet de măsuri de supraveghere generalizată care încalcă drepturile omului.

Reamintim că acest presupus “vid legislativ” este de fapt cunoscut de instituțiile statului de peste 3 luni. Deci solicitarea ca grupul de lucru inter-instituțional să analizeze în regim de urgență pentru astăzi, 8 ianuarie 2014, respingerea de către Curtea Constituțională a legii stocării datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie și internet reprezintă o măsură aberantă, care perpetuează greșelile trecutului și îngrădește drepturile fundamentale, în locul unei analize profesioniste, aprofundate, care să includă toți actorii din societate interesați de subiect. Remarcăm, încă o dată, că atât sectorul privat, cât și cel al societății civile sunt ignorate de autoritățile statului atunci când iau decizii pe aceste subiecte.

Totodată, precizăm că agenda întrunirii nu ține cont de câteva aspecte esențiale:

1. Franța, exemplul invocat care a declanșat această “agitație” instituțională locală, beneficiază de numeroase legi de combatere a terorismului (inclusiv păstrarea datelor de trafic sau de înregistrare a cartelelor pre-pay) dar, cu toate acestea, nu a putut preîntâmpina atentatele de la Paris din data de 7 ianuarie 2015. Mai mult, politicieni francezi de marcă se dovedesc mai cerebrali, respingând “ideea unei legislatii dictate de emotie”.

2. Orice nouă lege specifică de păstrare a tuturor datelor de trafic are șanse mari să fie contrară drepturilor fundamentale, în timp ce furnizorii de comunicații oricum rețin date de trafic în scop comercial. Accesul la acestea se poate face prin simpla clarificare a art. 152 din Codul de procedură penală.

3. Decizia Curții Constituționale de respingere a pachetului “Big Brother” datează din iulie 2014, prin urmare “urgența” invocată nu reprezintă altceva decât folosirea tragediei franceze drept pretext pentru propulsarea unor agende legislative de securitate care ignoră drepturile fundamentale.

Orice ordonanță de urgență în acest domeniu, unde se afectează în mod direct drepturile fundamentale, ar fi neconstituțională conform art. art.115 alin.(6) din Constituția României.

O tragedie nu trebuie să fie transformată într-un pretext pentru îngrădirea libertăților și ocolirea unor decizii ale Curții Constituționale!

Semnatari:

Miliția Spirituală
APADOR-CH
ActiveWatch
Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI)
Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Asociația Geo-spațial.org
Fundația Ceata
Asociația Interactive Advertising Bureau România(IAB România)

Salutăm demersul deputaților liberali de a ataca Legea securității cibernetice și îl susținem cu un amicus curiae la CCR

23/12/2014/în Comunicate /de Rasista

APADOR-CH și ApTI salută decizia deputaților liberali de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea Legii securității cibernetice și anunță că vor depune, în sprijinul acestei inițiative, o sesizare „amicus curiae” la CCR.

Amintim că alături de alte 11 organizații, APADOR-CH și ApTI au solicitat, imediat după adoptarea actului în Senat, ca legea să nu fie promulgată de președinte, ci întoarsă în Parlament pentru dezbateri reale. De asemenea organizațiile societății civile au mai sesizat liderii grupurilor parlamentare, pe Avocatul Poporului și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), pentru a le cere să atace legea la CCR, în cadrul controlului de constituționalitate anterior promulgării.

Astăzi, în ultima zi prevăzută de lege ca termen pentru o astfel de sesizare, prim vicepreședintele PNL Ludovic Orban a anunțat că 69 de deputați liberali au făcut acest demers.

Dintre celelalte entități sesizate, doar ICCJ a dat un răspun (Raspuns ICCJ legea securitatii cibernetice) prin care a explicat că nu poate, în mod obiectiv, să răspundă solicitării noastre, deoarece nu a avut la dispoziție decât o zi (în loc de cinci) pentru a realiza o procedură ce implică convocarea secțiilor unite, o ședință de judecată și redactarea unei sesizări.

Organizațiile semnatare anunță că vor depune un amicus curiae la Curtea Constituțională, așa cum s-a procedat și în cazul legii cartelelor pre-pay, opțiune pe care societatea civilă nu o poate folosi decât în cazul în care legea este deja atacată la Curte de una dintre instituțiile abilitate prin lege să o facă.

Întrucât legea securității cibernetice face parte din aceeași serie de acte care încalcă grav dreptul la viață privată al cetățenilor, cu Legea Big Brother și Legea cartelelor pre-pay, ne exprimăm speranța că măcar din această a treia încercare (sperăm tot nereușită) parlamentarii români să înțeleagă că astfel de demersuri trebuie dezbătute public și gândite bine înainte, iar nu adoptate pe genunchi.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Apelul societății civile pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

21/12/2014/în Comunicate, Slider /de Rasista

Treisprezece organizatii neguvernamentale consideră că Legea securității cibernetice, în forma aprobată de Parlament, încalcă garanțiile constituționale privind viața privată și cer ca legea să fie analizată de Curtea Constituțională a României înainte de promulgarea ei.

Pentru că nu au competența legală de a sesiza CCR, organizațiile semnatare s-au adresat azi, 21 decembrie, la 25 de ani de la abolirea regimului opresiv și securistic, acelor instituții care au această cădere, după cum urmează:
1. Parlamentului României, expresia cea mai înaltă a voinței populare. Legea a fost adoptată fără nicio dezbatere în Camera Deputaților, iar Senatul a ignorat orice punct de vedere venit din partea societății civile. Fie și în al doisprezecelea ceas, Parlamentul trebuie să se asigure că votul său, transpus în lege, asigură respectarea drepturilor omului consființite prin Constituție. (citiți scrisoarea adresată liderilor grupurilor parlamentare)

2. Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța supremă în România. Ne exprimăm speranța că ÎCCJ va fi la înălțimea așteptărilor cetățenilor și se va constitui în garant al primatului legii și al statului de drept. (citiți scrisoarea adresată președintelui ICCJ)

3. Avocatului Poporului, care prin lege are ca scop apărarea drepturilor și libertăților persoanelor în raport cu autoritățile statului. Avocatul Poporului a intervenit într-o manieră asemănătoare în cazul unor legi de aceeași factură (cum ar fi legea cartelelor prepay) și sperăm că va rămâne consecvent acțiunilor sale în ceea ce privește respectarea dreptului la viață privată. (citiți scrisoarea adresată Avocatului poporului)
4. Președintelui Klaus Iohannis, cel în măsură să respingă promulgarea. Încă din prima zi de mandat, Președintele este în situația de a face dovada atașamentului său față de respectarea drepturilor omului în România. O eventuală promulgare a legii securismului cibernetic poate da tonul relației dintre cetățean și stat pentru următorii cinci ani. (citiți scrisoarea adresată președintelui României)

Principalele critici ale organizațiilor semnatare la adresa Legii securității cibernetice sunt:

1. Problema: Access la date informatice într-un mod extrem de vag pentru foarte multe instituții.

– Soluție: Accesul la datele informatice se poate face doar în condițiile Codului de Procedură Penală (art 138 și 140)

2. Problema: Legea se aplică tuturor persoanelor de drept public și privat, deci o arie extrem de largă.

– Soluție: Legea trebuie să se aplice doar persoanelor de drept public și privat identificate ca Infrastructuri Critice. Lista acestora trebuie să fie în lege. (la fel ca în propunerea de Directivă NIS)

3. Problema: Legea acordă SRI competențe principale în domeniul securității cibernetice.

– Soluția: Conform propunerii de directivă NIS, aceasta ar trebui să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”.

Contraargumente la explicațiile date post vot de Senat:

1. Accesul la datele informatice.

Art 17 este, în forma actuală, astfel:

a) Să acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivată a Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază, CERT-RO şi ANCOM, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin acestora şi să permită

accesul reprezentanţilor desemnaţi în acest scop la datele deţinute, relevante în contextul solicitării.

Asta înseamnă că oricare din aceste instituții, dacă are o solicitare motivată ar trebui să fie lăsată să aibă acces la datele deținute. Cine stabilește dacă această solicitare este suficient de motivată și dacă datele sunt relevante? De ce nu un judecător, așa cum prevede acum Codul de procedură penală (art 138 și 140).

2. Legea nu se aplică calculatoarelor persoanelor fizice.

Nu direct, dar indirect da. Din 2 motive:

– Definiția de la art.2 este extrem de largă: „persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice”. Faptul că nu depinde cine este proprietarul calculatorului respectiv, ci doar dacă el este administrat, operat sau utilizat de către o persoană de drept public sau privat înseamnă că dacă vii cu calculatorul la serviciu sau îți folosești smartphone-ul și în scop de serviciu, poate însemna că el este utilizat de către persoana juridică de drept privat.

– Nici nu trebuie să se aplice direct persoanelor fizice. Toate datele de trafic de Internet ale persoanelor fizice se află în mâna unor furnizori privați. În plus operatorii de site-uri și de rețele de publicitate strâng enorm de multe date care pot fi ușor legate de către aceste instituții de un simplu IP.

3. Dacă nu e nimic grav în prevederile legii, așa cum pretind senatorii, de ce au refuzat în mod constant să dezbată subiectele? De ce chestiunile clare din propunerea de directivă NIS sunt pur și simplu ignorate în legea noastră?

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cătălin Hegheș, Director Executiv – Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Ionuț Oprea, Asociația IAB România (Interactive Advertising Bureau)

Big Brother ANAF vrea să știe câți bani ai în cont și de unde

15/12/2014/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Sub pretextul identificării veniturilor nedeclarate și a combaterii evaziunii fiscale, Ministerul finanțelor vrea să oblige, printr-o ordonanță de urgență, toate băncile să comunice lunar către ANAF situația conturilor tuturor persoanelor fizice și juridice din România. Măsura se constituie într-o așa numită „necesitate de înființare a unei baze de date la nivelul administrației fiscale”, dar în fapt este o încălcare grosolană a dreptului la viață privată, prin supravegherea generală a întregii populații, pentru eventuala prindere a unor evazioniști.

Șapte organizații neguvernamentale (între care și APADOR-CH) au trimis Ministerului finanțelor un punct de vedere prin care solicită găsirea altor soluții pentru combaterea evaziunii fiscale, care să respecte totodată și drepturile omului și să acorde atenție sporită protecției datelor personale.

Conform actualului Cod de procedură fiscală (articolul 54) băncile sunt obligate să le comunice organelor fiscale, rulajele şi soldurile conturilor deschise, la cerere, în cazuri particulare. Solicitarea se face, de regulă, în cadrul acţiunilor de control fiscal (inspecţie fiscală sau verificarea situaţiei fiscale a unei persoane fizice cu privire la impozitul pe venit).

Potrivit proiectului de ordonanță, Codul de procedură fiscală va fi modificat astfel încât comunicarea de către bănci a rulajelor şi soldurilor conturilor să se facă în mod automat, la anumite perioade care vor fi stabilite prin ordin de ministru al finanţelor, şi nu doar la cerere aşa cum este reglementat în prezent.

Noul articol 54 va arăta astfel:

[quote]instituţiile de credit au obligaţia să transmită lunar, în mod automat, organelor fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la acestea.[/quote]

Această propunere aduce o gravă atingere dreptului la viața privată prin instaurarea unei măsuri de supraveghere fiscală în masă, fără a fi justificată, și fără să ofere garanții și măsuri de protecție asupra datelor cu caracter personal colectate.

Obligația ca toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la instituțiile de credit să fie automat transmise organelor fiscale constituie o modalitate de supraveghere în masă și răstoarnă principiul prezumției de nevinovăție. Toate persoanele se transformă în suspecți, sunt monitorizate și supravegheate pentru prinderea unora, or aceasta nu îndeplinește criteriul apărării efective a dreptului la protecția vieții private.

Măsurile ar trebui să definească un număr limitat de persoane juridice de drept public care să aibă acces la aceste date și să precizeze în ce condiții vor fi stocate și prelucrate. Cu alte cuvinte, este necesară dezvoltarea unui sistem de garanții de securitate a datelor personale.

Mai mult, o astfel de reglementare care aduce atingere dreptului la viața privată nu poate fi inițiată de Guvern pe calea unei ordonanțe de urgență, ci trebuie să facă obiectul unui proiect de lege, care să intre în dezbaterea Parlamentului.

[box type=”download”]Opinia celor șapte organizații cu privire la propunerea de modificare a art. 54 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală[/box]

Dacă nu a reușit cu comunicațiile, Guvernul vrea să ne supravegheze prin bănci

Această nouă măsură pe care guvernul vrea s-o introducă imită alte tentative de supraveghere în masă a populației (așa numitele legi Big Brother care prevedeau supravegherea electronică a comunicațiilor sub pretextul combaterii terorismului), care în ultimii ani au fost declarate neconstituționale fie pe plan intern, de către Curtea Constituțională, fie pe plan european, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Dacă supravegherea în masă a populației a fost considerată neconstituțională pentru anchetarea actelor de terorism, ea ar fi cu atât mai mult neconstituțională în cazul evaziunii fiscale.

Simpla explicație din nota de fundamentare a propunerii legislative, conform căreia „măsura prezintă avantajul constituirii, la nivelul ANAF, a unei baze de date care să fie valorificată atât în scopul identificării evaziunii fiscale (venituri nedeclarate), cât şi în scopul eficientizării activităţii de executare silită (prin poprire)”, nu respectă principiul proporționalității.

Organizațiile semnatare consideră că Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal ANSPDCP trebuie consultată și implicată în orice proceduri de transmitere a informațiilor de acest gen. Chiar și pentru acele conturi unde există suspiciuni bazate pe un temei legal justificat, modalitatea de transmitere de către instituțiile de credit către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a rulajelor și/sau soldurilor conturilor trebuie dezvoltată împreună cu ANSPDCP pentru asigurarea protejării dreptului la viața privată și a datelor personale ale persoanelor pentru care există suspiciuni fondate că ar încălca legea.

Semnatari,

Bogdan Manolea, director executiv Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Ștefan Cândea, președinte Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Maria-Nicoleta Andreescu, Director Executiv Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Liana Ganea, director de program ActiveWatch

Nicoleta Fotiade, președinte MEDIAWISE Society

Gabriel Petrescu, director executiv, Fundația pentru o societate deschisă

Ioana Avădani, Director executiv, Centrul de Jurnalism Independent (CJI)

O parte dintre membrii CNI, validați în Senat, în viteză și departe de ochii publicului

04/12/2014/în Comunicate, Slider /de Rasista

Comisia juridică a Senatului i-a validat miercuri, 3 decembrie, pe o parte dintre viitorii membri ai Consiliului Național de Integritate (CNI), organismul care supervizează activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI). Candidații validați de comisie urmează să treacă, săptămâna viitoare, prin filtrul votului în plenul Senatului.

APADOR-CH și alte 13 organizații neguvernamentale susțin doi candidați, ca reprezentanți ai societății civile în CNI: Ciprian Ciucu – director de programe și membru al consiliului director al CRPE – ca membru titular și Elena Calistru – președinte și cofondator al Funkycitizens – ca membru supleant. Ambele candidaturi au fost validate de Comisia juridică.

În același timp, APADOR-CH cere și transparentizarea procedurii de numire a membrilor acestui organism și atrage atenția că nici la ora difuzării acestui comunicat lista candidaților desemnați nu a fost făcută publică pe pagina de Internet a Senatului. La cererea unor jurnaliști prezenți la audiere, secretariatul comisiei a acceptat să distribuie, în ultimul moment, o listă cu nominalizații, iar la finalul ședinței președintele comisiei, domnul senator Cătălin Boboc, le-a comunicat jurnaliștilor numele celor ale căror candidaturi au fost validate prin votul comisiei ca membri titulari.

APADOR-CH consideră că nu este suficientă această informare „pe genunchi”, cu atât mai mult cu cât pe lista prezentată participanților la ședință se regăsesc și nume controversate din punctul de vedere al integrității.

Transparența este un element esențial al bunei guvernări și este inadmisibil ca procedura de numire a membrilor Consiliului Național de Integritate să fie una opacă. Integritatea este indisolubil legată de transparență. În plus, o procedură transparentă va conduce la desemnarea pe criterii de competență a viitorilor membri ai CNI, care este o instituție de interes public, nu o societate secretă.

Solicităm comisiei juridice și conducerii Senatului publicarea listei candidaților și a CV-urilor lor, dar și anunțarea în timp util a oricăror altor proceduri legate de numirea viitorilor membri ai CNI.

Mai multe informații despre candidații societății civile.

________________________________________________________________________________

Acest demers este parte a proiectului „ Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

APADOR-CH cere transparentizarea procesului de selecție a viitorilor membri CNI

26/11/2014/în Comunicate, Slider /de Rasista

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) face un apel către Comisia juridică a Senatului României pentru transparentizarea procedurilor de audiere și numire în funcții a viitorilor membri ai Consiliului Național de Integritate.

Consiliul Național de Integritate, forul superior al Agenției Naționale de Integritate, își schimbă în aceste zile componența, în urma încetării mandatelor vechilor membri. Conform legislației în vigoare, partidele politice, structurile asociative ale administrației publice locale și societatea civilă fac propuneri pentru numirea în CNI a câte două persoane, un reprezentant și un supleant, aceștia urmând să fie audiați în Comisia juridică a Senatului înainte de a fi numiți prin vot în plenul Parlamentului.

Întrucât nominalizarea respectivilor reprezentanți nu a făcut până acum obiectul dezbaterilor publice, iar audierea acestora în Comisia juridică e pe cale să se petreacă aproape pe furiș, fără un anunț public al ședinței, APADOR-CH se vede nevoită să solicite Senatului să transparentizeze acest proces, pentru ca societatea să afle cine sunt aceia care vor superviza activitatea unui organism extrem de important pentru țară: Agenția Națională de Integritate.

APADOR-CH cere Comisiei juridice a Senatului să anunțe din timp data și ora ședinței publice de audiere a potențialilor membri ai CNI, precum și să facă publice CV-urile acestora și adresele însoțitoare ale candidaturii depuse de entitățile desemnatoare.

***

Amintim că APADOR-CH, împreună cu alte 13 organizații neguvernamentale, a depus în urmă cu o lună de zile, la Biroul permanent al Senatului, propunerile pentru nominalizarea celor doi membri care să reprezinte societatea civilă în CNI. Aceștia sunt:

Domnul Ciprian Ciucu – reprezentant. Dl. Ciucu este Director de programe, membru al consiliului director al CRPE. Are o experienţă bogată în sectorul non-profit, unde a lucrat pentru organizaţii cunoscute precum „Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile”, „Centrul Educaţia 2000+ (Soros Open Network)”. A acordat consultanţă în cadrul mai multor proiecte de asistenţă tehnică (Banca Mondială, Comisia Europeană, USAID, DfID, Unicef) pentru diferite agenţii şi ministere din România și Republica Moldova. În perioada 2007-2013 a fost lector invitat la Universitatea Bucuresti unde a ținut cursul de managementul proiectelor în cadrul Departamentului de Studii Europene al Facutăţii de Litere. Ciprian a scris în media românească în publicaţii precum Observator Cultural, Dilema Veche, HotNews, Euractiv şi altele.

Doamna Elena Calistru – supleant. Dna. Calistru este președinte și co-fondator al asociației Funky Citizens, organizație non-guvernamentală care se concentrează pe utilizarea noilor tehnologii pentru promovarea bunei guvernări. Are o experienţă de peste 5 ani în sectorul non-profit, fiind implicată în proiecte naționale, regionale și internaționale de promovare a transparenței, politicilor anticorupție și a gestionării eficiente a banilor publici. Reprezintă organizația în platformele de cooperare cu societatea civilă a Strategiei Naționale Anticorupție și a Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă. A participat la acțiuni de advocacy la nivelul South-East European Regional Cooperation Council/ Regional Anticorruption Initiative (integritatea sistemului judiciar), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (protecția avertizorilor de integritate) sau a Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției (mecanismul de evaluare). Elena este absolventă de științe politice, urmând cursurile din cadrul Universității București și Universității La Sapienza din Roma.

Lista organizațiilor societății civile care susțin candidaturile:

Activewatch – Agenția de Monitorizare a Presei
Asociația Pro Democrația
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, APADOR-CH
Asociația Romano ButiQ
Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe
Centru de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS
Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI
Centrul Român de Politici Europene – CRPE
ExpertForum – EFOR
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile – FDSC
Fundația pentru o Societate Deschisă
Funky Citizens
Grupul pentru Democrație Participativă
LADO Timiș

________________________________________________________________________________

Acest demers este parte a proiectului „ Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Model de scrisoare pentru depunere de probe într-un dosar penal

22/11/2014/în Articole, Blog, Resurse Utile /de APADOR-CH

Dacă vreți să ajutați Parchetul General să soluționeze dosarul numărul 597/P/2014, privind împiedicarea exercitării votului, și considerați că aveți dovezi importante, trimiteți o scrisoare în acest sens pe adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ).

Mai jos găsiți un model de scrisoare de însoțire a probelor. Citiți cu atenție notele de subsol care conțin informații esențiale pentru ca scrisoarea voastră să fie admisă, dar nu uitați să le ștergeți înainte să trimiteți documentul către Parchet. Notele vă ajută doar să înțelegeți și să-l completați mai bine.

Adresa de corespondență a PICCJ este B-dul Libertăţii nr.12, Sector 5 – Bucureşti, Cod postal: 050706, email: sesizare@mpublic.ro.

Scrisoare însoţitoare pentru depunere de dovezi în dosar

Către,

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Secţia de urmărire penală şi criminalistică

Referitor la dosarul nr. 597/P/2014

Subsemnatul/Subsemnata ————- (nume şi prenume) ————————

domiciliat/ă în ———————————————————————– (adresa completă = ţară, localitate, nume şi număr stradă, bloc, apartament)

telefon: —————————— , adresă mail: ———————————-

Având în vedere art. 100 si 97 din Codul de procedură penală care prevăd că, în cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge şi administrează, chiar din oficiu, probe pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, pentru identificarea persoanei care a săvârşit-o şi pentru cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal,

Depun, în copie[1], pentru a fi avute în vedere, din oficiu, la soluţionarea dosarului penal nr. 597/P/2014, următoarele dovezi relevante pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a dosarului cu numărul de mai sus, în care sunt anchetate organizarea şi desfăşurarea celor două tururi ale alegerilor prezindenţiale din luna noiembrie 2014:

-1) Înregistrare[2] video şi/sau audio cu o durată de …….minute, efectuată de subsemnatul/a[3] pe…………….[4], la data de………, între orele………, în locaţia………… Înregistrarea reprezintă imagini de la………..…………şi a fost realizată în următoarele condiţii şi împrejurări[5]:…………….

-2) Fotografii[6] realizate de subsemnatul/a[7] pe…………….[8], la data de…….……, între orele……….., în locaţia……….……

Fotografiile reprezintă imagini de la…………..…. şi au fost efectuate în următoarele condiţii şi împrejurări[9]:…………………..

-3) Înscrisuri constând în[10] :……………………

Precizez că mă aflu în posesia originalelor dovezilor pe care le-am anexat în copie la prezenta cerere şi le pot infăţişa în original dacă şi atunci când îmi vor fi solicitate.

Vă rog să-mi comunicaţi daca ati luat sau nu in considerare, din oficiu, dovezile anexate acestei scrisori, iar, în caz negativ, din ce motiv[11].

Data …….. Semnătura[12],

[1] Depuneți copii și păstrați bine originalele. Nici CEDO nu cere originalul dovezilor, ci numai simple copii de pe acestea.

[2] Fișierul video/audio poate fi trimis pe un CD/DVD sau ca atașament la mail. Dacă sunt mai multe înregistrări, vor fi descrise separat în scrisoarea de depunere a dovezilor.

[3] Daca altcineva a realizat înregistrarea, se va indica numele acelei personae.

[4] Se va indica aparatul pe care a fost făcută înregistrarea (după caz: telefon mobil marca…, cameră video marca…. etc).

[5] Este utilă descrierea exactă, concretă și suficient de detaliată a celor întamplate și filmate.

[6] Fotografiile pot fi trimise pe un CD/DVD sau ca atașament la mail. Dacă sunt mai multe fotografii, vor fi descrise separat în scrisoarea de depunere a dovezilor. Sau, cel puțin, grupate pe tipurile de aspecte pe care le surprind. Oricum, e bine sa fie numerotate.

[7] Dacă altcineva a realizat fotografiile, se va indica numele acelei personae.

[8] Se va indica aparatul pe care au fost făcute fotografiile (după caz: telefon mobil marca…, aparat foto marca…. etc).

[9] Este utilă descrierea exactă, concretă și suficient de detaliată a celor întîmplate și fotografiate.

[10] Orice dovadă în forma scrisă. De exemplu: printuri cu diverse anunțuri/inștiințări/comunicări despre măsuri ce prezintă importanță/relevanță în acest dosar. Dacă sunt mai multe înscrisuri, vor fi descrise separat în scrisoarea de depunere a dovezilor. E bine sa fie indicat numarul de file pe care-l conține fiecare înscris anexat.

[11] Este destul de cunoscută controversa în legatură cu valoarea juridică și puterea doveditoare a înregistrarilor video/audio efectuate ocazional de către o persoană, adică în alte condiții decât cele care presupun o autorizare. Potrivit art. 197 al. 1 din Codul de procedură penală, în afară de înregistrările autorizate, au putere doveditoare și mijloace materiale de probă, care constituie „orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevărului”. Se poate discuta dacă aparatul sau suportul pe care se afla fișierul care conține înregistrarea nu constituie o entitate materială (obiect) care poate servi la aflarea adevărului în sensul art. 197 al .1 Cod de procedură penală. Pe de altă parte, condiția autorizării este prevăzută de Codul de procedură penală numai pentru cazuri de „supraveghere video, audio sau prin fotografiere”, cazuri în care nu se include și filmarea/fotografierea ocazională a unei infracțiuni în desfășurare, care nu presupune o acțiune de supraveghere (=urmărire, ținere sub observație) a unei persoane. În cel mai rău caz, dacă înregistrările nu vor fi luate în seamă de organul de urmărire penală, ele vor trebui recunoscute măcar drept indicii în sensul ca persoana care le-a făcut cunoaște elemente de fapt relevante pentru soluționarea dosarului penal, elemente pe care le-a cunoscut odată cu efectuarea înregistrărilor, astfel ca va fi necesar ca autorul înregistrărilor să fie citat și audiat ca martor în respectiva cauza penală.

[12] Ideal ar fi să aveți semnătură electronică. Dar, cum realitatea nu este ideală, ar fi de recomandat două variante de a proceda în lipsa semnăturii electronice:

a) completați/tehnoredactați scrisoarea, conform acestui model, printați scrisoarea și o semnați. După aceea, aveți două posibilități:

1) o expediati prin poșt împreună cu copiile de pe dovezi, pe adresa PICCJ (varianta cea mai sigură).

2) o scanați după semnare și trimiteți pe mail, pe adresa PICCJ, scrisoarea scanată care conține semnatură dvs. împreună cu fișierele care conțin înregistrările audio-video, fotografiile, înscrisurile și orice alte dovezi.

b) pentru cei care iubesc riscul și comoditatea, există varianta de a trimite un mail care să conțină pur și simplu scrisoarea de depunere a dovezilor, cu indicarea numelui, dar fără vreo semnatură, împreună cu fișierele care conțin înregistrări, fotografii etc. Există însă riscul ca o astfel de scrisoare să nu fie luată în considerare pe motiv ca nu e semnată. Depinde de aprecierea organului de urmărire penală.

Model de cerere de audiere ca martor într-un dosar penal

22/11/2014/în Articole, Blog, Resurse Utile /de APADOR-CH

Dacă vreți să ajutați Parchetul General să soluționeze dosarul numărul 597/P/2014, privind împiedicarea exercitării votului, și considerați că puteți fi un martor valoros, trimiteți o cerere în acest sens pe adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ).

Mai jos găsiți un model de cerere. Citiți cu atenție notele de subsol care conțin informații esențiale pentru ca cererea voastră să fie admisă, dar nu uitați să le ștergeți înainte să trimiteți cererea către Parchet. Notele vă ajută doar să înțelegeți și să completați mai bine cererea.

Adresa de corespondență a PICCJ este B-dul Libertăţii nr.12, Sector 5 – Bucureşti, Cod postal: 050706, email: sesizare@mpublic.ro.

Cerere de audiere a propriei persoane ca martor în dosar[1]

Către,

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Secţia de urmărire penală şi criminalistică

Referitor la dosarul nr. 597/P/2014

Subsemnatul/Subsemnata ————- (nume și prenume) ————————

domiciliat/ă în ———————————————————————– (adresa completă = țară, localitate, nume și număr stradă, bloc, apartament)

telefon: —————————— , adresa mail: ———————————-

Având în vedere art. 114 și 97 din Codul de procedură penală care prevăd că poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care are cunoştinţă despre fapte sau împrejurări de fapt care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.

Solicit sa fiu citat/ă şi audiat/ă ca martor în dosarul nr. 597/P/2014, întrucât cunosc fapte şi/sau împrejurări relevante pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a dosarului cu numărul de mai sus[2], în care sunt anchetate organizarea şi desfăşurarea celor două tururi ale alegerilor prezindenţiale din luna noiembrie 2014.

MOTIVELE CERERII MELE SUNT URMĂTOARELE:

Am participat/am asistat[3], în calitate de……..[4], împreuna cu ………………[5], la desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din luna noiembire 2014, turul….. din…….[6], la secţia de votare nr……[7] de pe strada…………[8] din localitatea…….[9], ţara……………

Cunosc următoarele aspecte relevante cu privire la care pot să depun mărturie, dacă voi fi audiat/ă[10]:

-……………………………………

-…………………………………….

Precizez că nu am formulat plângere penală în legătură cu infracţiunile anchetate în acest dosar, astfel că nu urmează să fiu audiat ca parte vătămată sau parte civilă[11].

Vă rog să-mi comunicaţi modul de soluţionare a prezentei cereri.

Data …….. Semnatura[12],

[1] Se poate formula numai de către persoanele care nu au depus plângere penală în legătură cu infracțiunile anchetate în acest dosar. Cei care au depus sau vor depune plângere penală vor fi audiați ca parte vătămată sau ca parte civilă (dacă au cerut despăgubiri). În anumite condiții, și persoana vătămată poate fi audiată ca martor, dar nu este necesar ca ea sa trimită o cerere ca aceasta.

[2] Nu formulați o astfel de cerere dacă nu cunoașteți fapte sau împrejurări relevante în legatură cu respectiva cauză.

[3] Cererea poate fi formulată și de un cetățean străin, fără drept de vot, care, pur și simplu, a asistat, a observat fapte și împrejurări pe care le consideră relevante/importante pentru alegerile respective.

[4] Dupa caz: -cetățean cu drept de vot;

-prieten/cunoscut al alegătorului

-simplu observator, fără drept de vot.

[5] Numele persoanei/persoanelor. După caz, poate menționa că a participat/asistat singur.

[6] Turul 1 – 2 noiembrie 2014. Turul 2 – 16 noiembrie 2014.

[7] Dacă secția a avut un număr sau o denumire specială și dacă acestea sunt cunoscute de solicitant.

[8] Dacă este cunoscută de solicitant.

[9] Este obligatoriu să fie cunoscută de solicitant.

[10] Este recomandabil să prezentați în esență/sinteză aspectele pe care le cunoașteți și pe care le considerați relevante/importante în cauză, pentru că astfel este mai ușor pentru anchetator să aprecieze dacă mărturia dvs. este sau nu concludentă și utilă. Nimic nu-i împiedică, însă, pe cei care doresc, să facă în această cerere o expunere detaliată a faptelor și împrejurărilor relevante/importante pentru cauză, pe care le cunosc.

[11] Atenție! Faptul ca ați formulat o cerere prin care solicitați să fiți audiat ca martor în dosar nu institutie o obligație absolută pentru anchetator să vă citeze și să vă audieze în respectivul dosar. Veți fi citat și audiat ca martor numai daca organul de urmărire penală (polițistul sau procurorul) apreciază că mărturia dvs. este o probă concludentă și utilă în cauză. Cu toate acestea, cererea de a fi audiat ca martor în dosar nu poate fi respinsă în mod discreționar de către organul de urmărire penală. Respingerea acestei cereri trebuie să fie însoțită de o motivare.

[12] Ideal ar fi să aveți semnatură electronică. Dacă nu aveți se recomandă două variante:

a) completați/tehnoredactați cererea, conform acestui model, printați documentul și îl semnați. După asta, aveți 2 posibilități:

1) îl expediați prin poștă pe adresa PICCJ (varianta cea mai sigură);

2) îl scanați după semnare și trimiteți pe mail, pe adresa PICCJ, documentul scanat care conține și semnatură dvs.

b) pentru cei care iubesc riscul și comoditatea, există varianta de a trimite un mail care să conțină pur și simplu solicitarea de audiere ca martor, fără vreo mențiune cu privire la semnatură. Există însă riscul deloc neglijabil ca o astfel de solicitare să fie respinsă pe motive de formă.

[/box]