Cerem Senatului reluarea votului pentru desemnarea reprezentanților societății civile în CSM

22/03/2017/in Buna guvernare, Comunicate, Transparenta /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH împreună cu alte 21 de organizații neguvernamentale au făcut azi un apel către Senatul României pentru a relua procedura de vot în cazul desemnării celor doi reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii. Demersul vine ca urmare a faptului că procesul de desemnare a celor doi reprezentanți ai societății civile în CSM a fost marcat de mai multe ilegalități, începând cu prelungirea nelegală a termenului de înscriere a candidaților și culminând cu faptul că Plenul Senatului nu a ales, în ședința din 7 martie niciun reprezentant dintre candidați, printr-o procedură diferită de vot care a dus la un blocaj evident.

De aceea organizațiile semnatare le solicită acum senatorilor să reia votul și nu întreaga procedură de înscriere a tuturor candidaților, ceea ce reprezintă o sancționare incorectă a acelor candidați care au respectat legea, și în cele din urmă o nedreptate la adresa întregii societăți civile, privată astfel de dreptul legal de a avea reprezentanți în CSM.

Textul scrisorii

22 martie 2017

Stimată doamnă senator, Stimate domnule senator,

Organizațiile semnatare atrag atenția asupra faptului că noul Consiliu Superior al Magistraturii nu funcționează în componența prevăzută de art.133, alin.2 din Constituția României, respectiv nu are în componența sa cei doi reprezentanți ai societății civile.

Deși depunerea candidaturilor membrilor societății civile are un calendar expres prevăzut de art.19, alin.3 din Legea nr.317/2004[1] privind Consiliul Superior al Magistraturii, calendar care a fost respectat și s-a concretizat prin depunerea unui numar de 7 candidaturi, Senatul României, în legislatura precedentă, nu a procedat la numirea acestora până la finalizarea mandatului senatorilor.

Noul Senat al României, constituit la data de 27 decembrie 2016, în loc să continue procedura începută, a prelungit nelegal termenul de depunere a candidaturilor până pe 6 februarie – legea neprevăzând o astfel de posibilitate – în condițiile în care mandatul vechiului CSM a expirat în data de 6 ianuarie 2017. Prin contrast, noul Senat a validat în data de 27 decembrie 2016 magistrații aleși în noul CSM.

După prelungirea nelegală a termenului de depunere a candidaturilor pentru reprezentanții societății civile în CSM, Plenul Senatului nu a ales, în ședința din 7 martie niciun reprezentant. Procedura aleasă de către senatori, diferită de toate procedurile anterioare (i.e. vot electronic, pentru fiecare persoană în parte, în mai multe tururi de scrutin), a constat într-un vot negativ concretizat prin faptul că niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea simplă.

Biroul Permanent, în ciuda art.135, alin. 1 din Regulamentul Senatului[2] care face referire expresă la reluarea votului, a decis reluarea procedurii de depunere a candidaturilor pentru perioada 13 aprilie-15 mai.

Atragem atenția Senatului României că reluarea procedurii de depunere a candidaturilor urmată de aceeași metodă de vot (pe liste, fără un eventual al doilea tur de scrutin) face extrem de puțin probabilă întrunirea a jumătate plus unu din voturi de către 2 persoane.

Suntem pe deplin conștienți de dreptul Senatului României de a alege acei candidați pe care acest for îi consideră potriviți pentru înalta demnitate publică.

În egală măsură, apreciem rolul extrem de important al Parlamentului României de a da valoare art. 1, alin.5 din Constituție: „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”.

Astfel, pornind de la premisa că textele legale trebuie citite și interpretate în sensul de a produce efecte și nu de a nu produce,

Tinând cont că CSM este o autoritate constituțională și, ca atare, trebuie să se bucure de o componență constituțională, neatacabilă pentru vicii de legalitate în procedura de numire,

Având în vedere și Decizia 261/8 aprilie 2015 a Curții Constituționale dată într-o situație similară, în care Senatul a refuzat să adopte o hotărâre în privința cererii de reținere și cercetare a unui senator, motivând că votul a fost negativ (de respingere a cererii de reținere), iar CCR a stabilit atunci că Parlamentul este obligat să emită hotărâri asupra deciziilor pe care le ia, indiferent dacă acestea sunt pentru acceptare sau respingere – Decizia 261/2015 a CCR: „refuzul Senatului de a redacta și publica hotărârea adoptată în ședința Plenului din 25 martie 2015 echivalează cu neîndeplinirea unei obligații constituționale, legale și regulamentare”,

Solicităm Biroului Permanent al Senatului revocarea hotărârii prin care s-a decis organizarea unei noi sesiuni de candidaturi și valorificarea propriului Regulament prin reluarea procedurii de vot pentru candidații care și-au depus dosarele în termenul legal, respectiv până la data de 6 noiembrie 2016.

Semnatari:

Centrul de Resurse Juridice

APADOR-CH

Funky Citizens

Academia de Advocacy

Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics

Centrul pentru Inovare Publică

Grupul pentru Democrație Participativă Plenum

Expert Forum

Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică

Human Catalyst

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul Român de Politici Europene

CENTRAS

ActiveWatch

Miliția Spirituală

Centrul de Resurse pentru participare publică

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile

Societatea Academică din România

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

Consiliul Tineretului din România

Liga Asociației de Proprietari Habitat

Fundația Rațiu pentru Democrație

[1] Propunerile de candidaturi se depun la Biroul permanent al Senatului, între a 90-a zi şi a 60-a zi înainte

de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (…).

[2] Dacă la alegerea sau numirea în anumite funcţii nu se obţine numărul necesar de voturi, votul se reia conform reglementărilor specifice. În caz de paritate de voturi, procedura de votare se repetă.

SRI, reclamat la Oficiul European Antifraudă (OLAF)

31/01/2017/in Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Cinci organizații neguvernamentale – Societatea Academică din România (SAR), Active Watch, Asociația Miliția Spirituală, Asociația pentru Apărarea Drapturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTi) – au trimis azi o plângere la Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în legătură cu modul în care Serviciul Român de Informații a primit fonduri europene pentru SII Analytics, un program cu potențial de monitorizare generalizată a populației.

Plângerea a fost înaintată în același timp și Comisiei de control a SRI din Parlament.

Principalele acuzații

În sesizare, organizațiile semnatare arată că există suspiciunea că SRI a fost favorizat înaintea și în cadrul procedurii de licitație a proiectului din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), licitație la care, de altfel, a fost singurul ofertant. SRI a depus proiectul înainte de publicarea Ghidului solicitantului.

Concret, suspiciunea de favorizare se bazează pe urmatoarele aspecte:

Dezbaterea publică cu privire la Ghidul Solicitantului aferent apelului de proiecte a durat doar 5 zile, iar apelul de proiecte a fost publicat la doar 3 zile după închiderea dezbaterii publice. Timpul între publicarea apelului de proiect de către Organismul Intermediar și depunerea proiectului a fost de numai 7 ore;
Ghidul Solicitantului a fost publicat în Monitorul Oficial la mai mult de o lună de la publicarea apelului de proiecte și declararea câștigătorului, nerespectându-se astfel prevederile Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
SRI a fost unicul aplicant în cadrul apelului lansat;
Conform Ghidului Solicitantului, SRI nu întrunește condițiile de eligibilitate pentru acordarea finanțării în cadrul acestui apel;
Proiectul în cauză încalcă în mod flagrant documentele constitutive ale Uniunii Europene, în speță dreptul la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal (Art. 7 și 8) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Citiți textul integral al plângerii

Semnatari:

Demersuri anterioare făcute pe aceeași temă:

– Amintim că APADOR-CH a atras atenția asupra acestui proiect încă din vara anului 2016 – SRI primește fonduri europene într-un proiect de supraveghere generalizată a cetățenilor, deghizat în eGuvernare

– Răspunsurile oficiale la acel demers au fost contradictorii și în general au minimizat impactul pe care proiectul îl are asupra populației sau au contrazis prevederile din caietul de sarcini pe baza căruia au fost accesate și primite fondurile europene:

– Comisia Europeană – Suntem la curent în legătură cu preocupările exprimate de unele ONG-uri din România cu privire la acest proiect, și urmărim îndeaproape acest subiect.

– SRI: SII Analytics nu amenință drepturile și libertățile cetățenești, nu ar fi fost eligibil pentru fonduri UE

– Autoritatea pentru protecția datelor se ascunde după „securitatea națională”

APADOR-CH cere CCR să clarifice sintagma „condamnări penale” din Legea 90/2001

27/01/2017/in Buna guvernare, Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH a depus azi la Curtea Constituțională un amicus curiae în sprijinul demersului de clarificare a prevederilor Legii 90/2001, lege care îi împiedică pe politicienii condamnați să ocupe funcții de demnitate publică în Guvern.

Asociația consideră că sunt neîntemeiate argumentele folosite de Avocatul Poporului, pentru a motiva excepția de neconstituționalitate ridicată la CCR pe această temă, dar în același timp apreciază că sintagma „condamnări penale” din cuprinsul legii amintite ridică probleme de constituționalitate, întrucât este prea vagă și lasă loc la interpretări arbitrare.

APADOR-CH apreciază că, prin ambiguitatea sa, sintagma „condamnări penale” din amintita lege încalcă art. 1 al. 5, art. 23 al. 11 şi art. 53 al. 2 din Constituţie (ce vizează respectarea prezumției de nevinovăție și restrângerea unor drepturi).

Ca modalitate practică de remediere a viciului de constituţionalitate prezentat, asociaţia consideră că este suficient ca în decizia Curţii să se menţioneze că respectiva sintagmă este constituţională în măsura în care ea se referă la „condamnări definitive pentru care nu a intervenit reabilitarea sau, după caz, nu a încetat executarea măsurilor de siguranţă”.

Citiți textul integral al amicus curiae depus de APADOR-CH.

Dosarul în care CCR urmează să se pronunțe asupra constituționalității Legii 90/2001 se află în fază de raport (nu are încă un termen, conform procedurilor Curții). În aceeași speță a mai depus amicus curiae și organizația Expert Forum.
Organizaţiile neguvernamentale nu au calitate de intervenient în acest contencios constituţional, în care Curtea a fost sesizată de Avocatului Poporului, însă prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu să ajute instanţa, ca “prieteni ai instanţei” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informaţii/observaţii relevante pentru soluţionarea unei cauze importante.

Somnul CNA naște monștri mediatici

25/01/2017/in Buna guvernare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH a semnat apelul inițiat de ActiveWatch pentru deblocarea activității Consiliului Național al Audiovizualului și activarea acestui mecanism necesar și plătit din bani publici, în contextul gravelor derapaje media constatate în ultima perioadă în România.

Textul apelului

În atenția membrilor Consiliului Național al Audiovizualului

În atenția Comisiei pentru cultură și media de la Senatul României

În atenția Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă de la Camera Deputaților

În atenția Administrației Prezidențiale

În atenția Guvernului României

Somnul CNA naște monștri mediatici

Apel pentru deblocarea și evaluarea activității CNA

În contextul derapajelor inacceptabile identificate la posturile Antena 3 și România TV din seara de 22 ianuarie 2017, ActiveWatch solicită activarea tuturor mecanismelor legale pentru verificarea activității Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), cu scopul readucerii instituției în slujba interesului public.

Cerem comisiilor parlamentare pentru mass-media să evalueze de urgență situația dezastruoasă a CNA, într-o întâlnire cu participare publică.

Cerem membrilor CNA de bună-credință să expună public disfuncțiile și să demaște persoanele și mecanismele care au condus la sabotarea instituției.

Cerem CNA să judece cu prioritate absolută sesizările privind derapajele comise de televiziuni în relatarea manifestațiilor din 22 ianuarie 2017.

Cerem CNA să analizeze cu celeritate toate derapajele din campania electorală și din perioada imediat următoare.

ActiveWatch a avertizat în repetate rânduri că reducerea eficienței CNA în ultimii ani a favorizat proliferarea comportamentelor ilegale ale unor radiodifuzori, în particular ale celor menționați mai sus.

Dacă ar fi folosite, Legea audiovizualului și Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu toate imperfecțiunile lor, ar fi fost suficiente pentru a preveni derapajele grave ale operatorilor din audio-vizual.

Deriva CNA este accentuată de o serie de disfuncționalități, precum:

faptele sesizate sunt evaluate cu întârziere atât de mare încât se prescriu înainte de a ajunge să fie penalizate. Drept argument stau cele peste 1600 de sesizări prescrise în perioada 2014 – 2016 (sursa: Pagina de Media), dar și întârzierea unor rezoluții pentru abaterile sesizate pe durata campaniei electorale din noiembrie – decembrie 2016.
radiodifuzorii primesc o singură penalizare pentru fapte cumulate pe perioada judecată de CNA, ceea ce încurajează recidiva
instituția nu mai reacționează în timp real în timpul unor evenimente socio-politice majore, în care rolul mass-media este crucial
instiuția nu funcționează lungi perioade de timp (numai anul trecut au fost amânate 17 ședințe din aceste considerente)

Ultimii ani ne-au demonstrat că influența politicului este tot mai accentuată în agenda unor televiziuni private, care abuzează de dreptul la liberă exprimare în detrimentul dreptului la informare corectă. Acest abuz a fost posibil și pentru că CNA a fost pasiv și nu și-a folosit toate instrumentele legale pentru a impune niște standarde minime de igienă în spațiul public de dezbatere și de informare.

În acest context, este absolut necesară o dezbatere aplicată, pentru a aduce Consiliul Național al Audiovizualului în situația de a-și exercita de facto mandatul de garant al interesului public.

ActiveWatch

Acest apel este susținut de:

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Convenția Organizațiilor de Media (COM)

Mediawise Society

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Un nou ONG european care va ajuta la implementarea hotărârilor CEDO

19/12/2016/in Buna guvernare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Într-un eveniment organizat la 2 decembrie 2016, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru reprezentanți ai societății civile și avocați, s-a lansat oficial la Strasbourg o nouă organizație neguvernamentală: European Implementation Network.

Constituirea EIN vine în urma constatării îngrijorătoare, la nivel european, că în general statele care sunt condamnate de CEDO pentru încălcarea drepturilor omului nu își îndeplinesc obligațiile atunci când vine vorba de implementarea hotărârilor Curții. Atunci când o fac, acestea au o abordare minimalistă. Citiți aici modul în care România implementează hotărârile CEDO, comparativ cu Norvegia, de exemplu.

European Implementation Network își propune să consolideze capacitatea ONG-urilor, avocaților și a comunităților în general, de a se implica în mod constuctiv în relația cu Consiliul Europei, în vederea implementării hotărârilor CEDO.

APADOR-CH a contribuit la redactarea strategiei EIN pentru 2016-2020, și a scris recent un text despre stadiul implementării hotărârilor CEDO în România (referitoare la condițiile de detenție) în cel de-a doilea newsletter EIN.

Implementarea inițiativelor strategice asumate de Guvern pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice

22/11/2016/in Buna guvernare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Alături de mai multe organizații neguvernamentale, APADOR-CH a semnat această scrisoare deschisă adresată Guvernului României:

Scrisoare deschisă pentru urgentarea implementării inițiativelor strategice asumate de Guvernul României pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice

În atenția domnului Prim Ministru Dacian Cioloș,

În atenția domnului Ministru al Muncii Dragoș Pîslaru,

În atenția doamnei Ministre a Justiției Raluca Prună,

În atenția domnului Ministru al Afacerilor Interne Dragoș Tudorache,

În atenția doamnei Ministre a Finanțelor Publice Anca Dragu,

În atenția domnului Ministru al Sănătății Vlad Voiculescu,

În atenția doamnei Ministre pentru Consultare Publică și Dialog Civic Violeta Alexandru,

Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, Coaliția pentru Egalitate de Gen și Rețeaua Rupem tăcerea despre violența sexuală fac încă un apel public pentru adoptarea de urgență a inițiativelor strategice privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice asumate de Guvernul României în luna ianuarie a acestui an.

În luna iunie 2016 am transmis prima scrisoare deshisă în care semnalam depășirea termenelor asumate de Guvernul României pentru implementarea inițiativelor strategice privind prevenirea și combatera violenței împotriva femeilor și violenței domestice din Pachetul Anti-sărăcie (Măsura F5). Am apreciat introducerea în obiectivele strategice sectoriale ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a unor inițiative pentru Modificarea legislației privind protecția copilului și combaterea violenței domestice ce reprezintă rezultatul unui proces de consultare și colaborare între Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse și organizațiile neguvernamentale active în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor.

Aceste inițiative strategice asumate de Guvernul României sunt:

– Implementarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Finalizare – Aprilie 2016)

– Elaborarea cadrului legal pentru reglementarea Ordinului de interdicție/ protecție de urgență pentru extinderea prerogativelor polițiștilor și investirea cu autoritatea necesară pentru emiterea unui asemenea ordin (Finalizare – Aprilie 2016)

– Reglementarea unui sistem de monitorizare a respectării ordinelor de protecție în vederea implementării unui sistem de monitorizare electronică prin brățări electronice (Finalizare – Mai 2016)

– Supervizarea înființării centrelor de sesizare a situațiilor de criză în urma violului sau a violenței sexuale menite să asigure examinarea medicală și medico-legală, asistență post traumatică și consiliere pentru victime (Finalizare – Septembrie 2016)

– Elaborarea unui proiect de Hotărâre pentru aprobarea Programelor de interes național, printre care și un program ce vizează crearea de servicii specializate destinate agresorilor în vederea consilierii și asigurării tratamentului aferent diferitelor tipuri de dependență, în scopul reabilitării și reintegrării acestora (Finalizare – Septembrie 2016)

Ulterior trimiterii acestei prime scrisori deschise am avut o serie de întâlniri și consultări cu reprezentanți ai Ministerului Muncii, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției, în care am fost asigurați că vor găsi soluții pentru adoptarea inițiativelor strategice prezentate. Cu toate acestea, nu este finalizată în prezent niciuna dintre aceste inițiative strategice asumate de Guvern.

Tergiversarea elaborării cadrului legal pentru reglementarea ordinului de interdicție emis de polițist sub supravegherea procurorului în maxim 24 de ore de la constatarea faptei denotă rezistența autorităților responsabile în recunoaștera problemelor cu care se confruntă femeile în accesul la justiție, precum și lipsa de interes pentru găsirea celor mai bune soluții. Considerăm că statul trebuie să acționeze în aşa fel încât să asigure protecţia efectivă a victimelor, să îmbunătăţească accesul lor la justiţie și accesul la servicii adecvate, garantând respectarea tuturor drepturilor acestora. Măsurile legale cu privire la agresori, precum și procedurile de aplicare, sunt insuficiente și transmit mesajul că instituțiile statului și reprezentanții săi tolerează actele de violență împotriva femeilor.

Este vital ca aceste eforturi să fie sprijinite prin alocarea de resurse financiare corespunzătoare de la bugetul public, întrucât violenţa împotriva femeilor reprezintă o problemă de interes public. Semnalăm faptul că lipsa bugetării corespunzătoare a unor Programe de Interes Național pentru prevenirea și combaterea violenței domestice confirmă ignorarea acestei probleme de către Guvernul României.

Toate aceste blocaje demonstrează că violența împotriva femeilor continuă să rămână un subiect marginal pentru autorități, subiect pentru care nu există voința necesară la nivelul Guvernului astfel încât să găsească soluțiile potrivite pentru siguranța imediată a victimelor violenței împotriva femeilor și a violenței domestice și sancționarea corespunzătoare a agresorilor.

Vă solicităm adoptarea de urgență a inițiativelor strategice privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice asumate de Guvernul României în luna ianuarie a acestui an.

Vă asigurăm de întregul nostru sprijin, având în vedere expertiza în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor a organizațiilor neguvernamentale membre în cele trei rețele.

Semnatarele acestei scrisori deschise sunt:

Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor

www.violentaimpotrivafemeilor.ro

Rețeaua Rupem tăcerea despre violența sexuală

www.violentadegen.ro

Coaliția pentru Egalitate de Gen

www.ongen.ro

Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor, Rețeaua Rupem tăcerea despre violența sexuală și Coaliția pentru Egalitate de Gen sunt formate din:

Asociaţia TRANSCENA, Bucureşti

Asociaţia Femeilor Împotriva Violenţei ARTEMIS, Cluj-Napoca

Fundaţia SENSIBLU, București

Asociaţia GRADO – Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului, Bucureşti

Fundaţia Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Bucureşti

Asociatia pentru Libertate şi Egalitate de Gen, A.L.EG., Sibiu

Asociaţia Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen: FILIA, Bucureşti

Asociaţia FRONT, Bucureşti

Asociaţia ANAIS, București

E-ROMNJA – Asociatia pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome, Bucuresti

Institutul Est European pentru Sănătatea Reproducerii – IEESR, Tg Mureş

Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară – CMSC, Iași

PAS ALTERNATIV, Braşov

Asociaţia pentru Promovarea Femeilor din România, Timişoara

Societatea Doamnelor Bucovinene, Suceava

Asociația ATENA DELPHI, Cluj-Napoca

Asociaţia „Victorie Împotriva Violenţei, Abuzului şi Discriminării – V.I.V.A.D.“ Cluj-Napoca

Asociația SEVA – Șanse egale – Valoare – Autoritate, Suceava

Asociația SPICC – Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare, Timișoara

Asociatia Quantic, București

Asociația All for Family, Constanța

Asociația Femeilor Universitare, București

Asociația VIS, Constanța

Psihosfera, Brașov

Asociația ACTEDO

Romanian Women’s Lobby

Societatea de Analize Feministe – AnA

Asociația PLURAL

Asociația EMA

Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP)

Această scrisoare deschisă este susținută de:

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

APADOR-CH

Asociația ACCEPT

Asociatia Copiii de Cristal

Asociația E-Civis

Asociatia Glasul Prieteniei – Brasov

Asociatia Lindenfeld, programul Campanie Împotriva Homofobiei și Transfobiei

Asociația MozaiQ

ASOCIATIA NOVUM

ASOCIAȚIA PENTRU EDUCAȚIA PERMANENTĂ A ADULȚILOR (EDUCADULT)

Asociatia Umanista Romana

ASUR – Asociația Secular-Umanistă din România

Community Aid Network

ECPI – Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice

Fundatia Inocenti

Funky Citizens

Grupul de inițiativă Asociația Diversitate

MCA Romania – Centrul pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului

Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii

SEXUL vs BARZA

Societatea Nationala de Cruce Rosie din Romania, filiala Brasov

Tineri pentru Tineri

Continuă presiunile conducerii SRR asupra propriilor jurnaliști

22/09/2016/in Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Mai multe organizații neguvernamentale, printre care și APADOR-CH, au trimis astăzi o scrisoare deschisă președintelui, premierului și preşedinţilor Comisiilor de Cultură din Senat şi Camera Deputaţilor, prin care le cer să se implice în cercetarea situației care trenează de câteva luni în Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), unde doi jurnaliști sunt cercetați disciplinar și amenințați cu sancțiuni pentru că au participat la o dezbatere publică la care au discutat despre o campanie controversată a SRR.

Scrisoare deschisă

Preşedintelui României,

Prim-ministrului Guvernului României,

Preşedinţilor Comisiilor de Cultură din Senat şi Camera Deputaţilor

Vă atragem atenția cu îngrijorare asupra continuării tentativelor de intimidare a jurnaliștilor din cadrul Societății Române de Radiodifuziune prin declanșarea a noi proceduri de cercetare a doi jurnaliști de la Radio România Actualități, Alexandru Rusu și Cătălin Gomboș.

Astfel, președintele-director general al SRR, Ovidiu Miculescu, a dispus constituirea unei Comisii de cercetare disciplinară prealabilă pentru cei doi jurnaliști, comisie care are posibilitatea să aplice și sancțiuni în baza dreptului muncii.

Comisia de cercetare disciplinară prealabilă are ca obiect o sesizare a unui redactor-șef din cadrul Radio România Actualități cu privire la participarea celor doi jurnaliști la o dezbatere publică și la o ședință a Consiliului Național al Audiovizualului. Atât dezbaterea publică cât și ședința Consiliului Național al Audiovizualului au avut loc după ce, în calitate de avertizori publici, cei doi jurnaliști au reclamat o campanie de ştiri, dezbateri şi spoturi audio demarată de către toate posturile Societăţii Române de Radiodifuziune împotriva unei iniţiative parlamentare de modificare a Legii 41/1994 de funcţionare a SRTV şi SRR.

Această campanie a fost amendată de Consiliul Național al Audiovizualului, în integralitatea ei, printr-o somaţie publică aplicată SRR.

Avertizăm asupra faptului că acest caz nu este unul singular, ci face parte dintr-o politică managerială a administraţiei Miculescu.

Amintim că, în data de 11 mai 2016, într-o altă scrisoare deschisă pe care v-am adresat-o, am atras atenția cu privire la o altă procedură de cercetare, de către Consiliul de Onoare al SRR, a jurnaliștilor care au semnalat derapajele profesionale și legale, la sesizarea redactorului-șef responsabil de conținutul editorial al programelor de știri invocate. Consiliul de Onoare al SRR a respins în unanimitate ca nefondate acuzațiile de încălcare a Statutului Jurnalistului SRR.

Conducerea SRR a depus sesizări la Comisia de cercetare disciplinară prealabilă în care este reclamată participarea celor doi jurnaliști la o dezbatere publică, în calitate de avertizori publici, și, respectiv, la răspunsurile date Consiliului Național al Audiovizualului. Consiliul de Onoare al SRR și-a declinat competența și a respins ca tardiv-înaintată sesizarea. O poziție similară a fost adoptată și de Consilierul Etic al SRR care a constatat tardivitatea sesizărilor. Cu toate acestea, președintele-director general al SRR, Ovidiu Miculescu, a dispus constituirea Comisiei de cercetare disciplinară prealabilă.

Atragem atenția că, deși avertizorii publici sunt cercetați de mai bine de șase luni, nu a fost făcută publică declanșarea vreunei proceduri în cadrul SRR pentru identificarea celor responsabili de derapajele sancționate de CNA.

Totodată, observăm că în comisia formată din doar trei membri cu drept de vot există un singur jurnalist care, însă, ocupă o poziție de management. Semnalăm, din nou, faptul că însăşi o asemenea declanşare a cercetării înseamnă o lezare a dreptului la liberă exprimare.

Reiterăm că rolul şi misiunea postului public de radio sunt grav afectate de asemenea practici. Un post public, precum şi libertatea jurnaliştilor de exercitare a profesiei, libertatea opiniilor şi cea de exprimare sunt fundamentale pentru o societate democratică.

Vom urmări în continuare cu maximă atenţie cazul celor doi jurnalişti din Societatea Română de Radiodifuziune şi ne exprimăm disponibilitatea de a-i sprijini şi asista în cazul în care asemenea măsuri abuzive vor continua.

Vă solicităm din nou, având în vedere calitatea în care aţi nominalizat membri în Consiliul de Administraţie al SRR, să identificaţi formele prin care întreaga activitate a managementului Miculescu să fie evaluată, iar drepturile fundamentale ale omului protejate.

Semnatari:

(Lista rămâne deschisă pentru alte organizații care doresc să se alăture demersului nostru)

Asociația ActiveWatch

Centrul pentru Jurnalism Independent

Asociația Frontline Club Bucharest

Convenția Organizațiilor de Media

Asociația Ziariștilor Independenți din România (AZIR)

Centrul de Resurse Juridice

Apador-CH

Asociația Pro Democraţia

Freedom House Romania

Sindicatul Unit al Salariaților-Radio România

Cristian Pîrvulescu, politolog

Gianina Cărbunariu, dramaturg

CEDO vs. România — de ce rămânem în topul condamnărilor?

29/06/2016/in Buna guvernare, , inPresa /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

(Articol apărut inițial în secțiunea opinii a Digi24)

România se află pe locul patru în ceea ce privește numărul de condamnări la CEDO, după Turcia, Italia și Rusia. A fost condamnată în 1,076 de cazuri între 1994 și 2015. Comparativ, împotriva Norvegiei s-au pronunțat 28 de condamnări în perioada 1952-2015.

Numai în anul 2015 statul român a plătit din banii publici aproape 8 milioane de euro, după ce a pierdut procese la CEDO.

Țara va râmâne fruntașă în topul perdanților dacă va continua să plătească daune fără a adresa problemele care o duc acolo — adoptarea unor măsuri generale (legislative și de practică) în urma acestor cazuri, care să prevină încălcări viitoare.

Principalele cauze în care România pierde la CEDO

Cele mai multe cauze pierdute la CEDO sunt referitoare la încălcarea dreptului la protecția proprietății — privesc imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. Urmează cauze legate de: dreptul la un proces echitabil, dreptul de a nu fi supus tratamentelor inumane și degradante, durata procedurilor judiciare, dreptul la libertate și siguranță, lipsa unei anchete eficiente, dreptul la viață privată, ne-executarea hotărârilor judecătorești, interzicerea discriminării, dreptul la libertatea de exprimare, dreptul la un recurs efectiv, dreptul la alegeri libere, condamnarea fără bază legală, libertatea de conștiință și religie.

Majoritatea condamnărilor împotriva României apar din cauza unui sistem de justiție nefuncțional. Implementarea hotărârilor CEDO ar presupune o reformă semnificativă a sistemului, care se lasă așteptată.

Spre exemplu, deși plângerile cetățenilor privind dreptul la protecția proprietății au început să ajungă la CEDO în 1994, abia în anul 2010 (în urma hotărârii pilot Maria Atanasiu şi alţii împotriva României) statul a adoptat o lege pentru remedierea dreptului la protecția proprietății — dar nu sunt adresate toate problemele, spre exemplu când există mai multe hotărâri judecătoreşti definitive care stabilesc, pentru titulari diferiţi, dreptul de proprietate asupra aceleiaşi clădiri.

Statul român încalcă sistematic drepturile omului și când este condamnat pentru asta nu face mare lucru pentru a remedia situația în mod real. Cauzele sunt multiple și oscilează, nesurprinzător, între neputință, necunoștință și rea-credință.

Mai este și problema lipsei de dezbatere în spațiul public asupra necesității implementării hotărârilor CEDO. Adică, ce urmează după o hotărâre definitivă? Are guvernul un plan? Cine face planul ăsta și cine este responsabil pentru ca planul să fie dus la bun sfârșit?

Nu se întâmplă ca în țări precum Norvegia, unde, în urma unei condamnări la CEDO, statul comunică publicului într-un limbaj simplist ce s-a întâmplat și ce are de gând să facă pentru a remedia încălcarea de drepturi constatată.

APADOR-CH a publicat un studiu care explică procedurile legate de CEDO și conține recomandări pentru îmbunătățirea sistemului. Dar pentru a face asta guvernul are nevoie de un plan, multă bună-voință și comunicare instituțională. Lucruri care lipsesc.

Cazul abuzurilor forțelor de ordine

Ca și Bulgaria, Ungaria și Polonia avem probleme cu privire la respectarea dreptului la un proces echitabil și cu durata procedurilor judiciare.

Am pierdut la CEDO, la fel ca și celelalte state comuniste din Europa de Est, foarte multe cazuri din cauza tratamentelor inumane și degradante care au avut loc sub custodia forțelor de ordine ale statului (polițiști/jandarmi) și a lipsei unei anchete efective în aceste cazuri.

E vorba inclusiv de condamnări privind condițiile de detenție. Am sesizat că drepturile deținuților nici măcar nu sunt cunoscute de o mare parte din cetățeni, așa că am creat o platformă interactivă pentru informare.

În iunie 2015, Guvernul a reușit să convingă Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei să închidă supravegherea într-un grup de cauze denumite Barbu Anghelescu v. România (2005) referitoare la abuzurile poliției. În aceste spețe, Comitetul a identificat probleme sistemice care nu au fost rezolvate: lipsa unei anchete eficiente în ceea ce îi privește pe abuzatori (1995-2010), lipsa unui remediu eficient pentru compensarea daunelor suferite ca urmare a relelor tratamente, eșecul de a investiga posibilele motivații rasiste care au stat la baza morții/relelor tratamente aplicate reclamanților. Argumentele guvernului sunt destul de stufoase și dau bine pe hârtie (vezi aici).

Adevărul este însă că statul român a eșuat în a lua măsuri eficiente pentru a preveni viitoare abuzuri ale forțelor de ordine.

Cercetarea APADOR-CH în cadrul proiectului “Cu ochii pe abuzurile poliției” relevă faptul că doar 14 din 3,034 de plângeri penale făcute de cetățeni în perioada 2012-2014, referitoare la abuzuri ale forțelor de ordine, au ajuns în fața instanțelor de judecată.

Discretă fără voia ei, CEDO își face treaba și încet, dar sigur, schimbă lucruri în bine în țara asta (de 22 de ani). Nu fără cusururi, a ajuns ultima speranță a unui om căruia i-au fost încălcate drepturi fundamentale în țară.

Dar cât timp România nu adresează problemele care o duc în topul țărilor perdante la CEDO, va continua să rămână în compania unor state recunoscute pentru atrocitățile comise împotriva oamenilor și va pune presiune pe propriii cetățeni.

Autor: Georgiana Gheorghe (foto), Expert drepturile omului (APADOR-CH). A absolvit facultatea de științe politice (Universitatea din București) și un master în drept în cadrul Universității Central Europene (CEU) din Budapesta, Ungaria. Lucrează în societatea civilă din 2008, în organizații neguvernamentale din România, Ungaria și Letonia.

Avocatului poporului, chemat să ne apere drepturile de atacul guvernului

27/05/2016/in Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH i-a trimis ieri Avocatului poporului o solicitare de a sesiza Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea unor prevederi din Ordonanța 18/2016, prin care guvernul a modificat Codul penal și Codul de procedură penală.

În textul ordonanței, punctele 31 și 49 din articolul II modifică articolele 153 alineatul 1 și 223 alineatul 2 din Codul de procedură penală, iar prin aceste modificări afectează grav drepturi fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la viaţă privată și libertatea individuală, drepturi garantate de Constituţie şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Acest lucru este neconstituțional, întrucât articolul 115 alineatul 6 din Constituţie interzice adoptarea de ordonanţe de urgenţă prin care sunt afectate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie.

Concret, prim modificarea articolului 153 din Codul de procedură penală, guvernul a eliminat filtrul judecătorului din situația în care un procuror cere unei bănci date despre conturile unei persoane, eliminând astfel o garanție a respectării dreptului la viață privată.

Prin modificarea articolului 223, guvernul a adăugat noi infracțiuni pentru care se poate dispune arestarea preventivă, modificare ce nu se poate face, constituțional, decât printr-o lege adoptată de parlament.

APADOR-CH a atras atenția guvernului privind modul netransparent și lipsit de loialitate în care a fost adoptată Ordonanța 18/2016, dar fără succes. Sesizarea AVP este singura cale pe care societatea civilă o are la dispoziție pentru a atrage atenția asupra neconstituționalității unui act legislativ. Aceasta nu este prima sesizare de acest fel făcută de APADOR-CH către AVP, găsiți aici o cronologie din ultimii ani.

Citiți sesizarea către Avocatului poporului:

De ce este neconstituțional cel puțin un articol din ordonanța prin care guvernul schimbă Codurile

23/05/2016/in Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

În urma comunicatului de vineri, privind modificările făcute Codurilor prin ordonanță de urgență, am primit unele reacții din cercuri guvernamentale și nu numai. În aceste reacții ni se spune că ar fi existat o consultare pe marginea acestor modificări, dar în cadru restrâns, în sistemul juridic și în CSM, și că oricum modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală nu sunt de natură să știrbească drepturile fundamentale, așa cum am afirmat noi, ci doar să clarifice unele aspecte insuficient de bine reglementate, observate în practica aplicării celor două coduri.

Noi considerăm că era bine, măcar ca bune-practici, ca astfel de reacții/discuții să nu se poarte prin comunicate și replici pe rețele de socializare, ci printr-o dezbatere publică. Legea 52/2003 nu obligă la dezbateri publice în cazul proiectelor de ordonanțe de urgență, dar nici nu interzice. Iar bunele-practici chiar recomandă o dezbatere publică atunci când este vorba despre modificări masive în legislația penală, domeniu foarte sensibil și important.

În acest context, APADOR-CH își menține punctele de vedere privitoare la aspectele neconstituționale ale ordonanței și dorește să facă următoarele precizări:

1) Deși consultările cu CSM și sistemul juridic sunt necesare, ele nu pot înlocui dezbaterile publice. APADOR-CH este, de regulă, împotriva modificărilor legislative prin ordonanțe de urgență, dar de această dată a considerat intervenția Guvernului ca rezonabilă în ceea ce privește punerea de acord a codurilor cu deciziile CCR și cu directivele europene. Totuși, protestul nostru s-a referit la acele modificări care nu erau justificate astfel, iar cele două articole menționate în comunicat au fost doar exemple;

2) De asemenea, cu privire la consultările pe marginea acestei ordonanțe de urgență, s-a făcut referire la un proiect de lege care se află în Parlament pentru a se susține ipoteza că modificările aduse de această ordonanță ar fi fost cunoscute/anticipate (presupunem că este vorba despre PL-x nr. 409/2015, proiect de lege aflat și acum în fața Camerei Deputaților). Precizăm că atâta vreme cât conținutul proiectului de OUG a fost ținut „la secret” nu am știut că acesta copiază proiectul de lege din Parlament și nici că trebuie să adresăm Parlamentului observații și comentarii cu privire la o ordonanță ce se va adopta de Guvern. Credeam că Guvernului, și nu Parlamentului, i se trimit comentarii și observații cu privire la proiectele de acte normative pe care le adoptă Guvernul.

Proiectele de acte normative trebuie privite în individualitatea lor și trebuie să respecte, ele însele, nu prin afiliere, anumite criterii de consultare și dezbatere. În acest sens dacă într-adevăr au avut loc dezbateri cu privire la ordonanța de urgență, în spiritual transparenței, invităm pe cei în cauză să ne spună când au avut loc aceste dezbateri, cine a fost consultat și să ne comunice și minute ale acelor dezbateri.

3) În privința modificării articolului 153 din CP, care îi oferă procurorului acces la datele personale ale cetățenilor de la bănci, fără încuviințarea judecătorului, întărim faptul că existenţa unor conturi şi soldul fiecărui cont sunt date cu caracter personal, potrivit Legii 677/2001 (Art. 3 lit. a), şi fac parte din viaţa privată, care este protejată prin art. 26 din Constituţie şi art. 8 din CEDO. O ordonanță de urgență nu poate afecta drepturi fundamentale prevăzute în Constituție. Cu alte cuvinte, nu se poate elimina printr-o OUG o măsură de protecție a vieții private (filtrul judecătorului) care era prevăzută în Codul de procedură penală. Eliminarea acelei măsuri de protecție afectează dreptul la viață privată și nu poate fi făcută decât prin lege, nu prin OUG.

4) În privința modificării articolului 228 din Codul penal, prin care guvernul susține că doar a eliminat o expresie care se dubla, fiind găsită și la articolul 226, ne exprimăm din nou dezacordul, întrucât nu e logic să elimini din cuprinsul unui articol care are ca titlu marginal „Încunoștințarea despre arestarea preventivă şi locul de deținere a inculpatului arestat preventiv” (art. 228) tocmai prima obligație de înștiințare. Dacă textul respectiv mai figura și în alt articol atunci trebuia eliminat de acolo, atâta vreme cât există un articol special dedicat încunoștințării celui arestat.

Reafirmăm convingerea APADOR-CH că transparența în perioada anterioară adoptării OUG ar fi eliminat orice discuții pe această temă. Cunoaștem faptul că nu există obligația legală de a publica textele ordonanțelor de urgență înainte de a fi adoptate însă, în situația de față, și având în vedere că textul era redactat cu mult timp înainte de adoptare, publicarea lui ar fi fost posibilă și chiar necesară.