APADOR-CH – Page 5

Posts

Libertatea de întrunire pașnică și libertatea de exprimare sunt drepturi fundamentale!

21/06/2018/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

În timpul demonstrațiilor din cursul zilei de 20 iunie din piața Victoriei și, respectiv, incinta Parlamentului au fost înregistrate incidente care au stârnit îngrijorarea organizațiilor semnatare cu privire la modul în care autoritățile se raportează la manifestări ale unor drepturi fundamentale.

Drepturile la libertatea de întrunire pașnică și libertatea de exprimare sunt la fel de importante ca alte drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la un proces echitabil, în numele căruia PSD și ALDE, partidele de guvernământ, acționează în această perioadă. Exercitarea de către cetățeni a drepturilor la libertatea de întrunire pașnică și libertatea de exprimare nu trebuie să fie limitată decât în situații strict justificate, care să se dovedească a fi necesare într-o societate democratică și doar pentru protejarea altor drepturi și valori fundamentale.

Solicităm Ministerului Afacerilor Interne și Jandarmeriei Române demararea unei anchete interne care să răspundă îngrijorărilor din spațiul public referitoare la existența unor abuzuri în ceea ce privește conducerea la secție a mai multor participanți la protestul din 20 iunie 2018, din Piața Victoriei. Printre cei conduși la secție și amendați s-a aflat și jurnalistul german Paul Arne Wagner. Solicităm Ministerului Afacerilor Interne să prezinte public, în regim de urgență, rezultatele acestei investigații.

În ceea ce privește modul în care Jandarmeria Română înțelege să se raporteze la presă și la cei care documentează evenimentele de stradă (activiști în organizații neguvernamentale, cercetători ori jurnaliști independenți), pentru a informa publicul, ținem să reamintim jandarmilor că protejarea tuturor acestor persoane face parte din misiunea lor, cu atât mai mult în cazul în care însemnele de presă sunt expuse la vedere.

De asemenea, solicităm coaliției de guvernare să reziste tentației de a se folosi de protestele de ieri pentru a îngreuna și mai mult exercitarea de către cetățeni a dreptului fundamental la întrunire pașnică. Modificarea Legii 60/1991 cu privire la adunările publice, lege care conține deja mai multe prevederi abuzive, ar trebui făcută doar în sensul încurajării exercitării dreptului la protest, nicicum, așa cum au lăsat să se înțeleagă lideri PSD-ALDE, în sensul de a „face legea și mai dură”.

Partidele de guvernământ, PSD și ALDE, nu trebuie să uite că au obligația de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor.

ActiveWatch

APADOR-CH

The Romanian government fights terrorism with red tape, forcing NGOs to send thousands of TINs to ministries

19/06/2018/in Comunicate, Slider /by Rasista

The draft law approved by the Romanian Government for the transposition of Directive (EU) 2015/849 on the prevention of the use of the financial system for the purposes of money laundering or terrorist financing goes far beyond its provisions in order to drown the critical voices of civil society in reports full of TINs (taxpayer identification number) and ID series. For example, the Government adds associations, foundations and federations, on its own initiative, in a seemingly excess of European zeal, as reporting entities bound to communicate the personal data of the beneficiaries. Thus, the personal data of journalists or children participating in any kind of NGO activity should be reported.

Without any reasonable argument, civil society is placed in the same category of financial risk as providers of gambling services and banking institutions. Without the publication of any risk analysis, as recommended by international standards in the field, NGOs are required to report sets of data that even profitable banks and gambling firms can hardly cope with.
Transparency of the internal structure of any NGO – status, address, membership of the Board, etc. – is already provided in Romania through the National NGO Register, which is managed by the Ministry of Justice and is publicly available at http://www.just.ro/registrul-national-ong/.

On May 31, 2018, the Romanian Government approved the Draft Law on the Prevention and Control of Money Laundering and Terrorist Financing, as well as on amending and completing some normative acts. In trying to transpose the Fourth EU Money Laundering Directive, the government project has already prompted strong criticism from the NGO sector. This will seriously affect the activity of civil society by introducing the obligation to communicate to the Government the identification data of the beneficial owners of non-governmental organizations under the extreme sanction of dissolution in case of non-compliance.

More specifically, the project will lead to:
– the complete closure of organisations working for the most vulnerable groups: abused people, people whose human rights are not respected, people affected by extreme poverty, or

– the drastic reduction of the number of citizens who use the services of non-governmental
organizations;

– in addition, the status of obliged entity, imposed on NGOs by an exaggerated interpretation of the
Directive, also has damaging effects on NGOs’ activity. Thus, only one of the effects is that NGOs will no longer be able to sign partnerships without informing each other about the complete lists of their beneficial owners, including persons, with names, surnames and all civil status data from the identity documents (Article 15 (1) and Article 19 (8, 10)).

The criticisms were exposed and explained to law initiators, the Ministry of Justice and the National Office for the Prevention and Combating of Money Laundering, in a public debate held on May 7 at the request of the Civil Society Development Foundation (FDSC). The explanations, however, had no impact. The conclusions of NGOs participating in the debate, available in an open letter, have remained bleak:

We conclude with the hope that you will stop these serious changes to the freedom of operation of civil society in Romania: reporting the identification data of the NGO service beneficiaries and the possibility of dissolution as a sanction for the refusal to disclose this data We also believe that the current form of the draft law will not ensure the achievement of the final objective of the Directive, as civil society cannot even report, nor will the authorities be able to process the huge amount of information.

For example, only the social services and related services sector (socio-educational or sociomedical, housing, labour market mediation, etc.) provided by non-governmental organizations in Romania have about 350,000 beneficiaries annually.

The situation is all the more serious because the law clearly contradicts one of the key sources by which the Government bases its draft law : FATF (Financial Action Task Force) recommendations, the intergovernmental organization working to reduce money laundering and terrorism financing. FATF Recommendation 8 directly addresses nonprofit organizations and imposes exactly what the Government of Romania has not done: for non-profit entities, any approach to the problem is done through risk analysis and measures proportionate to the identified risk. As no assessment of the terrorist risk in the NGO sector has been published in Romania, it is incomprehensible that the above-mentioned measures are proportionate to the alleged risk.

The current form of the draft law is therefore unacceptable for a functioning civil society in a European state. Excessive and harmful provisions on associations, foundations and federations must be blocked in Parliament.

For more information, please contact:
Simona Constantinescu, Civil Society Development Foundation (mobile +40752.444.306, email
simona.constantinescu@fdsc.ro)
Nicoleta Andreescu, Association for the Defence of Human Rights in Romania – the Helsinki Committee (APADOR-CH) (mobile +4 0733.078.721, email nandreescu@apador.org)

Signatories
1. ACCEPT
2. ActiveWatch
3. Alături de Voi
4. Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
5. Asociația Anais
6. Asociația Dăruiește Viață
7. Asociația Front
8. Asociația Groundfloor Group
9. Asociația Mame pentru Mame
10. Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.
11. Asociatia Pro Democrația
12. Asociația pentru Relații Comunitare
13. Asociația SAMAS
14. Asociatia Transcena
15. Centras
16. Centrul Cultural Clujean
17. Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi
18. Centrul pentru Inovare Publică
19. Centrul pentru Jurnalism Independent
20. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
21. Centrul pentru Legislație Nonprofit
22. CeRe Centrul de Resurse pentru participare publică
23. Colectiv A
24. CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate
25. CRJ – Centrul de Resurse Juridice
26. CRPE Centrul Român de Politici Europene
27. ECPI Euroregional Center for Public Initiatives
28. Expert Forum
29. Federația Dizabnet – Rețeaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități
30. Federația Fundațiilor Comunitare din România
31. FOND Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare
32. FONPC Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil
33. FONSS Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
34. Fundatia pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)
35. Fundația Agenția Împreună
36. Fundația AltArt pentru Artă Alternativă
37. Fundația Civitas
38. Fundația Comunitară București
39. Fundația Comunitară Oradea
40. Fundația Comunitară Sibiu
41. Fundația Comunitară Iași
42. Fundația Comunitară Țara Făgărașului
43. Fundația Comunitară Timișoara
44. Fundația Crucea Albă
45. Fundatia HEKS/EPER Romania
46. Fundația Estuar
47. Fundația Gabriela Tudor
48. Fundația Inimă de Copil
49. Fundația Inovații Sociale Regina Maria
50. Fundația Little John’s (Cisnădioara)
51. Fundația Noi Orizonturi
52. Fundația PACT
53. Fundația pentru Parteneriat
54. Fundația Sensiblu
55. Fundația Regen
56. Greenpeace România
57. Grupul PONT
58. Hope and Homes for Children
59. HOSPICE Casa Speranței
60. Institutul pentru Politici Publice
61. Institutul Prezentului
62. Let’s Do It, Romania!
63. MagiCAMP
64. Mediawise Society
65. MetruCub – resurse pentru cultură
66. Miliția Spirituală
67. Opportunity Associates România
68. Organizaţia Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual
69. Rețeaua Națională a Muzeelor din România
70. Roma Education Fund
71. Salvați Copiii România
72. Societatea Academică din România
73. Societatea de binefacere Diakonia Făgăraș
74. Techsoup Romania
75. TERRA Mileniul III
76. Terre des hommes Elveția
77. United Way Romania
78. Valentina România
79. Florian Matei-Popescu, cercetător la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei
Române, București
80. Prof. Dr. Mihaela Lambru, Facultatea de Sociologie si Asistență Socială, Universitatea din
București

Cât de imparțiali mai par judecătorii după desecretizarea protocolului cu SRI?

19/06/2018/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Opinia APADOR-CH cu privire la protocolul atât de secret de „cooperare” între SRI, ICCJ și PICCJ încât una dintre părți nici măcar nu știe că l-a semnat

Asociaţia constată că reprezentantul uneia dintre cele trei părţi, respectiv preşedintele instanţei supreme de la data încheierii protocolului, menţionat nominal în protocol ca semnatar al acestuia, contestă public faptul că ar fi ştiut şi că ar fi semnat un astfel de protocol. Poziția fostului președinte al ICCJ sugerează că acest protocol a fost atât de secret încât cel puţin una dintre cele trei părţi ale sale nici nu a avut cunoştinţă de existenţa acestuia şi nici nu a știut că l-a semnat.

Totuși, în opinia asociaţiei nu numele semnatarilor este important ci chiar existența acestui protocol, al cărui scop principal, de a reglementa o formă de cooperare dintre judecători, procurori şi lucrători SRI, este criticabilă în sine.

Judecătorii sunt cei care trebuie să cenzureze măsurile dispuse sau solicitările formulate de procurori sau, în cazul măsurilor de supraveghere pe motive de securitate naţională, solicitările formulate iniţial de SRI şi transmise de procurori.

Ideea că judecătorul, care, teoretic, trebuie să-l apere pe cetăţean de eventualele abuzuri/excese de zel ale parchetului/SRI, cooperează în baza unui protocol secret cu procurorul şi cu SRI este de natură a crea un sentiment de neîncredere publică legat de obiectivitatea, imparţialitatea judecătorului. Cel puţin, în materia autorizării mandatelor de supraveghere pe motive de securitate naţională.

Asociaţia precizează că, potrivit art. 2 lit. a din protocol, părţile, deci ofiţerii de informaţii, judecătorii şi procurorii îşi iau obligaţia să coopereze pentru realizarea măsurilor ce duc la autorizarea mandatelor de supraveghere.

Cu alte cuvinte, judecătorii trebuie să coopereze cu lucrătorii SRI şi cu procurorii pentru ca mandatele de supraveghere să poată fi autorizate cu succes. Ţine de logica elementară că o “cooperare” între părţi se face pentru succesul acţiunii lor, în speţă, autorizarea mandatelor, nu pentru insucces (neautorizarea). Iar, în practică, această cooperare chiar a dat roade, întrucât dintre cele peste 26.000 de mandate de supraveghere solicitate de SRI în ultimii 9 ani, judecătorii nu au respins decât unul (!).

De asemenea, potrivit art. 3 lit. f din protocol, părţile, deci ofiţerii de informaţii, judecătorii şi procurorii îşi iau obligaţia să coopereze pentru elaborarea şi derularea de „strategii, acţiuni şi programe comune”

În practică, „elaborarea şi derularea de strategii, acţiuni şi programe comune” poate însemna orice, de la team building–uri judecători-procurori-lucrători SRI, la strategii comune de acţiune într-un anumit gen de dosare sau la programe de întrajutorare între parteneri de nădejde.

Întrebarea care rămâne după desecretizarea acestui protocol este în ce măsură mai prezintă garanţii de obiectivitate/imparţialitate, cel puţin la nivelul aparenţelor, al imaginii publice, un judecător sau o instanţă care şi-a luat obligaţia de a coopera cu cei pe care ar fi trebuit să-i cenzureze.

În acest context, asociaţia reaminteşte că, prin mai multe hotărâri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că, pentru a fi îndeplinite condiţiile unui proces echitabil prevăzute în art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nu este suficient ca o instanţă de judecată să fie imparţială, ci este necesar să existe şi aparenţa acestei imparţialităţi (imaginea publică de obiectivitate/imparţialitate). Curtea a subliniat importanţa deosebită pe care o are încrederea pe care instanţele o inspiră publicului, mai ales atunci când soluţionează dosare penale (a se vedea, de exemplu, hotărârea CEDO din anul 1992 în cauza Thorgeirson v Islanda, par. 51).

În concluzie, asociaţia consideră că acest protocol, prin unele prevederi excesive privind cooperarea dintre instituţii, nu a adus beneficii, ci chiar a creat deservicii cel puţin uneia dintre cele trei părţi semnatare (instanţa supremă), fiind afectată imaginea publică/aparenţa de obiectivitate/imparţialitate a instanţei semnatare.

Învoirea deținuților și arestaților, pentru înmormântări în familie, a devenit un drept

14/06/2018/in Articole, /by APADOR-CH

Parlamentul a adoptat modificările la Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate. Printre modificări se regăsesc câteva amendamente susținute de APADOR-CH privind învoirea din motive umanitare a persoanelor arestate și condamnate.

APADOR-CH a cerut Parlamentului încă din martie 2017 să modifice legislația astfel încât să preîntâmpine situații din nefericire apărute în ultima vreme, în care unii deținuți s-au sinucis pentru că nu li s-a dat voie să participe la înmormântarea unui membru din familie.

Principalul obstacol era în art. 171 care nu prevedea un drept al deţinutului de a fi învoit din penitenciar în această situaţie specială, ci doar o posibilitate, asupra căreia trebuia să decidă conducerea penitenciarului. Iar uneori conducerea nu aproba astfel de învoiri mai degrabă din motive biocratice. Pentru a spera la învoire, deţinutul trebuia să depună la conducerea penitenciarului copia certificatului de deces. Or, fiind în penitenciar, deţinutului îi era greu să producă şi să depună acea copie, mai ales în situaţia în care deţinutul rămâne fără familie în urma cazului de deces sau cei din familia sa nu se pot deplasa suficient de repede la penitenciar.

Concret, modificările aduse legii stipulează că învoirea din motive umanitare devine un drept, nu doar o posibilitate, drept garantat atât condamnaților cât și arestaților, care până acum nu aveau nici măcar posibilitatea de a cere învoire. Un astfel de caz a fost al Danielei Tarău, arestată și condamnată pe nedrept în 2001, și care nu a putut participa la înmormântarea tatălui ei deoarece legea interzicea învoirea arestaților.

[box]

Modificările aduse legii

7. La articolul 68, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (7), cu următorul cuprins:
„(7) Persoanele condamnate au dreptul de a participa, în condiţiile legii, la înhumarea sau incinerarea soţului sau soţiei, a unui copil, părinte, frate sau soră, ori bunic sau bunică.”

8. După articolul 80 se introduce un nou articol, cu următorul cuprins: „Dreptul de a participa la ceremonia funerară Art. 80
(1) Permisiunea de ieşire din penitenciar se acordă pentru participarea pe teritoriul ţării, a persoanei condamnate la înhumarea sau incinerarea soţului sau soţiei, a unui copil, părinte, frate sau soră, ori bunic sau bunică.
(2) Solicitarea pentru ieşirea din penitenciar pentru cazul prevăzut la alin. (1) va fi însoţită de precizarea, de către deţinut, a locului din ţară unde urmează să se deplaseze şi a itinerarului urmat. Verificările privind existenţa cazului de deces invocat în cererea de acordare a permisiunii de ieşire se efectuează de conducerea penitenciarului, în cel mult 24 de ore de la formularea cererii. Dacă verificările nu se finalizează în termenul de 24 de ore, permisiunea va fi acordată.
(3) Permisiunea de ieşire din penitenciar pentru cazul prevăzut la alin. (1) se acordă, pe o durată de cel mult 5 zile, tuturor persoanelor condamnate. Conducerea penitenciarului va asigura pază pe toată durata permisiunii de ieşire pentru condamnatul cu privire la care apreciază că prezintă un pericol pentru ordinea publică în cazul ieşirii din penitenciar.
(4) Formularea cu rea-credinţă de cereri pentru cazul prevăzut la alin. (1) constituie abatere disciplinară foarte gravă.”

13. La articolul 110, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (11) şi (12), cu următorul cuprins:
„(11) Persoanele arestate preventiv au dreptul, în aceleaşi condiţii ca şi persoanele condamnate, de a participa la înhumarea soţului sau soţiei, a unui copil, părinte, frate sau soră, ori bunic sau bunică. Nu beneficiază de acest drept persoanele arestate preventiv pentru participarea la săvârşirea faptei care a produs decesul pentru care se solicită permisiunea de ieşire din arest.
(12) Pe durata învoirii sunt interzise contactarea sau purtarea de discuţii cu orice persoană implicată, în orice calitate, în cauza în care s-a dispus arestarea preventivă, precum şi orice acţiune care ar duce la îngreunarea, tergiversarea sau zădărnicirea urmăririi penale. Încălcarea acestei interdicţii constituie abatere disciplinară foarte gravă.”
14. La articolul 162, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
„(11) Persoanele internate au dreptul, în aceleaşi condiţii ca şi persoanele condamnate, de a participa la înhumarea sau incinerarea soţului sau soţiei, a unui copil, părinte, frate sau soră, ori bunic sau bunică.”

[/box]

Din păcate o categorie de arestați tot a fost omisă de la acest drept, și anume arestații pentru ucidere din culpă. Actualul text de la articolul 13 nu face distincția între uciderea din culpă și uciderea cu intenție, prin urmare dreptul la învoirea din motive umanitare nu le este acordat persoanelor arestate pentru săvârșirea faptei care a produs decesul, chiar dacă de exemplu acea persoană a fost autorul unui accident auto din culpă în urma căruia i-a murit o persoană din familie. APADOR-CH va milita în continuare pentru introducerea acestui drept în lege și pentru astfel de cazuri.

Modificările legislative propuse de APADOR-CH privind recunoaşterea unui nou drept al persoanelor private de libertate au fost adoptate de Parlament printr-o lege care mai cuprinde şi alte noi prevederi legate de executarea pedepselor, care nu au ca iniţiator asociaţia (de exemplu, introducerea posibilităţii executării pedepsei la domiciliu). Cu privire la regimul executării pedepsei la domiciliu (“detenţia la domiciliu”) legea recent adoptată a fost atacată la Curtea Constituţională, ceea ce face ca intrarea în vigoare a întregii legi să se amâne până la soluţionarea acestei probleme.

România, condamnată la CEDO în cazul Al Nashiri

31/05/2018/in Comunicate, /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Statul român a fost condamnat pentru complicitatea sa cu CIA în cazul acuzațiilor privind acte de tortură în închisori secrete.

București, 31 mai 2018

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit, prin hotărârea pronunțată astăzi, că în România a existat cel puțin un centru secret de detenție al CIA (așa numitul Black Site) și că cetățeanul din Arabia Saudită Abd Al Rahim Husseyn Muhammad Al Nashiri a fost deținut în acel centru. În prezent acesta este deținut de SUA în închisoarea de la Guantanamo, Cuba.

Dincolo de orice dubiu, spune CEDO, România a cunoscut natura și scopurile activităților derulate de CIA pe teritoriul său și că prin acordul încheiat cu CIA, de găzduire a centrului de detenție Black Site, a permis CIA să utilizeze spațiul aerian al țării, aeroporturile și să camufleze traseele aeronavelor americane, furnizând servicii și logistică pentru securizarea și transportul echipelor CIA la centrele de interogare.

Dat fiind că România cunoștea natura activităților CIA pe teritoriul său, știa de asemenea și faptul că, permițând CIA să dețină suspecți de terorism pe teritoriul său, îi expune pe aceștia la potențiale tratamente contrare Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Pe aceste considerente, Curtea a condamnat România pentru numeroase violări ale drepturilor lui Al Nashiri printre care dreptul de a nu fi supus torturii, dreptul la libertate și siguranță, dreptul la un proces echitabil.

Al Nashiri s-a plâns la CEDO în 2011 împotriva Poloniei și în 2012 împotriva României, pe motiv că a fost deținut de către CIA în locații secrete din cele două țări europene, unde ar fi fost interogat și torturat pentru presupuse acte de terorism. CEDO a condamnat Polonia în 2014 și România azi, a obligat fiecare stat să-i plătească lui Al Nashiri câte 100.000 de euro despăgubiri. Curtea a cerut statului român și să deruleze o anchetă efectivă în cazul lui Al Nashiri.

Dincolo de aspectul spectaculos al deciziei CEDO care statuează implicarea României în acest caz, APADOR-CH atrage atentia asupra faptului că și de această dată CEDO condamnă statul român din cauza lipsei unei anchete efective, așa cum a mai făcut-o în numeroase cazuri, începând de la celebrele dosare Revoluția și Mineriadele, până la cele legate de abuzuri ale poliției sau violența domestică.

APADOR-CH consideră că lipsa de eficiență a anchetelor este o problemă sistemică ce trebuie abordată de statul român cu responsabilitate. În lipsa unor investigații eficiente, apte să identifice și să tragă la răspundere pe toți cei vinovați, sistemul de justiție nu poate asigura respectarea drepturilor omului.

Cazul Bălșan contra României la Comitetul de Miniștri

30/05/2018/in Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Cazul Bălșan contra României reprezintă cauza unei femei agresată în repetate rânduri de soțul ei, atât pe durata căsniciei cât și după divorț. Doamna Bălșan s-a plâns autorităților române și ulterior CEDO. Curtea europeană s-a pronunțat asupra cazului, identificând fenomenul violenței domestice ca fiind unul de natură sistemică în România, și a constatat că, atât la nivel de anchetă cât și în fața instanțelor naționale s-a considerat că actele de violență în familie au fost provocate și că nu au fost suficient de grave pentru a intra în sfera de aplicare a legii penale.

Cazul va fi discutat în luna iunie 2018 de Comitetul de Miniștri, iar în pregătirea acestui eveniment Georgiana Gheorghe, expert APADOR-CH, a fost azi la Strasbourg, în fața Comitetului de Miniștri, cu o prezentare în legătura cu cazul Bălșan c. Românei. Ea s-a întâlnit și cu reprezentanți ai Departmentului pentru Executarea hotărârilor CEDO din cadrul Comitetului de Miniștri, care apreciază punctul de vedere al APADOR-CH referitor la problema violenței domestice și au declarat că vor urmări cazul cu atenție.

Multumiri Centrul Filia pentru feedback și referirile la cazul DMD contra României, reprezentat la CEDO de avocata APADOR-CH Nicoleta Popescu.

APADOR-CH este membru fondator al EIN – European Implementation Network, care urmărește cazurile examinate de Comitetul de Miniștri și organizează astfel de briefing-uri în prregătire, la care sunt invitați reprezentanți ai părților interesate.

Prezentarea APADOR-CH pentru Comitetul de Miniștri – varianta engleză

De ce tot amână România ratificarea Protocolului 16 la CEDO?

14/05/2018/in Buna guvernare, Comunicate, Slider /by Rasista

UPDATE 2020

APADOR-CH a întrebat din nou la Ministerul Afacerilor Externe, în mai 2020, care mai e stadiul ratificării Protocolului 16 de către România. Răspunsul a venit rapid: stadiul a rămas același din 2017. Dar MAE ne îndeamnă să mai întrebăm și la Ministerul Justiției.

Citiți și răspunsul primit în 2020 de la Ministerului Afacerilor Externe

Parlamentul întărește prezumția de nevinovăție instituind prezumția de vinovăție

10/05/2018/in Comunicate, Slider, Transparenta /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH solicită Comisiei speciale pentru modificarea Codurilor penale să lucreze transparent și să implice în dezbaterea proiectelor toți actorii importanți din domeniul justiției și ai societății civile

București, 10 mai 2018

Noile modificări la Codul penal și la Codul de procedură penală, discutate săptămâna aceasta în Comisia specială din Parlament, pentru „sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției”, au stârnit din nou nemulțumire și dezbateri aprinse în rândul opiniei publice și între profesioniști.

APADOR-CH a identificat cel puțin două aspecte problematice între amendamentele propuse de unii parlamentari, așa cum au fost ele publicate în media. Primul dintre ele este modificarea propusă la articolul 277, privind „Compromiterea intereselor justiţiei”, amendamentul adăugat prin alineatul 5 având următorul cuprins:

(5) Divulgarea oricăror date privind desfășurarea urmăririi penale, de natură a afecta imaginea publică a celor cercetați, a induce în opinia publică ideea vinovăției lor sau a zdruncina în orice fel prezumția de nevinovăție, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la doi ani sau cu amendă.

Dacă informațiile date publicității sunt neadevărate, pedeapsa este de la un an la trei ani sau amendă.

Atunci când făptuitorul nu poate fi identificat este antrenată răspunderea pentru neglijență a persoanelor competente să efectueaze urmărirea penală în cazul respectiv, pedeapsa fiind amendă penală și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

O primă problemă a acestui amendament este că în formularea textului de lege se folosesc exprimări echivoce, care nu au claritatea și previzibilitatea cerute de Constituție unei legi.

Astfel, sintagma: “Divulgarea oricăror date privind desfășurarea urmăririi penale” poate însemna orice. De asemenea, ambiguitatea redactării sintagmei „de natură a afecta imaginea publică a celor cercetați” permite interpretarea că orice informații despre stadiul urmăririi penale, altele decât cele favorabile suspectului/inculpatului, pot fi „de natură a afecta imaginea publică a celor cercetați”.

În consecință, dacă un astfel de amendament ar fi adoptat, în loc de informarea corectă și obiectivă a opiniei publice cu privire la stadiul urmăririi penale, vor putea fi publicate doar știri pozitive despre suspecți/inculpați sau opinii glorificatoare la adresa acestora, în caz contrar existând riscul comiterii unei infracțiuni.

În plus, acest amendament, care se dorește a fi dedicat consolidării prezumției de nevinovăție, introduce, în premieră, în Codul penal, prezumția de vinovăție, în cazul organelor de anchetă, care vor fi prezumate vinovate că au divulgat informații dintr-un dosar, în cazul în care nu poate fi identificată sursa acelor informații. Această prevedere încalcă prezumția de nevinovăție, prevăzută în Constituție la articolul 23, alineatul 11. Orice persoană (chiar și un anchetator) este prezumată nevinovată până la condamnarea definitivă, iar în realitate acele scurgeri de informații pot avea și alte surse implicate în faza de urmărire penală (părți, martori, avocați, experți etc.).

Un alt amendament discutabil este cel prin care se propune modificarea Articolului 290, privind Darea de mită. Se dorește ca simpla promisiune de dare de mită, incriminată în prezent, să nu mai constituie infracțiune. Va exista infracțiunea de dare de mită numai dacă promisiunea va fi urmată de niște acte materiale de îndeplinire, măcar parțială, a acesteia.

Potrivit textului propus,

Pentru ca fapta să constituie infracțiune, promisiunea trebuie să fie reală, serioasă, explicită, efectivă și conștientă. Nu este astfel promisiunea neurmată de acte materiale de natură a transpune în viață, cel puțin cu caracter incipient și parțial, înțelegerea frauduloasă.

Modificarea este cel puțin discutabilă întrucât integritatea presupune respingerea chiar și a simplei promisiuni.

Acestea sunt numai două exemple de modificări propuse la Codul penal, dar este posibil să mai existe și altele despre care societatea nu a aflat, de vreme ce lucrările comisiei nu sunt transparente.

Ca și în decembrie 2017, când aceeași Comisie a încercat să facă modificări la Codul de procedură penală, justificate de transpunerea în legislația națională a directivei europene privind prezumția de nevinovăție, se constată în continuare același stil de lucru opac și un refuz de a dezbate deschis proiectele cu toate părțile implicate.

APADOR-CH face din nou un apel către Comisia specială pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției să-și respecte propriul regulament, precum și regulamentele celor două camere ale Parlamentului și să lucreze transparent, cu publicarea proiectelor și a amendamentelor propuse la ele, astfel încât dezbaterile publice să se facă pe articole concrete, nu pe zvonuri și supoziții „scăpate” în presă, care inflamează inutil opinia publică.

False scrisori trimise Parlamentului în numele APADOR-CH

02/05/2018/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH a făcut azi plângere penală în legătură cu mai multe scrisori trimise celor două camere ale Parlamentului, în numele asociației, de către persoane necunoscute

București, 2 mai 2018

Președintele Camerei Deputaților, precum și Comisiile juridice, de drepturile omului și pentru egalitate de șanse din Camera Deputaților și Senat au primit în luna martie 2018 mai multe scrisori cu antetul și semnătura olografă falsificate, ale APADOR-CH și conducerii asociației, prin care erau contestate aspecte din activitatea unor candidați la un loc în Colegiul Director al CNCD.

APADOR-CH nu a derulat în anul care a trecut și nici în acest an proiecte în legătură cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și nu a trimis acele scrisori. Asociația a semnalat atât Parlamentului, că respectivele înscrisuri sunt false, și a făcut azi o plângere penală în acest sens, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Asociația solicită organelor de anchetă să verifice cu atenție elementele acestui fapt deosebit de grav, și se constituie parte civilă, cerând daune morale pentru afectarea imaginii organizației.

În 2014 APADOR-CH a mai făcut o plângere penală în legătură cu o altă infracțiune de fals, respectiv fals privind identitatea – o persoană a participat la o conferință la IGPR, prezentându-se ca fiind din partea APADOR-CH. Patru ani mai târziu acea plângere zace probabil prin vreun sertar uitat al poliției, fără niciun rezultat, deși persoana respectivă a fost identificată încă din plângerea penală. Asociația solicită acum Parchetului urgentarea anchetei (și în cazul de față și în cel din 2014), știut fiind faptul că răspunderea penală pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată se prescrie în 5 ani.

Întrucât nu putem ști dacă și câte astfel de luări de poziție făcute în mod fals în numele asociației ar putea exista, menționăm că întotdeauna pozițiile oficiale ale APADOR-CH sunt publicate pe site-ul propriu sau difuzate în media și sunt asumate de conducerea asociației.

Maria Nicoleta Andreescu,

Director executiv APADOR-CH

Cum reprezinți un minor suspect sau inculpat – curs pentru avocați

21/04/2018/in Resurse Utile /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH a organizat la București, în 19-20 aprilie 2018, un curs de instruire pentru avocați în privința procedurilor penale pentru minori inculpați. Cursul face parte din proiectul „Promovarea drepturilor minorilor, persoane suspecte sau acuzate în cadrul procedurilor penale” finanțat de Comisia Europeană.

La curs au participat 30 de avocați din toată țara, iar sesiunile teoretice și practice au fost susținute atât de specialiștii APADOR-CH – avocat Nicoleta Popescu, Baroul București, și expert în drepturile omului Georgiana Gheorghe – cât și de o serie de avocați și psihologi independenți: avocat Anca Iuga, din Baroul Cluj, avocat Ioana Stoica, Baroul Bucuresti, psihologii Ana Theodorescu și Ana Dumitrașcu și Diana Gheorghiu, voluntar.

Cursanții au fost împărțiți pe echipe și au învățat prin jocuri de rol cum să reacționeze în situații de încălcare a drepturilor minorilor în diversele etape ale unui proces penal, de la audierea la poliție până în fața instanței.

La nivel național, nu există în momentul de față un curs specializat, pentru avocații care reprezintă minorii în cadrul procedurilor penale. Acestă situație a fost apreciată de Comisia Europeană ca problematică, mai ales în cazul României și Ungariei. Avocații nu au acces la formare interdisciplinară, cu implicarea experților în justiție juvenilă (judecători, procurori, ONG-uri, cadre universitare, asistenți sociali și psihologi) referitor la:
a) standardele internaționale și regionale ce pot fi folosite pentru asigurarea efectivă a dreptului la un proces echitabil al minorilor
b) căile disponibile pentru aplicarea acestor standarde
c) competențele specifice necesare avocaților pentru a se asigura că minorii suspecți sau inculpați pot participa în mod real în cadrul procedurilor penale.

Prin acest proiect APADOR-CH şi-a propus să ofere acces la pregătire specializată avocaţilor în domeniul justiției juvenile. Sesiunile de instruire s-au axat pe prevederile Directivei UE 2016/800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte și acuzate în cadrul procedurilor penale și jurisprudența CEDO.

Citește Manualul pentru practicieni: Promovarea drepturilor copiilor, persoane suspecte sau acuzate în cadrul procedurilor penale

Alte instrumente utile de training pentru practicieni în justiția juvenilă, rezultate în urma proiectului (documentele sunt momentan numai în limba engleză)

Children Directive Toolkit
Training Manual

Manual for Trainers

International and European standards in juvenile justice

Communicating with Children’

Group Exercises & scenario