Arhiva pentru categoria: Media

APADOR-CH îşi
exprimă protestul şi solicită respingerea
propunerii legislative de modificare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces
la informaţiile de interes public, iniţiată de deputatul Mihai Boldea,
întrucât prin aceasta este afectată
libertatea presei, garantată prin articolul 10 din Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului (CEDO).

Practic, prin
această iniţiativă legislativă i se interzice presei să mai ofere şi să
comenteze informaţii în legătură cu orice proces penal, atât în faza de
urmărire penală (la parchet), cât şi în faza de judecată (la instanţă).

Pretextul invocat
este protejarea vieţii private a celui cercetat/judecat, fără a se ţine cont de
faptul că presei nu i se poate interzice, cu titlu general, să difuzeze
informaţii şi opinii referitoare la un proces (civil sau penal), întrucât
aceasta constituie o restrângere a libertăţii presei, contrară articolul 10 din
CEDO.

În multe cazuri,
procesele penale au ca obiect chestiuni importante la nivelul întregii
comunităţi (buna gestionare a fondurilor/resurselor publice, conduita deţinătorilor
de funcţii publice) sau pot ridica probleme legate de buna funcţionare a justiţiei
(inclusiv abuzuri pe durata procedurilor). Într-o societate democratică, nu se
poate admite eliminarea din dezbaterea publică a unor chestiuni de interes
public, nici chiar a celor privind procedurile judiciare în cauzele penale.

În acest sens,
s-a pronunţat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a reţinut, în cauza Sunday Times c. Marea Britanie, că numai
prin încălcarea art. 10 din CEDO ar putea fi stabilită o interdicţie generală
ca presa să relateze despre procesele aflate în curs. Curtea Europeană a
insistat într-o cauză recentă, Stoll c.
Elveţia, că, în chestiuni de interes general, revine presei un important
rol de informare a publicului şi că restrângerea acestui rol nu se justifică
decât în condiţiile în care deontologia profesiei jurnalistice nu este
respectată.

Mai mult, Curtea
Europeană, acceptând că dezbaterea în presă poate crea unele inconveniente în
administrarea justiţiei, a hotărât că trebuie să se dea prioritate libertăţii
presei, întrucât, astfel, şi justiţiabilii fără pregătire juridică pot
beneficia de pe urma relatărilor din presă, fiind de preferat ca publicul larg
să fie bine informat.

APADOR-CH 
consideră excesivă iniţiativa legislativă şi în raport cu faptul că în Legea
nr. 544/2001 există deja reglementări care nu permit comunicarea informaţiilor care
privesc date personale, care periclitează rezultatul anchetei ori viaţa/sănătatea
unei persoane sau care aduc atingere caracterului echitabil al procesului.

APADOR-CH atrage
atenţia că adaugarea de noi şi noi restricţii de aplicare a legii liberului
acces la informaţiile de interes public nu reprezintă altceva decât încercări
–repetate- de a anula, practic, obligaţia de transparenţă a activităţii
autorităţilor şi instituţiilor publice. 

07 martie 2011

APADOR-CH

Pentru detalii
suplimentare: Diana-Olivia Hatneanu – director executiv APADOR-CH, telefon
0733.078.718

APADOR-CH
protestează faţă de iniţiativa Primăriei Sectorului 2 Bucureşti de a legitima
clienţii magazinelor care comercializează produse etnobotanice şi de intenţia
de a face publice aceste liste prin ataşarea lor la proiectul unei hotărâri de
consiliu local. Acestea reprezintă încălcări ale dreptului la viaţă privată.

Informaţiile
cuprinse în listele ce urmează a fi făcute publice reprezintă date personale, care
se bucură de protecţie potrivit legii. Acestea pot fi colectate şi prelucrate
de către autorităţi numai dacă sunt adecvate,
pertinente şi neexcesive prin raportare la scopul în care sunt colectate şi
ulterior prelucrate. Or, pentru susţinerea necesităţii unei iniţiative
normative cu privire la comercializarea de produse etnobotanice sunt suficiente
date statistice, depersonalizate şi colectate în condiţii de confidenţialitate,
nu sub presiunea exercitată de organele de poliţie.

APADOR-CH atrage atenţia
că în general, în România, potrivit Regulamentului de aplicare a Legii nr.143/2000
privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri,
evidenţa centralizată a consumatorilor de droguri se face numai prin anumiţi
indicatori specifici (ex: cerere de tratament, decese) şi numai cu respectarea
confidenţialităţii. Iniţiativa Primăriei Sectorului 2 încalcă flagrant această
obligaţie legală.

Mai mult, potrivit
legislaţiei în vigoare, nu toate produsele comercializate de magazinele de
etnobotanice sunt incluse pe lista substanţelor interzise. De aceea,
legitimarea de către poliţie a persoanelor care cumpără anumite produse în
perfectă legalitate, reprezintă o formă de hărţuire de neconceput într-o
societate democratică.

Spre comparaţie,
aplicând motivele invocate de autoritatea publică în cazul de faţă, ne putem aştepta
ca persoanele care cumpără ţigări să fie legitimate de poliţie sub pretextul că
s-ar vinde de către comerciant produse de contrabandă şi că se urmăreşte descurajarea
fumatului. În aceeaşi logică cumpărătorii de mezeluri pot fi legitimaţi pentru
a descuraja consumul excesiv de grăsimi şi contrabanda cu usturoi, folosit de
producători în compoziţia produselor.

APADOR-CH solicită
Primăriei Sectorului 2 şi reprezentanţilor Poliţiei locale să înceteze imediat
legitimarea clienţilor magazinelor de produse etnobotanice şi să renunţe la
includerea unor liste cuprinzând date personale într-un proiect de hotărâre de
consiliu local.

APADOR-CH

Pentru detalii
suplimentare: Diana-Olivia Hatneanu, Director executiv APADOR-CH, telefon
0733.078.718

Reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale române, semnatari ai acestei scrisori deschise, cer anularea păstrării datelor de trafic informațional în Europa.

Atragem atenția asupra contradicției fundamentale dintre principiul protecției vieții private, așa cum este prevăzut in Convenția Europeana a Drepturilor Omului și în majortatea Constituțiilor Europene, pe de o parte, și Directiva Europeana 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic informațional, pe de alta parte.

Reamintim și susținem decizia Curții Constituționale a României (CCR) care a decis pe 8 Octombrie 20091 neconstituționalitatea întregii legi românești 298/2008 care transpunea directiva mai sus menționată. Decizia CCR precizează că o păstrare a tuturor datelor de trafic informațional pentru toți cetățenii români reprezintă o măsură ce aduce atingere drepturilor omului, așa cum sunt ele prevăzute în Constituția României. Astfel se consideră că ”obligaţia legală cu caracter continuu, general aplicabilă, de stocare a datelor (…) prejudiciază într-un mod neacceptabil exercitarea dreptului la viaţă intimă
sau libertatea de exprimare.”

Această explicitare clară a CCR face ca România să se afle în imposibilitatea de a implementa orice măsură de la nivelul Uniunii Europene care ar impune o obligație legală de a stoca în mod continuu și nediscriminatoriu date de trafic informațional, inclusiv Directiva 2006/24/EC. Susținem în mod ferm decizia CCR că păstrarea tuturor datelor de trafic nu este necesară într-o societate democratică și afectează în mod semnificativ drepturile și libertățile cetățenilor români. Dar și a celor europeni, de vreme ce împărtășim aceleași principii prin noua Charta a Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Poziția României este departe de a fi singulară, atâta vreme cît alte curți constituționale (Germania2) deja au respins implementarea națională, iar directiva încă nu este implementată în șase state europene, ca urmare a conflictului legat de drepturile omului. Societatea civilă din toate statele europene3 cere renunțarea la această măsură inutilă și periculoasă.

În contextul evaluării Directivei de către Comisia Europeana, al cărei raport va fi publicat în prima parte a anului 2011, Uniunea Europeană ar trebui să profite de această oportinutate pentru anularea Directivei și de corectare a greșelilor din trecut. Comisia însăși are probleme în a obține date relevante cu privire la eficiența unui astfel de sistem, în vreme ce primește exemple clare de abuzuri și efecte adverse4 asupra vieții private.

Astfel, Uniunea Europeană are o singură soluție logică pentru acest caz. Iar soluția nu este să impună statelor membre să adopte directiva5, câtă vreme măsura este contrară principiilor constituționale ale cel puțin unei țări membre ale Uniunii.

Soluția este să oprească păstrarea datelor de trafic in Europa.

APADOR-CH îşi continuă demersurile legale în
vederea apărării drepturilor cetăţeneşti cu toate că Ministerul Sănătăţii a
refuzat până în prezent să dialogheze în mod real cu societatea civilă.
Asociaţia formulează aceste comentarii precizând că, în urma intrării în
vigoare la data de 10 decembrie 2010 a Legii nr. 242/2010 pentru completarea
Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică
(iniţiativă legislativă a guvernului), autorităţile sunt obligate să justifice
în scris nepreluarea recomandărilor formulate şi înaintate în scris de cetăţeni
şi asociaţiile legal constituite ale acestora.

Cu privire la
conţinutul proiectului:

1. Referitor la
acoperirea costurilor, în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre se precizează
că actul reglementează mecanismul prin care asiguratul participă cu o cotă
parte. Forma propusă nu numai ca nu reglementează
acest mecanism ci, dacă se va menţine, va produce numai confuzie.

Astfel, alineatele
(1) şi (2) ale art. 4 conţin dispoziţii contradictorii, în sensul că
alin. (1) prevede “Contravaloarea
cardului naţional se suportă atât de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate,
cât şi de asigurat.”,
iar alineatul următor, alin. (2) prevede că numai asiguratul suportă contravaloarea
cardului (“Asiguratul
suportă cheltuielile reprezentând contravaloarea cardului naţional de asigurări
sociale de sănătate respectiv
a documentului propriu-zis prin care se atestă calitatea de asigurat precum şi
costurile aferente distribuţiei acestuia.”).

Având în vedere că în
alin. (3) nu se prevede contribuţia Casei la
contravaloarea cardului, ci la implementarea sistemului naţional al cardului,
rezultă că prevederea din alin. (1) este anulată de prevederile din alin. (2)
si (3).

 APADOR-CH
consideră că acest tip de reglementare, prin copierea (şi aceea, inexactă) a
textului art. 332 alin. 1 si 2 din Legea 95/2006, modificată prin Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 133/2010, poate conduce la confuzii.

2. Un grav
pericol pentru viaţa privată îl reprezintă prevederile art. 7 alin. (1) al
proiectului, care, pe lângă dreptul la viaţă privată,  încalcă şi normele de
tehnică legislativă, întrucât adaugă la lege. Alineatul propus are
următorul conţinut: “Entităţile care au acces la informaţiile înscrise pe
cardul naţional sunt:

a)      Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prin unitatea de management a
cardului naţional, în calitate de administrator unic al sistemului informatic;

b)      medicul de familie la care este înscris asiguratul;

c)      medicii specialişti care au sub observaţie şi acordă servicii medicale
titularului cardului, precum şi furnizorii de servicii medicale, medicamente şi
dispozitive medicale;

d)      farmaciile cu privire la medicamentele şi datele de identificare ale
asiguratului – titularul cardului, înscrise pe prescripţia medicală.”

Legea nu prevede
că entităţile care au acces la informaţiile înscrise pe cardul naţional vor fi
nominalizate prin normele metodologice, ci doar că prin aceste norme se va
detalia modalitatea concreta prin care persoanele (prevăzute în lege sau care
trebuiau prevăzute în lege) pot accesa informaţiile de pe card. Astfel, art.
331 alin (6) din Legea nr. 95/2006, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 133/2010 prevede:

“(6) Accesul personalului medical la informaţiile înregistrate pe
cardul naţional de asigurări sociale de sănătate va fi stabilit prin Norme
metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de
asigurări sociale de sănătate prevăzut în titlul IX “Cardul european şi cardul
naţional de asigurări sociale de sănătate” al Legii nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătaţii". Din acest text de
lege rezultă în mod clar că normele nu pot introduce noi categorii de persoane
care pot accesa cardul, ci doar pot stabili modalitatea concretă prin care
persoanele abilitate prin lege pot accesa cardul.

APADOR-CH
solicită respectarea normelor de tehnică legislativă, prevăzute în Legea nr.
24/2000, prin care se interzice adăugarea la lege cu ocazia întocmirii normelor
metodologice şi reglementarea condiţiilor concrete care justifică necesitatea
accesării cardului, detalierea/explicarea modalităţilor concrete de a accesa
datele, precum şi garanţiile pentru respectarea dreptului la viaţă privată,
inclusiv posibilitatea cetăţeanului de a limita accesul la datele medicale.

3. Asociaţia
solicită modificarea art. 9 alin (2) în vederea punerii în acord a reglementării
cu prevederile constituţionale referitoare la dreptul la viaţă privată, ceea ce
implică şi garantarea dreptului de opţiune între formatul obişnuit şi cel
electronic al cardului. APADOR-CH propune următoarea formulare: “Termenul de la care folosirea exclusivă a cardului
naţional în scopul dovedirii calităţii de asigurat este obligatorie, se
stabileşte prin lege”.

Aşteptam
răspunsul dvs. scris, potrivit art. 11 alin. 3 din Legea nr. 52/2003, modificată
prin Legea nr. 242/2010.

Cu consideraţie,
Diana-Olivia
Hatneanu
Director Executiv

Cerere dezbatere publica