Raport asupra vizitei de verificare a evoluției situației din Centrul de detenție Craiova

La data de 28 iulie 2014, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Centrul de detenție pentru minori și tineri Craiova. Aceasta este o revenire la vizita făcută la  14 martie 2014 în cadrul Proiectului Copii privați de libertate în Europa Centrală și de Est, finanțat de UE.

Precedenta vizită a avut loc la numai o lună după intrarea în vigoare a Legii 254/2013 (privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate). Situația s-a schimbat în privința efectivelor și a regimurilor de executare a pedepselor.  La data vizitei de revenire, în CD se aflau  281 de minori, tineri şi majori (14-18 ani, 18-21 ani și peste 21 de ani), toate minorele şi tinerele din sistem, arestați preventiv și deținuți aflați în carantină. Regimurile de detenție sunt numai închis și deschis. Capacitatea centrului a rămas aceeaşi de data trecută- 504 locuri conform  standardului de 4mp/persoană.

Din cei 281 de deținuți, 74 erau minori (dintre care 6 fete), 118 tineri (dintre care 31 de fete) și 89 majori (toţi de sex masculin). Dispunerea pe secții era următoarea: secția 1 – minori regim deschis, secția 2 – tineri regim deschis, secția 3 – preventivi, carantină și majori regim deschis. În clădirea a doua sunt organizate cu regim închis secțiile 4 – minori, 5 – tineri și 6 – majori.  Minorele și tinerele sunt cazate în clădirea clubului, la etaj, în secţia 8 unde sunt amenajate atât regimul deschis, cât şi cel închis. În secţia 7  funcţionează infirmeria.

Conducerea instituției a afirmat că titulatura centrului a rămas în continuare „Penitenciar pentru minori și tineri”, din cauza faptului că nu a fost dată încă o hotărâre de guvern care să oficializeze noua titulatură, dar că activitățile din interior corespund unui centru de detenție. Deși specificul centrului s-a schimbat, personalul a rămas același, atât din punct de vedere numeric, dar şi al formării profesionale.

Au fost luate câteva măsuri în urma recomandărilor făcute de asociație la precedenta vizită, astfel:

Aspecte pozitive:

1. Majoritatea camerelor au fost zugrăvite, instalațiile electrice reparate, au fost montate prize și butoane de panică, au fost achiziţionate 70 de saltele noi şi instalate în camerele minorilor, au fost instalate bideuri în grupurile sanitare ale fetelor. Directorul susține că 95% dintre camere au astfel de modalități de alarmare vizuală și sonoră și că în curând vor avea toate. Aspectul camerelor vizitate de reprezentantele asociației era curat, chiar dacă în unele camere ocupanții s-au plâns că nu primesc materiale de curățenie, însă li se cere să întrețină curățenia.

2. La blocul alimentar a apărut o tablă pe care sunt scrise meniurile din ziua respectivă, pe regimuri.

3. Deținuții au primit mere la desert ca urmare a recomandării asociației, însă pentru o scurtă perioadă de timp, după vizita APADOR-CH. Asociația apreciază eforturile conducerii, dar recomandă ca ele să continue, mai ales că anotimpul permite achiziții ieftine de fructe. Conducerea susține că birocratic este foarte complicat să se cumpere pepeni, de exemplu, deoarece se vând mai ales fără factură.

4. Între cele două vizite s-a derulat cursul de calificare în meseria de tâmplar, curs absolvit de 24 de deținuți.

Probleme:

1. Conducerea afirmă că a făcut demersuri pentru a folosi cele trei ateliere construite în centru în 2011, cu fonduri austriece – de patiserie, de fier forjat și de tipografie-flexografie – și că speră să găsească cât mai curând instructori care să le predea deținuților respectivele meserii în acele ateliere. Atelierele sunt în continuare nefolosite (cu excepția celui de patiserie în care se mai  prepară gogoși pentru deținuți). Din păcate conducerea afirmă că și dacă ar produce diverse bunuri în ateliere, acestea nu ar putea fi valorificate în bani, ci cel mult ar putea produce anumite bunuri pentru sistemul penitenciar sau de justiție, de exemplu plicuri, bibliorafturi sau hârtie igienică. Reprezentantele APADOR-CH nu au înțeles exact dacă nu există un cadru legal pentru a putea valorifica astfel de produse și pe piața locală sau dacă penitenciarelor le este interzis să-și vândă eventualele producții.

2. Un incident care a avut loc după vizita precedentă a reprezentantelor APADOR-CH (chiar în 14 martie 2014) s-a soldat cu un dosar la Parchet și o anchetă internă. Doi deținuți, minori la data respectivă, au făcut plângeri scrise că au fost bătuți de un gardian, în urma unei altercații între ei. Dosarul pus la dispoziție de conducere conține plângerile deținuților, din care reiese că ar fi fost loviți de respectivul gardian, precum și declarații ale gardienilor din tura în care a avut loc incidentul, în care se afirmă că nu ar fi avut loc nicio agresiune. Conducerea spune că a făcut o anchetă internă din care a reieșit că gardianul respectiv a fost nevinovat, totuși datorită procedurii obligatorii în astfel de cazuri dosarul a ajuns la Parchet, de unde nu venise nicio soluție până la data vizitei. Conducerea centrului nu făcuse demersuri ca să afle ce parcurs are respectivul dosar. Reprezentantele APADOR-CH au cerut să vorbească cu deținuții care au reclamat bătaia. Unul dintre ei, devenit major între timp, nu a recunoscut că a fost implicat în acel caz. Celălalt, încă minor, a spus că este dezamăgit de faptul că nu s-a întâmplat nimic în urma plângerii făcute, nici pe plan intern (deși i-ar fi scris și judecătorului de supraveghere), nici  la Parchet, dar susține că de atunci nu a mai avut probleme cu acel gardian. Deținutul nu a dorit să-i fie făcut public numele în raportul asociației. Reprezentatele APADOR-CH au discutat și cu judecătorul de supraveghere, care s-a deplasat la centru la solicitarea directorului, însă acesta a spus că nu-și amintește să fi fost informat în respectivul caz.

3. Judecătorul de supraveghere a avut, însă, propria nemulțumire de semnalat. El consideră că amenajarea curții de plimbare pentru minore și tinere în apropierea secțiilor pentru băieți contribuie la o agitare a spiritelor în centru și sporește cazurile de căsătorii făcute pentru obținerea dreptului la vizită intimă. Judecătorul a cerut să fie amenajată o curte pentru fete undeva în afara ariei vizuale a deținuților băieți. Conducerea a admis că de când există secție de minore și tinere în centru s-a înmulțit numărul căsătoriilor între deținuți (chiar la data vizitei avusese loc una), dar nu vede cu ochi răi stabilirea de relații între deținuți, dimpotrivă, consideră că acest fapt contribuie la detensionarea spiritelor în centru. În plus, conducerea susține că potrivit noii legi, din toamnă vor trebui amenajate clase mixte de deținuți la școala din cadrul centrului, chestiune pe care nu știu deocamdată cum o vor rezolva logistic.

4. Deși centrul nu are o grupă de intervenții în accepțiunea clasică – mascați – există practica încătușării deținuților recalcitranți. Acest fapt a fost semnalat de unii deținuți, în discuțiile purtate de reprezentantele asociației în camere, și recunoscut de conducere. Conducerea consideră însă că este o măsură benefică pentru deținuți și afirmă că încătușarea are loc pentru câteva ore, până când deținutul se liniștește.

5. Mai mulți deținuți au reclamat faptul că nu primesc la masă fructe și legume proaspete și că din păcate acestea nu se găsesc nici la magazinul unității, ca să le poată cumpăra pe banii lor.

6. Câteva deținute minore au reclamat faptul că materialele de igienă intimă pe care le primesc nu le sunt suficiente, în special tampoanele igienice, cazurile fiind dificile deoarece respectivele deținute nu au familii care să le trimită bani sau să le viziteze. Conducerea centrului a afirmat că fetele primesc lunar cât prevede norma, că nu le pot achiziţiona produse mai multe fără a depăși bugetul, dar că încearcă să găsească sponsorizări pentru a completa necesarul de materiale sanitare.

7. Tot deținutele minore – printre care și una gravidă în luna a 5-a – s-au plâns că nu sunt scoase la activități, mai ales de când s-a încheiat anul școlar.

8. Conducerea centrului a afirmat că uşile camerelor de la regim deschis vor rămâne închise în timpul prânzului pentru a evita furtul din camere.

9. Referitor la observaţia făcută centrului la vizita trecută cum că prea puţini minori şi tineri merg la şcoală, conducerea a justificat că există din start categorii care nu fac obiectul educării (arestaţii preventiv, cei aflaţi în carantină, cei fără documente şcolare) şi că responsabilitatea de obţinere a documentelor  şcolare nu revine centrului, ci deţinutului. Deţinuţii nu sunt interesaţi să meargă la şcoală, iar pedeapsa şi totodată metoda centrului pentru a-i determina să urmeze cursuri şcolare este raportul de incident care duce la tăierea altor drepturi, cum ar fi cel la vizită şi inclusiv amânarea liberării condiţionate. Conducerea centrului a părut resemnată în faţa acestei situaţii, dar reprezentantele asociaţiei amintesc că acum există o resursă importantă – educatorul de caz – care poate investi mai mult timp şi energie în îndrumarea minorilor şi tinerilor în vederea înscrierii la şcoală.

Dollores Benezic                                                                          Doina-Adelina Boboșatu