Articole

Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile!

08/06/2015/în Finalizate /de Rasista

Proiectul „Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile!” își propune să consolideze sistemul de protecție a drepturilor omului în România, prin:

Informarea cetățenilor

Sistemul de protecție a drepturilor omului poate funcționa doar în momentul în care beneficiarii lui, cetățenii, sunt conștienți de drepturile lor și de modalitățile în care își pot exercita un anume drept. Experiența APADOR-CH, de mai bine de 20 ani, relevă faptul că majoritatea cetățenilor nu au cunoștințe elementare despre drepturile civile și că acelora, puțini, care sunt conștienți că li se încalcă unele drepturi, le lipsesc informațiile și/sau resursele pentru a remedia problema. Această ipoteză, bazată pe experiență directă de lucru cu cetățenii, nu este însă documentată statistic, subiectul drepturilor omului nefiind abordat în analize sociologice derulate în România.

Încrederea în justiția națională și accesul facil la informații juridice

De asemenea, pentru ca acest sistem să fie funcțional el trebuie să fie eficient și accesibil. Un pilon esențial al acestui sistem, în calitate de garant al drepturilor și libertăților cetățenești, este puterea judecătorească, instanțele naționale, în care însă cetățenii au foarte puțină încredere. În același timp, aderarea României la mecanismul european de protecție a drepturilor omului, respectiv Convenția europeană a drepturilor omului, funcționează pe principiul subsidiarității. Concret, asta înseamnă că autoritățile naționale, mai ales cele judiciare, sunt primele chemate să aplice la nivel național drepturile și libertățile fundamentale. Numărul mare de plângeri formulate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva României reflectă, pe de o parte, lipsa încrederii în justiția română, iar pe de altă parte neaplicarea la nivel național a standardelor impuse de Convenția europeană.
În primul rând cetățenii trebuie să poată să își exercite drepturile pe plan intern, să se plângă de încălcarea drepturilor lor în fața instanțelor naționale. În acest scop ei trebuie să fie informați cu privire la drepturile lor și la modul în care le pot apăra. Accesul la informații/servicii juridice este de cele mai multe ori dificil. Informații disponibile online, care ar putea ajuta un individ să-și înțeleagă un anume drept, sunt într-un limbaj greu de înțeles pentru o persoană fără pregătire juridică.

Cunoașterea mecanismelor CEDO de către petenți…

În lipsa unei soluții favorabile pe plan intern, după epuizarea tuturor căilor de atac, o persoană se poate adresa CEDO. Deși sistemul CEDO este larg cunoscut ca un garant al drepturilor omului, drepturile protejate de acesta și condițiile de admisibilitate ale unei plângeri nu sunt suficient de bine cunoscute. Numai 3% din totalul plângerilor împotriva Românei, analizate de CEDO până în 2010, au fost declarate admisibile. Acest lucru relevă o slabă cunoaștere a mecanismului CEDO. Mai mult, începând din 2010 CEDO a început un proces de reformă tocmai din cauza numărului mare de plângeri pe care le primește. Aceasta a însemnat adăugarea unui nou criteriu de admisibilitate (prin Protocolul nr.14) și înființarea unui mecanism de filtraj, aplicat la început numai pentru țările cu număr mare de plângeri, inclusiv România. De exemplu, plângerile sunt respinse dacă sunt incomplete, acum inclusiv dacă nu au anexate toate hotărârile judecătorești interne. Până în 2010, aceste documente puteau fi trimise și ulterior.

… și de către judecători, avocați, procurori

Informarea este necesară nu doar în rândul petenților, ci și în rândul practicienilor. Din plângerile împotriva României care sunt admise și asupra cărora CEDO se pronunță pe fond, în aproximativ 90% din cazuri CEDO a găsit cel puțin o încălcare a unui drept stipulat în convenție. Această statistică sugerează faptul că există o slabă înțelegere și aplicare a principiilor CEDO și la nivelul instanțelor de judecată din țară. Pentru ca protecția drepturilor omului să fie reală este necesar ca instanțele naționale să cunoască și să aplice principiile CEDO, iar ceilalți participanți la proces (avocați, procurori) să poată să-și formuleze pozițiile în linie cu principiile CEDO.
După obținerea unei soluții favorabile la CEDO se pune problema executării acelei hotărâri la nivel național. Deși România pierde un număr record de cazuri la CEDO, de cele mai multe ori nu sunt implementate măsurile generale impuse de deciziile CEDO. Aplicarea acestor măsuri generale ar avea ca rezultat remedierea pe plan intern a tuturor încălcărilor similare.

Executarea deciziilor CEDO

Trebuie menționate și costurile substanțiale pe care statul român trebuie să le achite ca urmare a cazurilor repetitive pe care România la pierde la CEDO (2.000.000 de euro doar în 2011). În prezent implementarea hotărârilor CEDO se face printr-o procedură opacă, de către Agentul guvernamental pentru CEDO (în subordinea MAE), care elaborează un plan de acțiune cu măsurile pentru executarea fiecărei hotărâri CEDO în parte, pe care îl prezintă Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care supervizează executarea hotărârilor. Organizațiile neguvernamentale au posibilitatea de a-și expune punctul de vedere cu privire la aceste planuri, însă potrivit site-ului Comitetului de Miniștri de prea puține ori s-a făcut acest lucru.

Și cetățenii care au câștigat la CEDO se pot adresa Comitetului de Miniștri cu privire la măsurile care îi privesc direct. Este, deci, necesar ca persoanele interesate și societatea civilă să fie informate și se implice mult mai activ în mecanismului de executare a hotărârilor CEDO, pentru a asigura adoptarea și implementarea unor planuri de acțiune relevante și eficiente la nivel național, întărind astfel sistemul de protecție a drepturilor omului.

Prin acest proiect, care se derulează timp de un an, APADOR-CH își propune eficientizarea și îmbunătățirea sistemului de protecție a drepturilor omului în România, prin:
1. Creșterea nivelului de cunoaștere a principalelor preocupări și așteptări ale publicului larg cu privire la sistemul de protecție a drepturilor omului, printr-un studiu sociologic relevant la nivel național și popularizarea rezultatelor acestuia;
2. Dezvoltarea capacității de cunoaștere și revendicare a drepturilor individuale, prin consolidarea paginii web http://drepturicivile.ro/ cu toate materialele realizate în cadrul acestui proiect și prin furnizarea de consiliere juridică online;
3. Dezvoltarea capacității unei rețele de 10 ONG-uri de a proteja drepturile beneficiarilor lor prin utilizarea mijloacelor legale atât în fața instanțelor naționale cât și prin mecanismul CEDO;
4. Îmbunătățirea nivelului de cunoaștere, de către 50 de practicieni în drept (judecători, procurori, avocați), a sistemului de protecție a drepturilor omului consacrat prin Convenția Europeană a drepturilor omului;
5. Îmbunătățirea mecanismului de implementare a hotărârilor CEDO în România, prin evaluarea situației de fapt, analiză comparativă cu mecanismul echivalent norvegian și derularea unei campanii de advocacy-pilot;

––

Proiectul este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor website-ului. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org;

APADOR-CH cere anchetarea situației din Racoș, Brașov, unde cetățenii spun că sunt terorizați de poliție

25/05/2015/în Comunicate /de Rasista

București, 25 mai 2015

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki a făcut public azi raportul realizat în comuna Racoș, județul Brașov, cu privire la acuzațiile pe care mai mulți cetățeni din localitate le aduc polițiștilor.

Concret, polițiștii din Racoș sunt acuzați că în ultimii trei ani ar fi bătut mai mult de 40 de cetățeni din comună, bătăi soldate cu certificate medico-legale și multe zile de spitalizare, dar rămase nesancționate în plan legal.

Oamenii spun că sunt bătuți de organele de ordine, în secția de poliție, în pădure sau pe câmp. Reclamațiile lor au rămas până acum nesoluționate, procurorii din Brașov clasând plângerile pe motiv că reclamanții nu au avut martori.

Ultimul bătut în gara Racoș, de către patru indivizi, a fost un student activist venit în comună ca să-i învețe pe oameni cum să scrie plângeri pentru purtarea abuzivă a polițiștilor. Înainte cu câteva minute de bătaie, tânărul fusese „avertizat” de polițiști că se află într-o zonă periculoasă.

Conducerea IJP Brașov, cu care reprezentanții APADOR-CH au discutat, nu crede ce spun oamenii din localitate, dar se face că cercetează.

Un raport complet al situației din Racoș puteți citiți aici . Povestea în format video poate fi vizionată aici.

APADOR-CH cere Inspectoratului General al Poliției Române să ancheteze serios și cât mai rapid situația care mocnește în comuna Racoș și să dispună măsurile legale care se impun.

De asemenea, asociația cere Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să ia măsuri pentru redeschiderea tuturor dosarelor penale pentru care, în ultimii 3 ani, s-au adoptat soluții de netrimitere în judecată, privind plângeri ale locuitorilor din Racoș despre abuzurile poliției.

***

Acest demers face parte din proiectul „Cu ochii pe abuzurile poliției” , realizat în colaborare cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Se caută un șef integru pentru ANI – ce condiții trebuie să îndeplinească

15/05/2015/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Consiliul Național de Integritate (CNI) a pus în dezbatere publică noul regulament ce va sta la baza organizării concursurilor de ocupare a posturilor de conducere ale Agenției Naționale de Integritate (ANI). În prezent este vacant postul de președinte ANI, în urma demisiei domnului Horia Georgescu. După adoptarea noului regulament, în această vară, va fi organizat concursul pentru ocuparea funcției de președinte al ANI.

În clipul de mai jos aflați pe scurt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat și calitățile pe care ar fi de dorit să le aibă – în opinia președintelui CNI, domnul Ciprian Ciucu.

APADOR-CH împreună cu Asociația Pro Democrația și cu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile au formulat câteva puncte de vedere în legătură cu proiectul de regulament aflat în dezbatere publică, pe care le puteți citi mai jos.

Nr. 161 din 15 mai 2015

Către CONSILIUL NAȚIONAL DE INTEGRITATE

Stimate doamne/Stimați domni,

Vă transmitem mai jos opiniile noastre cu privire la Proiectul de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr. 2 din 16 iulie 2017. Punctele noastre de vedere sunt susținute de Asociația Pro Democrația și de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Vă solicităm să ne comunicaţi în scris răspunsul la prezentele comentarii şi observaţii.

Cu considerație,

Maria-Nicoleta Andreescu,

Director Executiv APADOR-CH

[box type=”download”]

COMENTARIILE ŞI OBSERVAŢIILE APADOR-CH

CU PRIVIRE LA PROIECTUL DE HOTĂRÂRE PENTRU MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA

HOTĂRÂRII NR. 2 DIN 16 IULIE 2007

PRIVIND MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA REGULAMENTULUI DE DESFĂŞURARE A CONCURSULUI SAU EXAMENULUI PENTRU OCUPAREA FUNCŢIILOR DE PREŞEDINTE ŞI VICEPREŞEDINTE AI AGENŢIEI NAŢIONALE DE INTEGRITATE

APADOR-CH consideră că modificările şi completările prevăzute în proiectul de hotărâre întocmit de Consiliul Naţional de Integritate (CNI) corespund unei necesităţi reale şi actuale, având scopul pozitiv de a debloca principala activitate a CNI (asigurarea ocupării funcţiilor vacante din ANI), în condiţiile în care CNI funcţionează cu un număr incomplet de membri.

Comentariile şi observaţiile APADOR-CH se referă la următoarele aspecte:

1. O problemă de denumire. Proiectul de hotărâre postat pe site-ul CNI şi aflat în dezbatere publică este intitulat: “Proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr. 2 din 16 iulie 2007 privind modificarea şi completarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Agenţiei Naţionale de Integritate”.

În realitate, Hotărârea nr. 2 din 16 iulie 2007 nu priveşte modificarea şi completarea Regulamentului pentru concurs/examen, ci chiar aprobarea acestui regulament. Astfel, pe site-ul CNI este publicată Hotărârea nr. 2 din 16 iulie 2007, care are denumirea: “HOTĂRÂRE Nr. 2 din 16 iulie 2007 privind aprobarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Agenţiei Naţionale de Integritate “

De aceea, pentru identificarea exactă a hotărârii care se propune a fi modificată şi completată, considerăm necesar că titlul proiectului de hotărâre să fie următorul:

” Proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr. 2 din 16 iulie 2007 privind aprobarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Agenţiei Naţionale de Integritate.”

2. A) Introducerea în Regulament a unei prevederi în sensul că, pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ANI, interviul să fie public.

Aceste funcţii publice (preşedinte şi vicepreşedinte ANI) au o importanţă deosebită în prezent, astfel că este necesară o mai mare transparentă a procedurii de selecţie, care se poate realiza prin transformarea fazei finale a procedurii (interviul) într-o fază publică.

Un exemplu în acest sens îl oferă procedura urmată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în legătură cu propunerile de numire a magistraţilor în funcţii de conducere, procedură în cadrul căreia interviul candidaţilor este public (publicitate asigurată prin transmiterea interviului pe internet).

B) O variantă mai largă de transparentizare a procedurii de selecţie constă în introducerea unei prevederi similare și în Regulamentul de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiei de inspector de integritate în cadrul ANI, în sensul că orice interviu pentru ocuparea unei funcţii în ANI, nu doar pentru cea de preşedinte sau vicepreşedinte, să fie public. Importanţa activităţii ANI justifică cerinţa de creştere a transparenţei procedurii de selecţie pentru întregul personal al ANI.

3. Introducerea în Regulament a unei prevederi în sensul că, la interviul organizat pentru ocuparea oricărei funcţii în cadrul ANI, să poată asista, ca invitate, persoane despre care comisia apreciază că au o bună pregătire în domenii relevante (psihologie, management etc.).

Aceste persoane nu vor face parte din comisie şi nu vor avea nicio putere decizională, dar, asistând la interviu, vor putea fi consultate de membrii comisiei, potrivit domeniului lor de expertiză, pentru lămurirea unor aspecte rezultate din răspunsurile la interviu.

Această prevedere ar conferi un spor de profesionalism procedurii de desemnare a persoanelor ce urmează să fie numite în cadrul ANI. Puterea decizională va rămâne integral la membrii CNI, dar decizia va fi de o mai mare calitate dacă decidenţii vor putea apela şi la opinia unor specialişti în domenii relevante pentru selecţia unui personal de calitate în cadrul ANI.

4) O simplificare terminologică. În proiectul de hotărâre, cea de-a doua comisie, are o denumire foarte lungă: “Comisia pentru elaborarea bibliografiei, a tematicii de concurs, a subiectelor și pentru corectarea lucrărilor”. De fapt, denumirea constă în enumerarea atribuţiilor comisiei.

Considerăm că, dacă prima comisie este denumită “comisia de organizare”, cea de a doua comisie poate fi denumită, pe scurt, “comisia de examinare”, iar atunci când sunt prevăzute atribuţiile aceşti comisii se pot face detalierile de genul: elaborează bibliografia, tematica de concurs, subiectele și corectează lucrările.

Astfel, pct. 4 din proiectul de hotărâre, ar putea avea următorul conţinut:

“4. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Comisia de examinare are următoarele atribuţii:

A) să elaboreze bibliografia şi tematica pentru concurs, pe care le supune aprobării

Consiliului;

B) să elaboreze trei variante de subiecte pentru proba scrisă a concursului, pe baza

Bibliografiei şi a tematicii de concurs, precum şi criteriile de evaluare şi baremele de

Corectare;

C) să elaboreze planul de interviu şi să îl supună spre aprobare plenului Consiliului;

D) să evalueze şi să noteze lucrările candidaţilor.

(2) Bibliografia şi tematica de concurs se aprobă prin hotărâre a Consiliului şi se

Publică pe pagina de internet a Agenţiei, potrivit art. 22 alin. (3) din Legea nr. 144/2007,

Republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

București, 15 mai 2015

[/box]

Acest demers este parte a proiectului „ Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Încă o condamnare a României la CEDO pentru un polițist bătăuș nepedepsit

05/05/2015/în Comunicate, Procese CEDO, Slider /de Rasista

București, 5 mai 2015

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai pronunțat azi o condamnare la adresa României, pentru că nu i-a făcut dreptate Ancăi Cătălina Doiciu, o femeie bătută de un polițist, la Predeal, în ianuarie 2001. Cazul a trenat în România timp de 7 ani și s-a încheiat cu achitarea polițistului, pe motiv că ar fi fost provocat de femeia bătută. Polițistul a fost și avansat în funcție câțiva ani mai târziu. Cauza a ajuns la CEDO în 2008, fiind reprezentată de avocatul APADOR-CH, Diana Olivia Hatneanu.

Faptele s-au petrecut astfel: la 3 ianuarie 2001, Cătălina Doiciu a ajuns la Poliția Predeal împreună cu logodnicul ei, care avusese o altercație cu un taximetrist în gară. Pentru că polițiștii se manifestau violent față de logodnic, Cătălina Doiciu, de 19 ani la acea dată, i-a luat apărarea acestuia. Motiv pentru care a luat și ea bătaie de la polițistul L.I, sub privirile altor patru colegi de breaslă. Bătaia a fost suficient de serioasă încât să necesite 14 zile de îngrijiri medicale. Conform certificatului medico-legal, Cătălina Doiciu a suferit un traumatism cranian, multiple lovituri și contuzii ale feței și piramidei nazale.

Cătălina Doiciu a făut plângere penală împotriva polițistului care a bătut-o, plângere analizată la acea vreme de Parchetul militar, întrucât poliția nu fusese demilitarizată. Rezultatul cercetării Parchetului militar a fost că tânăra de 19 ani ar fi sărit să-l bată pe polițist, motiv pentru care el i-ar fi dat o singură palmă. În aprilie 2002, după un an jumătate de cercetări, cauza s-a soluționat cu o amendă administrativă aplicată polițistului pentru „lipsa de gravitate a faptelor”. Ulterior amenda a fost anulată, iar în perioada 2003-2004 polițistul L.I. a fost avansat în funcția de agent șef principal. Cătălina Doiciu a făcut numeroase alte demersuri legale naționale, până în 2008, fără succes.

În decizia de azi CEDO a constatat o încălcare a articolului 3 din Convenția europeană a drepturilor omului, în sensul că Anca Doiciu a fost bătută de polițistul respectiv, faptă pentru care nu există nicio scuză. Curtea a afirmat că și în cele mai dificile circumstanțe, când e vorba de lupta împotriva terorismului, Convenția interzice tratamentele inumane și tortura, cu atât mai mult în cazul în care victima l-ar fi „provocat” pe respectivul polițist.

CEDO a mai constatat de asemenea că ancheta statului român a fost ineficientă și că a durat mult, în plus procurorul militar care s-a ocupat de caz nu a avut suficientă independență. Mai mult, Curtea spune că e greu de înțeles cum de polițistul nu a fost tras la răspundere pentru fapta lui, amenda fiind anulată, ba mai mult el a continuat să-și exercite funcția.

După un proces care a durat, și la CEDO, din 27 decembrie 2008 până în mai 2015, Cătălina Doiciu a primit satisfacție, daune morale în valoare de 11.000 de euro, plus cheltuieli de judecată.

„Prin hotărârea de azi, Curtea europeană atrage încă o dată atenția României că tortura, tratamentele inumane sau degradante din partea agenților statului sunt interzise, indiferent de circumstanțe, și că acuzațiile privind astfel de tratamente trebuie investigate pe plan intern cu maximă celeritate și seriozitate. Mai mult, hotărârea subliniază că practica de a menține în funcție, în contact direct cu publicul, polițiști acuzați de purtare abuzivă este incompatibilă cu prevederile Convenției europene, Curtea exprimându-și surpriza că, în cazul de față, polițistul nu numai că nu a fost sancționat în vreun fel, ci a fost chiar promovat după câțiva ani de la incidentul reclamat, în timp ce investigațiile penale erau încă în curs.”, a declarat Diana Olivia Hatneanu, avocatul APADOR-CH.

Ultimul caz câștigat tot de avocații APADOR-CH la CEDO, privind un cetățean bătut de poliție, a fost Flămânzeanu contra României, din noiembrie 2014. O statistică tristă a abuzurilor poliției la adresa cetățenilor, în ultimii ani, găsiți aici.

Găsiți decizia CEDO în cazul Doiciu contra României (varianta în franceză) aici: AFFAIRE DOICIU c. ROUMANIE.

***

APADOR-CH derulează în prezent „Cu ochii pe abuzurile poliției”, un proiect de conștientizare a repercusiunilor abuzurilor poliției asupra cetățenilor, proiect realizat în colaborare cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Polițiști condamnați la 6 ani de închisoare pentru că au bătut un bărbat care nu avea buletinul la el

04/05/2015/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Ion Cucăilă împreună cu mama lui, la câteva luni după bătaie

În septembrie 2013, Ion Cucăilă din Târgu Jiu încasa de la polițiști o bătaie soră cu moartea, pentru că nu avea buletinul la el, când ieșise la o bere în oraș. Un an jumate mai târziu, instanța de fond i-a condamnat pe polițiști la câte 6 ani de închisoare cu executare pe fiecare, plus plata daunelor morale și materiale pentru victimă. Sentința nu e definitivă, polițiștii sunt în continuare pe funcții, în timp ce victima a rămas invalidă pe viață, nefiind capabilă să mai muncească fizic ca să se întrețină. Acesta este un caz „fericit”, în care parchetul și instanța s-au mișcat relativ repede și și-au făcut datoria, anchetând și condamnând abuzul polițiștilor, în timp ce alte cazuri similare sau în care victimele au murit sub pumnii polițiștilor încă își așteaptă, de ani de zile, dreptatea.

Faptele: „Simții că mor atuncea!”

„Eu tot întrebam, da ce făcui, pentru ce mă bateți? Și ei îmi zicea că ce, mă, ești șmecher, ai lanț la gât! Am dat să pun mâna pe telefon, zic stați să chem și io un avocat, că ce făcui, de mă bateți, nu? Și îmi suciră cartela în telefon și bateria, și-mi deteră și mai tare, că ce, am figuri în cap? Când îmi dete unul un bocanc în burtă simții că îmi crapă ochii și văzui numai steluțe verzi așa, și mi se făcu burta ca de piatră așa. Simții că mor atuncea!”- Ion Cucăilă, povestind noaptea de groază petrecută la poliție.

Sentința: 6 ani de închisoare și câte 10.000 de euro daune morale

Tribunalul Gorj, Hotărârea 24/05.02.2015, prin care a condamnat pe cei doi polițiști agresori la câte 6 ani și 6 luni și respectiv 7 ani de închisoare cu executare, 3 ani interzicerea drepturilor civile, pe jandarm la 5 ani și 6 luni închisoare și pe fiecare la plata unor despăgubiri morale și materiale către victimă, în solidar cu instituțiile din care făceau parte – Inspectoratul de Poliție și jandarmeria:

„Condamnă pe inculpatul Popescu Nelu la pedeapsa de 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor civile.

Condamnă pe inculpatul Radu Ionuţ Cătălin la pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor civile

Condamnă pe inculpatul Văduva Alin Ion la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor civile.

Obligă inculpaţii în solidar, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la suma de 3000 Euro, echivalentul în lei la data efectuării plăţii, daune materiale, cu dobânzile legale aferente, şi pe fiecare inculpat, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţiei al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la câte 10000 Euro, echivalentul în lei la data efectuării plăţii, daune morale, către persoana vătămată Cucăilă Ion.

Obligă inculpaţii în solidar, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la suma de 6840 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare, cu dobânzile legale aferente, către Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg Jiu şi la suma de 520 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli ocazionate de deplasarea autosanitarei în vederea acordării de asistenţă medicală şi transport la spital, cu dobânzile legale aferente, către Serviciul Judeţean de Ambulanţă Gorj.

Obligă pe fiecare inculpat, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţiei al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la câte 8500 lei cheltuieli judiciare statului. Cu apel. Pronunţată în şedinţa publică din 05.02.2015, la Tribunalul Gorj.”

Realitatea: „Omul ăsta e nenorocit pe viață, nu mai poate să muncească”

„Niște daune ne-a dat acoloșa, da pe mine m-a nenorocit pe viață, m-a lăsat cu burta deschisă, mi-a legat decât pielea, da mușchii nu. Și zice dom doctor că oricând se deschide operația mea, cică să stau relaxat la pat. Da cum să stau relaxat, din ce mănânc? Nu tre să muncesc? Pe ei nu i-a arestat, până la definitivă, tot în poliție lucrează. Și nici n-a recunoscut că m-a bătut, numa jandarmu a recunoscut, și a fost probe multe. Unde le-am zis io că mă duseră, colo, colo, peste tot găsiră probe: camere de luat vederi, convorbiri, a fost probe tari, ce mai” – Ion Cucăilă, 17 martie 2015.

Avocatul lui Ion Cucăilă, Ionel Ordean, spune că decizia Tribunalului Gorj este un început bun, dar a decis să facă apel pentru că dincolo de daunele morale pe care clientul său le-a primit, acesta va avea nevoie și de o rentă de întreținere, întrucât în urma bătăii primite de la polițiști el nu va mai putea munci niciodată.

„Este un om terminat, conform doctorilor el nu mai poate să muncească așa cum făcea până acum. El muncea cu ziua la pământ, la cărat lemne, cu caii, din pădure, la arat, la discuit, făcea muncă fizică din care se întreținea pe el și pe părinții săi. Acum a fost nevoit să-și vândă caii și deocamdată trăiește din munca părinților săi, dar până când? Medicii i-au spus că el nu se va reface niciodată”, explică avocatul Ordean.

Apel au făcut de asemenea și Parchetul, și inculpații. Aceștia sunt în continuare în poliție și respectiv jandarmerie, conform declarației avocatului Ordean, chiar dacă nu mai lucrează cu publicul, ci au fost „trecuți pe linie moartă”.

***

Acest text face parte din proiectul „Cu ochii pe abuzurile poliției”, derulat de APADOR-CH cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Cu ochii pe abuzurile poliției

04/05/2015/în Finalizate /de Rasista

În pofida numeroaselor condamnări ale statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, pentru tratamentele inumane la care au fost supuși cetățeni români din partea organelor de ordine, fenomenul abuzurilor polițiștilor a luat amploare în loc să scadă.

În acest context, evenimentele tragice și abuzurile grave din anul 2014, care i-au avut ca protagoniști pe polițiștii din Secția 10 Poliție și de la Secția de Poliție a Centrului Vechi, reprezintă o situație critică a cărei soluționare urgentă presupune și exercitarea unei presiuni externe, mai ales mediatice, care să oblige la luarea de măsuri, în lipsa unor anchete rapide, eficiente si temeinice. APADOR-CH a solicitat autorităților române să investigheze modul de operare al agenților de poliție, pentru tragerea la răspundere a celor vinovați, însă acest demers nu a produs încă efecte și deci nu este suficient.

APADOR-CH a demarat în acest an un proiect prin care dorește să atragă atenția publicului asupra fenomentului agresiunilor poliției la adresa cetățenilor. Date fiind abuzurile grave comise de polițiștii Secției 10 Poliție și ai Secției de Poliție a Centrului Vechi în ultima perioadă (experiența asociației de mai bine de 20 de ani în domeniu arată că este o situație ieșită din comun), durata lungă a soluționării dosarelor penale în curs, dar și faptul că demersurile efectuate până în prezent de APADOR-CH nu au produs efecte consistente, am considerat că este necesară crearea unei presiuni externe, în special mediatice, pentru a se lua măsuri administrative în sensul sancționării polițiștilor, dar și în sensul organizării activității poliției cu scopul eliminării abuzurilor.

Pe parcursul derulării proiectului vom publica anchete, reportaje despre abuzuri ale poliției, vom face demersuri administrative pentru obținerea unor date statistice referitoare la fenomen, vom organiza un training pentru jurnaliști și organizații neguvernamentale în care vom explica aspecte legale și modul în care pot fi combătute abuzurile, legal și jurnalistic, împreună.

Urmăriți derularea proiectului aici.

***

Proiect realizat în colaborare cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Modificări legislative ce pot facilita accesul societății civile în organisme importante ale statului

04/05/2015/în Comunicate /de Rasista

Ce am învățat din proiectele de monitorizare a Consiliului Național de Integritate și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și cum propunem să se modifice legislația astfel încât controlul societății civile asupra acestora să fie mai eficient.

București, 4 mai 2015

La încheierea proiectului „Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, APADOR-CH a făcut publice o serie de propuneri de modificări legislative ce ar putea facilita accesul reprezentanților societății civile în instituții importante cum sunt CNI sau CNCD și ar contribui la depolitizarea acestora. În esență e vorba despre preluarea în legislația ce vizează CNCD a unor bune practici din modelul CNI. Propunerile vizează și o clarificare a condițiilor pe care un cetățean trebuie să le îndeplinească pentru a accede în CNCD, întrucât legislația permite în prezent și accesul unor colaboratori/informatori ai actualelor servicii de informații.

Reamintim că în cadrul proiectului Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI, societatea civilă a reușit să aibă doi reprezentanți în CNI (un membru și un supleant), și chiar să ocupe poziția de președinte CNI, prin persoana domnului Ciprian Ciucu. Nu s-a reușit aceeași performanță și în CNCD, care s-a dovedit un organism mult mai politizat și greu de penetrat în lipsa unui sprijin politic evident din partea partidelor parlamentare, și în condițiile unei legislații ambigue.

Iată pe scurt care sunt propunerile de modificare a Ordonanței de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare:

– A) Eliminarea posibilității legale ca din cadrul consiliului director al CNCD să facă parte și persoana care este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al actualelor servicii de informaţii (spre deosebire de Legea ANI, care interzice membrilor CNI să fi făcut sau să facă parte/să colaboreze cu orice structură de informații, trecute sau actuale, legea CNCD interzice membrilor CNCD doar să fi fost în relații cu fostele servicii de informații).

– B) Introducerea condiției pentru membrii consiliului director al CNCD de a nu face şi de a nu fi făcut parte, în ultimii 3 ani, din niciun partid politic, formaţiune sau alianţă politică (aceeasi conditie este prevazuta in legea ANI pentru membrii CNI si are un rol benefic evident, constând în diminuarea substanțială a cauzelor care duc la politizarea excesivă a entității publice).

– C) Introducerea unei prevederi exprese în sensul că un număr de locuri în consiliul director al CNCD (de exemplu 3 locuri din totalul de 9) este alocat reprezentanților societății civile (propuși de organizaţiile societăţii civile legal constituite, cu activitate în domeniul drepturilor omului). Prevederi similare există și în alte legi privind funcționarea unor entități publice. De exemplu, potrivit legilor care reglementează organizarea și funcționarea CSM și CNI, societatea civilă are 2 locuri “rezervate” în CSM (art. 3 lit. b din Legea 317/2004 privind CSM) și 1 loc “rezervat” în CNI (art. 35 al. 1 lit. i din Legea 144/2007 privind ANI).

– D) Modificarea art. 23 al. 4 pentru a se elimina ambiguitatea de redactare, care permite parlamentului doar să urmărească (să-și propună) o proporție de 2/3 juriști în CNCD, fără să existe clar/neinterpretabil stipulată obligația ca minimum 2/3 din membrii consiliului director al CNCD să aibă studii juridice. Practic, din textul legal ar trebui să fie eliminată sintagma “se va urmări” pentru a da textului un conținut imperativ, de genul: ”Din numărul membrilor Colegiului director, minimum două treimi dintre aceştia trebuie să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice.”

– E) Introducerea unei dispoziții legale care să prevadă clar și detaliat criteriile și procedura ce trebuie urmată de comisiile parlamentare pentru acordarea avizului pentru candidații la consiliul director al CNCD. Trebuie reglementat clar și efectul avizului (consultativ) dat de comisii, respectiv pentru ce motive candidații audiați în comisii nu mai pot fi supuși votului plenului. În mod normal, orice candidat care întrunește condițiile legale ar trebui să poată fi suspus votului în plen. În realitate, în comisii se stabilesc doar unii candidați care vor fi votați în plen, iar ceilalți sunt împiedicați să fie supuși acestui vot, din motive necunoscute și neprecizate în lege. Este cazul celor 4 reprezentanți ai societății civile care au candidat în acest an pentru CNCD și care, deși nu li se poate imputa încălcarea vreunei condiții legale, au fost împiedicați de comisiile parlamentare să fie supuși votului în plenul Parlamentului.

APADOR-CH va repeta experiența CNCD din acest an și în 2016, când expiră mandatele altor membri CNCD. Asociația se pregătește de acum pentru a propune cu mai mult succes câțiva reprezentanți ai societății civile în CNCD.

Ce am învățat din experiența „punerii oamenilor noștri” în CNI

30/04/2015/în Buna guvernare /de APADOR-CH

Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate – CNI se încheie formal după șapte luni de la demarare, cu satisfacția lucrului bine făcut și dus până la capăt. Pentru că îl considerăm un proiect de succes, iată mai jos câteva din concluziile pe care le-am tras de pe urma lui:

1. Astfel de demersuri complexe pot fi concretizate doar dacă sunt studiate temeinic procedurile legale din spatele lor

După ce am analizat modul în care funcționează CNI și ce l-a făcut în trecut să aibă sincope de comunicare și nu numai, ne-am ambiționat să credem că societatea civilă poate și merită să aibă din nou un reprezentant în acest organism important pentru combaterea corupției.

Așa s-a născut partea a doua a proiectului, în care am adunat 13 organizații la aceeași masă și am convins doi dintre reprezentanții lor să candideze pentru posturile de membru și membru supleant în CNI. APADOR-CH și-a asumat rolul de lider informal al grupului de organizații și a asigurat buna derulare a proiectului.

2. Este esențial ca o organizație din coaliție sa-și asume leadership-ul proiectului

Ciprian Ciucu și Elena Calistru au fost sprijiniți juridic și logistic de APADOR-CH pe toată durata procedurilor de validare în parlament, iar rezultatul surprinzător al acestor străduințe a fost că, în prima ședință de constituire a noului CNI, Ciprian Ciucu, reprezentantul societății civile, a fost ales președintele CNI.

3. Este important să profiți de oportunitățile create de moment

Într-o țară în care susținerea politică pare indispensabilă pentru orice funcție de demnitate publică, aceasta a fost o victorie pe cât de neașteptată, pe atât de angajantă. Președinția organismului care asigură independența și buna funcționare a Agenției Naționale de Integritate este asigurată de un reprezentant al societății civile. Poate că nu degeaba, la negocierile politice din spatele votului dat în Senat, un senator susținea cu mâna pe inimă, încercând să-și convingă colegii, că nu are niciun interes, că i-a votat pe toți cei de pe listă, indiferent ai cui oameni erau.

Plusurile și minusurile legislative studiate în prima etapă a proiectului sunt folosite acum din plin, când președintele CNI coordonează organizarea concursului pentru desemnarea unui nou președinte ANI, după demisia lui Horia Georgescu. Este încă o garanție a faptului că viitorul șef al ANI va fi o persoană integră, aleasă strict în funcție de competențe.

Nu este o rețetă infailibilă, dar nu știi până nu încerci

Succesul proiectului CNI ne-a dat speranța că se poate, și ambiția să perseverăm și în penetrarea altor instituții. Așa s-a născut proiectul similar care a vizat numirea unor reprezentanți ai societății civile în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Din păcate nu am învățat din această a doua experiență decât că poți fi discriminat chiar și când candidezi pentru o poziție în CNCD. De data asta niciunul dintre cei patru candidați „civili” nu a reușit să treacă de filtrul politic al parlamentarilor. Au câștigat „oamenii lor” în detrimentul competențelor apolitice alor noștri.

Deși proiectul CNI se încheie aici, efectele lui continuă. Următorii patru ani de mandat ai actualului CNI vor fi un test care va demonstra că societatea civilă poate să controleze eficient instituțiile statului, atât din exterior cât și din conducerea acestora. Important este să încerce să se implice, să nu descurajeze pe considerentul că jocurile sunt întotdeauna făcute politic.

APADOR-CH va continua să monitorizeze activitatea CNI și să sprijine acțiunile „oamenilor noștri” din consiliu.

De ce nu se găsesc timbre fiscale – Poșta, ANAF și Imprimeria se învinuiesc reciproc

27/04/2015/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Poșta Română transmite Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) necesarul anual de timbre fiscale. ANAF încheie, în baza acestui necesar, un contract de tipărire cu Imprimera Națională. Acesta este circuitul birocratic al timbrelor fiscale în natura instituțională românească.

Motivul pentru care mulți români nu au găsit în ultimele luni timbre fiscale la Poștă s-ar datora chiar acestei instituții, conform răspunsului primit de APADOR-CH de la Imprimeria Națională. Mai exact faptului că în 2014 nu s-a tipărit niciun timbru fiscal în România, deoarece Poșta Română nu a solicitat acest lucru. Primele tranșe de timbre sunt tipărite abia începând cu 9 aprilie 2015 și este probabil ca unele să fi ajuns deja la oficiile poștale.

APADOR-CH a solicitat un punct de vedere și de la Poșta Română în aceeași chestiune, punct de vedere din care reiese că Poșta nu a solicitat mai multe timbre de la ANAF pentru că a estimat că îi vor ajunge cele pe care le avea în 2013 și pentru 2014. În decembrie 2014, Poșta s-a confruntat cu o avalanșă de cereri de timbre de 1 leu, de la populație, motiv pentru care a cerut repede ANAF să tipărească timbre, dar se pare că viteza de reacție a ANAF+Imprimeria nu a fost suficient de bună pentru a evita criza timbrelor fiscale.

Citiți răspunsul Poștei privind timbrele fiscale

Citiți pe larg răspunsul Imprimeriei Naționale privind timbrele fiscale.

Ce spune CEDO când primăria și poliția nu te lasă să protestezi

14/04/2015/în Articole, Blog, Legea adunarilor publice /de APADOR-CH

Un caz recent câștigat la CEDO, de niște cetățeni armeni împotriva statului care le-a îngrădit dreptul de a organiza adunări publice, ar trebui să le dea de gândit și primăriilor noastre, care au de multe ori un comportament similar cu cel al primăriei Erevan.

În 2008, Comitetul Helsinki armean – o organizație neguvernamentală de drepturile omului, omoloaga APADOR-CH din Armenia – a vrut să organizeze un marș de comemorare a morții unui cetățean care murise cu un an înainte, aruncându-se de la etajul doi al unei secții de poliție în care se afla ca martor într-un caz de crimă. Asociația a făcut notificare la Primăria Erevan pe 6 mai 2008, cu 6 zile înainte de organizarea marșului, așa cum prevede legea armeană ce reglementează adunările publice. Conform acestei legi primăria trebuia să anunțe organizatorii marșului, în timp util, dacă nu aprobă manifestarea sau traseul acesteia, însă Comitetul Helsinki nu a primit nicio veste de la primărie decât pe 13 mai, la o zi după ce marșul ar fi trebuit organizat. Poliția, însă, fusese înștiințată de primărie înainte, prin urmare forțele de ordine au fost în măsură să împiedice manifestarea. Comitetul Helsinki s-a plâns la CEDO invocând încălcarea articolelor 11 și 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – respectiv dreptul la întrunire și asociere și dreptul la un remediu efectiv în justiție. CEDO i-a dat dreptate în martie 2015.

[box]Citiți decizia CEDO – CASE OF HELSINKI COMMITTEE OF ARMENIA v. ARMENIA [/box]

Pe scurt judecătorii CEDO au considerat că primăria Erevan a îngrădit dreptul la asociere al cetățenilor armeni, prin faptul că nu a comunicat din timp refuzul de a aproba manifestarea. În plus, curtea a considerat că refuzul nu era întemeiat legal. Guvernul armean s-a apărat invocând faptul că în martie 2008 în Armenia au avut loc manifestări violente de stradă, după alegeri, fapt ce a condus la instituirea stării de urgență și interzicerea pe o perioadă de 20 de zile a adunărilor publice. Curtea a observat, însă, că trecuseră două luni de la acele incidente, iar marșul în cauză era unul pașnic.

Guvernul armean a mai invocat și faptul că organizația reclamantă nu ceruse să i se facă dreptate în țară, înainte de a ajunge la Curtea Europeană, însă judecătorii CEDO au considerat că nu putea fi vorba de un remediu efectiv în justiția armeană atâta vreme cât cetățenii nu au putut organiza adunarea în ziua stabilită – aceasta nefiind o dată oarecare, ci aniversarea unui an de la data morții cetățeanului respectiv – 12 mai 2007. Deci adunarea nu putea fi organizată în altă zi.

Cazuri românești – Jandarmeria și primăria contra bicicliștilor de la OPTAR

Din păcate practica armeană nu este departe de cea românească. Și la noi Primăria Capitalei excelează în tertipuri de acest gen, zădărnicind diverse adunări publice pe motive puerile sau intimidând organizatorii de adunări prin amenzi aplicate arbitrar de jandarmerie.

Marian Ivan, negociind cu jandarmii la adunarea din 10 mai 2014

Un astfel de caz este cel al liderului OPTAR – Organizatia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România – Marian Ivan. El a fost amendat cu 5000 de lei, la 10 mai 2014, pe motiv că a organizat o adunare a bicicliștilor în București, fără să anunțe și Jandarmeria. Contestarea amenzii face obiectul unui proces în care domnul Ivan este asistat de avocatul APADOR-CH Nicoleta Popescu.

Marian Ivan, prin OPTAR, spune că a organizat mai mult de 12 marșuri ale biciliștilor în București, toate fiind declarate în prealabil la primărie. Mai mult, în comisia de profil a municipalității, din care face parte și un reprezentant al Jandarmeriei, au fost discutate și traseele pe care au voie să se deplaseze biciliștii în cadrul acestor adunări. În cazul celei din 10 mai 2014, aceasta fusese notificată încă din ianuarie la Primăria Capitalei, care l-a anunțat că va analiza chestiunea. Conform Legii 60/1991, a adunărilor publice, autoritatea locală este obligată să comunice în 48 de ore de la data primirii notificării dacă este de acord sau nu cu manifestarea, locul sau traseul acesteia. În cazul OPTAR această comunicare nu s-a făcut, motiv pentru care, conform aceleiași legi (articolul 11), organizatorul este îndreptățit să considere că adunarea a fost aprobată tacit.

Amenda Jandarmeriei a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât ea nu a fost aplicată pe loc, ci trimisă mai târziu prin poștă, și după ce, tot la cererea Jandarmeriei, adunarea din 10 mai fusese mutată în altă zonă a orașului, deoarece pe traseul stabilit inițial se derulau alte manifestări, cu ocazia Zilei Europei.

Extras din plângerea în justiție făcută de Marian Ivan:

„Cu câteva zile înaintea desfășurării celor 12 adunări publice, reprezentanții Jandarmeriei mă contactau telefonic pentru a mă întreba dacă adunarea publică declarată se va desfășura. Același lucru s-a întâmplat și pentru marșul din data de 10 mai 2014 când, la data de 6 mai 2014, un reprezentant al Jandarmeriei, dl. plutonier major Marian Zamfir, m-a sunat pentru a se interesa dacă protestul din 10 mai va avea loc. I-am precizat că orarul și traseul rămân neschimbate față de cum au fost prevăzute în declarația depusă la registratura Primăriei Municipiului București.

Pe data 10 mai 2014 am fost prezent la locul de desfășurare a adunării publice pentru a mă ocupa de organizare. Jandarmeria a fost prezentă, venind să discute cu mine chiar jandarmul cu care mă întâlnisem în Comisia de avizare a adunărilor publice din cadrul Primăriei Municipiului București. În urma discuțiilor cu reprezentantul Jandarmeriei, am fost de acord să modific traseul adunării publice, față de declarația depusă la Primăria Municipiului București, deoarece acesta a precizat că în Piața Constituției s-a avizat o altă adunare publică. Astfel, noul traseu a fost convenit cu Jandarmeria astfel încât nicio adunare publică să nu se suprapună, chiar dacă noi declarasem traseul încă din data 16 ianuarie 2014.”

Procesul de contestare a amenzii a fost câștigat de Marian Ivan. Detalii aici.

***

[highlight]APADOR-CH susține de mai mulți ani modificarea Legii adunărilor publice, în sensul aducerii ei în pas cu vremurile pe care le traversăm. Legea datează din 1991, imediat după mineriadele care au avut loc la București. Ministerul administrației și internelor a avut o tentativă de a modifica legea în 2011, dar nu în sensul liberalizării procedurilor de organizare a adunărilor publice, ci cu intenția de a le face mai stricte. Citiți propunerile de modificare a legii făcute de APADOR-CH în cadrul unui proiect derulat în 2012.[/highlight]

[box]

Actele din dosarul Marian Ivan:

Decizie instanța de fond sector 1

Întampinare APEL apărare

Apel Jandarmerie

[/box]