Modificări legislative pentru reprezentarea societății civile în CNI
Consiliul Naţional de Integritate (CNI) nu este prevăzut în Constituție și a fost înființat prin Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).
Activitatea CNI este reglementată și prin Regulamentul de organizare și funcţionare a Consiliului Naţional de Integritate, aprobat prin Hotararea CNI nr. 3 din 1.03.2011 (regulamentul este postat pe site-ul CNI).
CNI este organismul reprezentativ, aflat sub control parlamentar exercitat de Senat, cu activitate nepermanentă, care îndeplineşte atribuţiile prevăzute in Legea ANI, în general atribuții conexe cu organizarea și funcționarea ANI (art. 34 din Legea nr. 144/2007).
Potrivit art. 35 din lege, CNI este numit de Senat şi este format dintr-un număr variabil de membri (11+ numarul de grupuri parlamentare din Senat), desemnaţi după cum urmează:
– câte un membru desemnat de fiecare grup parlamentar din Senat
– un membru desemnat de grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor;
– un membru desemnat de Ministerul Justiţiei;
– un membru desemnat de Ministerul Finanţelor Publice;
– un membru desemnat de Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România
– un membru desemnat de Asociaţia Municipiilor din România
– un membru desemnat de Asociaţia Oraşelor din România
– un membru desemnat de Asociaţia Comunelor din România
– un membru desemnat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, ca reprezentant al înalţilor funcţionari publici;
– un membru desemnat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, ca reprezentant al funcţionarilor publici;
– un membru desemnat de comun acord de asociaţiile magistraţilor, legal constituite
– un membru desemnat de organizaţiile societăţii civile legal constituite, cu activitate în domeniul drepturilor omului, juridic sau economico-financiar
După cum se poate observa, prin Legea nr. 144/2007 este rezervat 1 loc pentru reprezentantul societății civile în CNI.
În prezent numărul membrilor CNI este 16, dar numărul real al persoanelor implicate în strucutra CNI este, în realitate, dublu, adica 32, deoarece, potrivit art. 35 al. 3 din Legea 144/2007, fiecare dintre aceste entități își mai desemnează și câte un supleant (16 membri + 16 supleanți = 32).
Durata mandatului unui membru CNI este de 4 ani.
Mandatul poate înceta, mai inainte de cei 4 ani, în următoarele cazuri:
- prin demisie
- în caz de deces
- prin revocare de către Senat, pentru neîndeplinirea atribuțiilor legale. Reprezintă neîndeplinirea atribuțiilor legale și cazul în care un membru al CNI absentează nemotivat la 3 ședințe consecutive sau la oricare 6 ședințe ale CNI în cursul unui an (art. 37 al. 3 din Legea 144/2007).
Numirea membrilor CNI se face de către Senat, astfel cum prevede art. 35 al. 1 din Legea 144/2007. Numirea se face prin hotărâre a Senatului, care se publică în Monitorul oficial. Fiecare membru este, însa, desemnat, de autoritatea/instituția/entitatea pe care o reprezintă.
Atribuțiile CNI sunt cele prevăzute în art. 38 al. 2 din Legea 144/2007:
1) propune Senatului numirea şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI;
2) constată suspendarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI (art. 31 al. 3 din Legea 144/2007 prevede ca arestarea preventivă a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a unui inspector de integritate al Agenţiei atrage suspendarea de drept din funcţia pe care acesta o deţine).
3)aprobă prin hotărâre regulamentele de organizare şi funcţionare ale CNI şi comisiilor CNI (de ex: comisia de evaluare, comisia de examinare etc.), precum şi norme interne de conduită;
4) aprobă, prin hotarare, regulamentul de desfăşurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI, precum si intreaga metodologie aferenta (privind: tematica de concurs, componenţa comisiilor pentru organizarea concursului sau examenului, elaborarea subiectelor, corectarea lucrărilor şi soluţionarea contestaţiilor);
5) analizează, informările şi rapoartele trimestriale pe care le prezintă preşedintele ANI; președintele CNI poate solicita astfel de informari/rapoarte și mai des, de câte ori consideră necesar;
6)formulează recomandări referitoare la strategia şi activitatea ANI de evaluare a averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor;
7) analizează raportul anual de audit al activitatii ANI. Potrivitart. 33 din Legea 144/2007, raportul de audit se întocmeşte în primele 3 luni ale anului şi cuprinde, în mod obligatoriu recomandări privind:
– modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale;
– organizarea eficientă a ANI;
– comportamentul, comunicarea si asumarea responsabilităţilor de către conducerea ANI;
– necesitatea de reducere sau, după caz, de suplimentare a posturilor ANI
8) înainteaza Senatului, anual şi ori de câte ori consideră necesar, un raport despre activitatea ANI;
9) îndeplinește orice alte atribuţii prevăzute de lege.
Modificări propuse de APADOR-CH
Modificările legislative privind CNI nu implică modificarea (revizuirea) Constituției, ci doar a Legii nr. 144/2007, și ar putea să se refere, în principal, la:
- Transformarea CNI într-un organism cu activitate permanentă şi cu personalitate juridică. Un organism cu activitate permanentă, care nu se întâlneşte doar ocazional (lunar) va funcţiona mai coerent şi mai eficient. Un organism cu personalitate juridică poate dispune de propriile resurse/alocări financiare, deci şi de o independenţă mai mare. Totuşi, această transformare a CNI necesită o dezbatere ceva mai complexă privind rolul acestuia, întrucât activitatea permanentă presupune şi exercitarea unor atribuţii mai largi şi specifice unei activităţi cu caracter permanent (zilnic).
- Introducerea unei noi atribuţii a CNI, constând în dreptul CNI de a dispune un audit pe partea operaţională a activităţii ANI. În prezent, CNI nu are un instrument real pentru a monitoriza activitatea ANI. Auditul extern e doar pe management şi, practic, e doar un control financiar privind cheltuirea banului public, fără a acoperi partea operaționala. În acest context, ar fi necesară o definire mai clară a principiului independenței operaționale a ANI, astfel cum este formulat în art. 15 al. 3 din Legea 144/2007: “Potrivit principiului independenţei operaţionale, preşedintele, vicepreşedintele şi inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi dispoziţii referitoare la evaluările privind averea persoanelor, conflictele de interese şi incompatibilităţile de la nicio autoritate publică, instituţie său persoană.”
Sintagma “dispoziţii referitoare la evaluările…” folosită în textul legal citat mai sus are un caracter foarte general şi permite o interpretare extensivă, care face, practic, inutil orice fel de control din partea CNI. De asemenea, legea nu precizează entitatea care poate aprecia care sunt limitele acestui principiu, unde începe şi unde încetează, în practică, principiul independenţei operaţionale. CNI nu pare deloc a fi o entitatea care poate stabili limitele de aplicare ale acestui principiu, în condiţiile în care şi legea este neclară sub acest aspect. Este posibil ca afirmaţiile din spațiul public privind rolul “decorativ” al CNI să aibă sorgintea în această neclaritate privind conţinutul şi limitele principiului independenţei operaţionale, neclaritate care se extinde şi cu privire la entitatea care verifică, practic, respectarea acestor limite.
- Reducerea componenţei CNI de la 16 membri la 5-7 membri, care să îndeplinească şi următoarele condiţii:
– să nu fie desemnaţi de politicieni (parlamentari/grupuri parlamentare)
– să aibă o pregătire de specialitate: juridică, economico/financiară, managerială
Prin aceste modificări structurale s-ar ajunge la o formulă mai suplă, mai ferită de ingerinţele politice şi mai profesionistă. Componenţa redusă ar putea funcţiona şi în cazul în care CNI rămâne organism cu activitate nepermanentă şi fără personalitate juridică.
- Revenirea la cuantumul indemnizaţiei de şedinţă de 10% din venitul salarial brut al directorului ANI (adică la suma de 870 lei), aşa cum era înainte de anul 2010, în loc de 1% din respectivul venit (87 lei), aşa cum este în prezent. Actuala indemnizaţie nu este deloc motivantă şi transformă, practic, activitatea din cadrul CNI în voluntariat.
- Completarea art. 37 din Legea nr. 144/2007 cu o precizare privind durata mandatului membrilor CNI, conform clarificărilor făcute prin decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016, în sensul că, în cazul vacantării unui loc mai înainte de expirarea duratei mandatului (4 ani pentru CNI), o persoană aleasă pentru ocuparea acelui loc vacant îşi exercită calitatea de membru doar pentru restul de mandat rămas până la expirarea mandatului în curs, iar nu pentru durata unui nou mandat (de 4 ani, pentru CNI). Decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016 se referă la situația vacantării unui loc în CSM, dar, considerentele acestei decizii, care au și ele valoare general obligatorie, se referă la situatia mandatului din cadrul oricărui organism colegial, deci și la cazul mandatului unui membru în CNI sau în colegiul director al CNCD.
- Înlocuirea actualei proceduri de acces în CNI a reprezentantului societății civile (alegerea sa de către Senat) cu o altă procedură, similară celei propuse şi în cazul CSM, și in cazul CNCD. Această nouă procedură constă în reglementarea prin lege a alegerii acestui reprezentant al societăţii civile în CNI direct de către entităţile din societatea civilă, în cadrul unei proceduri ce va fi descrisă mai jos, în cuprinsul acestui material (“mecanismul de desemnare a reprezentanţilor societății civile în organismele colegiale”).
Aceste demers face parte din proiectul Reprezentarea societății civile în organisme colegiale, derulat de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe
